I 13.2015-Incalzire Centrala

PARTEA I
Anul 183 (XXVII) — Nr. 897 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Miercuri, 2 decembrie 2015
SUMAR
Pagina
Anexa la Ordinul ministrului dezvoltării regionale și

administrației publice nr. 845/2015 privind aprobarea
reglementării tehnice „Normativ pentru proiectarea,
executarea și exploatarea instalațiilor de încălzire
centrală (revizuire și comasare normativele I 13-2002
și I 13/1-2002)”, indicativ I 13-2015 ............................ 3–102
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 897 bis/2.XII.2015
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
ORDIN
privind aprobarea reglementării tehnice „Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea
instalațiilor de încălzire centrală (revizuire și comasare normativele I 13-2002 și I 13/1-2002)”,
indicativ I 13-2015*)
În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, ale
art. 2 alin. (3) și (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității de reglementare în
construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu modificările și
completările ulterioare,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 9 din 3 iunie 2015 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 10 „Instalații și
echipamente aferente construcțiilor” și Procesul-verbal de avizare nr. 1 din 5 iulie 2015 al Comitetului tehnic de coordonare generală,
în temeiul prevederilor art. 10 din Legea nr. 10/1995, republicată, și ale art. 4 pct. II lit. e) și art. 12 alin. (7) din Hotărârea
Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu modificările
și completările ulterioare,
ministrul dezvoltării regionale și administrației publice emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă reglementarea tehnică „Normativ Art. 3. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin,
pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței
încălzire centrală (revizuire și comasare normativele I 13-2002 nr. 930/20022 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ
privind proiectarea și executarea instalațiilor de încălzire
și I 13/1-2002)”, indicativ I 13-2015, prevăzută în anexa care
centrală, indicativ I13-2002” și Ordinul ministrului lucrărilor
face parte integrantă din prezentul ordin.
publice, transporturilor și locuinței nr. 929/20022 pentru
Art. 2. — Prezentul ordin1 se publică în Monitorul Oficial al aprobarea reglementării tehnice „Normativ pentru exploatarea
României, Partea I, și intră în vigoare la 30 de zile de la data instalațiilor de încălzire centrală, indicativ I13/1-2002”, precum și
publicării. orice alte dispoziții contrare își încetează aplicabilitatea.
Ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,

Sevil Shhaideh
București, 12 octombrie 2015.

Nr. 845.
*) Ordinul nr. 845/2015 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 2 decembrie 2015 și este reprodus și în acest număr bis.
1 Ordinul și anexa se publică și în Buletinul Construcțiilor, editat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare
Teritorială Durabilă „URBAN — INCERC”.
2 Ordinele ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 930/2002 și nr. 929/2002 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 897 bis/2.XII.2015 3
Anex
la Ordinul nr. ……………………………………..

NORMATIV pentru proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor de înclzire

central
Indicativ I 13-2015

CUPRINS
Capitol pag.
1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE

2. CONDIII GENERALE DE PROIECTARE I EXECUTARE
3. PROIECTAREA INSTALAIILOR DE ÎNCLZIRE
4. NECESARUL DE CLDUR PENTRU ÎNCLZIRE
5. SISTEME DE ÎNCLZIRE
Tipuri de sisteme de înclzire i alctuirea principial a acestora.
Alegerea agentului termic în instalaiile interioare
Înclzirea de gard
Sisteme de inclzire central cu ap cald
Sisteme de înclzire central cu abur de joas presiune.
Sisteme de înclzire central cu aer cald
Sisteme de înclzire prin radiaie
6. ECHIPAMENTE DE ÎNCLZIRE A ÎNCPERILOR
7. SURSE DE ENERGIE UTILIZATE PENTRU ÎNCLZIREA CLDIRILOR
Centrale termice cu ap cald i abur de joas presiune
Puncte termice i module termice
Surse regenerabile de energie
Aparate de msur, automatizare i contorizare
8. REELE DE DISTRIBUIE A AGENTULUI TERMIC
Reele de distribuie exterioare
Reele de distribuie interioare
Dimensionarea i echilibrarea hidraulic a reelelor termice
9. EXECUTAREA INSTALAIILOR DE ÎNCLZIRE
10. CONDIII TEHNICE PENTRU EFECTUAREA PROBELOR I PUNEREA ÎN
FUNCIUNE A INSTALAIILOR DE ÎNCLZRE
11. RECEPIA I INTRAREA ÎN EXPLOATARE
12. EXPLOATAREA INSTALAIILOR DE ÎNCLZIRE
13. ÎNTREINEREA INSTALAIILOR DE ÎNCLZIRE
14. PROTECIA, SIGURANA I IGIENA MUNCII
ANEXE
Anexa 1 – Lista standardelor aplicabile la proiectarea i executarea instalaiilor de
înclzire central

1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE

1.1 Prevederile din prezenta reglementare tehnic se aplic la proiectarea i executarea
instalaiilor de înclzire central din cldiri, în centralele termice i punctele termice aferente
acestora, precum i reelelor termice, instalaiilor de preparare a apei calde de consum,
folosind în continuare, denumirea convenional “instalaii de înclzire central”.
1.2 Domeniul de aplicare al normativului este cel privind:

a) instalaiile de înclzire din cldiri noi;
b) instalaiile de înclzire din cldiri existente, care se introduc, se modernizeaz
sau se transform dup criterii funcionale, de siguran, ecologice, economic-energetice i,
dup caz, altele specifice.
1.3 Prevederile normativului care se refer la probleme de siguran, ecologice, la cele care
pot pune în pericol viaa oamenilor sau pot afecta construcii sau alte valori materiale,
precum i cele referitoare la asigurarea cerinelor de calitate specificate la art. 2.2, care au
caracter de obligativitate.
1.4 În coninutul normativului se gsesc i prevederi care nu se refer strict la instalaiile de

înclzire central, cum ar fi cele privind elementele constructive ale cldirilor, securitatea la
incendiu, intercondiionri cu alte categorii de instalaii, etc.
(1) Respectivele prevederi fac trimiteri la alte reglementri tehnice; ele nu se substituie
acestora i nu au prioritate fa de acestea. Prevederile menionate sunt incluse în fiecare
capitol, în corelare cu problemele de înclzire central, specifice capitolului respectiv.
1.5 În sensul menionat anterior, la proiectarea i excutarea instalaiilor de înclzire central

se respect – de asemenea – i prevederile corespunztoare referitoare la:
a) protecia muncii;
b) aprarea împotriva incendiilor;
c) protecia termic a cldirilor;
d) protecia antiseismic a construciilor de locuine, social - culturale, agrozoo-tehnice i
industriale
e) securitatea la incendiu a construciilor, etc.
1.6 Nu fac obiectul prezentului normativ:

a) centralele termice echipate cu cazane de ap fierbinte având puterea unitar peste 6 MW
i cele echipate cu cazane de abur la presiunea peste 8 bar sau având capacitatea
termic peste 6 t/h;
b) depozitele exterioare i instalaiile de transport pentru combustibil solid, aferente
centralelor termice;
c) reelele de termoficare cu ap fierbinte sau abur i punctele termice urbane;
d) sisteme de înclzire electrice sau de cogenerare.
e) instalaiile de înclzire din sere, adposturi pentru animale sau spaii deschise;
f) instalaiile de înclzire din cldiri cu întreruperi de utilizare repetate cu o durat mai mare
de 48 ore i din construcii cu caracter special (de ex.: adposturi);
g) instalaii de înclzire cu aer cald (partea de prescripii caracteristic instalaiilor de
ventilare/climatizare);
h) instalaiile cu caracter special, pentru procese tehnologice;
i) sisteme sau elemente de instalaii care fac obiectul unei cercetri sau expertimentri.
1.7 În Anexa 1 se prezint standardele utile pentru proiectarea i executarea instalaiilor de

înclzire central.

2. CONDIII GENERALE DE PROIECTARE I EXECUTARE

2.1 Proiectarea i echiparea cldirilor cu instalaii de înclzire se face în scopul asigurrii
confortului termic interior, a cerinelor tehnologice sau a condiiilor de munc, în funcie de
destinaia cldirilor, având în vedere criteriile de performan energetic, reducerea emisiilor
de CO2 i extinderea utilizrii surselor regenerabile.
2.2 Proiectarea i executarea instalaiilor de înclzire central se face astfel încât acestea s
corespund calitativ cel puin nivelurilor minime de performan prevzute prin Legea
nr.10/1995 privind calitatea în construcii, cu modificrile i completrile ulterioare:
a) rezisten mecanic i stabilitate ;
b) securitate la incendiu ;
c) igien , sntate i mediu înconjurtor;
d) siguran i accesibilitate exploatare ;
e) protecie împotriva zgomotului ;
f) economie de energie i izolare termic.
g) utilizarea sustenabil a resurselor naturale
(1) Nivelurile minime de performan referitoare la aceste cerine sunt prevederi obligatorii i
se aplic la proiectarea i executarea instalaiilor de înclzire central potrivit reglementrilor
tehnice aplicabile.
2.3 Alegerea soluiilor de înclzire a cldirilor se face dup criterii tehnice i economice,
inând seama de necesitile specifice, de tipul i destinaia cldirilor i de posibilitile de
realizare.
(1) În analizele privind economicitatea unei soluii, inclusiv oportunitatea unei modernizri sau
transformri, se iau în considerare toate aspectele legate de costul investiiei, al exploatrii i
economia de energie.
(2) Pentru înclzirea cldirilor se recomand soluia de înclzire central, inând seama de
cerinele pe care aceasta le poate satisface (art. 2.1, 2.2), de avantajele soluiei i de criteriile
economice menionate anterior.
(3) Utilizarea înclzirii centrale este obligatorie atunci când este impus de condiiile
tehnologice ale produciei industriale, de cele de depozitare sau de condiii de securitate la
incendiu.
2.4 Proiectarea lucrrilor de instalaii de înclzire central se realizeaz de specialiti, potrivit

nivelelor de competen ale acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare la data
efecturii acestora.
2.5 Instalaiile de înclzire central se realizeaz pe baz de proiect.

(1) Proiectul se verific de ctre verificatori de proiecte. Referatul de verificare al proiectului
face parte integrant din proiect.
2.6. Lucrrile de intervenii sunt lucrrile la construcii existente, asimilate obiectivelor de

investiii, care constau în: reparaii capitale, transformri, modificri, modernizri, consolidri,
reabilitri termice, precum i lucrri de intervenii pentru prevenirea sau înlturarea efectelor
produse de aciuni accidentale i calamiti naturale, efectuate în scopul asigurrii cerinelor
eseniale de calitate i funcionale ale construciilor, potrivit destinaiei lor.
2.7. Executarea i controlul executrii lucrrilor de instalaii de înclzire central se

realizeaz repectând prevederile legale, aplicabile, în vigoare.

3. PROIECTAREA INSTALAIILOR DE ÎNCLZIRE CENTRAL

Cerine pentru înclzirea cldirilor i a încperilor
3.1 Indiferent de tip, complexitate i putere termic, sistemele de înclzire trebuie s

realizeze în interiorul cldirilor un microclimat care s asigure sntatea, productivitatea i
confortul ocupanilor, cu consum cât mai redus de energie.
3.2 Condiiile de confort termic se stabilesc în funcie de categoria cldirii, destinaia cldirii,
destinaiile spaiilor interioare, regimul de ocupare i tipul de activitate, specificate în proiect.
3.3 Parametrii confortului termic caracteristici spaiului înclzit, astfel cum sunt definii în SR
EN ISO 7730, sunt: temperatura aerului interior, temperatura medie de radiaie, viteza
curenilor de aer i umiditatea relativ a aerului interior. Valorile acestor parametrii se
stabilesc în funcie de destinaia încperilor i tipul de activitate desfurat inând cont de
îmbrcminte i de tipul de activitate.
3.4 Pe perioada de înclzire, în interiorul spaiilor înclzite, trebuie îndeplinite cerinele

privind calitatea aerului interior i nivelul de zgomot conform destinaiei încperii.
3.5 Indicatorii confortului termic, PMV (vot mediu previzibil) i PPD (procentul de persoane
nemulumite de condiiile de confort termic), sunt definii i se calculeaz potrivit SR EN ISO
7730.
3.6 Din punct de vedere al calitii aerului i al confortului interior cldirile se clasific, în
patru categorii, aa cum se specific în tabelul 3.1.
Tabel 3.1
Categorii de ambian interioar (din SR EN 15251)
Categoria Caracteristici i domeniu de aplicare recomandat
ambianei
I Nivel ridicat recomandat pentru spaiile ocupate de persoane foarte sensibile i fragile,
care au exigene specifice, ca de exemplu bolnavi, persoane cu handicap, copii mici,
persoane în vârst
II Nivel normal recomandat cldirilor noi sau renovate
III Nivel moderat acceptabil, recomandat în cldiri existente
IV Nivel în afara celor de mai sus; recomandat a fi acceptat pentru perioade limitate de timp
3.7 În funcie de categoria ambianei valorile indicatorilor PMV-PPD, sunt prezentate în

tabelul 3.2:
Tabel 3.2
Indicatorii confortului termic
Categoria Starea de confort termic
ambianei PPD (%) PMV
I <6 -0,2 ... +0,2
II <10 -0,5 ... +0,5
III <15 -0,7 ... +0,7
IV >15 -0,7>PMV>+0,7
3.8 Temperatura de calcul a aerului interior se consider, în funcie de destinaia încperilor,

potrivit SR 1907-2. Instalaia de înclzire trebuie s permit reglajul fluxului termic cedat
astfel încât, pe parcursul exploatrii încperilor, temperatura aerului interior s poat fi
modificat potrivit necesitilor ocupanilor.

3.9 Viteza medie de deplasare a aerului interior în incintele înclzite cu sisteme de înclzire
cu aer cald, trebuie s se situeze sub valorile maxime prevzute în SR CR 1752. De
asemenea, se respect, prevederile reglementrii tehnice referitoare la proiectarea,
exploatarea i întreinerea instalaiilor de ventilare i climatizare în cldiri. Valorile maxime
ale vitezei medii a aerului interior, cuprinse între 0,15 i 0,25 m/s, depind de destinaia cldirii
i a spaiului înclzit, de nivelul de activitate, de categoria de confort termic, de sezon i de
îmbrcminte.
3.10 Sistemele de înclzire trebuie s limiteze senzaia de disconfort termic local produs de:
a) asimetria temperaturii de radiaie
b) gradientul de temperatur pe vertical
c) temperatura pardoselii.
3.11 Valorile maxime admisibile ale procentului de persoane care resimt senzaia de
disconfort termic local nu trebuie s depeasc valorile indicate în tabelul 3.3:
Pentru încperile din categoria de ambian IV valorile admisibile sunt mai mari decât cele
specificate pentru categoria III.
Tabel 3.3
Procentul maxim admisibil al persoanelor nemulumite de senzaia de disconfort
termic local
Disconfort local
Procent Procent Procent Procent
persoane persoane persoane persoane
Categoria nemulumite nemulumite din nemulumite nemulumite
ambianei din cauza cauza din cauza din cauza
curenilor gradientului temperaturii asimetriei
de aer (%) vertical de pardoselii temperaturii de
temperatur (%) (%) radiaie(%)
I <15 <3 <10 <5
II <20 <5 <10 <5
III <25 <10 <15 <10
3.12 Valorile maxime ale variaiei temperaturii aerului pe vertical sunt indicate în tabelul 3.4.
Tabel 3.4
Variaia maxim a temperaturii pe verticala spaiului înclzit
Categoria Gradientul vertical de
ambianei temperatur [oC/m]
I <2
II <3
III <4
3.13 Temperatura medie a pardoselii se inscrie în intervalul indicat în tabelul 3.5, în funcie
de categoria de confort a încperilor.
Tabel 3.5
Temperatura medie a pardoselii
Categoria Temperatura medie a
ambianei pardoselii [oC]
I 19-29
II 19-29
III 17-31
(1) Pentru cldirile de locuit se recomand ca temperatura pardoselii s nu depeasc
26 oC.

3.14 Pentru a evita senzaia de disconfort termic local se limiteaz diferena de

temperatur între suprafeele delimitatoare ale încperii i temperatura aerului interior, aa
cum se indic în tabelul 3.6.
Tabel 3.6
Diferena de temperatur între suprafeele delimitatoare i temperaura aerului interior
Diferena de temperatur
Categoria
Plafon Perete rece Plafon rece Perete
ambianei
radiant [oC] [oC] [oC] radiant [oC]
I <5 <10 <14 <23
II <5 <10 <14 <23
III <7 <13 <18 <35

4. NECESARUL DE CLDUR PENTRU ÎNCLZIRE

Determinarea necesarului de cldur
4.1 Necesarul de cldur de calcul pentru înclzirea încperilor (sarcina termic de

proiectare) se calculeaz conform SR 1907-1 i se corecteaz în funcie de rezultatul
bilanului termic al încperilor. În bilan se ine seama de degajrile de cldur rezultate din
procesul tehnologic, de aporturile permanente de cldur ale încperilor învecinate, de
necesarul de cldur pentru înclzirea aerului proaspt pentru ventilare. Pe baza necesarului
de cldur se dimensioneaz instalaia de înclzire.
(1) La proiectarea cldirilor noi cu consum de energie aproape egal cu zero (definite potrivit
Legii nr. 372/2005 privind performana energetic a cldirilor, republicat), necesarul de
cldur de calcul se calculeaz potrivit SR 1907-1:2014.
(2) Pentru determinarea necesarului de cldur al cldirilor existente, calculul se efectueaz
potrivit SR 1907-1:1997.
4.2 Necesarul de cldur se calculeaz în funcie de temperatura aerului interior considerat

constant, stabilit potrivit SR 1907-2, în funcie de destinaia încperilor.
4.3 Pentru încperile înclzite cu sisteme de înclzire înglobate în elementele de construcie,

necesarul de cldur se calculeaz conform indicaiilor reglementrilor tehnice de proiectare
privind sistemele de înclzire prin radiaie.
4.4 Necesarul de cldur al încperilor poate fi repartizat unui singur sistem de înclzire sau
unor sisteme de înclzire diferite care funcioneaz simultan sau separat (ex. corpuri statice
i radiaie de joas temperatur sau corpuri statice i aer cald).
4.5 Pentru încperi cu suprafaa peste 100 m2 sau înlimi peste 5 m, necesarul de cldur
se calculeaz separat pentru zonele cu degajri de cldur i pentru cele fr degajri, în
vederea repartizrii judicioase a aparatelor de înclzire.
4.6 Se recomand recuperarea cldurii evacuate i utilizarea ei ca surs secundar de

cldur, pe baza unor analize de bilan i tehnico economice. În acest sens, se poate
considera utilizarea cldurii evacuate de la surse tehnologice, de la procese de combustie,
din aerul viciat eliminat prin sisteme de ventilare, din apa de rcire industrial etc.
4.7 Cldura recuperat i utilizat ca surs secundar pentru prepararea unui agent termic
nu se ia în considerare la întocmirea bilanului termic al încperii respective, ci la întocmirea
bilanului sursei de cldur a instalaiei de înclzire.
4.8 Se recomand îmbuntirea proteciei termice a cldirilor înclzite central, respectiv a

caracteristicilor lor termotehnice, cu precdere prin mrirea rezistenei termice a elementelor
opace i vitrate ale elementelor de anvelop, precum i prin reducerea infiltraiilor de aer
exterior. Astfel, se obine:
a) reducerea puterii termice a surselor i a instalaiilor de înclzire din cldiri;
b) creterea confortului termic;
c) protecia sporit a mediului ambiant prin reducerea polurii;
d) economie de energie;
e) reducerea cheltuielilor de investiii i de exploatare pentru instalaia de înclzire.
(1) Pentru cldirile existente, oportunitatea reabilitrii, din punct de vedere energetic, a
acestora se stabilete în funcie de consumul de energie, calculat pe baza metodologiei de
calcul al performanei energetice a cldirilor, iar soluiile propuse se stabilesc potrivit
reglementrilor tehnice aplicabile domeniului.

Prevederi referitoare la elementele constructive ale cldirilor înclzite central
4.9 Pentru realizarea unor soluii constructive ale cldirilor cu înclzire central (noi sau care
se reabiliteaz) care s determine un necesar redus de cldur pentru înclzire, se
recomand luarea urmtoarelor msuri:
a) prevederea, prin proiect, a unor suprafee exterioare minime ale cldirilor, în
raport cu volumul lor (factorul de form al cldirii cu valori minime);
b) adoptarea, pentru elementele perimetrale opace i vitrate, a unor rezistene
termice minime, cu respectarea, în acelai timp, a cerinelor impuse de
procesul tehnologic sau funcional specific cldirii;
c) adoptarea unor msuri constructive conjugate de volumetrie i izolare termic a
cldirii care s conduc la încadrarea în valorile normate minime ale
coeficienilor globali de izolare termic, prevzute de reglementarea tehnic
privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor;
d) alctuirea elementelor de construcie, astfel încât temperaturile pe faa
interioar s fie ridicate, riscul de condensare a vaporilor de ap în straturile
care alctuiesc elementele opace ale anvelopei cldirilor s fie sczut i
stabilitatea termic s respecte normele tehnioce în vigoare;
e) utilizarea favorabil a orientrii, astfel încât încperile interioare s beneficieze
de aporturile solare iarna;
f) utilizarea sistemelor de ecranare i protecie termic pentru reducerea
aporturilor solare vara i reducerea corespunztoare a sarcinii termice de
rcire;
g) evitarea, prin proiect, a amplasrii adiacente a încperilor cu diferene mari de
temperatur i, în special, a încperilor înclzite lâng cele reci sau frigorifice;
h) stabilirea gradului de vitrare (raportul între suprafaa vitrat i suprafaa total)
al pereilor i acoperiurilor cldirilor pentru asigurarea nivelului de iluminare
natural normat, precum i pentru reducerea consumului de energie pentru
înclzire i iluminat artificial pe ansamblul cldirii; este indicat s fie determinat
printr-un calcul de optimizare a chetuielilor de investiii i exploatare, pentru
construcii, instalaii termice i electrice;
i) utilizarea tâmplriei exterioare eficiente energetic cu sisteme de etanare,
având o valoare ridicat a rezistenei termice globale; în lipsa acestora se pot
lua msuri echivalente precum: montarea de garnituri de etanare, ferestre fixe,
multiplicarea numrului de rânduri de geamuri, etc;
j) în cazul folosirii pereilor complet vitrai (de ex. la cldiri social-culturale,
comerciale) se recomand realizarea lor numai cu elemente etane la aer i
având o valoare ridicat a rezistenei termice;
k) stabilirea, prin proiect, a unui numr cât mai redus de pori, ui exterioare i
goluri tehnologice în elementele exterioare ale cldirilor;
l) prevederea de sasuri sau perdele elastice la uile i porile exterioare i la
golurile tehnologice din elementele exterioare ale cldirilor;
m) prevederea perdelelor de aer la uile exterioare ale cldirilor, cu o frecven
mare de deschidere;
n) prevederea dispozitivelor de închidere automat la uile exterioare de la
intrrile cldirilor de locuit i social-culturale;
4.10 Pentru cldirile noi sau pentru cldirile existente care se reabiliteaz, elementele de
construcie respect cerinele privind valorile minime ale rezisteelor termice corectate ale
elementelor de anvelop ale acestora, astfel încât consumul de energie pentru înclzire s
corespund cerinelor de performan energetic în vigoare.

5. SISTEME DE ÎNCLZIRE
Tipuri de sisteme de înclzire i alctuirea principial a acestora.
5.1 Înclzirea spaiilor interioare se realizeaz cu sisteme descentralizate (aparate

independente în fiecare dintre încperile cldirii) sau cu sisteme centralizate de înclzire.
5.2 Aparatele independente sunt alimentate individual cu combustibil i furnizeaz local

energia termic.
5.3 Sistemele de înclzire central pot fi: sisteme de apartament, sisteme de cldire, sisteme
pentru complexe de cldiri i sisteme urbane.
5.4 Sursele de energie pentru sistemele de înclzire sunt:

a) combustibili convenionali;
b) surse regenerabile;
c) energia electric;
d) sisteme de cogenerare i/sau trigenerare.
5.5 Agenii termici utilizai în sistemele centralizate de alimentare cu cldur pot fi: apa cald,
apa fierbinte i aburul de joas presiune.
5.6 Principalele sisteme de înclzire central recomandate, sunt cele care utilizeaz apa
cald sau fierbinte ca agent termic, iar pentru cedarea cldurii în încperi: înclzirea cu
corpuri statice, înclzirea cu aer cald i înclzirea prin radiaie, aa cum se specific în
tabelul 5.1.
Tabel 5.1.
Sisteme de înclzire central recomandate în cldiri
Nr. Grupa Sistemul
crt. Agent Aparate de Observaii
termic înclzire
0 1 2 3 4
1. Cldiri de locuit
Hoteluri, sanatorii cu regim
hotelier
Amenajri turistice: vile mo-
teluri, hanuri Ap cald Corpuri de înclzire
Cmine: studeneti, munci- tip radiator
toreti, de btâni, pentru persoa
ne cu handicap, aezminte de
ocrotire
Internate colare, cazrmi
Policlinici, dispensare, cabinete
medicale
Farmacii, laboratoare medicale
2. Spitale, sanatorii cu regim de Corpuri de înclzire
spitalizare Ap cald tip radiator
Cmine:, de btâni, pentru Suprafee radiante de
persoane cu handicap, joas temperatur
aezminte de ocrotire
Materniti, preventorii
Cree, grdinie, cmine de copii
3. Cldiri administrative Corpuri de înclzire
Uniti de cercetare i proiectare Ap cald tip radiator
Cldiri comerciale - bancare sau convectoradiator
Instituii judiciare Ap cald
coli, licee, faculti sau Agregate pentru aer cald
Sli de gimnastic ap fierbinte

0 1 2 3 4
4. Teatre, case de cultur, cmine Corpuri de înclzire
culturale tip radiator
Cluburi, sli de festiviti, sli de Ap cald convectoradiator
edine sau convector
Sli expoziionale i muzeistice
Biblioteci, arhive Agregate pentru
Cinematografe Ap cald sau ap fierbinte aer cald
Sli de sport Agregate de climatizare
Cldiri de cult
5. Magazine înglobate în cldiri Corpuri de înclzire
cu specific diferit Ap cald tip radiator
Complexe sau hale comerci- convectoradiator
ale independente sau convector
Restaurante, cantine, bufete
Ap cald sau fierbinte Agregate pentru aer cald
Agregate de climatizare
6. Bi publice, sli duuri comune Corpuri de înclzire tip radiator,
Bazine de înot, piscine Ap cald convectoradiator, serpentine
Spltorii mecanice Suprafee radiante de joas
temperatur
Ap cald sau fierbinte Agregate pentru aer cald
Agregate pentru aer cald

7. Încperi de producie în care nu Ap fierbinte Corpuri de înclzire tip
se degaj praf, gaze sau vapori convectoradiator (2) (1) – În ateliere
Panouri radiante din zona de
cldiri
Corpuri de înclzire tip civile,industria
Ap cald (1) radiator, convectoradiator, mic i mijlocie
serpentine unde nu exist
Agregate pentru aer cald reea de ap
fierbinte
8. Încperi de producie în care Ap fierbinte Agregate pentru aer cald (2) – Pentru în-
procesele tehnologice degaj Panouri radiante clzirea perime-
praf, gaze sau vapori neexplo- Panouri radiante Corpuri de înclzire tral, art. I.3.4.2,
zibili, incombustibili tip convectoradiator (2) dar nu în cazul
degajrilor de
praf
9. Încperi de producie în care (3) – În confor-
procesele tehnologice degaj Ap cald sau ap fierbinte Agregate pentru aer cald mitate cu preve-
praf, gaze sau vapori inflamabili, derile art.
combustibili sau toxici (3) I.3.2.15, i art.
I.3.6.27
10. Locuri de munc sau zone de (4) – În confor-
munc izolate în cldiri Ap fierbinte Agregate pentru aer cald mitate cu preve-
neînclzite (4) Panouri radiante derile art. I.3.2.7.
11. Grupuri de încperi social- Corpuri de înclzire tip
administrative înglobate în cldiri Ap fierbinte convectoradiator
de producie Agregate pentru aer cald
a) grupuri de încperi în peri-

metrul spaiilor de producie Corpuri de înclzire tip
(birouri de secii pentru maitrii, Ap cald (1) radiator, convectoradiator
vestiare, grupuri sanitare) serpentine
b) grupuri de încperi înglobate
în corpuri anexe, adiacente cl-
dirilor de producie (laboratoare,
birouri de proiectare, birouri ad-
ministrative, vestiare, grupuri
sanitare)
NOT: Se poate folosi ca agent termic i aburul, în condiiile prevzute la art. 5.15, utilizând agregate
de aer cald i corpuri de înclzire.

5.7 Alegerea sistemelor de înclzire se face în funcie de:

a) energia primar disponibil;
b) numrul de zone care necesit înclzire i programul prevzut de înclzire
pentru fiecare zon;
c) destinaia i sarcinile termice ale încperilor;
d) condiiile de confort sau tehnologice impuse;
e) dimensiunile încperilor i posibilitile de amplasare a echipamentelor de
înclzire;
f) posibilitile de cuplarea cu sistemele de rcire i de ventilare, acolo unde este
cazul;
g) costurile implicate de implementarea i exploatarea sistemului;
h) caracteristicile arhitecturale ale cldirilor i încperilor înclzite, etc.
5.8 La alegerea sistemului de înclzire trebuie avut în vedere, dup caz, soluia de
climatizare a spaiilor interioare, astfel încât, pe cât posibil, s fie utilizate aceleai
echipamente terminale i acelai sistem de transport a agentului termic atât iarna cât i vara.
5.9 La alegerea sistemelor de înclzire se are în vedere ineria termic a cldirii i perioada
de ocupare.
5.10 Pentru încperile industriale cu procese tehnologice care impun înclzirea central
general i în care numrul muncitorilor conduce la o densitate de un muncitor la mai puin
de 50 m2, dar cu o repartiie neomogen, se poate adopta un sistem de înclzire zonal.
Alegerea agentului termic în instalaiile interioare

5.11 Principalii ageni termici recomandai pentru înclzirea cldirilor sunt apa cald i apa
fierbinte. Aburul se utilizeaz limitat, în situaiile prevzute la art. 5.15.
5.12 Apa cald se folosete la o temperatur maxim de 950C (în condiii de temperatur
exterioar de calcul).
(1) Temperatura apei se alege în funcie de destinaia spaiului înclzit i de sistemul de
înclzire folosit. Se are în vedere c reducerea valorii limit a temperaturii apei conduce la
sporirea confortului, dar i la creterea suprafeei de înclzire i a costului instalaiei.
(2) Pentru cldiri (spaii) cu cerine specifice de confort termic i de utilizare (cldiri cu
caracter medical, cree, grdinie, locuine, hoteluri, etc), temperatura maxim a agentului
termic este de 85 0C.
(3) Pentru sistemul de înclzire prin radiaie de joas temperatur utilizat în sectorul
rezidenial i cel asimilat acestuia, temperatura maxim a agentului termic este de 55-600C.
(4) Pentru situaiile în care instalaia de înclzire se afl într-o zon care utilizeaz apa cald
la temperatura de 950C, în cazul modernizrii sau a unor extinderi în cldirile existente, se
poate adopta o valoare mai redus a temperaturii nominale a apei, dac prin aceasta nu sunt
afectate instalaiile existente care folosesc apa cald la 950C.
5.13 Apa fierbinte se folosete la o temperatur maxim de 1500C (în condiii nominale de
temperatur exterioar). Temperatura apei fierbini se alege în funcie de destinaia spaiului
înclzit, de sistemul de înclzire i de caracteristicile echipamentului de înclzire.
(1) În funcie de destinaia cldirii sau în situaiile în care coborârea temperaturii agentului
termic conduce la avantaje tehnice sau economice, în instalaia interioar de înclzire se
utilizeaz apa cu temperaturi nominale mai reduse decât cea din reeaua de transport i
distribuie a cldurii.

5.14 Ecartul nominal de temperatur în instalaiile de înclzire se alege pe baza criteriilor

funcionale i economice ale întregului ansamblu de producere, transport - distribuie i
utilizare a cldurii.
(1) Pentru instalaiile de înclzire cu ap cald, având temperatura nominal pe conducta de
ducere 80 - 95 0C se recomand un ecart nominal de temperatur de 20 0C.
(2) În instalaiile interioare de înclzire cu ap fierbinte, ecartul de temperatur are valori mai
reduse fa de ecartul de temperatur din reeaua exterioar în funcie de caracteristicile
echipamentului folosit pentru înclzire i de sistemul de reglaj.
(3) În cazul sistemelor de înclzire prin radiaie de joas temperatur i in special la
pardoseala radiant, ecartul de temperatura recomandat este de 5 – 10 oC.
5.15 Folosirea ca agent termic a aburului (cu presiune maxim 8 bar) pentru înclzirea unor
spaii de producie, se poate face în cazul existenei unei reele de abur necesar în procesul
tehnologic i a lipsei unei surse i reele de ap cald sau fierbinte a crei realizare ar fi
neeconomic.
(1) Aprecierea asupra economicitii realizrii sursei i reelei de distributie se face inând
seama i de dezavantajele economice în exploatare ale utilizrii aburului (pierderi de cldur
în gospodria condensatului, uzura rapid a conductelor).
(2) Se recomand a se limita utilizarea aburului la:
a) înclzirea cldirilor cu volum pân la 500 m3, fr degajri de praf, amplasate izolat în
incinte industriale;
b) instalaiile de înclzire cu aer cald, cu condiia asigurrii unei posibiliti de reglare a
debitului de cldur furnizat de aparat;
c) înclzirea unor locuri de munc izolate în hale mari de producie (de ex: înclzire zonal,
puncte calde pentru înclzirea muncitorilor, etc).
d) înclzirea unor încperi în cldiri cu caracter medical, social, comercial etc., în care
aburul se utilizeaz pentru nevoi tehnologice (ex.: buctrii, spltorii etc.).
5.16 Temperatura agentului termic se coreleaz cu temperaturile maxime admise de normele

sanitare pentru suprafeele corpurilor de înclzire, în raport cu destinaia cldirilor i
încperilor.
(1) Parametrii apei calde folosite în instalaia de înclzire prin radiaie se aleg în condiiile
artate la art. 6.35.
5.17 Agenii termici i parametrii nominali ai acestora din instalaiile de înclzire ale
încperilor cu risc de explozie volumetric, precum i ale celor cu risc foarte mare sau mare
de incendiu, cu praf combustibil, se aleg astfel încât temperaturile maxime ale suprafeei
componentelor instalaiilor de înclzire s fie cu cel puin 100C mai mici decât temperaturile
de aprindere, explozie, detonare sau mocnire, prevzute prin reglementrile tehnice
specifice.
5.18 Temperatura maxim a agentului termic trebuie s fie cel mult egal cu temperaturile
admisibile indicate de productor pentru componentele instalaiei de înclzire.
Înclzirea de gard
5.19 În cldiri i în încperi folosite cu intermiten, în care, în perioadele de nefolosire, este
necesar meninerea unei temperaturi pozitive, se prevd instalaii de înclzire de gard.
5.20 Înclzirea de gard se prevede în cazurile în care temperatura minim este cerut de
necesiti tehnologice (utilaje, materiale etc.), dar nu poate fi asigurat prin cldura

acumulat sau degajat de utilaje i de elementele construciei (corelat eventual cu mrirea

rezistenei termice a elementelor de închidere a spaiului respectiv).
(1) Pentru protecia împotriva îngheului a instalaiilor de orice fel, se poate folosi înclzirea
de gard, dac beneficiarul va aprecia c este mai economic decât luarea altor msuri,
precum:
a) golirea instalaiilor;
b) prevederea unor conducte însoitoare;
c) înclzirea cu aparate autonome;
d) utilizarea altor sisteme, etc.
5.21 Prevederea înclzirii de gard este obligatorie în spaiile dotate cu instalaii speciale de
stingere a incendiilor pline cu ap.
5.22 Înclzirea de gard poate fi realizat i prin folosirea uneia din soluiile urmtoare:
a) utilizarea instalaiei de înclzire normal, cu reducerea temperaturii agentului termic;
b) utilizarea unei pri din instalaia de înclzire normal;
c) utilizarea unei instalaii speciale de înclzire, folosind aceeai surs i eventual, o parte
din reeaua de distribuie a instalaiei normale.
(1) Alegerea variantei optime se face dup criterii economice i funcionale, de asigurare a
unei exploatri uoare i sigure.
Sisteme de înclzire central cu ap cald

5.23 Sistemele de înclzire cu ap, în funcie de numrul de conducte ale sistemului, sunt:
monotubulare i bitubulare. Distribuia agentului termic se poate face la partea inferioar a
cldirii, la partea superioar sau mixt.
5.24 Sistemele de înclzire cu ap cald, se prevd, în general, în cldiri cu încperi care nu
necesit instalaii de ventilare mecanic sau instalaii de înclzire cu aer cald.
5.25 În încperi de tipul halelor de producie, spaii comerciale, etc., înclzirea cu corpuri de
înclzire se folosete în paralel cu înclzirea cu aer cald în cazurile în care este necesar
compensarea efectului de radiaie negativ al suprafeelor de închidere reci atunci când
locurile de munc sau activitate sunt în apropierea acestora.
(1) Înclzirea cu corpuri de înclzire, în paralel cu înclzirea cu aer cald, se poate face i în
alte situaii în care soluia este justificat tehnic i economic.
5.26 Circulia agentului termic în sistemele de înclzire se poate realiza: natural, forat sau
mixt (natural i forat).
5.27 Se recomand ca sistemul de înclzire cu circulaie natural s se aplice la cldiri cu

dezvoltare vertical important i dezvolare orizontal limitat. În acest caz, cazanul trebuie
amplasat la o cot inferioar consumatorilor.
5.28 La proiectarea sistemului de înclzire se prevd echipamente de msurare a

parametrilor sistemului, fie prin aparate fixe, fie prin locuri sau dispozitive de cuplare a
aparatelor de msurare.
5.29 În interiorul cldirilor consumatorii se grupeaz, ori de câte ori este posibil, pe zone de
consum unitar, definite ca zone de proprietate, program de utilizare, orientare cardinal, tipuri
de corpuri de înclzire, etc.

5.30 Zonele de consum unitar se alimenteaz cu agent termic, ori de câte ori este posibil,
printr-un racord individual echipat cu contor de energie termic, armturi de reglare i
echilibrare hidraulic, armturi de separare i golire, echipamente de msur i control.
5.31 În cldirile noi sau în cele în care reelele de distribuie interioare sunt reabilitate, sau ori
de câte ori este posibil, se utilizeaz scheme de alimentare de tip centralizat - individuale,
care asigur furnizarea i transportul agentului termic, iar distribuia este individual, la nivel
de apartament sau la nivel de zone de consum unitare.
(1) Pentru cldiri de locuit, soluii pentru instalaiile interioare de înclzire, utilizând sisteme
de producere a agentului termic – central termic de apartament, de scar, de bloc, sunt
detaliate în reglementrile tehnice specifice.
5.32 Distribuia individual se poate racorda la instalaia centralizat prin intermediul

modulelor termohidraulice (MTH).
5.33 Modulele de racordare termohidraulice (MTH) au în componen armturi de separare

(izolarea reelei interioare fa de reeaua general centralizat) pe fiecare racord (ducere,
întoarcere) precum i armtur/armturi de echilibrare hidraulic (montat/montate în
general pe conducta de întoarcere).
(1) Suplimentar, dup necesiti, aceste module pot avea în componen contor de energie
termic, echipamente i armturi pentru meninerea stabilitii hidraulice, respectiv
echipamente pentru reglarea cldurii livrate în zona de consum. În anumite cazuri, modulul
poate include i echipamente pentru prepararea apei calde de consum.
5.34 Modulele de racordare termohidraulice se amplaseaz în zonele comune, în nie,

casete sau aparent, astfel încât armturile de separare, echilibrare hidraulic i de
contorizare s poat fi oricând accesate.
5.35 În cazul sistemelor de înclzire cu zone de consum diferite echipate cu module

termohidraulice, reglarea fiecrei zone se poate realiza, dup caz, prin:
a) reglare calitativ centralizat, la nivelul centralei termice/sursei de producere a agentului
termic, pentru fiecare zon;
b) reglare calitativ zonal, la nivelul modulului de racordare termohidraulic;
c) reglare cantitativ local, la nivelul aparatelor terminale (robinete cu termostat, vane cu
dou sau trei ci, etc);
d) reglare combinat.
5.36 Se va evita alegerea soluiilor cu agent termic apa în spaiile înclzite intermitent, cu
perioade mari de întrerupere. În aceste cazuri se utilizeaz soluii cu aparate autonome sau
cu sisteme centralizate cu agent termic de tip antigel.
Armturi de închidere, reglare, golire i dezaerisire
5.37 Instalaiile interioare de înclzire se prevd cu armturi de închidere:

a) pe conductele principale i pe ramurile de distribuie;
b) pentru sectorizarea instalaiei;
c) pentru izolarea unor circuite restrânse, la care sunt posibile frecvente avarii.
Armturile de închidere se monteaz în locuri accesibile.
5.38 La toate elementele instalaiei de înclzire unde pot apare variaii ale debitelor în
exploatare se prevd armturi de reglare. Acestea se monteaz la nivel de corp de înclzire,
la baza coloanelor, pe ramuri de distribuie sau la branamentul reelei interioare. Se

recomand, ori de câte ori este posibil, introducerea echipamentelor automate de reglare.
(1) Pentru instalaii de înclzire cu corpuri de înclzire se recomand:
a) în cldirile de locuit i alte cldiri civile, dup gradul de utilizare al reglrii: robinete cu
dublu reglaj, cu reglaj prestabilit sau termostate, la fiecare corp de înclzire;
b) în cldirile industriale: robinete de reglare la un grup de corpuri de înclzire situate în
aceeai încpere, pe o ramur comun.
(2) Pentru accesul de control i intervenie se prevd spaiile necesare în zonele de
amplasare a armturilor de reglare.
5.39 Pe circuitele de conducte a cror echilibrare hidraulic nu poate fi realizat numai prin
alegerea traseelor i prin dimensionarea conductelor, se folosesc msurile indicate la art.
5.38, referitoare la echilibrarea hidraulic a instalaiei.
(1) Pentru verificarea echilibrrii hidraulice a circuitelor instalaiei interioare se prevd, fie
armturi specializate pentru determinarea presiunilor din instalaie, fie perechi de prize de
presiune (de ex. racorduri din eav Dn 15, prevzute cu armturi de închidere), în punctele
în care aceast msur este considerat strict necesar (de ex. la baza coloanelor principale
de la captul ramurilor de distribuie, pe circuite cu regim hidraulic variabil etc.).
5.40 Pentru golirea apei din instalaiile de înclzire se prevd armturi de golire în punctele
cele mai joase ale prilor de instalaii separate prin armturi de închidere.
(1) Deasemenea, se prevd armturi de golire la aparatele schimbtoare de cldur pentru
prepararea aerului cald sau a apei calde de consum.
5.41 În instalaiile funcionând cu agent termic ap, se prevd posibiliti de evacuare a

aerului, locale sau centrale.
(1) Evacuarea local a aerului se face cu armturi de dezaerisire, de preferin automate,
amplasate în punctele în care aerul se poate colecta.
(2) Evacuarea central a aerului necesit conducte speciale de dezaerisire i, eventual, vase
de colectare a aerului. Pentru un grup separat prin armturi de închidere i golire se prevede
un sistem propriu de dezaerisire.
(3) La instalaiile de înclzire cu radiatoare din tabl de oel nu se utilizeaz armturi de
dezaerisire automat.
Sisteme de înclzire central cu abur de joas presiune.

Prevederi specifice instalaiilor cu abur
5.42 La corpurile de înclzire i agregatele de aer cald funcionând cu abur se prevd

separatoare de condensat individuale. Se pot folosi separatoare de condensat comune
pentru un grup de consumatori, utilizând abur cu aceeai presiune i având acelai program
de funcionare.
5.43 Pe conductele instalaiei interioare de distribuie a aburului, se face separarea

condensatului la punctele de evacuare (purjare) prevzute la ruperi de pant i la captul
ramurilor.
(1) Aerisirea pe conductele de condensat se face prin separatoare de condensat sau prin
dispozitive speciale de dezaerisire.
5.44 Pentru separarea condensatului de abur, se folosesc dup caz, oale, aparate sau
sifoane de condensat.
(1) Oalele de condensat se prevd la consumatori de cldur ce folosesc debite mari de abur
(în special schimbtoare de cldur) sau în cazul aburului de medie presiune.
(2) Aparatele de condensat se folosesc în special la corpuri de înclzire.

(3) Sifoanele de condensat se folosesc mai ales la separarea condensatului pe conductele

de abur de joas presiune, având presiuni sub 0,3 bar.
Sisteme de înclzire central cu aer cald

5.45 Sistemele de înclzire cu aer cald pentru înclzirea încperilor din cldiri civile, de
producie i/sau depozitare, se adopt atunci când:
a) se prevede ventilarea mecanic a încperilor pentru satisfacerea condiiilor de confort sau
funcionale ale acestora;
b) condiiile funcionale i dimensiunile încperilor nu permit folosirea eficient a altor
sisteme de înclzire, mai ales în zona central (de ex: sli de spectacole, sli de sport,
încperi de producie fr nociviti); ( a se vedea i tabelul 5.1) ;
c) încperile sunt folosite intermitent pe o durat scurt (de ex: sli de întrunire, cldiri de
cultur);
d) sistemul cu corpuri de înclzire nu poate asigura singur necesarul de cldur.
5.46 Înclzirea cu aer cald se folosete în paralel cu înclzirea cu corpuri de înclzire sau cu
panouri (benzi) radiante atunci când soluia este necesar pentru satisfacerea condiiilor de
confort termic în zonele perimetrale, cu perei exteriori (de ex: în încperi cu locuri fixe de
munc sau activitate în apropierea suprafeelor vitrate exterioare - a se vedea art. 5.25.).
Alegerea sistemului de înclzire cu aer cald
5.47 În cazul în care adoptarea înclzirii cu aer cald rezult din necesitatea ventilrii, soluia
de realizare a înclzirii este cea determinat de cerinele ventilrii i se stabilete potrivit
reglementtii tehnice pentru proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor de ventilare i
climatizare.
5.48 Sistemul de înclzire cu aer cald trebuie s asigure încadrarea valorilor vitezei i
temperaturii aerului în limitele de confort termic, în cazul cldirilor civile sau cele prescrise de
reglementrile privind protecia muncii, în cazul cldirilor industriale. Limitele se refer atât la
refularea aerului cât i la zona de lucru a încperii. Temperatura i viteza aerului refulat se
coreleaz cu debitele de cldur i de aer necesare.
5.49 Debitul de cldur furnizat de instalaia de înclzire cu aer cald se determin pe baza
bilanului termic al spaiului de înclzit, inând seama - dac este cazul - i de debitul de
cldur furnizat de corpurile de înclzire montate în spaiul respectiv.
(1) În cazul spaiilor prevzute cu ventilare mecanic, la stabilirea necesarului total de
cldur pentru înclzire i ventilare se ine seama i de cldura necesar pentru înclzirea
aerului proaspt pân la temperatura încperii respective.
5.50 La determinarea debitului de aer cald al instalaiei de înclzire i ventilare se ine seama
de:
a) debitul de cldur necesar încperii - furnizat astfel încât s nu se depeasc limitele de
temperatur admise ale aerului (a se vedea art. 5.48 i 5.57);
b) debitul de aer necesar pentru ventilarea încperii.
5.51 În cazul în care debitul de aer necesar ventilrii generale nu poate acoperi necesarul de
cldur al încperii în limitele admise pentru temperatura de refulare sau nu se asigur o
repartiie corespunztoare a temperaturii aerului în zona de lucru, se adopt una dintre
urmtoarele msuri:

a) utilizarea aerului recirculat;

b) mrirea debitului de aer proaspt (în cazuri în care nu este admis recircularea aerului).
(1) Recircularea aerului se adopt cu respectarea prevederilor din reglementrile privind
protecia muncii i cele privind proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor de ventilare
i climatizare, referitoare la calitatea aerului din încperi.
5.52 La determinarea debitului de aer al instalaiei de înclzire - când nu este necesar i

ventilarea - se urmrete reducerea debitului de aer vehiculat, fr a se coborî sub limita
minim necesar asigurrii unei distribuii satisfctoare a aerului în încpere.
5.53 Amplasarea în plan a gurilor de refulare a aerului se face astfel încât jeturile de aer s
acopere cât mai omogen spaiul înclzit.
(1) Înlimea de amplasare a gurilor de refulare i viteza de refulare a jeturilor de aer se aleg
astfel încât în zona de lucru s se asigure parametrii specifici proceselor tehnologice (a se
vedea art. 5.48).
5.54 Repartizarea debitelor de aer cald în zona de lucru, în planul încperii, trebuie s fie cât
mai uniform.
(1) Se excepteaz de la aceast prevedere cazurile în care instalaia de aer cald este
combinat cu ventilarea i are funcia de diluare a nocivitilor distribuite neuniform, când
distribuia debitelor de aer se face în funcie de cantitatea i natura nocivitilor degajate în
diferite zone ale spaiului respectiv.
5.55 În instalaiile de înclzire cu aer cald combinate cu ventilarea, în care este necesar
repartizarea neuniform a debitelor de aer cald sau a cldurii, se pot utiliza, în acest scop,
agregate pentru aer cald suplimentare i independente de instalaia de ventilare sau baterii
de înclzire secundare, montate pe reeaua de distribuie a aerului.
5.56. La alegerea vitezei de refulare a aerului cald în hal, se ine sema de vitezele admise
în zona de lucru (a se vedea art. 5.48)
Btaia jeturilor de aer cald ale gurilor de refulare se coreleaz cu caracteristicile constructive
ale halei astfel încât s se satisfac prescripiile art. 5.54.
5.57 La stabilirea temperaturii de refulare a aerului din instalaiile de înclzire cu aer cald se
ine seama de urmtoarele:
a) temperatura maxim corespunde prevederilor generale de protecie a muncii;
b) temperatura minim se alege astfel încât, la ptrunderea jetului în zona de lucru,
temperatura acestuia s depeasc temperatura ambiant cu valoarea impus de viteza
aerului în zona respectiv; îndeplinirea prevederilor privind valoarea temperaturii minime
se verific i în condiiile perioadei de tranziie a înclzirii.
5.58 În cldirile care adpostesc încperi sau secii cu programe diferite de funcionare se
prevd sisteme separate de înclzire cu aer cald, pe zonele cu acelai program de
funcionare.
5.59 În construciile echipate cu instalaii de protecie împotriva incendiilor sau cu alte

dispozitive de securitate la incendiu acionate de elemente termosensibile, instalaia de
înclzire cu aer cald trebuie s fie realizat astfel încât temperatura, viteza i direcia jetului
de aer cald s nu determine declanarea accidental a acestora.

5.60 La instalaiile de înclzire cu aer cald care funcioneaz exclusiv cu aer exterior i care
nu sunt utilizate continuu timp de 24 ore, se recomand a se prevedea prize de aer
recirculat, pentru amorsarea înclzirii în regim de recirculare, înainte de începerea activitii
normale de producie.
(1) Se iau msuri pentru împiedicarea ptrunderii aerului rece în încpere, în perioadele de
nefuncionare a instalaiei.
Soluii de înclzire cu aer cald
5.61 Soluia de înclzire cu aer cald preparat centralizat i distribuit prin canale de aer se
utilizeaz mai ales în cazul în care se prevede ventilarea mecanic general cu canale de
distribuie i guri de refulare, în conformitate cu prevederile reglementrii tehnice pentru
proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor de ventilare i climatizare.
5.62 Parametrii de debit i temperatur se stabilesc centralizat pentru întreaga instalaie,

reglarea fiind automatizat.
(1) La alegerea, amplasarea i dimensionarea gurilor de refulare se asigur condiiile privind
omogenitatea distribuiei aerului i parametrii jetului de aer refulat (a se vedea art. 5.53 i
5.56.).
5.63 La determinarea capacitii bateriilor de înclzire ale sistemelor de înclzire cu aer cald
preparat centralizat se iau în considerare i pierderile de cldur ale aerului pe canalele de
distribuie. Pentru reducerea acestor pierderi se analizeaz oportunitatea izolrii termice a
canalelor.
5.64 Izolarea termic a canalelor se prevede, în caz de necesitate i pentru:

a) împiedicarea condensrii vaporilor de ap pe pereii canalelor;
b) prevenirea aprinderii materialelor combustibile aflate în apropierea lor.”
5.65 Se pot folosi i variante ale sistemului de înclzire cu aer cald i distribuie prin canale
de aer, la care prepararea centralizat a aerului se face la o temperatur mai ridicat a
aerului decât cea de refulare, astfel:
a) soluia de distribuie prin canale a unui debit mai redus de aer la temperatur mai ridicat
i la locul de utilizare, folosirea aparatelor de inducie; se refuleaz în încpere un
amestec de aer indus i recirculat;
b) soluia cu dou canale de aer - cald i rece - care prin amestec trimit prin gura de
refulare aerul la temperatura necesar (cu posibilitatea unei reglri automate locale);
c) soluia cu distribuie prin canale a aerului înclzit central la o temperatur minim i
reînclzire local la refularea în încpere.
5.66 Asigurarea omogenitii înclzirii cu aer cald i împiedicarea stratificrii termice la partea
superioar a încperilor, în special a celor înalte - se realizeaz prin soluii ca: introducerea
aerului în zona de lucru cu jeturi verticale descendente, cât mai aproape de pardoseal,
folosirea unor aparate speciale pentru destratificare etc.
5.67 Înclzirea aerului se poate asigura i prin instalaia de climatizare din unele încperi cu
cerine funcionale deosebite din cldiri civile i de producie i/sau depozitare. Aerul este
tratat, centralizat sau local pentru a se asigura temperatura i umiditatea necesar.
5.68 Înclzirea cu aer cald a spaiilor care nu necesit ventilarea se realizeaz, de preferin,
prin prepararea local a aerului cald fr tubulatur - de exemplu: agregate de aer cald sau
aeroterme.

(1) Prepararea aerului se face local, în aparat, folosind un agent termic distribuit din centrala
termic. Soluia este recomandat în special, în încperile de producie, inând seama i de
faptul c agregatele de aer pot folosi mrimi diferite ale gurii de refulare, iar aerotermele au
guri cu dimensiuni fixe din construcie.
5.69 În lipsa unui agent termic sau în situaii în care soluia rezult ca avantajoas, pentru
înclzirea cu aer cald a încperilor se pot folosi generatoare cu aer cald cu focar propriu,
echipamente la care înclzirea aerului se face prin arderea unui combustibil lichid sau gazos.
(1) Utilizarea generatorului de aer cald pentru înclzirea încperilor se face cu luarea tuturor
msurilor necesare de securitate la incendiu, cu i siguran în exploatare: generatoare cu
focar etan, la care circuitul aerului de înclzire este separat de circuitul aer de ardere - gaze
arse, instalaii de semnalizare - automatizare pentru funcionarea în siguran (meninerea
concentraiilor de noxe din încpere în limitele admise, controlul alimentrii cu combustibil,
detecia scprilor de gaze, etc.).
5.70 În încperile cu suprafaa sub 100 m2 i având cerine de climatizare (birouri, magazine
etc.), înclzirea se poate asigura prin intermediul agregatelor locale de climatizare.
5.71 Utilizarea agregatelor pentru aer cald i a aerotermelor nu este admis la încperi în
care nivelul limit de zgomot este depit de cel produs de funcionarea agregatelor.
În încperi cu degajri de pulberi, praf, gaze sau vapori combustibili sau explozivi, precum
i în cele cu degajri mari de umiditate este admis numai utilizarea agregatelor pentru aer
cald de construcie special.
5.72 La amplasarea prizelor de aer exterior se ine seama de prevederile reglementrii

tehnice pentru proiectarea i execuia instalaiilor de ventilare i climatizare, urmrindu-se ca
tubulatura dintre prizele de aer i agregat s fie cât mai scurt, cu cât mai puine piese
speciale.
5.73 Halele industriale fr degajri importante de cldur, pulberi, praf, vapori i gaze toxice
i fr obstacole tehnologice, pot fi incalzite cu aer cald utilizând jeturi de aer limitate spaial,
cu btaie mare.
(1) Se urmrete cuplarea mai multor guri de refulare la un singur agregat ventilator-baterie.
La proiectarea soluiei se folosesc indicaiile din reglementrile tehnice pentru proiectarea
instalaiilor de înclzire a halelor industriale cu jeturi de aer limitate spaial.
5.74 La uile i porile exterioare ale încperilor care adpotesc procese sau activiti care nu
permit coborârea sensibil a temperaturii interioare sau necesit un tampon termic la intrarea
persoanelor, se prevd perdele de aer cald în conformitate cu prevederile reglementrii
tehnice pentru proiectarea, execuia i exploatarea instalaiilor de ventilare i climatizare,
urmrindu-se reducerea necesarului de cldur al acestora (de ex.: prin utilizarea aerului
cald din zona superioar a încperilor).
5.75 În instalaiile de înclzire cu aer cald combinate cu ventilare se urmrete recuperarea

în cea mai mare msur a cldurii coninute în aerul viciat evacuat i folosirea acesteia
pentru înclzirea aerului introdus.

Sisteme de înclzire prin radiaie

5.76 Sistemele de înclzire prin radiaie utilizate în cldiri se clasific astfel:
a) sisteme de joas temperatur, utilizând apa cald sau apa fierbinte ca agent termic;
b) sisteme de medie temperatur, utilizând apa fierbinte sau aburul ca agent termic;
c) sisteme de înalt temperatur, utilizând radiani electrici sau gaze.
5.77 Sistemul de înclzire prin radiaie se utilizeaz în urmtoarele domenii:

a) în cldiri civile, în încperi cu cerine igienice i de confort deosebite, precum i pentru
asigurarea unei înclziri uniforme;
b) în hale industriale cu spaii mari i fr necesiti de ventilare, pentru asigurarea unei
distribuii omogene a înclzirii i dirijarea fluxului termic cu precdere în zona de lucru;
c) în încperi de producie industrial, pentru a realiza o înclzire zonal (art. 5.10), puncte
calde sau înclzire perimetral (art. 5.46);
d) în depozite, hangare, depouri, sali expozitionale de mari dimensiuni, spaii deschise i
semideschise.
Alegerea sistemului de înclzire prin radiaie
5.78 Înclzirea prin radiaie a cldirilor civile se realizeaz, de regul, cu suprafee radiante
din elemente de înclzire (panouri radiante cu ap cald, fierbinte) montate aparent sau
sisteme înglobate în tavan, în perei sau în pardoseal (pardoseal radiant). Aceste sisteme
fac parte din categoria radiie de joas temperatur.
5.79 În încperile de uz industrial se pot utiliza panouri radiante cu ap fierbinte sau abur,
montate la o înlime care nu depete 8m. De asemenea, pentru incperile de tip industrial
poate fi utilizat înclzirea prin radiaie de temperatur medie i înalt, cu tubulatur radiant,
tuburi radiante sau panouri radiante.
5.80 Înclzirea prin radiaie de temperatur medie i înalt se aplic cldirilor supuse
variaiilor termice mari, care au inerie termic redus, însorire mare, etc. i care au utilizare
intermitent. Înclzirea prin radiaie de joas temperatur nu se aplic încperilor cu program
de utilizare cu durate scurte (pân la câteva ore) i întreruperi lungi.
5.81 Înglobarea elementelor de înclzire în elementele de construcie ale cldirii se poate

face numai prin cuprinderea lor în planurile de construcii i de arhitectur.
5.82 Înclzirea prin radiaie cu suprafee radiante în tavan se aplic în cazul încperilor cu
cerine igienice deosebite care reclam evitarea posibilitii de transport al prafului prin
convecie i în încperi în care cerinele de mobilare sau de ordin estetic impun eliminarea
corpurilor de înclzire montate lâng perei (de ex.: muzee, expoziii etc.).
5.83 Înclzirea prin radiaie cu suprafee radiante în pardoseal (radiaie de pardoseal de

joas temperatur) se folosete în cazul încperilor cu necesar redus de cldur, lipsite
aproape total de mobilier sau în care temperatura mai ridicat a pardoselii este cerut de
modul de utilizare a încperii (de ex.: bi publice, piscine etc.).
5.84 Înclzirea prin radiaie cu suprafee radiante în perei se utilizeaz ca sistem

complementar al înclzirii prin radiaie de tavan sau de pardoseal i când este necesar
ridicarea temperaturii superficiale a pereilor.

5.85 Înclzirea prin panouri sau benzi radiante se folosete în cazul încperilor de producie
spaioase i cu înlime peste 5 m, precum i pentru înclzirea perimetral a spaiilor de
producie în locul unor corpuri de înclzire.
5.86 Înclzirea prin radiaie la temperaturi înalte folosind radiani electrici sau cu gaze, se
poate prevedea pentru spaii deschise (terase, peroane, intrri în cldiri) sau chiar în spaii
închise, atunci când nu se poate utiliza un agent termic i dac folosirea soluiei în aceste
spaii este admis de reglementri de securitate la incendiu.
(1) La radianii cu gaze se iau msuri de automatizare pentru prevenirea incendiilor i
exploziilor i pentru meninerea concentraiilor de noxe în limitele admise.
5.87 Înclzirea cu tuburi radiante se utilizeaz în ateliere de producie, hale industriale,

hangare, depozite cu înlimi mai mari de 5 m, care nu necesit instalaii de ventilare
mecanic i în care nu sunt degajri accidentale de substane explozive.
5.88 În încperile în care sunt degajri accidentale de substane explozive se pot utiliza
tuburi radiante cu grupul de combustie montat la exteriorul încperii.
5.89 În încperile în care exist degajri de pulberi i praf se admite utilizarea tuburilor
radiante cu camera etan sau tubulatura radiant care are grupul de combustie montat in
exteriorul incperii.
5.90 Echipamentele cu arztor cu aer aspirat se prevd în încperi unde nu sunt prevzute
sisteme de ventilaie mecanic sau natural. Aceste echipamente pot fi montate i în
depozite cu risc mare de incendiu în care sunt depozitate materiale i substane din clasa de
periculozitate P1 si P2.
5.91 La utilizarea suprafeelor ceramice cu flacar deschis este obligatorie compensarea

aerului necesar arderii prin prevederea unei instalaii de ventilare.
Amplasarea suprafeelor de înclzire prin radiaie
5.92 În încperile industriale, amplasarea panourilor radiante se face în strict corelare cu

cerinele tehnologice, pentru a nu provoca ecranarea parial a fluxului radiant emis de
panouri i nici restricii tehnologice.
5.93 Amplasarea panourilor radiante se face în aa fel încât s se asigure intensitatea radiiei
necesar la înlimea de 1,80 m pentru încperi în care activitatea se desfoar stând în
picioare i la înlimea de 1,20 m când activitatea se desfoar ezând.
5.94 În funcie de zonele în care se desfoar activitatea în halele de producie, amplasarea

panourilor radiante se face general sau zonal. Distana interax dintre panouri sau între panori
i elementele de construcii se stabilete astfel încât s se asigure distribuia uniform a
radiaiei panourilor, iar pereii s fie atini de radiaie la înlimea de 1,80 m. Distana dintre
axele tuburilor radiante se determin în funcie de caracteristicile tehnice ale tuburilor
radiante i înlimea de amplasare.
5.95 La amplasarea suprafeelor radiante se urmrete repartizarea elementelor radiante

pentru a compensa efectul de radiaie rece a suprafeelor vitrate în scopul obinerii unei
uniformiti a temperaturii în planul captator.
5.96 În încperile echipate cu instalaii de de protecie împotriva incendiilor sau cu alte

dispozitive de securitate la incendiu acionate de elemente termosensibile, amplasarea

suprafeelor radiante trebuie realizat astfel încât s nu determine declanarea accidental a

acestora.
5.97 Se recomand ca circulaia agentului termic în elementele înclzitoare s se fac de la

peretele exterior spre centrul încperii i s se intercaleze circuitul de ducere cu cel de
întoarcere pentru o distribuie cât mai uniform a temperaturii suprafeei radiante (distribuie
de tip melc dublu).
5.98 Senzorii de temperatur si elementele de comand i control se prevd fie pentru

fiecare element înclzitor, fie pentru grupuri de elemente înclzitoare i se monteaz la o
înlime uor accesibil.
5.99 Pentru sistemele de înclzire prin radiaie alimentate cu ap cald, se urmrete ca prin
mrimea elementelor înclzitoare i prin înserierea acestora s se realizeze echilibrarea
hidraulic a zonelor i un ecart de temperatur similar între ducerea i întoarcerea circuitelor.
6. ECHIPAMENTE DE ÎNCLZIRE A ÎNCPERILOR

Moduri de înclzire a încperilor.
6.1 Înclzirea încperilor (spaiilor) se realizat cu aparate de înclzire prin emisie convectiv
i cu circulaia aerului natural sau forat, prin emisie radiativ de intensitate mic, medie
sau mare i prin emisie combinat.
6.2 Inclzirea încperilor prin emisie convectiv cu circulaie natural sau forat a aerului se
realizeaz prin recircularea aerului din încpere în contact cu suprafaa cald a aparatului de
înclzire i prin stratificare termic. Viteza curenilor de aer este medie, înclzirea pereilor
este redus
6.3 Înclzirea încperilor prin emisie radiativ se realizeaz direct între suprafeele calde i
suprafeele reci delimitatoare. Aerul din încpere se înclzete prin contact cu suprafeele
calde.
Criterii generale de alegere a aparatelor de înclzire
6.4 Caracteristicile principale ale aparatelor de înclzire (terminale sau autonome), sunt
prezentate în documentele tehnice ale aparatelor, puse la dispoziie de productor.
6.5 Alegerea tipului de aparate de înclzire (sau de unitate autonom) se face în funcie de:
a) sarcina termic maxim necesar în spaiul înclzit;
b) regimul termic impus spaiului înclzit;
c) aporturile de cldur;
d) regimul de funcionare;
e) destinaia i condiiile de confort termic impuse spaiului respectiv;
f) tipul combustibilului sau agentului termic;
g) caracteristicile geometrice i caracteristicile termice ale încperii (spaiului înclzit).
6.6 Nu se recomand sistemele de înclzire convective (radiatoare, convectoradiatoare,

convectoare, ventiloconvectoare) pentru încperi cu înlime peste 4,5 m i cu izolare
termic redus.

6.7 Pentru încperile cu înime mare (peste 4 m) i zona de lucru inferioar, sunt indicate,
dup caz, sistemele de înclzire cu panouri radiante cu ap sau abur, tuburi radiante cu
gaze, radiani cu gaze sau electrici sau pardoseal radiant.
Pentru acest tip de încperi nu se recomand sistemul de înclzire cu aer cald.
6.8 Sistemele de înclzire cu aparate independente se racordeaz la reelele de alimentare

cu combustibil i electricitate, precum i la dispozitive de evacuare a gazelor de ardere i a
cenuii, conform normelor în vigoare i a instruciunilor furnizorului.
6.9 Orice aparat de înclzire se alege i se monteaz astfel încât s nu provoace accidente
legate de temperatura suprafeelor aparatului sau de temperatura de refulare a aerului.
6.10 Sistemele de înclzire cu generatoare de aer cald montate în spaii cu degajri mari de
praf vor fi de tip ”cu camer de ardere etan”.
6.11 Sistemele de înclzire cu generatoare de aer cald montate în spaii în care sunt
persoane, au puteri termice instalate mai mici sau egale cu 35 kW/aparat, iar puterea total
util instalat nu va depai 180 kW/încpere.
6.12 Corpurile de înclzire statice nu se monteaz pe perei care au un coeficient de

transmisie termic U, superior valorii de 1 W/m²K.
6.13 Înclzirea cu pardoseal radiant aezat direct pe pmânt sau peste o încpere
neînclzit poate fi adoptat numai dac rezistena termic global a pardoselii este mai
mare de 2,8 m²K/W.
6.14 În cazul în care sursa primar este un cazan cu condensaie, reglarea local la
aparatele de tip baterie cu aripioare se face numai cu vane cu dou ci sau vane cu trei ci
în amestec.
6.15 În aceeai instalaie de înclzire central se recomand utilizarea unor corpuri de

înclzire cu curbe caracteristice de variaie a cedrii de cldur cât mai apropiate.
Sunt preferate corpurile de înclzire cu un indice ridicat de încrcare termic al metalului,
pentru durata de via, (W/kg) x ani durat de via.
6.16 În încperi în care exist pericolul de lovire (ateliere, depozite, ci de circulaie etc.) se
prevd corpuri de înclzire cu rezisten mecanic corespunztoare.
De asemenea, la alegerea corpului de înclzire se are în vedere ca acesta s fie rezistent la
aciunea coroziv a mediului în care se monteaz; radiatoarele din tabl de oel nu se
monteaz în medii corozive.
6.17 La folosirea apei fierbini ca agent termic, corpurile de înclzire trebuie s reziste la
presiunea corespunztoare temperaturii de vaporizare a apei fierbini.
(1) În încperi cu medii încrcate cu pulberi, praf, scame, vapori sau suspensii organice, se
prevd corpuri de înclzire uor de curat i cu forme care nu favorizeaz depunerea
prafului sau suspensiilor; în acest caz se evit folosirea corpurilor de înclzire convective.
(2) În încperi cu degajri de pulberi, praf combustibil nu se admite folosirea corpurilor de
înclzire cu aripioare, cu convecie liber.
6.18. În încperile cu pericol de explozie, corpurile de înclzire trebuie s aib temperatura

superficial sub limita de siguran prescris la art. 5.17 sau de alte reglementri în vigoare.

6.19 Pentru înclzirea perimetral a încperilor în care exist locuri fixe de munc sau
activitate în apropierea suprafeelor vitrate exterioare, (a se vedea art. 5.25.) utilizeaz
corpuri de înclzire cu temperaturi superficiale cât mai ridicate i care cedeaz cldura
preponderent prin radiaie; în aceste cazuri se utilizeaz corpuri de înclzire cu un numr
redus de rânduri de coloane verticale sau cu o singur plac radiant.
(1) Pentru combaterea infiltraiilor de aer rece, corpurile de înclzire au, pe cât posibil,
lungimea egal cu cea a ferestrelor, adoptând corpuri de înclzire cu înlime redus.
6.20 În grupuri sanitare sau alte încperi, cu spaii restrânse, se pot folosi - cu acceptul
beneficiarului - registre verticale cu un numr redus de evi.
Amplasarea corpurilor de înclzire
6.21 Corpurile de înclzire se amplaseaz astfel încât s se asigure funcionarea lor cu

eficien termic maxim i s se coreleze cu elementele construciei, cu amplasarea
mobilierului sau a utilajelor de producie i cu celelalte instalaii aferente cldirilor, s asigure
circulaia persoanelor i accesul la instalaiile de protecie împotriva incendiilor i celelalte
mijloace tehnice de aprare împotriva incendiilor.
(1) La amplasarea corpurilor de înclzire se ine seama, în funcie de specificul cldirii, de o
eventual recompartimentare a spaiilor.
(2) Este necesar ca soluiile de ansamblu s satisfac cerinele funcionale, estetice i
economice.
6.22 Corpurile de înclzire se amplaseaz fa de instalaiile electrice potrivit prevederilor din
reglementrile tehnice privind proiectarea i executarea instalaiilor electrice în cldiri,
referitoare la prevenirea accidentelor prin electrocutare.
6.23 Pentru obinerea unei eficiene termice maxime se recomand amplasarea corpurilor de
înclzire la partea inferioar a încperilor, în vecintatea suprafeelor reci. Corpurile de
înclzire care cedeaz cldura preponderent prin convecie se monteaz în dreptul
parapetului ferestrelor sau, dac nu este posibil, în imediata apropiere a acestuia.
6.24 Niele pentru montarea corpurilor de înclzire se pevd în planurile de construcii.

La niele din pereii exteriori, se recomand ca rezistena termic a peretelui din spatele
corpurilor de înclzire s fie cel puin egal cu cea din câmpul normal al pereilor respectivi;
pentru creterea eficienei termice se poate prevedea, în plus, o plac sau folie
reflectorizant, pe perete, în spatele corpurilor de înclzire.
6.25 În casele scrilor, corpurile de înclzire se amplaseaz, de regul, la parter. Dac nu

este suficient pentru acoperirea necesarului de cldur, se prevd corpuri de înclzire i la
nivelurile imediat superioare.
6.26 Pe cile de evacuare (circulaii orizontale i verticale), amplasarea corpurilor de

înclzire se face cu respectarea reglementrilor privind securitatea la incendiu.

Mascarea corpurilor de înclzire
6.27 Mascarea corpurilor de înclzire se prevede:

a) la folosirea agenilor termici cu parametri ridicai, în scopul evitrii pericolului de arsur
prin atingere direct;
b) în încperi destinate copiilor precolari (în cree, grdinie, cmine);
c) în încperi cu cerine estetice speciale;
d) în alte situaii, la cererea beneficiarului.
6.28 Mtile corpurilor de înclzire trebuie s asigure circulaia nestânjenit a aerului,

reducerea minim a debitului de cldur al corpului de înclzire, realizarea cerinelor estetice
locale, demontarea i curarea uoar a corpului de înclzire.
Racordarea la instalaie a corpurilor de înclzire
6.29 Corpurile de înclzire se racordeaz la instalaie astfel încât circulaia agentului termic
s se fac, de regul, de sus în jos în acestea.
(1) În cazul când se folosesc alte scheme de racordare a corpurilor de înclzire, se ine
seama de influena respectiv asupra temperaturii medii a corpurilor de înclzire, specific
tipului de corp i dimensiunilor sale.
6.30 La folosirea schemei de distribuie cu coloane verticale, legturile corpurilor de înclzire

se prevd, de regul, pe aceeai parte, dac - prin construcia corpurilor - nu sunt prevzute
pe pri opuse; dac circulaia agentului termic se face de sus în jos, corpurile de înclzire cu
lungime mai mare de 1,20 m se racordeaz în diagonal.
6.31 Pentru legarea corpurilor de înclzire la coloane se recomand distanele minime între
corp i coloan, prevzute la art. 8.70 i în tabelul 8.5 pentru a se asigura compensarea
dilatrilor. În cazul când nu se pot respecta aceste distane, se prevede racordarea corpului
de înclzire la captul opus coloanei (prin spate).
(1) În cazul altor scheme de distribuie (ex. distribuie individual monotub orizontal în
pardoseal), legarea corpurilor de înclzire se face conform instruciunilor tehnice ale
furnizorului elementelor de racordare folosite.
Dimensionarea corpurilor de înclzire i a suprafeelor radiante
6.32 Dimensionarea corpurilor de înclzire se face potrivit STAS 1797 i prescripiilor tehnice
ale productorilor, referitoare la caracteristicile tehnice, hidraulice i mecanice.
(1) Pentru dimensionarea corpurilor de înclzire amplasate perimetral se poate utiliza i
reglementarea tehnic pentru proiectarea instalaiilor de înclzire perimetral la cldiri.
6.33 Bateriile de înclzire a aerului racordate la cazane cu condensare se dimensioneaz

pentru un regim termic 60 - 40°C.
6.34 Radiatoarele de font se limiteaz la lungimea de 2 m. Pentru alte corpuri de înclzire

lungimea limit este cea prevzut de instruciunile productorului.
6.35 La alegerea tipului i temperaturii suprafeei radiante i la amplasarea acesteia se au în

vedere urmtoarele:
a) meninerea intensitii energiei radiante la nivelul capului ocupanilor în limitele de 12-14
W/m2 pentru temperaturi interioare de 15-220C (valorile mici corespund temperaturilor mai
ridicate);

b) limitarea temperaturii medii admisibile la 26-290C pentru suprafeele radiante de la

pardoseal - în cazul încperilor cu locuri fixe de munc i activitate îndelungat i la
290C - în cazul încperilor cu folosin de scurt durat;
c) indicaiile i metodele de calcul furnizate de productori.
6.36 În cazul sistemelor de înclzire prin radiaie de joas temperatur înglobate în

elementele de construcie se verific temperatura superficial a suprafeei radiante. Pentru
înclzirea în pardoseal temperatura suprafeei radiante se înscrie între 26 – 29 °C în zona
de edere i pân la maxim 33 °C în zonele de trecere i cele perimetrale.
6.37 Dimensionarea conductelor sistemelor de radiaie de joas temperatur înglobate în

elementele de construcie se face conform metodelor indicate de furnizorii sistemelor de
radiaie i a reglementrii tehnice pentru proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor
de înclzire prin radiaie de pardoseal.
6.38 Dimensionarea sistemelor de înclzire prin radiaie de medie i înalt temperatur se

face în conformitate cu indicaiile furnizorului având în vedere amplasarea sistemului,
amplasarea zonei de lucru i caracteristicile tehnologice ale incintei.

7. SURSE DE ENERGIE UTILIZATE PENTRU ÎNCLZIREA CLDIRILOR

Surse primare pentru sistemele de înclzire i alctuirea principal a acestora
7.1 Sursele primare se pot clasifica în funcie de energia primar utilizat pentru producerea
energiei termice, astfel :
a) surs care utilizeaz energii primare epuizabile
b) surs care utilizeaz energii primare regenerabile
c) surs care utilizeaz mixt energie convenional i energie regenerabil.
7.2 Sursele primare furnizeaz agent termic primar de tipul:

a) ap cald;
b) ap fierbinte;
c) abur de medie i joas presiune.
7.3 Sursele de energie primare se clasific în funcie de gradul de centralizare al

consumatorilor alimentai cu cldur, astfel :
a. Grad redus de centralizare
- centrale individuale (imobil unifamilial, apartament) .
b. Grad mediu de centralizare
- centrale termice de imobil sau de obiectiv;
- centrale termice urbane (cartier, cvartal, grup de imobile);
- centrale termice industriale;
- centrale cu cogenerare de mic i medie capacitate.
c. Grad ridicat de centralizare
- centrale termice oreneti cu ap fierbinte;
- centrale termice oreneti cu abur de joas i medie presiune.
7.4 Centralele termice urbane se amplaseaz în localiti, de regul, în centrul de greutate al

consumatorilor alimentai, furnizând ap fierbinte, ap cald sau abur de joas presiune.
(1) Centralele de ap fierbinte alimenteaz cu agent termic, prin reelele primare, punctele
termice de imobil, urbane sau industriale .
(2) Centralele termice pot fi amplasate în interiorul cldirilor, în cldiri independente sau
alipite unor imobile.
7.5 Centralele termice de imobil sau de obiectiv, produc ap cald i/sau abur de joas
presiune i au incinte proprii.
7.6 Centralele cu cogenerare de mic capacitate pot fi utilizate pentru producerea combinat
a energiei electrice i a cldurii pentru grupuri restrânse de consumatori, utilizându-se un
singur tip de combustibil, de regul gazul natural sau combustibilul lichid. Centralele sunt
echipate cu agregate de cogenerare cu motor termic sau turbin cu gaze. Energia termic
este folosit iarna ca sarcin de baz pentru înclzire i, tot timpul anului, pentru prepararea
apei calde de consum.
7.7 Pe perioada de var se va urmri cuplarea centralelor termice cu cogenerare de mic

capacitate cu centrale termice cu ap cald. În acest mod, pe perioada de var, agregatele
de cogenerare funcioneaz la regim normal de producere a energiei electrice i de
alimentare cu ap cald de consum i a consumatorilor cuplai la centralele cu ap cald.
(1) Surplusul de energie termic rezultat dup prepararea apei calde de consum poate fi
furnizat unor instalaii de rcire în sistem cu absorbie, realizându-se regimul de trigenerare
Criterii generale de alegere a surselor primare de înclzire

7.8 La investiiile noi stabilirea tipului de surs termic primar pentru înclzire implic o
analiz complex având la baz caietele de sarcini ale lucrrii, atât în privina sursei cât i al
celorlalte instalaii alimentate de aceasta .
(1) De asemenea, analiza ine cont de condiiile tehnice, ecologice, edilitare i juridice ale
tuturor elementelor care concur la luarea unei decizii, toate cu respectarea reglementrilor
specifice i a legislaiei în vigoare.
7.9 Condiiile tehnice de care analiza trebuie s in cont se refer în principal la:
a) stabilirea capacitii sursei termice funcie de necesarul de consum, corelat cu
regimul i programul de funcionare al instalaiilor alimentate;
b) tipul agentului termic funcie de instalaiile i caracteristicile consumului, precum
i de distana între surs i consumator;
c) tipul de combustibil utilizat, funcie de dotarea zonei cu utiliti sau a resurselor
primare de energie specifice ariei geografice analizat, corelat cu posibilitile
de aprovizionare i acces;
d) amplasament, cu referire la suprafee necesare i disponibile, zone de
protecie, spaii i cote de montaj dup caz, amenajri necesare, vecinti,
funciuni conexe , etc.;
e) gradul de siguran în exploatare, privind dotrile cu uniti de rezerv la nivelul
sursei sau tip de combustibil, pentru perioade de vârf a consumului, cât i în
regim de avarie ( întreruperea funcionrii unei uniti de producere a energiei,
întreruperea alimentrii cu combustibilul de baz, etc.);
f) msuri specifice de aprare împotriva incendiilor.
Centrale termice cu ap cald i abur de joas presiune

Tipuri de centrale termice
7.10 Prin central termic se înelege ansamblul echipamentelor, instalaiilor i aparatelor

utilizate pentru producerea i furnizarea agentului termic împreun cu incinta i amenajrile
constructive care le adpostesc. Centrala termic furnizeaz, dup caz, agent termic pentru
înclzire, preparare ap cald de consum, ventilare i consum tehnologic.
7.11Pentru producerea agentului termic, centralele termice utilizeaz combustibili din

urmtoarele categorii:
a) fosili de tipul: gaze naturale i GPL, lichid (hidrocarburi – CLU i combustibil tip M), solid
(crbune);
b) organici de origin vegetal: lemn, deeuri sau produse din deeuri de lemn, biomas,
pelei, etc.
(1) Centralele termice pot utiliza ca surs primar de energie, integral sau parial, sursele
regenerabile de energie.
7.12 Centralele termice se clasific în funcie de puterea instalat (Pi), astfel :

a) centrale termice mici, având Pi 300 kW ,
b) centrale termice medii, având 300 kW < Pi 2000 kW ,
c) centrale termice mari, având Pi > 2000 kW.
(1) Func ionarea cazanelor aferentele centralelor termice trebuie s respecte prevederile
specifice ale prescripiilor tehnice ISCIR.
7.13 Centralele termice pot fi clasificate dup tipul i numrul agenilor termici furnizai,
precum i dup modul de producere al acestora: clasic, cogenerare, mixt.

7.14 Centralele termice existente care se modernizeaz sau se refac integral trebuie s
respecte cel puin nivelul minim al exigenelor de performan energetic i protecie a
mediului în vigoare la data realizrii centralei sau a lucrrilor de modernizare.
7.15 Capacitatea centralei termice se determin pe baza cronogramei consumurilor de

cldur, alctuit astfel încât s satisfac toate necesitile de cldur, în condiii nominale.
(1) Se recomand aplatizarea vârfurilor de consum, folosind - eventual - acumularea apei
calde de consum, funcionarea centralei temice în regim de prioritate pentru prepararea apei
calde de consum sau prin cuplarea cu instalaii care utilizeaz energii regenerabile
7.16 Pentru centralelor termice cu ap cald care alimenteaz grupuri neomogene de
consumatori, diferite prin sistemele de înclzire folosite i programul de funcionare, se
recomand soluia cu butelie de egalizare a presiunilor i separarea circuitelor hidraulice.
(1) Aceast schem permite utilizarea reglajului cantitativ prin pornirea/oprirea în cascad a
cazanelor.
7.17 La transformarea punctelor termice industriale în centrale termice pentru ansambluri

urbane, se poate utiliza i reglementarea tehnic referitoare la transformarea punctelor
termice alimentate de la industrie, în centrale termice pentru ansambluri urbane.
7.18 Pentru soluiile de alctuire aferente centralelor termice mici care asigur ap cald
pentru înclzire i preparare ap cald de consum, poate utiliza i reglementarea tehnic
referitoare la proiectarea, execuia i exploatarea centralelor termice mici.
7.19 Soluiile recomandate pentru centralele de abur de joas presiune care alimenteaz mai
multe categorii de consumatori, diferii prin presiunea nominal necesar, sunt urmtoarele:
a) cu un singur tip de cazan de abur cu un singur nivel de presiune, cea mai mare
solicitat de consumator, iar la consumatorii sunt prevzute echipamente de
reducere a presiunii ;
b) cu cazane diferite care asigur nivelurile de presiune cerute, pe grupe de
consumatori.
7.20 Recuperarea condensatului se poate realiza :

a) prin cdere liber, dac consumatorii au aceeai presiune nominal, sunt
amplasai în apropierea centralei termice i racordarea lor se poate face direct
cu pant continu a conductei de colectare ;
b) prin soluii corespunztoare pentru colectarea, depozitarea i întoarcerea prin
pompare a condensatului la cazane funcie de amplasarea consumatorilor i
regimul de funcionare.
7.21 Soluiile centralelor termice cuprind i staiile de tratare pentru apa de umplere i apa de
completare cu contorizarea aferent.
Ageni termici produi în centralele termice
7.22 Energia termic furnizat de o central termic depinde de tipul i parametrii agenilor
termici produi de surs.
7.23 Alegerea agenilor termici produi în centralele temice i a parametrilor acestora se face
inându-se seama de economicitatea i efectele asupra mediului ale întregului sistem alctuit
din: sursa de cldur, reelele termice i instalaiile interioare.

7.24 Agenii termici produi i utilizai cel mai des pentru înclzirea cldirilor i preparare apei
calde de consum sunt:
a) apa cald la o temperatur maxim de 95 ºC în condiii nominale de funcionare
a instalaiilor interioare de înclzire i preparare ap cald de consum;
b) apa cald la o temperatur maxim de 80 ºC, specific cazanelor care
funcioneaz cu condensaie i a celor de joas temperatur;
c) apa fierbinte cu o temperatur maxim mai mare de 110 ºC i mai mic de 150
o
C în condiii nominale;
d) abur de joas presiune având presiunea maxim a aburului de 0,5 bar ;
e) abur de medie presiune având presiunea maxim a aburului mai mare de 0,5
bar i mai mic de 8 bar.
7.25 Se recomand producerea într-o central termic a cel mult doi ageni termici i
prevederea posibilitii de a fi folosii la diveri parametrii nominali de temperatur, adaptai la
necesitile instalaiilor consumatoare de cldur.
7.26 Circulaia agenilor termici ap cald i ap fierbinte se face prin pompare.
Adoptarea unui sistem de circulaie natural (gravitaional), se va aplica numai
consumatorilor izolai i de mic capacitate.
7.27 Stabilirea debitelor nominale pentru agenii termici utilizai se face în funcie de
necesarul de cldur al consumatorilor de înclzire, ap cald de consum, ventilare i
tehnologic.
Amplasarea centralelor termice
7.28 În ansamblurile cldirilor de locuit alimentate centralizat cu cldur, amplasarea

centralelor termice se face respectând diverse criterii, printre care situaia juridic a zonei
vizate, sau analizând posibilitatea de cooperare cu surse de cldur existente în zon, etc.
7.29 În cazul folosirii combustibilului lichid sau gazos se urmrete amplasarea centralelor
termice cât mai aproape de centrul de greutate al consumatorilor, inând seama de condiiile
locale: ecologice (direcia vânturilor dominante, poziia courilor de fum fa de cldirile din
zon), configuraia terenului, posibilitatea extinderilor viitoare, etc.
7.30 Centralele termice funcionând cu crbune i combustibili organici de origine vegetal

se amplaseaz, de regul în afara zonelor de locuit, inând seama de dificultile create de
transportul combustibilului, zgurii i cenuii, precum i de pericolul de poluare. Fac excepie
centralele termice folosind combustibili din categoria celor menionai, echipate cu cazane
având capacitatea sub 70 kW, pentru care condiiile de amplasare sunt aceleai ca i pentru
cele folosind combustibil lichid sau gazos.
7.31 La amplasarea centralelor termice care au în componen i agregate pentru

producerea combinat a energiei electrice i termice (de exemplu, agregate de cogenerare
cu motor termic) se ine seama i de condiiile i soluiile tehnice pe care sistemul energetic
le impune pentru preluarea energiei electrice, în conformitate cu reglementrile legale. Se vor
respecta, dup caz, i normele tehnice pentru proiectarea, executarea i exploatarea
sistemelor de alimentare cu gaze naturale.
7.32 În ansamblurile de cldiri de locuit, centralele termice cu ap cald se amplaseaz, de

regul, în cldiri independente sau alipite unora din cldirile alimentate cu cldur.

7.33 Centralele termice individuale se pot amplasa în interiorul cldirii sau pe terasa
acesteia, respectând, în principal, prevederile cuprinse în reglementrile tehnice referitoare la
proiectarea, execuia i exploatarea centralelor termice mici, de securitate la incendiu în
cldiri, a prescripiilor tehnice specifice ISCIR, etc.
(1) Alipirea, înglobarea într-o cldire sau montarea centralei termice pe teras se face fr a
afecta sigurana i buna funcionalitate a cldirii precum i structura de rezisten a acesteia.
7.34 Incintele centralelor termice destinate alimentrii cu cldur a unei singure cldiri pot fi
amplasate la subsolul, demisolul, parterul, etajele i terasa cldirii, cu luarea în considerare a
prevederilor specifice de realizare, cu excepia celor care utilizeaz gaze peroliere lichefiate
a cror amplasare la subsolul i demisolul cldirii este interzis.
7.35 Pentru centralele termice medii se recomand ca amplasarea la nivelele superioare

parterului s se fac numai la ultimul etaj al cldirii sau pe terasa acesteia, în incinte
individuale sau alturate altor spaii tehnice.
7.36 În centralele termice amplasate pe terasa cldirii se pot utiliza cazane funcionând cu
combustibil gazos i lichid cu condiia limitrii stocului de combustibil la valoarea echivalent
rezervorului de zi conform art. 7.116.
7.37 Centralele termice din dotarea cldirilor de producie cu risc mare, mijlociu i mic de
incendiu, precum i ale cldirilor de depozitare a materialelor incombustibile, se pot amplasa
în interiorul cldirilor.
7.38 Centralele termice echipate cu cazane de ap fierbinte i abur cu presiunea mai mare
de 0,5 bar respect condiiile tehnice prevzute în prescripiile tehnice specifice ISCIR i a
reglementrii tehnice privind securitatea la incendiu a construciilor.
7.39 Amplasarea centralelor termice care utilizeaz drept combustibil gaze naturale se face
cu respectarea prevederilor normelor tehnice specifice privind proiectarea, executarea i
exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale i a reglementrilor tehnice privind
securitatea la incendiu a construciilor.
7.40 Amplasarea centralelor termice cu combustibil gaze petroliere lichefiate se face cu

respectarea prevederilor normelor tehnice specifice privind proiectarea i executarea
sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate i a reglementrilor tehnice privind

7.41 Centralele termice se grupeaz, ori de câte ori este posibil, cu alte gospodrii, ca: staii
de hidrofor, staii de pompare, posturi trafo, centrale de aer comprimat. Încperile centralelor
termice se separ prin elemente rezistente la foc fa de spaiile tehnice mai sus menionate
potrivit reglementrilor privind securitatea la incendiu.
7.42 Centralele termice înglobate în cldiri, în mod obligatoriu, nu se amplaseaz:

a) în i sub încperi cu risc foarte mare de incendiu sau cu risc de explozie volumetric i
nici alipite acestora;
b) în i sub sli aglomerate i ci de evacuare ale slilor aglomerate, sub scene i sub
încperi cu aglomerri de persoane;
c) în i sub încperile de zi i dormitoarele colectivitilor pentru copii de vârst precolar,
precum i alipite lor;
d) alipit, în i sub sli de clas, laboratoare sau sli de gimnastic din cldiri pentru
învmânt;

e) în cldiri de spitale sau cu caracter spitalicesc, sub saloane de bolnavi sau sub sli de
operaii i nici alipite acestora;
f) la subsolul cldirilor, în cazul în care se folosete drept combustibil gazul petrolier
lichefiat (GPL);
g) în interiorul cldirilor înalte i foarte înalte, exceptând poriunile de cldire care nu ating
aceast înlime; se excepteaz de la aceast prevedere centralele termice de
apartament;
h) în spaii cu risc foarte mare i mare de incendiu din cldiri civile, definite conform
reglementrilor privind securitatea la incendiu”
7.43 În cldiri civile se recomand s nu se amplaseze centrale termice, direct, sub sau
alturi de încperi de locuit sau încperi în care se desfoar o activitate sensibil la
zgomot, trepidaii sau exces de temperatur. În cazul în care nu este posibil evitarea
vecintii cu astfel de încperi se iau msuri de izolare termic i fonic potrivit destinaiei
încperilor respective precum i msuri de evitare a transmiterii trepidaiilor la elementele de
construcie ale cldirii.
7.44 Montarea cazanelor instalaiilor de înclzire de apartament se face în încperi aerisite,

care nu sunt folosite drept camere de dormit sau cmri i care nu prezint pericol de
incendiu. Amplasarea cazanului se face astfel încât s se asigure acces uor la cazan, s nu
se stânjeneasc alte activiti i s se respecte cerinele reglementrilor tehnice în vigoare
specifice tipului de combustibil utilizat, precum i din cartea tehnic a cazanului.
7.45 La centralele termice care utilizeaz gazele naturale i gaze petroliere lichefiate,
poziionarea suprafeelor vitrate necesare, determinate potrivit normelor tehnice specifice, se
poziioneaz astfel încât s nu blocheze în caz de explozie, cile de evacuare i cele de
acces pentru intervenie.
Planuri i seciuni generale pentru instalaii
7.46 Planurile i seciunile generale a centralelor termice cuprind reprezentarea – cu ajutorul

simbolurilor grafice–a ansamblului format din totalitatea utilajelor, echipamentelor,
elementelor de conduct i a sistemelor de reglare automat care alctuiesc centrala
termic.
7.47 Traseele conductelor de legtur între echipamentele din centrala termic trebuie s fie
cât mai scurte i simple asigurându-se concomitent condiiile pentru exploatarea i
întreinerea instalaiilor .
7.48 Poziionarea conductelor în centrala termic poate fi aerian sau în pardoseala cu o

pant minim de 1% pentru asigurarea aerisirii i golirea instalaiei. Conductele amplasate
aerian nu trebuie supuse pericolului de lovire sau smulgere i nu trebuie s blocheze cile de
acces i evacuare. La amplasarea în pardoseal, în canale termice, se realizeaz acoperirea
cu elemente uor demontabile.
7.49 Conductele din centrala termic se izoleaz termic. Pe traseul conductelor se monteaz
armturi de aerisire i golire.
Reglarea sarcinii termice
7.50 Reglarea sarcinii termice are ca scop controlul i modificarea în timp a cantitii de
cldur produs i furnizat consumatorilor în conformitate cu nevoile reale al acestora.

7.51 În centrala termic, reglarea debitului de cldur produs i furnizat se realizeaz prin
variaia :
a) temperaturii agentului termic (reglare calitativ);
b) debitului agentului termic (reglare cantitativ);
c) simultan a temperaturii i debitului de agent termic (reglare mixt).
7.52 În funcie de durata reglajului acesta poate fi :

a) continuu constant ;
b) continuu variabil;
c) reglare cu întreruperi.
7.53 Reglarea furnizrii cldurii poate fi efectuat :

a) manual - la centrale existente care nu au fost modernizate;
b) automat.
7.54 Reglarea automat a sarcinii termice a cazanului sau a bateriei de cazane se face prin
urmtoarele mijloace:
a) modificarea debitului de cldur al cazanului prin acionarea intermitent
asupra arztorului în funcie de tempertura exterioar ;
b) modificarea temperaturii agentului termic funcie de temperatura exterioar
dup un grafic de reglaj ( reglaj calitativ ) ;
c) pornirea, respectiv oprirea în cascad, a bateriei de cazane ( reglaj cantitativ ).
7.55 Reglarea sarcinii termice a cazanului sau bateriei de cazane din centrala termic se
poate asigura i prin urmtoarele mijloace :
a) reglarea temperaturii agentului termic livrat cu vane de reglaj prin amestecul
dintre agenii termici ducere cu cei de întoarcere de la consumatori ( reglaj
calitativ );
b) reglarea debitului de agent termic prin utilizarea pompelor cu turaie variabil
(reglaj cantitativ);
c) reglarea debitului de abur pentru cazane de abur prin intermediul vanelor de
reglaj (reglaj cantitativ);
d) reglarea sarcinii termice prin porniri sau opriri ale pompelor sau închideri i
deschideri ale vanelor de reglaj.
e) reglarea debitului de agent termic pentru producerea cu prioritate a apei calde
de consum.
Echiparea centralelor termice cu cazane i arztoare - condiii de performan

energetic
7.56 Cazanele cu care se echipeaz centralele termice trebuie s respecte prevederile

specifice pentru utilizarea preconizat, menionat în cartea tehnic care însoete fiecare
cazan în parte.
7.57 Documentaia tehnic de proiectare pentru centrala termic trebuie s specifice

obligaia ca la achiziia cazanelor, sunt consemnate randamentele la sarcin nominal i la
sarcin parial precum i condiiile în care acestea sunt stabilite.
Dup stabilirea tipului de cazane, proiectul se completeaz cu calculul randamentului anual
al fiecrui tip de cazan i cu randamentul anual al centralei termice.

7.58 Cazanele de ap cald funcioneaz la presiuni nominale de max. Pn 6 bar. Cazanele
care alimenteaz cldiri înalte i foarte înalte i pentru situaii speciale ...”, în contextul în
care acest aspect s-a dorit s se reglementeze, întrucât din formularea actual rezult c
este vorba numai de cldiri cu regim de înlime cuprins între 28 m i 45 m, rmânând
neacoperit situaia cldirilor foarte înalte (peste 45 m).
7.59 Cazanele de abur de joas presiune cu elemente din font sau evi din oel sunt :
a) cazane cu volum mare de ap, de regul ignitubulare,
b) cazane cu volum mic, de ap de tip acvatubular.
7.60 Cazanele din centralele termice sunt dotate cu echipamente de msur i control care
asigur supravegherea, protecia i reglajul funcionrii acestora.
7.61 Se recomand echiparea centralelor termice cu cazane având randament ridicat i

emisii de noxe reduse. Pe cât este posibil, se utilizeaz sisteme de recuperare a cldurii din
gazele de ardere.
7.62 Pentru a rspunde solicitrilor variabile ale consumatorilor i a spori eficiena energetic
a centralelor termice, se recomand racordarea cazanelor în baterii i exploatarea acestora
în cascad corespunztor comenzilor unui sistem de automatizare proiectat.
7.63 Când nu sunt impuse criterii obligatorii de alegere a cazanelor privitoare la randamente,
acestea se recomand a avea la puterea nominal, urmtoarele valori globale minime:
a) 90 % pentru combustibil gazos ( gaze naturale, gaze pertoliere lichefiate)
b) 89 % pentru combustibil lichid (combustibil lichid uor, combustibil tip M, etc.) - 88 %
pentru pelei
c) 83 % pentru combustibil solid (crbune)
d) 75 % pentru lemn i deeuri din lemn
Scderea randamentului la funcionarea în sarcin redus nu poate fi mai mare de 3 %.
7.64 Pentru noxele rezultate în urma arderii combustibilului la cazane, se recomand

utilizarea, în calculele specifice pentru protecia mediului, în funcie de tipul combustibilului, a
urmtoarelor valori maxime de emisie a poluanilor:
• pentru combustibil gazos (gaze naturale, gaze pertoliere lichefiate)
- monoxid de carbon (CO): 100 mg/m3N
- oxizi de sulf (SOx): 35 mg/m3N
- oxizi de azot (NOx): 350 mg/m3N
• pentru combustibil lichid (combustibil lichid uor, motorin etc.)
- pulberi: 50 mg/m3N
- oxizi de azot (NOx): 450 mg/m3N
• pentru combustibil solid (crbune, lemn)
- pulberi: 100 mg/m3N
- oxizi de azot (Nox): 500 mg/m3N
7.65 La alegerea numrului de cazane se ine seama de cronograma consumului de cldur,

de raportul consumurilor în funcie de perioada de consum (iarn-var) sau de natura lor
(înclzire, preparare ap cald de consum,etc.), de posibilitile de amplasare a
echipamentelor în centrala termic, precum i de implicaiile provocate de avarierea unui

cazan. Se urmrete obinerea unor indici optimi ai consumului de combustibil prin

exploatare i evitarea funcionrii la sarcini reduse.
(1) Ca orientare, numrul de cazane funcie de sarcina termic nominal poate fi:
a) un cazan la centrale cu capacitate sub 0,3 MW;
b) dou cazane la centrale cu capaciti între 0,3 MW i 2 MW;
c) - minim trei cazane la centrale cu capaciti peste 2 MW.
7.66 Cazanele instalate în centrala termic, care prepar un singur fel de agent termic sunt,
de regul, de acelai tip i mrime. În funcie de perioada i natura consumurilor de cldur
se pot folosi cazane de mrimi diferite, de exemplu, pentru prepararea apei calde de consum
în perioada de var.
7.67 În funcie de fiabilitate, gradul de siguran în exploatare i durata de via a

echipamentului, se pot prevedea în centrala termic cazane de rezerv.
7.68 În cazul construirii în etape a obiectivelor din zon, se analizeaz echiparea centralei
termice, la început, numai pentru obiectivele din primele etape, prevzându-se posibiliti de
extindere.
7.69 În cazul în care se prevede alimentarea din centrala termic a consumatorilor pe zone
de presiune, pentru fiecare zon se folosesc cazane sau schimbtoare de cldur proprii.
7.70 Pentru alimentarea consumatorilor care utilizeaz ageni termici de temperatur joas
(de ex. pentru sisteme de înclzire prin radiaie) se recomand cazane cu condensaie care
funcioneaz cu gaze naturale sau combustibil lichid. În cazul evacurii naturale a gazelor de
ardere se face dimensionarea coului i canalului de fum în funcie de tirajul corespunztor
iarna i vara.
7.71 Cazanele pot fi instalate i în container, conform documentaiei tehnice a acestora.

Amplasarea containerului trebuie s respecte condiiile prevzute în prezenta reglementare
tehnic, precum i prescripiile tehnice specifice ISCIR funcie de tipul i categoria de
clasificare a cazanului/cazanelor i a combustibilului utilizat. Limitele exterioare ale
containerului se asimileaz limitelor exterioare slii cazanelor.
7.72 În centralele termice care folosesc combustibil gazos în perioadele cu sarcini termice
medii i combustibil lichid la vârful de consum, se recomand folosirea arztoarelor mixte de
tip gaze-pcur (combustibil lichid uor sau tip M ), în vederea creerii posibilitii de a trece
uor de la un combustibil la cellalt.
7.73 Pentru centralele termice cu crbune se recomand ca la alegerea tipului de cazan s

se aib în vedere urmtoarele:
a) combustibilul aprovizionat trebuie s poat fi ars direct fr s mai fie necesar o
preparare local;
b) alimentarea cazanelor cu combustibil i îndeprtarea cenuii s se fac, pe cât posibil,
mecanizat.
(1) În cazul utilizrii drept combustibili a unor resurse locale (lemne, rumegu, deeuri
agricole etc.) este necesar ca instalaia de ardere a cazanelor s fie adaptat corespunztor
iar alimentarea cu combustibil i evacuarea cenuii s se fac, pe cât posibil mecanizat.
7.74 Combustibilii solizi organici, lemnul sau deeuri din lemn, utilizai în centralele termice
nu se marcheaz cu vopsele, lacuri, etc.. Peleii utilizai se oin cu liani naturali sau prin
simpla presare.

7.75. Pentru înclzirea apartamentelor i prepararea apei calde de consum se utilizeaz, de

regul cazane cu camer de ardere închis i control automat al arderii.
7.76 Arztoarele cazanelor se aleg în funcie de tipul combustibilului, de modelul constructiv

i de capacitatea cazanului. La cazanele de capacitate mic arztoarele sau sistemul de
ardere complet echipat se afl încorporat acestora.
La cazanele fr arztor încorporat, acesta se alege conform specificaiilor tehnice inând
cont de parametrii cazanului precum i de caracteristicile geometrice ale focarului.
7.77 Arztoarele utilizate la cazane se clasific astfel:

a. dup combustibilul utilizat:
1) arztoare pentru gaze naturale
2) arztoare pentru combustibil lichid
3) arztoare mixte
b. dup aportul de aer de combustie
1) arztoare atmosferice
2) arztoare cu aer insuflat
c. dup modul de reglare a arderii:
1) cu reglare în trepte
2) cu reglare continu (reglare modular)
7.78 Se recomand utilizarea arztoare automatizate la care iniierea flcrii se face automat
prin diverse sisteme. Arztoarele automatizate sunt dotate cu sisteme de siguran privind
lipsa combustibilului sau presiunea sczut a acestuia, supraveghere flacr, sisteme de
avertizare, etc.
7.79 La cazanele cu focar deschis este obligatorie prevederea unui sistem de detecie a
prezenei monoxidului de carbon i de oprire a alimentrii cu combustibil a arztorului.
7.80 Se recomand ca arztoarele s aib în furnitur i consola pentru combustie.

a) Pentru arztoarele de gaze naturale, consola cuprinde:
1) robinet închidere a gazelor;
2) filtru de gaze;
3) regulator de presiune a gazelor;
4) dou ventile electromagnetice;
5) controlul etaneitatii;
6) ventil magnetic de aprindere;
7) supravegherea presiunii gazelor.
b) Pentru arztoarele de combustibil lichid, consola cuprinde:
1) preînclzitor de combustibil;
2) filtru de combustibil;
3) pomp de combustibil;
4) ventil electromagnetic la admisia combustibilului.
Asigurarea cazanelor i a instalaiei
7.81 Asigurarea cazanelor i a instalaiilor din centralele termice se face în scopul:

1) prelurii volumului de ap rezultat din dilatare ca urmare a creterii
temperaturii;
2) limitarea temperaturii i presiunii agentului termic la valorile prescrise;
3) evacuarea vaporilor de ap rezultai ca urmare a creterii temperaturii sau

presiunii peste limitele admise;

4) meninerea presiunii minime i protejarea instalaiei împotriva lipsei de ap.
7.82 Sistemele de asigurare respect prescripiile tehnice specifice ISCIR privind recipientele
sub presiune.
7.83 Utilajele i echipamentele sunt însoite de fie tehnice, instruciuni de utilizare i de

punere în funciune.
7.84 În instalaiile cu ap cald (pân la 1100C) asigurarea se realizeaz potrivit prevederilor
din STAS 7132, a prescripiilor tehnice specifice ISCIR, a reglementrii tehnice privind
alegerea, proiectarea, întreinerea i exploatarea sistemelor i echipamentelor de siguran
din dotarea instalaiilor de înclzire.
7.85 Condiiile i cerinele tehnice pentru utilizare, verificarea, reparare i reglare a

dispozitivelor de siguran sunt prevzute în prescripiile tehnice specifice ISCIR, completate
cu prescripiile tehnice referitoare la autorizarea/admiterea funcionrii i verificri periodice i
neprogramate ale instalaiilor i cazanelor aferente.
7.86 În instalaiile de înclzire cu ap cald se recomand folosirea vaselor de expansiune

închise cu membran sau combinaii ale acestora cu rezervoare de descrcare i pompe de
adaos. Vasele de expansiune închise corespund prescripiilor tehnice specifice ISCIR.
7.87 În cazul adoptrii soluiei cu vase de expansiune deschise, montate în zona superioar
a cldirii, se iau msuri corespunztoare pentru asigurarea împotriva pericolului de inundare
în caz de avarie.
(1) Lungimile - orizontale i verticale - ale conductei la vasul de expansiune deschis vor
corespunde prevederilor din STAS 7132.
7.88 Protejarea cazanelor i a instalaiei de înclzire i de preparare ap cald de consum

împotriva îngheului se poate face prin urmtoarele metode: asigurarea unei circulaii minime
în perioadele de utilizare redus din sezonul rece, porniri-opriri de scurt durat ale centralei
termice, asigurarea temperaturii de gard, utilizarea de antigel sau golirea instalaiei.
7.89 Soluiile de asigurare a cazanelor de abur de joas presiune, sunt cu dispozitive de

siguran hidraulice sau supape de siguran.
Echipamente pentru circulaia apei
7.90 Circulaia agentului termic în instalaiile cu circulaie forat se face cu ajutorul pompelor.
7.91 Alegerea pompelor se face în funcie de tipul de consumator, de debitul de agent termic
i de înlimea de pompare. La alegerea pompelor se utilizeaz curbele caracteristice de
funcionare ale acestora din cataloagele de produs.
La cldirile echipate cu centrale termice montate la partea superioar(pe teras, etaj tehnic)
la stabilirea înlimei de pompare se ia în considerare efectul presiunii termice.
7.92 Pompele trebuie alese în funcie de clasa energetic, cu un consum de energie redus
pe m3 pompat i un nivel de zgomot redus.
7.93 În cazul în care regimul debitelor de ap circulat este variabil în cursul unei zile sau al
anului se poate adopta una din urmtoarele soluii:

a) pompe separate pentru fiecare regim;

b) un numr diferit de pompe în funciune;
c) pompe antrenate cu motoare cu turaie variabil.
7.94 Pentru circulaia apei fierbini se folosesc pompe corespunztoare temperaturii de

regim.
7.95 Toate pompele se prevd cu organe de închidere, clapete de sens precum i cu

armturi de reinere pe conductele de refulare, montate între armturile de închidere i
pompe.
7.96 Pe conductele de întoarcere de la instalaiile interioare, înainte de intrarea în cazane

sau schimbtoare de cldur, se prevd separatoare de impuriti i filtre. În vederea
reducerii numrului de separatoare i filtre se recomand ca acestea s se monteze pe
conducte comune de întoarcere.
Echipamente pentru prepararea apei calde de consum
7.97 În centrala termic se instaleaz de regul echipamentul aferent preparrii centralizate

a apei calde de consum. Se folosete agentul termic produs în central ca agent primar. Se
pot utiliza sisteme bivalente (combinate) de preparare ap cald de consum care folosesc i
energii regenerabile.
7.98 La alegerea schimbtoarelor de cldur se are în vedere ca acestea s corespund

caracteristicilor agentului termic i s aib un gabarit i o greutate cât mai reduse.
Prevederile din prezentul capitol se refer numai la agentul termic primar provenit din
centrala termic. Proiectarea sistemului de preparare a apei calde de consum se realizeaz
reglementrii tehnice privind proiectarea, execuia i exploatarea instalaiilor sanitare
aferente cldirilor.
7.99 Prepararea apei calde de consum pentru ansamblurile de cldiri civile se poate face:
a) cu schimbtoare de cldur cu acumulare;
b) cu schimbtoare de cldur fr acumulare i rezervoare de acumulare;
c) cu schimbtoare de cldur fr acumulare.
(1) Alegerea soluiei se face pe baza unei analize economice i a condiiilor de amplasare.
Numrul schimbtoarelor de cldur instalate (cu i fr acumulare) se aleg în funcie de
regimul de funcionare, posibilitile de întreinere i reparaii, etc. Nu sunt necesare uniti de
rezerv.
7.100 Schimbtoarele de cldur sunt alimentate cu agent termic primar de la cazane

specializate pentru ap cald de consum sau de la cazane care furnizeaz agent termic cu
mai multe destinaii. Ori de câte ori este posibil, se recomand utilizarea cldurii recuperate
de la gazele de ardere.
Alimentarea cu ap a cazanelor
7.101 La umplerea cu ap a cazanelor, a reelei de distribuie i a instalaiilor interioare de

înclzire se folosete ap din instalaiile de ap potabil, cu condiia respectrii art. 7.103.
(1) Racordarea se face la conducta de întoarcere a instalaiei de înclzire prin intermediul
unui racord demontabil prevzut cu o armtur de reinere, pentru a împiedica ptrunderea
apei din instalaia de înclzire în instalaia din care se face alimentarea. Racordul de umplere

se decupleaz de la instalaia de ap dup umplerea instalaiei de înclzire

(2) Cantitatea de ap pentru umplerea instalaiei de înclzire i “apa de adaos” se
contorizeaz.
7.102 La instalaiile de înclzire cu ap cald sau la cele cu cazane de abur cu presiune sub
0,5 bar, se asigur indicii de calitate a apei de alimentare, potrivit indicaiilor productorului,
prevzându-se în acest scop, instalaii corespunztoare de tratare a apei (dedurizare,
corecie PH, degazare).
7.103 Pentru centralele termice de ap cald amplasate în zone în care duritatea apei
depete 10 ºd se prevd instalaii de dedurizare pentru apa de alimentare astfel încât
duritatea s fie redus sub 5 ºd. De asemenea coninutul de clor trebuie s fie de cel mult
200 mg/l.
7.104 Pentru alimentarea cazanelor de ap fierbinte, având temperatura peste 110 0C,
precum i a celor de abur având presiunea peste 0,5 bar, se prevd instalaii de tratare a
apei. Valoarea indicilor de calitate a apei i soluia de alimentare cu ap a cazanelor trebuie
s fie potrivit indicaiilor productorului, completate cu cerinele reglementrilor tehnice
specifice.
7.105 Pentru realimentarea cu condensat a cazanelor de abur de joas presiune (sub 0,5
bar) se prevd dou electropompe, dintre care una de rezerv.
Pompele se monteaz sub cota minim a apei din rezervorul de colectare a condensatului.
(1) Diferena de nivel dintre nivelul nominal al apei din rezervor i axul orizontal al orificiului
de aspiraie al pompelor se alege astfel încât s se evite fenomenul de vaporizare în
conducta de aspiraie a pompei.
7.106 Pompele de alimentare a cazanelor de abur se prevd cu instalaii de comand pentru

pornire i oprire, în funcie de nivelul apei din cazane.
Instalaii pentru alimentare cu combustibil
7.107 Alegerea tipului de combustibil pentru centrala termic se face în funcie de

disponibilitatea i preul combustibilului, posibilitile de procurare i stocare, condiiile de
mediu, gradul de asigurare a consumatorului, modul de exploatare al centralei termice, etc.
7.108 În cazul consumatorilor care impun o mare siguran în funcionare i la care exist
posibilitatea întreruperii sau diminurii alimentrii cu combustibil (cum ar fi, de exemplu,
gazele naturale) se poate prevedea folosirea a doi combustibili (gaze naturale i combustibil
lichid, combustibil lichid i gaze petroliere lichefiate), adoptându-se soluiile tehnice adecvate
(arztoare mixte, specializarea cazanelor pe tip de combustibil etc.).
7.109 La proiectarea instalaiilor de combustibil gazos din centrale termice se respect

prevederile normelor tehnice pentru proiectarea, executarea i exploatarea sistemelor de
alimentare cu gaze naturale i gaze petroliere lichefiate.
7.110 Instalaiile de alimentare cu combustibil a cazanelor se prevd cu sisteme de siguran

în vederea înlturrii pericolului de incendiu i explozie.
(1) Pentru centralele termice care utilizeaz gaze naturale/gaze petroliere lichefiate este
obligatorie prevederea unui sistem de detecie a scprilor de gaze i a unui sistem pentru
închiderea alimentrii cu combustibil la cazane.

7.111 La instalaiile de alimentare cu gaze a cazanelor fr supraveghere permanent se

prevd dispozitive automate de reglare, semnalizare i control ale arderii, precum i de
închidere a alimentrii cu gaze în cazul întreruperilor de orice natur (alimentare cu gaze,
energie electric) sau a reducerii presiunii gazelor sub valoarea specificat minim de
funcionare a arztorului.
7.112 Pentru instalaiile de alimentare cu combustibil lichid a cazanelor fr supraveghere

permanent se prevd dispozitive automate pentru conducerea arderii, pentru preventilarea
focarului înaintea aprinderii, precum i pentru blocarea admisiei combustibilului în caz de
întrerupere a curentului electric sau de defectare a motoarelor electrice ale utilajelor care
asigur arderea.
7.113 Arztoarele automatizate de combustibil gazos sau lichid se prevd cu dispozitive de

protecie care s blocheze alimentarea cu combustibil la:
a) nerealizarea aprinderii
b) existena flcrii înaintea admisiei combustibilului
c) stingerea flcrii
d) presiunea gazului sub limita admis
e) întreruperea alimentrii cu combustibil lichid
f) întreruperea alimentrii cu energie electric
Deblocarea va fi fcut numai manual dup înlturarea defeciunii.
7.114 .Alimentarea cu gaz petrolier lichefiat drept combustibil pentru cazane, se face numai
de la depozite exterioare.
(1) Depozitele de gaze petroliere lichefiate care alimenteaz centralele termice se realizeaz
(soluii constructive, capaciti, distane de amplasare) în conformitate cu prevederile din
normele tehnice specifice.
(2) Este interzis alimentarea arztoarelor cazanelor de la butelii individuale mobile de gaze
petroliere lichefiate, indiferent de amplasarea acestora (în exteriorul sau interiorul cldirii).
7.115 În cldirile civile care nu sunt înalte i foarte înalte, precum i în cele de producie
i/sau depozitare se admite depozitarea a maximum 10 mc de combustibil lichid necesar
folosirii în centrala termic din cldire (combustibil lichid uor, motorin, pcur).
(1) Depozitarea se face, obligatoriu, în încperi separate de restul cldirii prin perei, ui i
planee realizate potrivit art. 7.184 din prezenta reglementare tehnic. Se prevd praguri
pentru evitarea împrtierii lichidelor revrsate în caz de avarie, asigurarea golirii rapide i
instalaii de semnalizare i stingere a incendiului. La aceste încperi nu se prevd dispozitive
pentru evacuarea fumului în caz de incendiu i nici panouri de deburare (explozie).
7.116 În interiorul slilor de cazane independente, alipite cldirilor, înglobate în acestea sau
amplasate pe teras se admite amplasarea unui rezervor de combustibil lichid de consum
zilnic, cu capacitate de maximum 2 m3.
(1) Rezervorul de consum zilnic nu se monteaz deasupra cazanelor, ci lateral, la o distan
de cel puin 2,50 m de injectoare i nu pe direcia eventualelor rateuri de gaze sau pe direcia
de evacuare a gazelor de ardere, la deschiderea clapetelor de explozie.
7.117 Depozitarea în exterior a combustibilului lichid se face atunci când aceasta este
posibil, când volumul depozitului depete 10 m3 i când soluia exterioar se dovedete
mai economic.

7.118 Depozitele pot fi supraterane, semi-îngropate sau îngropate. Depozitele îngropate,

având o capacitate de cel mult 30 m3 se pot amplasa fr restricii de distan fa de
construcie.
(1) Depozitele exterioare având o capacitate de peste 30 m3 i cel mult 200 m3 se
amplaseaz la o distan de minimum 15 m de orice construcie. Distana se reduce cu 25 %
pentru depozite semi-îngropate i cu 50 % pentru cele îngropate.
(2) Depozitele exterioare supraterane i depozitele exterioare semiîngropate cu capacitatea
de pân la 10 m3 se amplaseaz la o distan minim fa de construcie de 3 m, iar cele cu
capacitatea cuprins între 10 i 30 m3, la o distan minim de 5 m.
Prin semiîngropat se înelege acoperirea rezervorului cu un strat de pmânt cu grosimea
minim de 50 cm.
7.119 În scopul proteciei mediului, rezervoarele metalice de combustibil lichid pentru

depozite semi-îngropate i îngropate se prevd, fie cu perei dubli, cu instalaie automat de
detecie a prezenei combustibilului în spaiul dintre perei i montare direct în sol, fie cu
perei simpli i montare în cuv de beton.
(1) Pentru amplasamente în care exist pericolul ca nivelul apelor freatice s depeasc
cota de îngropare a rezervoarelor de combustibil se iau msuri constructive de lestare a
rezervoarelor.
(2) Pentru un grup de rezervoare îngropate i semi-îngropate se prevede o camer de
comand, în care se monteaz armturile de închidere pe conductele instalaiei de
combustibil i instalaiile corespunztoare de semnalizare, iar camera va avea o gur de
acces.
(3) Cuvele rezervoarelor îngropate i semi-îngropate pentru combustibilii de ardere nu se
prevd cu panouri de deburare i dispozitive de evacuare a fumului, accesul asigurându-se
printr-o trap.
(4) Rezervoarele exterioare supraterane se prevd cu o cuv pentru colectarea scurgerilor
accidentale de combustibil i cu un sistem de semnalizare a scurgerilor de combustibil.
7.120. Rezervoarele de combustibil lichid, indiferent de capacitatea lor, se prevd cu

conducte de alimentare (dac alimentarea se face pe sus, aceasta se prelungete pân la 50
cm de la fundul rezervorului), conducte de plecare, conducte de recirculare (dac plecarea
se face prin pompare), conducte de preaplin cu indicatoare de nivel care nu sunt din sticl i
cu conducte de aerisire comunicând direct cu exteriorul i având la captul exterior opritoare
de flcri.
7.121 În toate cazurile în care depozitul exterior este suficient de apropiat i exist diferena
de nivel necesar, se prevede i posibilitatea golirii rapide a rezervorului de consum zilnic în
depozitul exterior. Atât preaplinul cât i golirea rapid se conduc la rezervorul de depozitare
printr-o conduct comun.
7.122 În situaia în care construcia pe care o deservete centrala termic este prevzut cu
instalaii de semnalizare a incendiului, acestea trebuie s supravegheze încperea centralei
termice i camerele rezervoarelor de combustibil lichid.
7.123 Pentru umplerea rezervoarelor de combustibil (de depozit sau de consum zilnic), dac
aceasta nu se poate face gravitaional, se prevd pompe electrice (una activ i una de
rezerv).
(1) În instalaiile având puterea termic nominal pân la 100 kW se poate folosi, ca rezerv
pentru umplerea rezerorului de consum zilnic, o pomp de mân.
(2) Utilizarea rezervoarelor de combustibil pentru consum zilnic nu este obligatorie; pot fi
adoptate soluii de alimentarere a arztoarelor direct din rezervorul de depozit, fie fr pomp

de alimentare, când condiiile de amplasament permit alimentarea gravitaional, fie cu

pomp de alimentare, supap de presiune pentru descrcare i conduct de întoarcere a
combustibilului în rezervor, când alimentarea gravitaional nu este posibil.
(3) Pentru staia de pompare se iau msurile necesare de semnalizare i protecie la foc.
7.124 Este interzis trecerea conductelor de combustibil lichid prin încperi, canale, ghene,
în care scprile de lichid combustibil sau de gaze prezint pericol de incendiu sau explozie.
7.125 În cldirile centralelor termice se admite amplasarea depozitelor de combustibil solid

cu o capacitate de max. 20mc. Depozitarea se face, obligatoriu, în încperi separate de
restul construciei i vor au cel puin un perete exterior pe care se amplaseaz dotrile
specifice în vederea aprovizionrii periodice cu combustibil .
(1) Se iau msuri pentru a evita apariia energiei electrostatice inând cont de tipul
combustibilului solid (carbune, deeuri de lemn, pelei ).
(2) La amplasarea depozitului se ine cont i de posibilitile de acces ale mijloacelor de
aprovizionere (auto, CF, cisterne) sau de distanele maxime pentru transvazare pneumatica,
dup caz (pelei).
(3) Pereii i planeul încperii de depozitare, precum i ua de comunicare a acesteia cu
sala cazanelor se realizeaz conform art 7.185.
(4) În slile de cazane funcionând cu combustibil solid, cu alimentare manual a focarelor,
se admite depozitarea a maximum 2 mc combustibil.
7.126 Buncrele cu o capacitate de cel mult 2 m3, pentru fiecare unitate de cazan, pot fi
amplasate în interiorul slii cazanelor.
(1) Buncrele cu o capacitate mai mare de 2 m3, pentru alimentarea cazanelor, se
amplasaz într-un spaiu separat de sala cazanelor, conform prevederilor art. 7.186 din
prezenta reglementare tehnic i au o capacitate corespunztoare consumului pentru un
schimb, pentru fiecare unitate de cazan.
(2) Pentru ambele categorii de buncre menionate anterior, construcia lor se face cu
îndeplinirea, obligatoriu, a prevederilor art 7.186 luând msuri de aprare împotriva
incendiilor.
7.127. Pentru centralele termice cu crbune funcionând în condiiile prevzute la art. 7.73 se
recomand ca alimentarea cazanelor cu combustibil, ca i îndeprtarea cenuii s se fac
mecanic.
7.128 Depozitarea cenuii i a zgurii se face în spaii exterioare, adpostite de vânt (eventual
cu parapet incombustibil).
(1) La depozitele de zgur i cenu cu capacitatea peste 50 m3 se prevd instalaii fixe de
stingere cu ap.
(2) La stabilirea msurilor pentru evacuarea zgurii i a cenuii se respect i prescripiile
specifice ISCIR.
Asigurarea aerului de combustie
7.129 Pentru admisia aerului de combustie se prevd grile în pereii exteriori ai centralei, de
regul în peretele din spatele cazanelor sau în zonele adiacente acestuia din pereii laterali.
(1) Dac aceste soluii nu pot fi adoptate, prizele se amenajeaz în peretele frontal sau în
zonele adiacente acestuia din pereii laterali. În aceste cazuri, aerul de combustie este
condus prin canale de aer pân la zona din spatele cazanelor.
(2) Aerul se introduce cât mai aproape de tavanul slii cazanelor pentru a se utiliza
excedentul de cldur din zona superioar i pentru a se asigura ventilarea întregului spaiu.

7.130 Seciunea liber a grilelor de aer pentru combustie se determin prin calcul, în funcie
de puterea termic a centralei, de tipul combustibilului utilizat i de tipul arztorului.
(1) Pentru centralele termice echipate cu cazane funcionând cu gaze naturale, aria golului
de ptrundere a aerului necesar arderii, se calculeaz potrivit normelor tehnice pentru
proiectarea, executarea i exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.
7.131 În caz c nu este posibil asigurarea aerului de combustie prin ventilare natural (grile
de admisie sau prize cu canale), se prevd în acest scop ventilatoare. Nu se prevd, pentru
acestea, uniti de rezerv.
Evacuarea gazelor de ardere
7.132 Evacuarea gazelor de ardere se face în atmosfer, cu condiia obligatorie de a se lua

msurile necesare pentru ca noxele coninute de gazele de ardere, dup ptrunderea în
atmosfer i dispersia lor, s se încadreze în limitele admise pentru concentraiile din aer i
de la sol. Încadrarea în limitele admise se refer atât la noxele evacuate de centrala termic
cât i, separat, la ansamblul format de aceast central i alte surse de noxe existente sau
previzibile în zon.
7.133 La centralele termice funcionând cu combustibil solid se analizeaz necesitatea

prevederii de dispozitive de reinere a cenuii zburtoare, pentru a nu se depi concentraia
admisibil de noxe în atmosfer, potrivit legislatiei în vigoare la data proiectrii instalaiilor de
evacuare a gazelor de ardere.
7.134 Dimensionarea coului de fum se face în funcie de puterea cazanelor i tipul de

combustibil. Înlimea i seciunea coului de fum se stabilete în funcie de:
a) debitul de gaze de ardere i coninutul de noxe;
b) temperatura gazelor de ardere la ieirea din focar;
c) parametrii meteorologici locali: stratificarea termic vertical, direcia i viteza
vântului;
d) regimul de înlime al cldirilor din zon;
e) caracteristicile altor surse de noxe din zon.
7.135 Soluia constructiv i materialele componente ale coului de fum trebuie s rspund,
în principal, cerinelor privind:
a) rezistena i stabilitatea constructiv;
b) rezistena la temperaturi extreme;
c) rezistena la coroziune;
d) etanare;
e) securitate la incendiu.
7.136 Courile de fum la care sunt racordate cazane care evacueaz gaze de ardere cu
temperaturi sczute sau la care se poate produce condens pe suprafaa interioar a acestuia
se execut din materiale rezistente la coroziune chimic: de ex. din tuburi de amot,
aluminiu, oel inox, etc., rezistente i la temperatur.
(1) La baza coului se va prevedea obligatoriu un sistem de colectare i evacuare a
condensului acid. Înainte de evacuare la canalizare, condensul colectat de la baza coului se
va trece printr-un dispozitiv de neutralizare.
7.137 Evacuarea gazelor de ardere se face, când este posibil, prin tiraj natural, inând seama
i de tipul de cazan folosit.

7.138 Tirajul forat se prevede în cazurile în care tirajul natural este insuficient pentru
evacuarea gazelor de ardere i atunci când se constat:
a) pierderi mari de sarcin pe circuitul gazelor de ardere;
b) temperatura redus a gazelor de ardere (cldura gazelor de ardere a fost parial
recuperat);
c) condiiile particulare impun coului o înlime mai mic decât cea necesar pentru
funcionarea cu tiraj natural.
7.139 Coul de fum situat la mai puin de 1,5 m în plan orizontal, de coama acoperiului,
trebuie s depeasc coama cu minimum 0,5 m pentru învelitori incombustibile i 1 m
pentru învelitorile combustibile. Coul de fum amplasat la distane mai mari de 1,5 m fa de
coama acoperiului va avea înlimea de cel puin 1 m fa de învelitoare.
(1) Înlimea coului fa de terasa acoperiului trebuie s fie de minimum 1 m. Courile de
fum trebuie s depeasc cu minimum 0,50 m înlimea elementelor de supraînlare a
terasei (atice, ziduri antifoc etc.) când sunt situate la mai puin de 3 m de marginea terasei i
cu minimum 1 m, când sunt situate la peste 3 m de marginea terasei.
(2) Înlimea minim de amplasare a coului “ventuz” fa de zona pietonal este de 1,80m.
7.140 În ansamblurile de locuine, courile de fum ale centralelor termice funcionând cu

combustibil lichid sau gazos se alipesc sau se înglobeaz în cele mai înalte cldiri din
ansamblu.
7.141 Se recomand ca, pe cât posibil, courile înglobate în cldiri s nu treac prin încperi
în care cldura degajat influeneaz negativ confortul necesar sau materialele depozitate .
(1) Dac nu se poate evita un asemenea amplasament al courilor, se iau msuri de izolare
termic suplimentar.
7.142 Pentru centralele termice amplasate la ultimul nivel sau pe terasa cldirii se
recomand utilizarea cazanelor cu suprapresiune în camera de ardere care necesit pentru
evacuarea gazelor de ardere couri de fum cu înlimi reduse.
7.143 &RúXULOH GH IXP WUHEXLH Vă ILH SURLHFWDWH LQVWDODWH úL SXVH vQ IXQFĠLXQH vQ
FRQIRUPLWDWHFX65(1.
7.144 În cazul tirajului natural se admite racordarea la acelai co de fum necompartimentat
a mai multor cazane, cu condiia încadrrii vitezei gazelor de ardere în limitele recomandate
de STAS 3417, în funcie de regimul de funcionare i încrcare al cazanelor.
(1) În cazul în care viteza gazelor de ardere nu se încadreaz în limitele recomandate i dac
seciunea liber a coului depete 2 m2, iar pierderile de sarcin prin canalul de fum i co
nu se pot acoperi prin tiraj natural, dup caz, se pot prevedea couri separate sau se
compartimenteaz coul. Compartimentarea se face pe toat înlimea coului, prevzându-
se canale de fum orizontale separate, pentru fiecare compartiment al coului.
7.145 Pe racordurile dintre cazane i canalul de fum se prevd dispozitive pentru reglarea
tirajului cazanelor în funciune, pentru închiderea traseului gazelor de ardere - la cazanele
care nu funcioneaz - i pentru compensarea dilatrilor.
(1) Pentru msurarea temperaturii, prelevarea probelor necesare analizei gazelor de ardere,
precum i pentru msurarea tirajului, se prevd tuuri din eav, de regul Dn 32, pe
racordul de fum al fiecrui cazan, precum i la baza fiecrei seciuni a coului de fum care
asigur tirajul unui grup de cazane.

7.146 Canalele de fum se prevd cu guri de vizitare i control care s se închid etan prin
capace sau ui metalice termoizolante, amplasate la începutul canalului de fum i la
schimbrile de direcie ale acestuia. La baza coului de fum se prevede o deschidere de
vizitare cu u etan, pentru inspecie i curire.
7.147 Canalele de fum se prevd, cu clapete de explozie astfel proiectate încât s se

deschid la o presiune inferioar presiunii de explozie care poate distruge canalul.
(1) Clapeta de explozie trebuie s asigure o închidere etan i se amplaseaz astfel încât
s nu produc accidente la deschidere.
7.148 În cazul tirajului natural, lugimea canalului de fum nu va depi 1/3 din înlimea
coului de fum.
7.149 Se recomand ca la evacuarea forat a gazelor de ardere s se prevad couri

individuale pentru fiecare cazan.
(1) În cazul folosirii unui singur co pentru mai multe cazane cu tiraj forat, fiecare ventilator
de gaze de ardere se prevede cu canal independent de fum, pân la coul de fum.
(2) Racordarea canalelor la coul de fum se face la cote diferite, astfel încât s se asigure
circulaia normal a gazelor de ardere.
7.150 Canalele de fum realizate din diferite materiale (tuburi metalice rigide sau flexibile,
materiale ceramice, zidrie, etc.) se protejeaz la interior, în funcie de temperatura i de
caracterul agresiv al gazelor de ardere.
(1) Courile de fum din zidrie, înglobate în cldiri, se amplaseaz astfel încât nici una din
laturile lor s nu fie inclus în vreun perete exterior al cldirii. Dac aceast soluie nu este
posibil, se iau msuri constructive pentru evitarea apariiei condensului.
(2) Courile de fum metalice, din eav de oel, se protejeaz anticoroziv la interior i se
termoizoleaz la exterior.
7.151 Problemele specifice ale evacurii gazelor de ardere de la cazanele centralelor termice
de apartament se rezolv potrivit reglementrilor tehnice de proiectare, execuie i exploatare
a centralelor termice mici i a normelor tehnice pentru proiectarea, executarea i exploatarea
sistemelor de alimentare cu gaze naturale i a gazelor petroliere lichefiate.
Probleme specifice ale centralelor termice care alimenteaz instalaii de înclzire

existente
7.152 În cazul modernizrii unei centrale termice sau în cazul proiectrii unei centrale termice
noi care alimenteaz i cldiri existente se ine seama de reducerea sarcinii termice dac
aceste cldiri au fost reabilitate termic.
7.153 Cazanele care alimenteaz instalaii existente trebuie s furnizeze necesarul de

cldur calculat inând seama de starea real de exploatare a cldirilor.
7.154 La dimensionarea i alegerea pompelor de circulaie din centrala termic se stabilesc

pierderile de sarcin hidraulic reale în instalaiile interioare. Totodat se face reechilibrarea
hidraulic a ramurilor principale de distribuie ale instalaiei.
7.155 La modernizarea centralei termice existente i la înlocuirea cazanelor vechi se verific:

a) capacitatea de evacuare a gazelor de ardere;
b) starea fizic i funcional a coului i canalului de fum;
c) posibilitatea recuperrii cldurii din gazele de ardere.

7.156 Alimentarea cu cldur de la centrala termic a unor consumatori existeni se face cu

condiia contorizrii fiecrui consumator.
7.157 În cazul în care, la racordarea centralei termice la o instalaie de înclzire existent, nu

este posibil reabilitarea sau modernizarea acesteia din urm, se face în mod obligatoriu,
înainte de racordare, splarea cu dezincrustani a instalaiei i curarea interioar a
corpurilor de înclzire.
7.158 Cazanele i echipamentele din centrala termic se protejeaz împotriva înfundrii

circuitelor hidraulice cu depuneri provenind din instalaiile interioare prin prevederea unor
filtre de impuriti pe conductele de întoarcere din instalaiile interioare.
7.159 La modernizarea centralelor termice se urmrete introducerea surselor regenerabile

de energie.
Organizarea centralei termice i amenajari constructive

Organizarea spaiilor din centrala termic
7.160 Dimensiunile centralelor termice se stabilesc inând seama de tipul, numrul i

gabaritul utilajelor, de spaiile necesare pentru montarea, exploatarea i întreinerea lor, de
condiiile impuse de mormele generale de protecie a muncii i de prescripiile tehnice
specifice ISCIR.
(1) Se ine seama de posibilitatea de extindere în viitor a centralei termice, precum i de
eventuala înlocuire a echipamentelor.
7.161. Organizarea spaiilor i amplasarea utilajelor se face astfel încât distanele strbtute
de personalul de exploatare s fie minime, iar supravegherea utilajelor i operaiunile de
exploatare i întreinere s se fac uor.
(1) Se asigur, dup caz, spaiul necesar pentru revizii, reparaii, control etc.
Spaiile libere indicate la art. 7.162 – 7.168 au înlimea utilajelor respective, dar nu mai puin
de 1,80 m.
7.162 În faa cazanelor se las un spaiu liber (culoar), a crui lime se stabilete în funcie
de necesitile de exploatare, întreinere i curare, inând seama i de recomandrile
productorului cazanului i arztorului.
7.163 La cazanele alimentate cu combustibil solid, la stabilirea acestui spaiu se ine seama
de sistemul de alimentare al cazanelor i de evacuarea cenuii i zgurii, la care se adaug
un spaiu de siguran i circulaie de 1 m.
7.164 La cazanele alimentate cu combustibil lichid sau gaze, pentru care nu se prescriu
condiii speciale de exploatare, întreinere i curare, spaiul liber (art. 7.162) se consider
de la elementul cel mai ieit în afara cazanului.
(1) În funcie de suprafaa de înclzire a cazanului, limea spaiului liber se recomand a fi:
a) pân la 10 m2 circa 1,00 m
b) între 10 i 30 m2 circa 1,50 m
2
c) între 30 i 55 m circa 1,75 m
d) între 55 i 90 m2 circa 2,00 m
e) peste 90 m2 sau peste 1 MW circa 2,50 m

7.165 În cazul amplasrii cazanelor pe dou fronturi, cu focarele fa în fa, limea
culoarelor din faa cazanelor se alege cu 1,0 m mai mare decât cea stabilit pentru cazanele
amplasate pe un singur front.
7.166 Distana de la mantaua lateral a cazanelor pân la elementele de construcie ale slii
cazanelor sau pân la limita platformei deschise, respectiv pân la mantaua cazanului vecin -
dac nu sunt i alte indicaii ale productorului - este de:
a) 0,80 m la cazanele având suprafaa de înclzire pân la 100 m2;
b) 1,00 m la cazanele având suprafaa de înclzire peste 100 m2.
(1) Dac condiiile de control i întreinere permit, cazanele se pot aseza în grupuri de câte
dou, fr distan între cazanele din acelai grup.
(2) Între prile laterale cele mai ieite în afar ale cazanelor i pereii laterali ai centralei
termice trebuie s rmân un spaiu liber de cel puin 0,50 m.
7.167 Distana de la spatele cazanelor pân la canalul de fum i coul de fum se stabilete
pentru a permite accesul, supravegherea i întreinerea instalaiilor de evacuare a gazelor de
ardere.
7.168 Înlimea minim liber între prile cele mai ieite în afar ale cazanului i elementele
cele mai apropiate ale instalaiilor din centrala termic (conducte, vane, suporturi, aparataje
.a.) este de 20 cm.
7.169 Distanele de montare ale cazanelor de perete (murale), din cadrul centralelor termice
de apartament sunt în conformitate cu prevederile din reglementarea tehnic de proiectare,
execuie i exploatare a centralelor termice mici.
7.170 La schimbtoarele de cldur, pentru scoaterea, întreinerea i repararea elementelor

demontabile, se las un spaiu liber pe acea parte pe care se scot elementele demontabile.
(1) Spaiul va fi suficient de mare pentru operaiunile de scoatere i întreinere, urmând ca
repararea s se fac, eventual, într-un alt spaiu special amenajat.
(2) Pe celelalte pri ale schimbtoarelor de cldur montate pân la înlimea de 1,80 m se
prevd spaii libere de cel puin 0,8 m
(3) În cazul montrii schimbtoarelor de cldur la înlimi peste 1,80 m deasupra pardoselii,
distana minim lateral pân la alte aparate, pân la pereii încperii sau pân la limita
platformelor deschise este de 0,50 m.
(4) Distanele menionate se prevd dac nu exist alte indicaii ale productorului.
7.171 Pompele din centralele i punctele termice se monteaz la pardoseal, pe postamente

sau pe conducte.
(1) Pompele montate la pardoseal se amplaseaz astfel încât s ofere posibiliti de
supraveghere uoar. Ele se monteaz, pe cât posibil, grupate i aliniate. Nu se admite
montarea pompelor în spatele cazanelor.
(2) Spaiul liber din jurul pompelor montate pe postament se stabilete în funcie de mrimea
pompelor, a diametrelor conductelor de racordare, cât i de mrimea i poziia de montare a
armturilor de pe aceste conducte, dar nu mai mic de 0,5 m (socotit de la postamentul
pompelor).
(3) Când tipul i greutatea pompelor permit, se pot monta dou sau mai multe pompe pe un
postament comun.
(4) La montarea pompelor pe conducte, stabilirea spaiului necesar se face inând seama de
construcia pompelor (cu ax vertical sau orizontal), de modul de îmbinare (cu flane sau filet)
i de tipul pompelor, simple sau gemene.

7.172 În jurul rezervoarelor cu ap se prevd spaii de acces de minimum 0,50 m. Aceste
spaii pot fi micorate pe dou laturi la 0,10 m, dac rezervorul poate fi deplasat pentru revizii
i reparaii.
(1) Dac rezervorul este prevzut pentru a fi izolat termic, se asigur pe toate laturile spaii
de acces de cel puin 0,50 m.
(2) Rezervoarele având suprafaa bazei peste 5 m2 se monteaz pe suporturi, asigurând sub
rezervor un spaiu de minimum 0,20 m.
(3) Deasupra rezervoarelor care au gura de vizitare cu acces din partea superioar, se las
un spaiu liber cu înlimea minim 0,60 m.
7.173 Montarea separatoarelor de impuriti se face astfel încât s existe acces la organele
demontabile pentru curarea sitelor i eliminarea depunerilor.
(1) În situaiile în care pentru curare i eliminarea depunerilor se impune demontarea
separatorului din instalaie, se prevd în amonte i în aval tronsoane din eav cu îmbinri
demontabile (mosoare); tronsoanele demontabile se monteaz între separator i armturile
de închidere din amonte i aval ale acestora i se prevd cu prize de presiune.
7.174Traseele conductelor de legtur la utilajele din centrale termice (cazane, schimbtoare

de cldur, pompe etc.) se aleg astfel încât s nu împiedice demontarea armturilor i
diferitelor pri ale aparatelor. În caz de necesitate se prevd pe conducte îmbinri
demontabile.
7.175 Conductele din centralele termice se pozeaz aparent. Se pot poza sub pardoseal în
canale vizitabile, cu panta de 1 %, prevzute cu golire la recipientul de ape uzate numai
poriuni scurte de racordare, în cazul în care pozarea aparent ar împiedica circulaia sau
exploatarea utilajelor.
7.176 Armturile de închidere prevzute pentru separarea aparatelor sau a unor poriuni din
instalaii se monteaz în locuri accesibile, iar cele care se manevreaz mai des se
amplaseaz astfel încât s se ajung la ele fr intermediul unei scri.
7.177 Conductele de preaplin, conductele de evacuare de la supapele de siguran,

conductele de dezaerisire i conductele principale de golire se conduc la dispozitive de
colectare, ca: recipiente, jgheaburi, sifoane, pâlnii etc. Aceste conducte se dispun astfel încât
scurgerea apei s poat fi observat. Evacuarea condensului colectat de la courile de fum
se face conform art. 7.136.
(1) Scurgerea apei, de la dispozitivele de colectare, la canalizarea exterioar se asigur, pe
cât posibil, prin gravitaie.
Prescripii privind cldirea
7.178 Instalaiile din cldirile centralelor termice cu ap fierbinte (1100C) i cele cu abur cu
presiune peste 0,5 bar se proiecteaz potrivit prevederilor prescripiilor tehnice specifice
ISCIR.
7.179 Cldirile centralelor termice cu ap cald (sub 1100C) i cele cu abur de joas presiune
(sub 0,5 bar) au nivelul I sau II de stabilitate le foc, cu excepia celor la care suprafaa de
înclzire total a cazanelor este de cel mult 450 m2, care pot avea nivelul III de stabilitate la
foc .
7.180 Pentru agenii termici menionai la art. 7.179 centralele termice se încadreaz în risc
mijlociu de incendiu.”

7.181 Încperile centralelor termice, inclusiv slile de cazane, se separ, obligatoriu, de

cldiri (cu alt destinaie) prin perei i planee rezistente la foc potrivit reglementrilor
tehnice privind securitatea la incendiu.
7.182 La proiectarea centralelor termice alimentate cu gaze naturale se ine seama de

normelor tehnice pentru proiectarea, executarea i exploatarea sistemelor de alimentare cu
gaze naturale i a reglementrilor tehnice privind securitatea la incendiu a construciilor.
7.183 Cldirile centralelor termice alimentate cu gaze petroliere lichefiate se proiecteaz

inând seama de prevederile reglementrilor tehnice pentru proiectarea i executarea
sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate i a reglementrilor tehnice privind
Este interzis utilizarea gazelor petroliere lichefiate drept combustibil la centrale termice
amplasate sub nivelul terenului (la subsolul i demisolul cldirilor).
7.184 Încperile din cldirile civile i de producie i/sau depozitare în care se depoziteaz
maximum 10 m3 lichide combustibile pentru centrala termic (conform art.. 7.115 din
prezenta reglementare tehnic) se separ, obligatoriu, de restul cldirii având alt destinaie,
prin perei i planee proiectate potrivit reglementrilor tehnice de securitate la incendiu a
construciilor.
(1) Golurile strict funcionale de acces, realizate în elementele respective, se protejeaz prin
elemente rezistente la foc proiectate potrivit reglementrilor tehnice de securitate la incendiu
a construciilor.
7.185 Încperile din centralele termice, în care se depoziteaz maximum 20m3 combustibili
solizi (conform art.. 7.125) se separ de restul cldirii prin perei i planee care trebuie s
îndeplineasc, obligatoriu, condiiile prevzute la art.. 7.184.
(1) Comunicarea cu sala cazanelor se poate face prin ui rezistente la foc, potrivit
reglementrilor tehnice de securitate la incendiu a construciilor.
7.186 Buncrele pentru combustibili solizi (art.. 7.126), precum i pâlniile de alimentare a
instalaiilor de ardere se realizeaz, din materiale incombustibile i se iau msuri pentru
evitarea încrcrii electrostatice.
(1) Spaiul în care se amplaseaz buncrele, care au o capacitate mai mare de 2 m3, se
separ de sala cazanelor prin perei i planee incombustibile, având o rezisten la foc
potrivit reglementrilor tehnice de securitate la incendiu a construciilor.
7.187. Uile de acces ale centralelor termice se amplaseaz astfel încât s conduc direct în
spaiul principal de supraveghere a utilajelor i au deschiderea în afar, direct spre exterior
sau într-un spaiu în legtur cu exteriorul, care nu poate fi blocat. Se excepteaz de la
aceast prevedere centralele termice de apartament.
(1) Dimensiunile uilor i ale spaiilor intermediare de legtur cu exteriorul se aleg astfel
încât s asigure introducerea i scoaterea principalelor utilaje care nu se pot dezasambla.
7.188 Accesul în centralele termice situate pe terasa cldirii este posibil doar de pe teras
sau din casa scrii, printr-o încpere tampon. Nu se admite accesul direct de la un etaj
inferior prin deschideri sau trape în pardoseala centralei termice.
7.189 În cazul în care accesul principal în centrala temic se face printr-o scar, aceasta se
execut din beton, cu suprafa rugoas, cu o înclinare sub 450 i se prevede cu balustrad.

7.190 Uile de acces (evacuare) nu au praguri. În cazul în care pragurile nu pot fi evitate,
racordarea lor cu pardoseala se face prin planuri înclinate cu panta 1:8 i cu finisaj care s
împiedice alunecarea oamenilor.
7.191 Uile încperilor anexe trebuie s se deschid spre sala principal a centralei termice.
7.192 Pentru compartimentele rezervate altor uniti (de ex: post trafo, staii de hidrofor,
centrale de ventilare etc.) grupate cu centrala termic se prevd accese separate, direct din
exterior.
(1) În cldirile civile, la care centralele termice se grupeaz cu staia de hidrofor i, eventual,
alte utiliti, toate pot avea o comunicare funcional, prin intermediul unui coridor comun.
(2) Nu se poate grupa centrala termic (sala cazanelor) cu staia de pompare a apei pentru
incendiu.
7.193 Centralele termice sunt prevzute cu ferestre exterioare pentru iluminarea i ventilare
natural a încperii.
(1) În cazul centralelor termice folosind combustibil gazos, suprafaa ferestrelor exterioare
trebuie s satisfac i condiiile prevzute de normele tehnice pentru proiectarea, executarea
i exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale i a gazelor petroliere lichefiate,
privind raportul dintre suprafaa vitrat i volumul slii cazanelor.
7.194 La centralele termice este obligatoriu s se asigure introducerea aerului de combustie

prin ventilare natural organizat sau prin ventilare mecanic, prin msurile prevzute la art..
7.129.
7.195 La centralele amplasate direct, sub sau alturi de încperi sensibile la zgomot,
trepidaii sau exces de temperatur, se iau msuri de izolare fonic i termic pentru a nu se
depi limitele de zgomot i temperatur admise, potrivit destinaiei încperilor respective,
precum i msuri de evitare a transmiterii trepidaiilor la elementele de construcie ale cldirii.
7.196 Prescripiile constructive privind condiiile de amplasare a centralelor termice mici (de
apartament, de scar de bloc, .a), cu capacitatea sub 0,3 MW, sunt prevzute în
reglementrile tehnice de proiectare, execuie i exploatare a centralelor termice mici.
Prescripii privind instalaiile sanitare i electrice
7.197 La centralele cu capacitate mai mare de 2 MW i cu personal permanent se

recomand a se amenaja un grup sanitar (WC i du).
(1) La unitile mai mici 2 MW la care nu se amenajeaz un grup sanitar se asigur accesul
la un WC din apropiere, în cadrul cldirii. Distana pân la acest WC este de maximum 75 m
pe orizontal, fr a depi 4 m pe vertical. Dac aceste prevederi nu pot fi respectate, se
amenajeaz un WC i la centralele termice cu capacitate mai mic de 2 MW, cu personal
permanent.
7.198 Centralele termice se prevd cu chiuvete cu robinet dublu serviciu i cu recipient de

pardoseal legat direct la canalizare. Pardoseala acestor încperi are panta de cel puin 5 ‰
spre recipient.
(1) Când nivelul canalizrii exterioare nu permite legarea direct sau când exist pericolul de
refulare a reelei de canalizare, recipientul se racordeaz la canalizare prin intermediul unei
pompe de mân - în cazul instalaiilor sub 2 MW, respectiv a unei pompe electrice - în cazul
instalaiilor mai mari de 2MW.

7.199 Instalaiile electrice cu care se prevd centralele termice sunt:

a) instalaiile electrice pentru iluminat general (normal) i de securitate pentru intervenii;
b) instalaii electrice de for, comand i automatizare;
c) instalaii electrice de protecie contra electrocutrii
d) instalaii de telecomunicaii: post telefonic i teletransmisie, dispecerizare, BMS, dup
caz;
e) prize de joas tensiune pentru lamp portabil.
Elemente de construcii aferente echipamentului
7.200 Elementele de construcii aferente cazanelor (postamente, amotri, înzidiri) se

execut conform planurilor i instruciunilor de montaj ale productorului de echipamente.
7.201 La elaborarea proiectului structurii de rezisten al centralelor termice se ine seama de

sarcinile statice i dinamice ale aparatelor, utilajelor i conductelor instalaiei de înclzire,
respectîndu-se prevederile reglementrilor tehnice de proiectare antiseismic a construciilor
de locuine, social-cultural, agrozootehnice i industriale.
7.202 În cazul centralelor termice care se modernizeaz sau se transform se are în vedere
ca sarcinile date de utilaje i instalaii s nu afecteze capacitatea de rezisten a elementelor
de construcii.
7.203 Stabilirea soluiilor constructive se face în conformitate cu preverile reglementrilor

tehnice privind acustica în construcii i zone urbane, aplicabile, în vigoare.
7.204 Pompele i ventilatoarele se monteaz pe postamente cu strat elastic sau dispozitive

pentru amortizarea trepidaiilor.
Stratul elastic, respectiv dispozitivul de amortizare, se protejeaz împotriva apei provenite din
goliri, splri .a.
7.205 Courile i canalele de fum se realizeaz i execut inând seama de prevederile art.
7.132 – 7.151 din prezenta reglementare tehnic i de prevederile cuprinse în STAS 3417,
prescripii tehnice specifice ISCIR i a reglementrilor tehnice de securitate la incendiu a
construciilor. Courile de fum trebuie s fie proiectate, instalate i puse în funciune în
conformitate cu SR EN 15287.
7.206 La proiectarea i executarea construciei courilor de fum independente, alipite

cldirilor sau înglobate în cldiri, se respect i prevederile reglementrilor tehnice de
proiectare antiseismic a construciilor de locuine, social-cultural, agrozootehnice i
industriale.
Dotri ale centralelor termice
7.207 Centralele termice se prevd cu mas de lucru i panou pentru afiarea permanent a
schemelor i instruciunilor de exploatare, a graficelor de reglare, etc.
7.208 Centralele termice cu o capacitate mai mare de 1 MW se prevd, în plus, i cu o

încpere atelier dotat cu dulapuri metalice, truse de scule i banc de lucru pentru efectuarea
lucrrilor de întreinere.

Msuri de aprare împotriva incendiilor
7.209 În vederea satisfacerii exigenelor de siguran se respect prevederile privind

proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor de detectare, semnalizare i avertizare a
incendiilor potrivit reglementrilor tehnice de securitate la incendiu a construciilor.
7.210 Centralele termice se doteaz cu mijloace tehnice de aprare împotriva incendiilor i

se echipeaz cu instalaii de stingere a incendiilor conform reglementrilor în vigoare.
7.211 În centralele termice cu combustibil lichid sau gazos, în sala cazanelor, se prevd
stingtoare având performana de stingere 21A i 113B, amplasate câte unul la fiecare 100
m2 suprafa de pardoseal.

7.212 3HQWUX GHSR]LWHOH vQFKLVH FX FRPEXVWLELO OLFKLG GLQ H[WHULRUXO FRQVWUXFĠLHL VH
DVLJXUăSHQWUXILHFDUHWGHFDSDFLWDWHPLQLPXP
D VWLQJăWRDUHDYkQGSHUIRUPDQĠDGHVWLQJHUH$úL%
E VWLQJăWRUWUDQVSRUWDELOFXSHUIRUPDQĠDGHVWLQJHUH,,%
F ODGăFXQLVLSGHP
G ORSDWă
7.213 În centralele termice cu combustibil solid, în sala cazanelor se prevd hidrani interiori
de incendiu, dac aceasta este amplasat într-o construcie echipat cu asemenea instalaii,
sau stingtoare având performana de stingere 21A i 113B, amplasate câte unul la fiecare
100 m2 suprafa de pardoseal.
7.214 Sub injectoarele cu combustibil lichid se prevd tvi etane din tabl, umplute cu nisip,
pentru evitarea împrtierii pe pardoseal a eventualelor pierderi de combustibil.
Puncte termice i module termice

Clasificarea punctelor termice
7.215 Punctele termice urbane, de zon sau de cvartal, se realizeaz potrivit reglementrilor
tehnice de proiectare i executare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic
- reele i puncte termice.
7.216 În funcie de modul de racordare la reeaua de agent termic primar, punctele termice
se împart în:
a) puncte termice cu racordare direct;
b) puncte termice cu racordare direct cu amestec;
c) puncte termice cu racordare indirect.
Ageni termici. Sarcini termice. Capacitatea punctului termic
7.217 Agenii termici primari utilizai sunt:

a) apa fierbinte cu temperatura nominal de 150 °C;
b) apa cald cu temperatura nominal de maximum 110°C;
c) aburul de presiune joas (0,1 ÷ 0,5 bar) sau medie presiune (0,5 ÷ 6 bar)
7.218 Agentul termic pentru înclzire furnizat de punctele termice are temperatura maxim
de 95oC.

7.219 Pentru cree i grdinie temperatura agentului termic pentru înclzire este de 80 –
85oC. Pentru sistemele de înclzire prin radiaie temperatura este mai mic de 60 oC.
7.220. Diferena de temperatur nominal între ducere i întoarcere este de:

a) 40 0C...60 0C, pentru reelele de ap fierbinte
b) - 20 oC pentru reelele de ap cald
(1) Pentru reelele de abur, temperatura se stabilete în funcie de procesele tehnologice i
termice la care este utilizat.
Modulele termice
7.221 Modulele termice reprezint puncte termice individuale sau centralizate compacte,
utilizate în cldiri civile (locuine individuale, scri de bloc sau blocuri, spaii comerciale sau
administrative) sau anexe ale cldirilor industriale.
7.222 Modulele termice se proiecteaz pentru:

a) înclzire;
b) prepararea apei calde de consum;
c) înclzire i prepararea apei calde de consum.
7.223 Modulul termic pentru înclzire, asigur reglajul sarcinii termice, protecia la
suprapresiune, contorizarea energiei termice i monitorizarea funcionrii.
7.224 Modulul termic pentru prepararea apei calde este prevzut cu schimbtoare de cldur
fr acumulare, asigur prepararea apei calde de consum la temperatura i la programul
prescris, protecia la suprapresiune, contorizarea energiei termice i monitorizarea
funcionrii.
7.225 Modulul termic pentru înclzire i prepararea apei calde de consum asigur reglajul
sarcinii termice, protecia la suprapresiune, prepararea apei calde de consum la temperatura
i la programul prescris, contorizarea energiei termice i monitorizarea funcionrii.
7.226 Modulele termice pot fi concepute i pentru utilizarea altor forme de energie primar,
neconvenional, cum ar fi energia solar sau geotermal.
Alegerea i amplasarea modulelor termice
7.227 La dimensionarea echipamentelor punctelor termice se respect prevederile

reglementrilor tehnice privind criteriile de performan pentru instalaiile de înclzire
central.
7.228. La dimensionarea punctului termic modular de imobil se ine seama de:

a) graficul de temperatur al agentului termic primar livrat;
b) presiunea maxim i medie a agentului termic;
c) diferena minim i maxim de presiune pe reeaua de agent termic primar.
7.229 Punctul termic de imobil se amplaseaz în cldirea alimentat. Stabilirea locului de

amplasament se face pe baza unor criterii funcionale, constructive i economice inând
seama de posibilitile de racordare, la reelele exterioare de agent primar, la utiliti (energie
electric, ap) i la instalaiile interioare de înclzire.
7.230 De regul, punctul termic se amplaseaz la subsolul sau la parterul cldirii, într-o

încpere separat, special destinat.

(1) Încperea în care se amplaseaz punctul termic trebuie s îndeplineasc urmtoarele
condiii:
a) s nu prezinte pericol de incendiu
b) s fie protejat contra îngheului
c) s fie iluminat natural i/sau artificial
d) s asigure spaiul necesar pentru exploatarea normal i în siguran a
e) echipamentelor precum i pentru montaj, întreinere i reparaii
f) s permit un acces uor i direct, din spaiile comune ale imobilului.
7.231 În cazul amplasrii punctului termic în vecintatea unor încperi sensibile la zgomot,
vibraii sau exces de temperatur se iau msuri de izolare fonic i termic pentru a nu se
depi limitele de zgomot i temperatur, admise potrivit destinaiei încperilor respective.
7.232 Punctele termice de imobil pot fi amplasate i în încperi cu alte destinaii în situaia în
care se îndeplinesc urmtoarele condiii:
a) punctul termic s fie realizat în varianta constructiv monobloc
b) destinaia încperii în care se monteaz punctul termic s fac parte din spaiile
comune ale imobilului: holuri, casa scrii (sub scar), subsol tehnic etc.
c) spaiul în care se monteaz puctul termic s fie delimitat i separat de încpere
printr-o împrejmuire care se poate închide.
Surse regenerabile de energie

7.233 Sursele regenerabile de energie utilizate în general în sistemele de înclzire sunt:
a) energia solar;,
b) cldura solului;
c) cldura aerului atmosferic;
d) cldura apelor freatice sau de suprafa;
e) energia biocombustibililor;
f) energia recuperat din procesele tehnologice.
7.234 Sursele regenerabile pot acoperi în totalitate sau parial sarcina de înclzire, în funcie
de capacitaile disponibile i de caracteristicile echipamentelor utilizate.
7.235 Utilizarea energiei solare pentru înclzire se poate aplica în general ca aport
suplimentar pentru sursele clasice. În toate cazurile, aportul energiei solare se face cu
acumularea energiei termice.
7.236 Sistemele care utilizeaz energia solar sunt sisteme pasive i sisteme active.
7.237 Sistemele solare active, cu sau fr agent termic intermediar, sunt compuse din
panouri de captare, reea de distribuie a agentului termic, rezervor de acumulare cu sau fr
schimbator de cldur, echipamente de preluare a dilatrilor, dispozitive de limitare a
presiunii, pompe de circulaie i dup caz, de reglare automat a funcionrii.
7.238 În sistemele solare active cu agent termic intermediar, circulaia agentului termic se
poate face prin termosifon sau prin circulaie prin pompare.
7.239 În cazul panourilor solare utilizate i în sezonul rece, se utilizeaz ca agent termic o
soluie antigel. Utilizarea soluiilor antigel implic dimensionarea i alegerea echipamentelor
conform concentraiei i tipului de antigel utilizat.

7.240 Sursele geotermale de potenial termic sczut (ap, sol de adâncime medie i mic) se
exploateaz prin intermediul pompelor de cldur.
7.241 Pompele de cldur cu compresie mecanic utilizate în sistemele de înclzire trebuie

s asigure o valoare a coeficientului COP global(raportul dintre puterea termic produs i
puterea electric absorbit) de minim 2,5.
7.242 Pompele de cldur, se dimensioneaz pentru a prelua 60-80% din sarcina nominal
pentru înclzire. Restul sarcinii termice este asigurat printr-o surs suplimentar.
7.243 Pompele de cldur utilizate pentru preluarea cldurii din aerul exterior sau din aerul
evacuat de sistemele de ventilare /climatizare se amplaseaz adapostit, astfel încât s se
limiteze pierderile de cldur, respectiv s se protejeze echipamentul fa de aciunea apei i
a zpezii. Montajul pompelor de cldur se face respectând regulile tehnice pentru
micorarea zgomotelor i vibraiilor i instruciunile indicate de furnizor.
7.244 Alegerea pompelor de cldur utilizate pentru preluarea cldurii din aerul exterior se
face în funcie de performana energetic la temperaturile exterioare de pân la -5 ÷ -7 0C.
Pentru cazul in care pompa functioneaz i la temperaturi foarte sczute, se vor alege
modelele cu variator de turaie (sistem de tip Inverter).
7.245 Pompele de cldur utilizate pentru preluarea cldurii din sol, la mic i medie
adâncime, utilizeaz conducte verticale sau orizontale. Prin conducte poate circula un agent
frigorific sau lichid antigel.
7.246 Conductele verticale sunt rezistente la coroziune, se monteaz în puuri forate de

medie adâncime, amplasate la distane minime între foraje, utilizând tehnologiile indicate de
furnizor.
7.247 Conductele sau registrele de conducte orizontale, rezistente la coroziune, se monteaza

în tranee, la aproximativ 1,2 m adancime, pe 1, 2 sau 3 rânduri. Aezarea evilor se face
astfel încât între conductele de pe aceeai vertical s fie o distan de cel puin 0,3 m.
Montarea i dimensionarea conductelor orizontale se face conform indicaiilor furnizorilor.
7.248 Pompele de cldur cu preluarea direct a apei din forajul de adâncime sunt
alimentate cu ap pompat din foraj, care, dup trecerea prin schimbatorul de cldur al
pompei, este introdus întrun pu de reinjectare. Preluarea i reinjectarea apei freatice este
supus reglementrilor tehnice specifice,aplicabile, în vigoare.
7.249 Sistemele de înclzire cu pompe de cldur se proiecteaz pentru a funciona cu

uniti terminale cu temperaturi nominale reduse: pardoseal radiant, plafon radiant
(35/30°C), ventiloconvectoare i baterii ap-aer (45/40°C), radiatoare (50/40°C).
7.250 În cazul utilizrii surselor primare combinate (de exemplu pomp de cldur i cazan),
sursa de vârf se monteaz în serie cu pompa de cldur, pe conducta de ieire din aceasta.
Aparate de msur, automatizare i contorizare

7.251 În funcie de schema de alctuire i modul de exploatare, instalaiile de înclzire se
echipeaz cu aparatur de msur, automatizare i contorizare.

Aparate de msur
7.252 Aparatele de msur au drept scop afiarea, înregistrarea, stocarea i transmiterea

informaiilor privind parametrii caracteristici agentului termic.
7.253 Parametrii caracteristici funcionrii instalaiilor de înclzire sunt: temperatura agentului

termic, debitul agentului termic, presiunea din sistem alturi de temperatura i compoziia
chimic a gazelor de ardere.
7.254 Funcionarea instalaiilor de înclzire este influenat de mrimi exterioare sistemului

care trebuie msurate, cum sunt: parametrii climatici exteriori, temperatura din centrala
termic, temperatura din spaiile utilizate, etc.
7.255 Aparatele de msur sunt specifice parametrului msurat, astfel:

a) pentru temperatur: termometre i termocuple
b) pentru debite de fluid: debitmetre
c) pentru presiune: manometre i .presostate
d) pentru analiza gazelor de ardere: analizor de gaz.
7.256 Pentru msurarea temperaturii se prevd termometre indicatoare:

a) la cazanele de ap cald, pe conductele de ieire;
b) la schimbtoarele de cldur:
i. în cazul unui singur aparat - pe intrarea i ieirea circuitelor primar i
secundar;
ii. în cazul mai multor aparate, montate alturat i racordate în paralel - câte
un singur termometru pe circuitele principale primar i secundar i câte un
termometru pe ieirea circuitelor primar i secundar din fiecare aparat;
iii. în cazul mai multor aparate racordate în serie - câte un termometru pe
circuitele primar i secundar - înainte i dup fiecare aparat;
c) pe distribuitoarele instalaiilor de înclzire cu ap cald sau fierbinte;
d) pe toate ramurile care intr în colectoarele instalaiilor de înclzire cu ap cald
sau fierbinte, precum i pe ieirea general din colectoare;
e) pe conductele care intr i care ies în i din butelia de egalizare a presiunilor;
f) la intrrile i ieirea în i din dispozitivul de amestec prin care se regleaz
temperatura agentului termic (robinete cu trei ci etc.);
g) pe rezervoarele de condensat;
h) pe ieirea din reductoarele de presiune.
Gradul de precizie minim al termometrelor cu citire direct va fi de ±0,50C.
7.257 Se prevede o teac metalic pentru montarea unor termometre indicatoare în scopul
reglrii i controlului ocazional al instalaiilor:
a) pe conductele de alimentare cu ap cald sau fierbinte a cldirilor, la intrarea
sau ieirea acestora;
b) pe ramurile principale (ducere i întoarcere) ale reelelor exterioare sau
interioare de distribuie de ap cald sau fierbinte;
c) la intrarea i ieirea apei calde sau fierbini la echipamente consumatoare mari
(baterii de înclzire, aeroterme, etc.).
(1) În cazul în care, în exploatare, este necesar un control frecvent al funcionrii instalaiilor
respective, se monteaz termometre permanente, cu condiia prevederii msurilor de
protecie a acestora.

7.258 Se recomand prevederea unei bucle de semnalizare acustic i, eventual optic, a
atingerii temperaturii maxime admisibile la cazanele de ap cald, respectiv pe circuitul
secundar al schimbtoarelor de cldur care produc ap cald pentru înclzire sau pentru
consum.
7.259 Pentru msurarea presiunii se prevd manometre indicatoare:

a) pe distribuitoarele i colectoarele instalaiilor de înclzire cu ap cu circulaie
prin pompe (în cazul când distribuitoarele sau colectoarele se afl în imediata
aproiere a pompelor de circulaie i sunt legate direct de acestea, montarea
manometrelor nu este obligatorie);
b) pe aspiraie i refularea pompelor de circulaie, adaos, amestec etc.;
c) pe conductele de ducere de la cazanele de ap cald sau ap fierbinte;
d) la cazanele de abur de joas presiune;
e) la intrarea i ieirea în i din reductoarele i regulatoarele de presiune;
f) pe distribuitoarele de abur;
g) pe rezervoarele închise sub presiune (rezervoare închise de condensat,
expandoare, vase de expansiune închise etc.).
h) înainte i dup separatoarele de impuriti.
7.260 Clasa de precizie a manometrelor i limitele maxime de lucru vor fi conform

prevederilor din 65(1
7.261 În scopul verificrii echilibrrii hidraulice a circuitelor de conducte, a cderilor de

presiune în aparate cu rezisten hidraulic mare i variabil în timp, precum i pentru
msurarea debitului agentului termic, se prevd, fie armturi specializate pentru
determinarea presiunilor, fie perechi de prize de presiune (racorduri din eav Dn 15 cu
robinete de închidere) pentru montarea manometrelor difereniale sau cu citire direct, astfel:
a) pe racordurile punctelor termice la reeaua de transport a cldurii;
b) pe racordurile instalaiilor interioare de înclzire la reeaua termic;
c) pe conductele de ducere i întoarcere ale grupurilor de distribuie ale
instalaiilor interioare;
d) înainte i dup: schimbtoare de cldur, diafragme pentru msurarea debitului
sau pentru echilibrare hidraulic; - eventual – la baza câte unei coloane
principale de la captul fiecrei ramuri de distribuie din instalaiile interioare de
înclzire;
e) pe conductele de abur la ieirea din centrala termic.
(1) Se prevd prize de presiune pe canalele de fum ale cazanelor.
7.262. Se prevd manometre cu contacte electrice sau presostate la vasele de expansiune

închise pentru pornirea i oprirea pompelor de adaos.
(1) La cazanele de abur se prevd manometre cu contacte electrice în legtur cu un releu
electric i o hup pentru semnalizare acustic (completat, eventual, cu semnalizare optic),
pentru semnalizarea atingerii presiunii maxime.
7.263. Se prevd indicatoare de nivel cu tub de sticl la:

a) cazanele de abur - în condiiile prescripiilor tehnice specifice ISCIR;
b) rezervoarele de condensat;
c) vasele de expansiune închise;
d) rezervoarele de acumulare de pe lâng vasele de expansiune închise.
(1) La rezervoarele de condensat greu accesibile (în cuve adânci) se prevede un indicator de
nivel cu plutitor care s poat fi citit dintr-un loc accesibil.

7.264 Instalaiile de preparare a apei calde de consum se prevd cu termoregulatoare

limitatoare de temperatur, oricare ar fi agentul termic utilizat.
7.265 Centralele termice cu capacitate începând de la 4 MW se prevd cu câte un aparat

pentru analiz chimic a gazelor de ardere i termometre pentru msurarea temperaturii
gazelor de ardere.
Automatizare
7.266 Pentru asigurarea proteciei utilajelor i a instalaiilor i funcionarea lor în condiii de

eficien maxim, se prevd sisteme de automatizare.
7.267 Principalele funcii avute de sistemele de automatizare sunt :

a) de monitorizare;
b) de comand;
c) de reglare;
d) de protecie;
e) de programare;
f) de optimizare;
g) de semnalizare;
h) de comunicare i comand în sistem erarhic (dispecer, BMS,etc)
(1) Dotarea i echiparea cu aparatura de automatizare pentru realizarea acestor funcii este
de regul asigurat de productor conform scopului i parametrilor funcionali pentru care a
fost proiectat i executat utilajul respectiv.
7.268 Automatizarea instalaiilor din centrale i puncte termice se face potrivit reglementrii
tehnice de proiectare a automatizrii instalaiilor din centrale i puncte termice.
7.269 Automatizarea instalaiilor se bazeaz pe o schem tehnologic care indic prin

simboluri grafice echipamentele de automatizare i legturile funcionale dintre acestea.
7.270 În centralele termice de ap cald sistemul de reglare automat asigur:

a) reglarea procesului de ardere;
b) protecia cazanelor la supraînclzire, la lipsa circulaiei apei i la scderea
temperaturii apei la intrarea în cazan sub valoarea limit admis;
c) reglarea temperaturii agentului termic pe conducta de ducere spre instalaiile de
înclzire în funcie de temperatura exterioar i de diagrama de reglaj(reglaj
calitativ);
d) variaia debitului de agent termic furnizat consumatorilor prin oprirea/pornirea
treptat (“în cascad”) a cazanelor în funcie de solicitrile consumatorilor(reglaj
cantitativ);
e) prepararea apei calde de consum i furnizarea ei la temperatura prescris,
dup caz cu prioritate.
7.271 Cazanele centralei termice se doteaz, obligatoriu, cu elemente automate de protecie

la creterea accidental a temperaturii (supraînclzire).
(1) Se prevd urmtoarele elemente automate de protecie la creterea temperaturii peste
valorile admise:
a) un limitator de temperatur de lucru (termostat de lucru);
b) un limitator de temperatur de siguran (termostat de siguran);

c) elementele de protecie la creterea temperaturii, în cazul în care acestea nu

sunt cuprinse în specificaia tehnic a cazanelor.
(2) Instalaia de automatizare pentru protecia cazanelor la creterea accidental a
temperaturii se completeaz cu sisteme de avertizare sonor i optic.
7.272 În punctele termice se automatizeaz:

a) reglarea temperaturii agentului termic pe conducta de ducere spre instalaiile de
înclzire(agent secundar) în funcie de temperatura exterioar i de diagrama
de reglaj a instalaiilor de înclzire (reglaj calitativ);
b) prepararea apei calde de consum i furnizarea ei la o temperatur prescris;
c) recircularea apei calde de consum din reeaua de distribuie;
d) protecia schimbtoarelor de cldur la supraînclzire.
7.273. Automatizarea funcionrii arztoarelor cazanelor se face în conformitate cu

documentele tehnice i instruciunile de utilizare i de prescripiile tehnice specifice ISCIR.
7.274. În instalaiile interioare de înclzire central cu ap cald cu distribuie individual, de

apartament, se automatizeaz reglarea debitului i a temperaturii agentului termic în funcie
de temperatura interioar a unei încperi de referin (de regul camera de zi).
7.275. În instalaiile interioare de înclzire central cu ap cald, se recomand echiparea

corpurilor de înclzire din încperile de locuit cu robinei cu cap termostatic, care menin
temperatura interioar constant prin modificarea debitului de agent termic.
7.276. Se recomand montarea regulatoarelor de presiune diferenial la baza coloanelor din

instalaiile interioare de înclzire central cu ap cald care alimenteaz corpuri de înclzire
echipate cu robinei cu cap termostatic.
7.277 Se recomand ca schemele de automatizare s fie concepute astfel încât s permit

dotarea etapizat cu echipamente de automatizare în funcie de prioritate, importan i
posibiliti financiare.
Contorizare
7.278 În scopul realizrii economiei de energie i stabilirii unor relaii corecte între
distribuitorul i consumatorul de cldur se prevede contorizarea consumului de cldur în
instalaiile de înclzire central.
7.279 La centralele i punctele termice se contorizeaz - obligatoriu – cldura furnizat

separat diferitelor categorii de consumatori de cldur: înclzire central, prepararea
centralizat a apei calde de consum sau alte scopuri. La aceeai categorie de consumatori
contorizarea se va face pe ramurile de distribuie de la sursa termic.
7.280. La punctele termice de imobil (cldire, bloc de locuine) se contorizeaz - obligatoriu –

cldura primit de la sursa de cldur. Contorizarea cldurii furnizate se face la consumatori.
7.281 Apa de adaos folosit pentru umplerea i completarea cu ap a instalaiilor din centrale
termice se contorizeaz separat.
7.282 Soluia de contorizare a cldurii în instalaiile interioare de înclzire central se

stabilete corelat cu destinaia spaiului înclzit, modul de gestionare al cheltuielilor i

schema de distribuie folosit. Se poate contoriza consumul de cldur global pe cldire sau
parial pentru un tronson din aceasta.
7.283 Pentru cldirile de locuit, contorizarea se face pe cldire, tronson de cldire sau pe
apartament, în funcie de schema de distribuie adoptat.
Este obligatorie contorizarea separat a consumurilor de cldur aferente spaiilor cu alt
destinaie decât locuirea din cldirile de locuit colective (magazine, birouri, etc.).
7.284 La consumatorii din alte categorii de cldiri civile se ine seama de necesitatea de
contorizare parial în funcie de destinaia spaiului.
7.285 La cldirile nou proiectate este obligatorie prevederea contorizrii consumului de

cldur la fiecare consumator. Contorizarea cldurii nu este obligatorie pentru centralele
termice care alimenteaz un singur consumator.
7.286 Se prevede spaiul necesar pentru amplasarea, montarea i exploatarea

corespunztoare a echipamentului de contorizare. De asemenea, se prevede un acces uor
la contoare. Pentru cldirile de locuit se recomand ca la contorizarea pe apartamente,
citirea s se fac din afara apartamentelor.
7.287 Montarea i exploatarea contoarelor, condiiile de amplasare i schemele adoptate

sunt detaliate în reglementrile referitoare la contoare de ap rece, ap cald, energie
termic, gaze naturale .
7.288 În cazul în care la execuie nu se poate monta echipamentul de contorizare odat cu

restul instalaiei, se prevede spaiul necesar i se monteaz tronsoane demontabile, în locul
crora se monteaz ulterior echipamentul de contorizare.
8. REELE DE DISTRIBUIE A AGENTULUI TERMIC

Prevederi generale
8.1 Reelele termice servesc la transportul agenilor termici (ap cald, ap fierbinte sau
abur) de la centralele i punctele termice la instalaiile interioare de înclzire.
8.2 Prevederile din prezenta reglementare tehnic se aplic la:

a) reelele termice exterioare, de la centralele termice i punctele termice la
cldirile alimentate cu cldur;
b) reelele termice interioare, de la centralele termice de imobil i punctele termice
de imobil(module termice) sau de la branament la instalaiile interioare de
înclzire.
8.3 Proiectarea i executarea reelelor de distribuie a agentului termic ap cald i ap
fierbinte se face aplicând prevederile din reglementrile tehnice de proiectare i executare a
sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic - reele i puncte termice.
8.4 Reelele termice se compun din:

a) conductele propriu-zise i piesele de legtur aferente (coturi, curbe,
ramificaii, reducii, etc.)
b) izolaia termic a conductelor i protecia acesteia;
c) elemente pentru preluarea eforturilor provenite din dilatare (compensatoare de
dilatare);

d) armturi de închidere, reglare, golire, dezaerisire;

e) elemente de susinere (suporturi fixe i mobile);
f) sistemul de msur, control i localizare a avariilor, dup caz;
g) elemente auxiliare de construcie (canale termice, cmine, estacade).
8.5 Conductele reelelor termice exterioare se pot executa din oel-carbon i/sau alte
materiale rezistente la temperatur ridicat. Conductele pot fi neizolate sau preizolate.
8.6. Conductele reelelor termice interioare se pot executa din oel, cupru, oel crom-nichel
(INOX), polietilen reticular (PE-X), polibutilen (PB) i/sau alte materiale care se încadrez
în cerinele pentru utilizarea preconizat. Conductele pot fi neizolate sau preizolate.
8.7. Sistemele constructive ale conductelor preizolate sunt:

a) sisteme de conducte rigide alctuind un sistem legat;
b) sisteme de conducte flexibile alctuind un sistem flexibil.
8.8.Termoizolaia conductelor preizolate poate fi din poliuretan expandat, polietilen

expandat, izolaie poliolefine pentru conductele din polibutilen i/sau din alte materiale
termoizolante care se încadrez în cerinele pentru utilizare.
8.9 Îmbinarea conductelor se face conform indicaiilor din reglementrile tehnice aplicabile.
Pentru meninerea calitii instalaiei i exploatare eficient, se recomand utilizarea
fitingurilor i accesoriilor indicate de productorul de conducte.
Reele de distribuie exterioare

Configuraia i traseul reelelor
8.10 Stabilirea configuraiei i traseului reelei de distribuie se face pentru a se asigura

transportul i repartiia energiei termice în condiii de eficien, siguran i economicitate,
cuprinse în reglementrile tehnice de proiectare i executare a sistemelor centralizate de
alimentare cu energie termic - reele i puncte termice. Conductele de abur
i de ap
fierbinte trebuie s respecte cerin ele prescrip iei tehnice specifice ISCIR, unde este cazul.
8.11 Se pot adopta urmtoarele tipuri de scheme de distribuie:

a) schema ramificat
b) schema inelar
c) schema inelar-ramificat
8.12 Alegerea tipului de schem de distribuie se face în funcie de amplasarea, mrimea i

importana consumatorilor, de constrângerile impuse de teren i de celelalte reele,
urmrindu-se asigurarea unei bune echilibrri hidraulice a reelei i a unor costuri de
investiie i consumuri de materiale reduse.
8.13 Se recomand folosirea schemei de distribuie ramificate. Schema de distribuie inelar

se adopt atunci când, cu o distribuie ramificat, nu se pot obine echilibrarea i stabilitatea
hidraulic necesare sau când configuraia inelar este mai economic.
8.14 La stabilirea traseului reelei termice se urmrete obinerea unor lungimi minime de
conducte, avându-se grij s rezulte un numr cât mai redus de intersecii cu celelalte reele
i cu cile de circulaie.

8.15 Amplasarea reelei termice exterioare se face de preferin în spaii verzi, urmrindu-se
ca prin traseul ales s se realizeze compensarea natural a dilatrilor conductelor.
8.16 Amplasarea reelei termice în zona carosabil a drumurilor publice se face numai dac
nu exist alte posibiliti de amplasare (în spaii verzi, etc.) i dac se au în vedere
necesitile pozrii pe acelai traseu i a altor reele subterane.
8.17 În cazul pozrii de-a lungul unui drum public, traserul reelei se fixeaz, de regul, pe
partea cu cele mai multe puncte de utilizare (racorduri).
8.18 Ramificaiile din reelele termice se fac, de regul, prependicular pe conducta principal.
8.19 Reelele termice de distribuie se pot amplasa în subsolurile cldirilor în urmtoarele

condiii:
a) s fie pozate în spaii de folosin comun i uor accesibile;
b) s fie destinate pentru alimentarea cu cldur a instalaiilor de înclzire aferente
cldirii respective, nefiind permis tranzitarea subsolurilor cu reele termice care alimenteaz
alte cldiri.
Condiii de pozare i montaj
8.20 Amplasarea reelelor termice se poate face:

a) subteran, în canale termice nevizitabile, semivizitabile sau vizitabile, dup caz;
b) subteran, direct în sol (în cazul conductelor preizolate termic);
c) aerian în exteriorul cldirilor, pe estacade sau în interior, susinute pe/de elementele
de construcie ale cldirii.
8.21 Reelele termice exterioare se monteaz, de regul, subteran.

Montarea suprateran (aerian) a reelelor termice exterioare este admis în urmtoarele
situaii:
a) în incintele i pe platformele industriale
b) în afara ansamblurilor de cldiri civile
c) în situaia unui nivel pemanent ridicat al apelor freatice
d) în cazul unor condiii locale speciale
8.22 Amplasarea reelelor termice exterioare se realizeaz în corelare cu celelalte reele i

construcii din zon, existente sau proiectate, inând seama de prevederile cuprinse în SR
8591.
(1) Reelele termice amplasate în terenuri sensibile la umezire vor avea fa de fundaiile
cldirilor distanele specificate în reglementrile tehnice specifice de realizare a construciilor.
8.23 Reelele termice subterane se monteaz, de regul, la adâncimi cuprinse între 0,6 m i
2,5 m, urmrindu-se realizarea unor soluii constructive rezistente, durabile, funcionale i
economice.
8.24 Adâncimile minime de pozare, pentru reelele termice subterane respect indicaiile
reglementrilor privind proiectarea i executarea construciilor.
8.25 În cazul unor adâncimi de pozare mai mici decât adâncimea de înghe se adopt msuri
pentru evitarea îngherii apei în conducte (termoizolri suplimentare, asigurarea circulaiei
permanente a apei, golirea conductei în caz de oprire accidental a circulaiei, etc.)

8.26 La amplasarea în teren a reelelor termice subterane montate în canale se respect

distanele minime din reglementrile privind proiectarea i executarea construciilor.
8.27 La intrarea reelelor termice în cldiri, canalul termic se prevede cu un canal vertical de
ventilare natural, alipit cldirii. Trecerea conductelor prin peretele cldirii se face, pe cât
posibil la o cot superioar celei din canal, luându-se, în mod obligatoriu, msuri de etanare
la intrarea conductelor din canal în cldire, în vederea evitrii ptrunderii în subsol a gazelor
naturale infiltrate i a evitrii inundrii subsolului.
8.28 Reelele termice pot fi amplasate în canale circulabile sau semicirculabile, în care se
includ i alte reele, când pozarea în comun a mai multor reele este mai avantajoas din
punct de vedere economic decât pozarea separat, cu condiia respectrii prevederilor din
reglementrile de specialitate specifice reelelor montate în canal comun. Canalele circulabile
sau semicirculabile sunt adoptate în general la subtraversri ale unor artere de circulaie mai
importante sau de importan deosebit.
8.29. Dimensiunile minime ale spaiului de circulaie în canale sunt cele precizate în
reglementrile privind proiectarea i executarea construciilor.
8.30 Pozarea conductelor în canalele termice i stabilirea dimensiunilor canalelor se fac cu

respectarea distanelor minime din reglementrile privind proiectarea i executarea
construciilor.
8.31 Se recomand montarea conductelor preizolate termic i hidrofug direct în sol. La

pozarea în sol a conductelor preizolate i la realizarea reelelor termice cu astfel de conducte
se respect reglementrile tehnice aplicabile.
8.32 Conductele preizolate care înlocuiesc reele termice existente montate în canale termice
se monteaz în canalul existent dac pereii acestuia nu sunt în stare degradat.
(1) În cazul în care gabaritul conductelor preizolate depete spaiul disponibil în canalul
termic, o parte din conducte se monteaz îngropate în sol, lâng canal, dup demolarea unui
perete al canalului termic, de regul cel opus cldirii.
8.33 Distanele minime de la conductele preizolate ale reelelor termice montate direct în sol
la construcii sau alte reele sunt indicate în reglementrile tehnice aplicabile.
8.34 La amplasarea aerian sau subteran a reelelor termice se respect indicaiile din
normativele de proiectare aplicabile i a furnizorilor conductelor utilizate.
8.35 Pentru susinerea conductelor reelelor termice se utilizeaz sisteme constructive

specifice.
Armturi de închidere, reglare, golire, dezaerisire
8.36 Armturile de închidere i reglare se prevd:

a) pe conductele de plecare i sosire ale distribuitoarelor i colectoarelor din
centralele termice, punctele termice i punctele de distribuie;
b) pe conductele racordurilor termice ale cldirilor sau ale prilor de cldiri cu
distribuii independente;
c) pe ramificaiile de orice diametru i lungime în cazul în care în reeaua
respectiv exist consumatori care impun condiii speciale de continuitate în
alimentarea cu cldur.

8.37 Pe conductele principale ale reelelor termice se prevd armturi de secionare.

Distanele dintre armturile de secionare se stabilesc în funcie de:
a) configuraia reelei;
b) gruparea consumatorilor i caracterul lor;
c) necesitatea subtraversrii unor obstacole;
d) natura terenului (terenuri alunectoare, sensibile la umezire, etc.);
e) gradul de seismicitate al zonei respective;
(1) La amplasarea armturilor de secionare se ine seama în mod deosebit de condiiile de
alimentarea în caz de avarie a consumatorilor care nu admit întreruperi în alimentarea cu
cldur.
8.38 Armturile de secionare cu diametrul peste 400 mm sunt cu acionare mecanic

(electric).
8.39 Armturile grele de pe conducte, de regul peste DN 200, se monteaz pe suporturi

proprii pentru a se evita încrcarea suplimentar a conductelor i deformarea îmbinrilor.
8.40 În punctele cele mai joase ale reelelor cu ap se prevd robinete pentru golirea apei din
tronsonul respectiv. În punctele înalte ale reelelor se prevd dispozitive de evacuare a
aerului (dezaerisire).
(1) Diametrele armturilor de golire se aleg potrivit indicaiilor din tabelul 8.1 în care, pentru
diferite valori ale diferenei de nivel între nivelul mediu al apei în tronsonul de conduct i
robinetul de golire, sunt date debitele de golire în litri/or; timpul de golire al apei din
tronsonul considerat este de 15...30 minute.
(2) În cazul în care evacuarea apei se face la o reea de canalizare, debitul evacuat nu
depete debitul nominal al canalizrii
(3) Diametrele armturilor de evacuare a aerului se aleg în funcie de diametrele conductelor,
potrivit indicaiilor din tabelul .8.2.
Tabelul 8.1
Date privind dimensionarea robinetelor de golire
Nivelul
mediu al
apei în Debitul de golire [l/h] pentru
raport cu un robinet cu Dn [mm]
robinetul de
golire,
[m] 15 20 25 32 40 50 60
0,10 400 700 1100 2000 3000 4000 7500
0,15 450 850 1400 2500 3500 4900 9300
0.20 500 1000 1600 3000 4000 5700 10700
0,25 600 1150 1800 3500 4500 6500 12000
0,30 700 1300 2000 4000 5000 7000 13000
Tabelul. 8.2
Alegerea armturilor de evacuare a aerului
Diametrul, [mm]
Armtura de evacuare aer Conducta
Dn 10 Dn < 125
Dn 15 125 < Dn < 250

Dn 20 Dn >250
Prevederi specifice instalaiilor de abur
8.41 În instalaiile de înclzire cu abur se face, de regul, recuperarea condensatului. Se pot

excepta:
a) consumatorii de la care condensatul iese impurificat;
b) consumatorii cu puteri nominale mici (sub 15 KW) aflai la distane relativ mari
(peste 50 m), care ar necesita întoarcerea pompat a condensatului.
(1) Se urmrete recuperarea, la consumatori, a cldurii din condensat.
8.42 Întoarcerea condensatului la sursa de abur se face, pe cât posibil, prin cdere liber sau
prin presiunea remanent a condensatului. În cazul în care aceste soluii nu sunt posibile
datorit configuraiei terenului i a regimului de presiuni din conducta de condensat,
întoarcerea se face prin pompare.
8.43 Colectarea condensatului din instalaiile de abur de joas presiune i întoarcerea lui la
sursa de abur se face, de preferin, prin conducte înecate i rezervoare închise pentru
evitarea pierderilor de cldur prin evaporarea secundar.
8.44 Pe conductele de abur se prevd separatoare de condensat (oale, aparate, sifoane) în

punctele de evacuare (purjare) a condensatului, amplasate în funcie de modul de pozare al
conductei de abur:
a) în cazul alternanei de pant i contrapant sau ruperi de pant, în punctele cele mai
joase ale conductei;
b) la anumite distane atunci când panta este continu:
c) la distane de maxim 300-500 m, în cazul curgerii condensatului în acelai sens cu
aburul;
d) la distane de maxim 200-300 m, în cazul curgerii condensatului în contracurent cu
aburul.
(1) Limitele superioare corespund cu diametrul de 400 mm; pentru diametre mai mici,
distanele maxime se reduc corespunztor.
8.45 Separatoarele de abur montate direct pe conducta de abur cu pant continu se

racordeaz la scurte tronsoane cu diametrul mrit, montate pe conducta de abur astfel încât
generatoarea superioar a conductei de abur s rmân continu.
8.46 Atunci când conducta de abur alimenteaz consumatori care nu permit întreruperi în
funcionare, separatoarele de condensat se prevd cu armturi de închidere în amonte i în
aval i cu o conduct de ocolire pe care se monteaz, deasemenea, o armtur de
închidere.
8.47 În cazul amplasrii mai multor conducte de abur pe acelai tronson se prevd
separatoare de condensat proprii pe fiecare din conductele de abur.
8.48 În punctele cele mai joase ale conductelor de condensat se prevd robinete de golire,
diametrul acestora alegându-se potrivit indicaiilor din tabelul. 8.1.
8.49 În punctele cele mai înalte ale conductelor de condensat înecate, se prevd armturi de
evacuare a aerului, diametrele acestora alegându-se conform tabelului. 8.2.

Msuri pentru preluarea dilatrii conductelor
8.50 Compensarea dilatrii conductelor reelelor termice se poate realizat prin:

a) adoptarea unor trasee nerectilinii (plane sau spaiale) pentru compensarea natural a
deplasrilor;
b) amplasarea pe conduct a unor compensatoare de dilatare tip U (lir), Z, L i
lenticulare;
c) alegerea corect a tipului constructiv i a poziiei de amplasare a suporturilor fixe i
mobile;
d) pretensionare.
8.51 Dilatrile conductelor instalaiilor de înclzire central se preiau, pe cât posibil, natural,
prin curbe rezultate din traseu (compensatoare tip L sau Z).
8.52 Pe trasee drepte se prevd compensatoare din evi în forma de U sau compensatoare
axiale, de regul lenticulare.
(1) Pentru conducte cu diametrul pân la 600 mm inclusiv, montate în canale subterane i
pentru conductele de orice diametru, montate aerian, se prevd, de regul, compensatoare
tip U; se pot utiliza compenstoare axiale în cazul lipsei de spaiu pentru amplasarea
compensatoarelor de tip U.
(2) Pentru reelele termice montate direct în sol, utilizând conducte preizolate, se folosesc
compensatoare axiale, montate conform instruciunilor tehnice ale productorului, sau
compensatoare tip U, Z, L realizate potrivit reglementrilor tehnice specifice.
8.53 Compensatoarele axiale se amplaseaz în vecintatea suporturilor fixe, de preferin

dou, de o parte i de alta a acestora; ele se monteaz în locuri accesibile pentru intervenii.
8.54 Compensatoarele de tip U se amplaseaz în axul câmpului (la jumtatea tronsonului de

reea) compensat. În cazuri excepionale, amplasarea poate fi dezaxat, îns numai în
treimea mijlocie a câmpului.
8.55 Calculul hidraulic i calculul mecanic al reelelor termice exterioare se face conform
indicaiilor din reglementrile tehnice specifice.
Reele de distribuie interioare

Traseele reelelor de conducte în interiorul cldirilor
8.56 Traseele conductelor instalaiilor de înclzire interioare se aleg astfel încât s asigure:
a) alimentarea tuturor consumatorilor;
b) accesul la conducte, aparate i armturi în timpul exploatrii;
c) lungimi minime de reea;
d) autocompensarea dilatrilor;
e) reducerea numrului de goluri la trecerea prin elementele structurale;
f) respectarea prevederilor din tabelul 8.8 referitor la distanele minime normate dintre
conductele instalaiei de înclzire i elementele de construcii, executate din materiale
combustibile.
8.57 La alegerea traseelor conductelor se evit trecerea acestora prin:

a) pereii i planeele încperilor cu pericol de explozie;
b) încperi cu medii agresive;
c) încperi în care se depoziteaz mrfuri sau obiecte de valoare, degradabile în contact

cu apa;
d) încperi care, datorit trecerii conductelor, îi diminueaz valoarea estetic;
e) încperi neînclzite.
(1) În cazul când trecerea prin aceste categorii de încperi nu poate fi evitat, se iau msuri
de protecie corespunztoare (piese speciale de trecere, canale sau tuburi de protecie,
izolri termice, etc.)
(2) În mediile agresive sau cu pericol de explozie se interzice montarea mascat a
conductelor.
8.58 În cldirile civile conductele se pot monta aparent sau mascat.

În încperile în care conductele se monteaz aparent neizolate, se iau msuri pentru evitarea
pericolului de arsuri prin atingere direct.
(1) Pentru poriunile în care conductele se monteaz mascat se recomand prevederea unor
msuri prin care s se poat semnala eventuala lips de etaneitate a conductelor i
poziionarea unei avarii (de ex. ui de control pe ghene i puncte de scurgere a apei).
(2) În încperile care reclam condiii igienice sau de confort deosebite (de ex. teatre,
cinematografe mari, sli de operaie etc.) pozarea mascat se poate face cu elemente
uoare, demontabile.
(3) Conductele se pot monta în ghene, alctuite conform reglementrilor privind securitatea
la incendiu a construciilor, iar mascarea se poate face cu elemente uoare, demontabile,
fr a afecta elementele structurale ale cldirilor.
8.59 Conductele instalaiilor interioare de înclzire cu ap se monteaz cu pant, asigurând

golirea i dezaerisirea centralizat sau local a instalaiei, printr-un numr minim de
dispozitive i armturi.
(1) Panta normal a conductelor instalaiilor de înclzire cu ap este de 3 ‰. În cazuri
obligate, se poate reduce panta la 2 ‰.
8.60 Conductele de abur se monteaz astfel încât sensul de circulaie al aburului i

condensatului în conducte s fie acelai. Pe poriuni de traseu în care nu este posibil
evitarea contrapantei, valoarea acesteia va fi cel puin egal cu pierderea unitar de sarcin
la debitul maxim (cel puin 5 ‰) sau se mrete diametrul conductei, luându-se msurile
corespunztoare pentru evacuarea condensatului.
8.61 Proiectarea, conformarea i configurarea reelelor de conducte interioare respect

prevederile articolelor 5.28 – 5.36.
8.62 În cazul utilizrii unor scheme sau sisteme la care se amplaseaz conductele sub
pardoseal (înclzire cu distribuie orizontal de apartament, înclzire prin radiaie de joas
temperatur) se recomand prevederea unor msuri prin care s se poat controla
etaneitatea instalaiei. Utilizarea acestor soluii este condiionat de folosirea unor materia-le
(conducte, fitinguri) cu fiabilitate ridicat i cu posibiliti de înlocuire (de ex. conducte de
material plastic de tip “eav în eav”). În aceste cazuri, se adopt schemele de distribuie
care necesit cele mai puine fitinguri (ramificaii, coturi, mufe). Sunt indicate schemele
radiale care permit alimentarea consumatorilor direct dintrun distribuitor i întoarcerea direct
în colector.
(1) Msurile similare se recomand i pentru instalaiile montate la plafon (de ex. înclzire
prin radiaie).
8.63 Conductele distribuiei orizontale din cldirile civile se amplaseaz în subsolul general i
în subsolul sau nivelul tehnic.
(1) Pentru conductele principale sau de distribuie ale cldirilor civile fr subsol i fr pod

se pot prevedea canale vizitabile.

(2) În cazul folosirii schemei de distribuie superioar, conductele se pot monta în podul
cldirilor, cu luarea msurilor de termoizolarea lor.
8.64 În cldiri industriale conductele se monteaz-de regul-aparent, la înlimi convenabile.

Poriunile de reea pentru care condiiile locale impun amplasarea lor sub nivelul pardoselii se
pozeaz în canale vizitabile.
8.65 În cazul conductelor îngropate se asigur accesul la armturile de închidere i reglaj

prin capace de vizitare.
8.66 Se evit pozarea conductelor instalaiilor de înclzire cu ap, cu funcionare intermitent

(inclusiv a celor de dezaerisire), în spaii a cror temperatur poate scdea sub 00C. Dac
evitarea nu este posibil, se iau msuri speciale de protecie împotriva îngheului.
8.67 Se recomand evitarea amplasrii conductelor sau a altor componente ale instalaiei în
zone de circulaie sau locuri în care ar putea fi expuse unor eventuale aciuni mecanice
exterioare.
Msuri pentru preluarea dilatrilor reelelor interioare
8.68 Coloanele verticale ale instalaiilor de înclzire realizate din eav de oel se prevd cu
suporturi fixe la mijlocul înlimii lor sau cu compensatoare de dilatare plasate la mijlocul
coloanei i suporturi fixe la mijlocul poriunilor de coloan separate prin compensator,
conform indicaiilor din tabelul 8.3. De la aceste prevederi, pentru poziia suporturilor fixe i a
compensatoarelor de dilatare, se pot face abateri de cca.1,5 m. Compensatoarele de dilatare
se monteaz pe aceiai perei cu corpul de înclzire, fiind, în msura posibilului, mascate de
acesta.
Tabelul 8.3
Compensarea dilatrilor la coloanele instalaiilor de înclzire din evi de oel
Temperatura nomi- Înlimea coloanei [m]
nal a agentului
termic din conduct cu suport fix i fr cu un compensator de dilatare i
[0C] compensator de dilatare dou suporturi fixe
65 16,0-32,0 32,0-64,0
75 13,5-27,5 27,5-55,0
85 12,0-24,0 24,0-48,0
95 10,5-21,5 21,5-43,0
115 9,0-18,0 17,5-35,5
130 7,5-15,5 15,5-31,0
150 6,5-13,5 13,5-27,0
Not: înlimile coloanei corespund amplasrii suporturilor fixe i a compensatoarelor de dilatare
conform prevederilor art..8.68.
8.69 Racordarea coloanelor verticale din evi de oel la conductele de distribuie se face prin
poriuni orizontale, având panta corespunztoare prelurii dilatrii poriunii verticale de
coloan situat sub punctul fix (în cazul distribuiei inferioare) sau deasupra acestuia (la
distribuia superioar).
(1) Lungimea minim a acestor poriuni orizontale se alege din tabelul. 8.4.
(2) Pe poriunile orizontale ale coloanelor nu se monteaz dispozitive de susinere-fixare la
distane mai mici decât cele indicate în tabelul 8.4 msurate de la verticala coloanelor câtre
punctul de racordare a acestora la distribuie.

Tabelul 8.4
Lungimea minim a poriunilor orizontale ale coloanelor instalaiilor de înclzire din
evi de oel
Diametrul conductei Lungimea minim a poriunilor
[inch] orizontale [m]
3/8” 0,85
1/2” 1,00
3/4” 1,10
1” 1,25
1 1/4” 1,40
1 1/2” 1,50
Not: lungimile corespund unei dilatri maxime de 1,2 cm a poriunii verticale a coloanelor, msurate
pân la suportul fix.
8.70 Lungimea conductelor de legtur curbate din evi de oel la corpurile de înclzire se
determin în funcie de diametrul legturii i de dilatarea poriunii de coloan cuprins între
punctul de racordare a legturii la coloan i suportul fix. Distana minim de la coloan pân
la corpul înclzitor se alege din tabelul 8.5.
(1) În cazul racordrii corpurilor de înclzire prin legturi drepte, fr curbe, distana minim
între coloan i corpul înclzitor se alege cu 0,20 m mai mare decât valoarea
corespunztoare din tabelul 8.5.
(2) Pe legturile corpurilor de înclzire nu se prevd brri situate, fa de coloan, la
distane mai mici decât cele indicate în tabelul 8.5.
Tabelul 8.5
Distana minim între coloan si corpul de înclzire pentru evi de oel
Dilatarea poriunii de coloan cuprins
Diametrul între punctul de racordare a legturii la
legturii coloan i suportul fix [cm]
sub 0,4 0,4-0,8 0,8-1,2
[inch] Distana minim între coloan i corpul de
înclzire [m]
3/8” 0,40 0,64 0,80
1/2” 0,45 0,70 0,90
3/4” 0,55 0,80 1,00
1” 0,70 0,95 1,15
1 1/4” 0,75 1,05 1,30
1 1/2” 0,85 1,15 1,40
8.71 În cazul utilizrii pentru reelele de distribuie interioare a conductelor din material
plastic, se respect reglementrile tehnice aplicabile i indicaiile furnizate de productor
privind preluarea dilatrii conductelor.
8.72. Ori de câte ori este posibil se adopt trasee nerectilinii, cu coturi sau curbe la 900 sau
trasee erpuite.
(1) În cazul traseelor rectilinii impuse, preluarea dilatrii conductei între dou puncte fixe
succesive se face cu compensatori de dilatare U, Ω, tip spir sau compensatori axiali
specializai.
8.73 Îmbinarea între compensatoarele elastice de tip U sau similare i conducte se face prin
sudur. Nu este admis îmbinarea prin flane sau mufe.
8.74 Compensatoarele elastice se monteaz în starea pretensionat prescris prin proiect

(de regul, 50 % din alungirea maxim corespunztoare condiiilor nominale de funcionare).

8.75 În apropierea compensatoarelor tip U, se prevd suporturi mobile cu ghidaje laterale,

amplasate de ambele pri ale compensatorului. Pe compensatoarele în form de U nu se
prevd suporturi fixe.
8.76 Pentru fixarea conductelor, suporturile fixe se amplaseaz pe conducta principal de

distribuie de ducere în amonte, iar pe conducta de întoarcere în aval fa de ramificaii,
armturi de secionare sau închidere. Suporturile fixe se amplaseaz astfel încât, între dou
fixri consecutive, s existe un singur dispozitiv sau posibilitate de compensare a dilatrii
conductei.
8.77 În afara cazului menionat la art.. 8.68 se mai prevd suporturi fixe în urmtoarele
situaii:
a) în punctele de ramificaie a reelelor, când nu poate fi admis deplasarea
nodului;
b) în vecintatea armturilor de secionare sau închidere i a compensatoarelor
axiale.
Armturi pentru închidere, secionare, reglare, golire i dezaerisire
8.78 Robintele cu ventil, armturile cu clapet sau ventil de reinere, supapele de siguran
etc., se monteaz în poziii corespunztoare funcionrii normale.
Armturile grele de pe conducte se monteaz pe suporturi proprii, evitându-se încrcarea
suplimentar a conductelor.
8.79 Poziionarea armturilor se face astfel încât s permit manevrarea, deplasarea prilor
mobile i demontarea parial sau total, în vederea întreinerii i reparaiilor.
8.80 Diametrele racordurilor de golire ale diferitelor elemente sau pri de instalaii se
stabilesc în funcie de volumul de lichid ce trebuie evacuat, de înlimea medie a acestui
volum i de numrul de organe de golire deschise concomitent, astfel încât timpul de golire
s fie de maximum 1 or.
(1) Dimensionarea dispozitivelor de golire se coreleaz cu debitul nominal al conductei de
canalizare care colecteaz apele de golire.
(2) Debitele de golire pentru instalaiile interioare de înclzire cu ap cald sunt indicate,
informativ, în tabelul.8.6.
(3) Pentru cldirile de locuit i social-culturale volumul de ap din instalaia de golit se
determin pe baza indicelui volumului de ap coninut în instalaie V [l/kW], specific tipului
corpului de înclzire folosit.
(4) Orientativ se pot folosi valorile:
V = 10,8...11,2 l/kW la radiatoare din font, STAS 7363
V = 8,6...8,9 l/kW la radiatoare din font, STAS 7364.

Tabelul 8.6
Date pentru dimensionarea robinetelor de golire
Înlimea între nivelul
mediu al apei în Regimul de
instalaie i nivelul de înlime Debitul de golire, [l/h],
racordare a cores al unui robinet cu Dn [mm]:
conductei de punztor al
golire cldirii de
[m] locuit
15 20 25 32 40
0,65 P 650 1500 2400 4000 5500
3,00 P + 2E 1800 3300 5000 9000 12000
5,50 P + 4E 2500 4500 7000 12500 17000
10,50 P + 8E 3000 5500 9000 16000 22000
13,00 P + 10E 3500 7000 10500 19000 26000

Contorizarea consumului de cldur în instalaiile interioare
8.81 În scopul realizrii economiei de energie i stabilirii unor relaii corecte între distribuitorul
i consumatorul de cldur se prevede contorizarea consumului de cldur în instalaiile de
înclzire central.
8.82 Soluia de contorizare a cldurii în instalaiile interioare de înclzire central se

stabilete corelat cu destinaia spaiului înclzit, modul de gestionare al cheltuielilor i
schema de distribuie folosit. Se poate contoriza consumul de cldur global pe cldire sau
parial pentru un tronson din aceasta.
8.83 Este obligatorie contorizarea separat a consumurilor de cldur aferente spaiilor cu

alt destinaie decât locuirea din cldirile de locuit colective (magazine, birouri etc.).
(1) La consumatorii din alte categorii de cldiri civile se ine seama de necesitatea de
contorizare parial în funcie de destinaia spaiului.
(2) În cldirile de locuit etajate, în care, pentru instalaia de înclzire central se folosete o
schem de distribuie cu coloane verticale, contorizarea energiei termice se poate face pe
cldire, pe scar, pe apartament sau pe corpurile de înclzire
(3) Pentru cldirile de locuit parter i etajate cu instalaia de înclzire având distribuie
individual pe apartament se poate face i contorizarea energiei termice pe apartament. În
acest caz, dac prepararea apei calde de consum se face local consumul de energie termic
înregistrat trebuie s includ i cldura necesar preparrii sale.
8.84 La cldirile nou proiectate este obligatorie prevederea contorizrii consumului de

cldur la fiecare consumator.
8.85 Se prevede spaiul necesar pentru amplasarea, montarea i exploatarea

corespunztoare a echipamentului de contorizare. Deasemenea, se prevede un acces uor
la contoare. Pentru cldirile de locuit se recomand ca, la contorizarea pe apartamente,
citirea s se poat face din afara apartamentelor (de ex: în casa scrii, pe un coridor etc.).
8.86 Montarea i exploatarea contoarelor, condiiile de amplasare i schemele adoptate sunt

prevzute în reglementrile tehnice specifice.

8.87 În cazul în care la execuie nu se poate monta echipamentul de contorizare odat cu

restul instalaiei, se prevede spaiul necesar i se monteaz tronsoane demontabile, în locul
crora se monteaz ulterior echipamentul de contorizare.
Izolarea termic a conductelor
8.88 Pierderile de cldur din reelele de transport i distribuie au ca efect reducerea

temperaturii cu un ecart Δp [K], determinat cu relaia:
Δp = q x L [K]
în care L = distana între sursele de cldur i punctul de consum, [km];

q = indicele reducerii de temperatur a agentului termic datorit pierderilor de
cldur, [0C/km];
(1) Reelele de distribuie a cldurii se izoleaz termic conform prevederilor art.I.6.4.4 8.92
pentru ca pirderile de cldur s nu depeasc o valoare maxim q = 0,5 0C/km.
(2) Pentru a avea la punctul de consum temperatura nominal n [0C], pentru care se
proiecteaz instalaia de înclzire central, este necesar ca la plecarea de la sursa de
cldur, la cazane, agentul termic s aib temperatura real r [0C] stabilit cu relaia:
r = n + (q x L) [0C]
8.89 Izolarea termic a conductelor trebuie s reduc pierderile de cldur ale agentului
termic i s asigure o eficien a izolaiei de minimum 80%.
8.90 Eficiena termoizolaiei se calculeaz cu relaia urmtoare:

q − q iz
riz = 0 x 100 [%]
q0
în care q0 = pierderea de cldur unitar a conductei neizolate
qiz = pierderea de cldur unitar a conductei izolate.
8.91 Grosimea izolaiei termice se stabilete pe baza calculelor tehnico-economice de

optimizare, în care se iau în considerare urmtoarele:
a) pentru reelele termice de ap cu reglaj calitativ - temperatura medie anual a
agentului termic i debitul nominal de agent termic.
b) pentru reelele de ap cu reglaj cantitativ – temperatura agentului termic i
debitul mediu anual de agent termic.
Temperatura mediului ambiant se consider:
a) la pozarea aerian (în exterior) sau în canale - temperatura medie a aerului
ambiant pentru perioada de funcionare a reelei;
b) la pozarea direct în sol fr canal - temperatura medie a solului la adâncimea
de pozare a conductelor pentru perioada de funcionare a reelei.
8.92 La proiectarea i executarea izolaiilor termice i învelitorilor de protecie ale acestora,

se respect prevederile cuprinse în reglementrile tehnice specifice
8.93 Eficiena termoizolaiei conductelor preizolate se stabilete potrivit reglementrilor de

proiectare, execuie i exploatare pentru reelele termice executate cu astfel de conducte.
8.94 Conductele montate aparent, în alte niveluri ale cldirii decât cele exclusiv tehnice,
inclusiv subsoluri care au i alt destinaie decât cea de subsol tehnic (de ex: cu boxe), se
prevd cu înveli protector, stabilit în concordan cu rolul funcional al nivelului respectiv.

8.95 Izolaia conductelor termice montate în exterior pe supori, stâlpi sau pe faa exterioar
a pereilor cldirilor se prevede cu înveli de protecie contra intemperiilor.
8.96 Conductele pentru reelele termice montate direct în sol au materialele componente,
inclusiv termoizolaia, conform SR EN 253+A1; ele se livreaz gata termoizolate. Zonele de
îmbinare dintre conducte sau dintre acestea i fitinguri se termoizoleaz local.
8.97 Conductele preizolate montate direct în sol sau în canale nevizitabile se doteaz cu
sisteme de control, depistare i localizare a avariilor compuse din conductoare electrice
înglobate în termoizolaia conductelor i aparate de msur i avertizare.
8.98 La pozarea fr canal a reelelor termice se analizeaz oportunitatea prevederii unei
protecii electrice a conductelor împotriva coroziunii, provocat de agresivitatea solului i a
apelor freatice, precum i de curenii vagabonzi.
(1) Stabilirea necesitii prevederii proteciei, se face potrivit indicaiilor din reglementri
privind protecia contra coroziunii a construciilor metalice îngropate, STAS 10128, STAS
10166/1, STAS E10702/2, SR 7335/3, 5, 6, 8, 9, referitoare la protecia împotriva coroziunii a
construciilor metalice i a conductelor subterane i supraterane.
Amenajri constructive privind conductele instalaiilor de înclzire
8.99 Trecerea conductelor prin elementele de construcii (fundaii, perei, planee) se face
prin goluri anume prevzute, comune grupului de conducte, cu respectarea prevederilor art.
8.111, 8.112 i 9.31.
Dimensiunile minime ale golurilor i anurilor pentru trecerea, respectiv pozarea conductelor,
sunt conforme indicaiilor din tabelul.8.7.
Tabelul 8.7
Dimensiuni minime ale strpungerilor i anurilor în perei
Strpungeri la montare anuri la montare

Elementul de instalaie aparent îngropat
[cm] [cm]
Coloan bitubular cu diametrul
pân la 50 mm 15 x 10 20 x 13
Coloan monotubular cu
diametrul pân la 50 mm 10 x 10 12 x 10
Legturi la corpul de înclzire 5 x 10 6x6
8.100. Se pot executa goluri i anuri de alte dimensiuni decât cele indicate în tabelul I.6.5.1
8.7 dac ele se justific, în funcie de poziia de montare, necesitatea i modul izolrii termice
a conductelor îngropate, tehnologia de prefabricare în atelier i de montare pe antier etc.
8.101. Distana minim între conductele paralele neizolate termic sau între acestea i feele
finite ale elementelor de construcie adiacente din materiale necombustibile (perei, planee,
grinzi, stâlpi) este de 3 cm. Pentru conductele izolate termic, distana între feele exterioare
ale izolaiei finite sau între acestea i suprafaa finit a elementelor de construcie vecine este
de cel puin 4 cm.
8.102 Distanele minime între conductele neizolate termic ale instalaiei de înclzire i
elementele de construcie combustibile – în funcie de temperatura maxim a agentului
termic sunt prezentate în tabelul 8.8.

Tabelul 8.8
Distane minime [cm] între conductele instalaiilor de înclzire i elementele de
construcie din materiale combustibile
Elementul de construcie Temperatura nominal a agentului termic din

din materiale combustibile conducte [oC]
<75 76 - 95 96 - 115 116 - 150
Perei i planee 3 5 10 20
Pardoseli 3 5 5 10
8.103 La montarea conductelor de înclzire se asigur distanele minime fa de conductele

de gaze, respectiv barele, cablurile i conductoarele electrice, conform prevederilor
„normelor/reglementrilor tehnice pentru proiectarea, executarea i exploatarea sistemelor
de alimentare cu gaze naturale i instalaiilor electrice din cldiri.
8.104 La trecerea prin perei i planee, conductele aparente sau mascate (în canale, ghene,
etc.) se monteaz în tuburi de protecie sau piese speciale, care s permit micarea liber a
conductelor datorit dilatrii i s asigure protecie mecanic a conductelor izolate. În funcie
de rolul de protecie la foc al elementelor de construcii se alege ansamblul trecerii
(construcii i instalaii) inând seama, obligatoriu, de reglementrile de securitate la
incendiu.
8.105 Racordarea canalelor termice exterioare la subsolul tehnic, respectiv la canalele din
interiorul cldirii, se realizeaz astfel încât s permit preluarea tasrilor fr a se periclita
buna funcionare a instalaiilor, inând seama i de prevederile art. 8.112.
(1) În cazul existenei în zon a unei reele de distribuie a gazelor naturale, la ptrunderea
reelei exterioare în subsol i la trecerea instalaiei interioare de înclzire central prin
planeele aflate sub nivelul terenului, se iau msurile prevzute la art. 8.118.
8.106 Pentru întreinerea i manevrarea diferitelor armturi i aparate ale conductelor pozate
în canale necirculabile se amenajeaz cmine de vizitare, cu guri i scri de acces.
(1) Dimensiunile gurilor de acces se stabilesc în raport cu mrimea armturilor, dar nu mai
mici de 0,70 m diametru.
(2) Canalele circulabile se prevd cu posibiliti de acces în canal pentru intervenii în caz de
avarie, marcate cu indicatoare. Se recomand dotarea cu mijloace de semnalizare i
comunicare a avariilor.
8.107 Accesul la subsolurile i etajele tehnice destinate montrii elementelor instalaiilor de

înclzire din interiorul cldirilor se asigur prin scri i ui cu gabarit cores-punztor
necesitilor controlului i întreinerii instalaiilor.
8.108 Se asigur la subsol spaiul necesar accesului i manevrelor - în timpul exploatrii - la

organele de închidere i reglare, precum i cel necesar accesului la contoarele care msoar
consumul de cldur.
8.109 Pentru ventilarea subsolurilor i a etajelor tehnice se prevd ferestre, canale de

ventilare sau orificii de ventilare, cu posibilitatea de reglare i închidere.
(1) Pardoseala subsolului i etajului tehnic se execut cu pant spre punctele de colectare a
scurgerilor accidentale de ap.

Msuri de protecie global - construcii i instalaii
8.110 Trecerea conductelor prin elemente de construcii (perei i planee) care au rol de
protecie la foc, antifoc sau rezistente la explozie, precum i utilizarea canalelor i ghenelor în
care se monteaz conductele se face conform reglementrilor de securitate la incendiu.
8.111 Trecerea conductelor prin elemente de construcii (perei i planee) care au rol de
protecie la foc, rezistente la foc sau rezistente la explozie, precum i utilizarea canalelor i
ghenelor în care se monteaz conductele se realizeaz conform reglementrilor tehnice
privind securitatea la incendiu.
8.112 Prin încperile de categorie A i B de pericol de incendiu, precum i prin cele de

categoria C cu praf combustibil, nu este permis trecerea cu conducte de înclzire care
alimenteaz înclzirea altor încperi, decât cele ale încperii respective.
(1) Agenii termici i parametrii acestora se aleg conform prevederilor art. 5.17, iar traseele
conductelor se stabilesc în raport cu temperatura de aprindere a substanelor din încperi,
astfel încât s nu provoace explozia, aprinderea, detonarea, mocnirea sau apariia
produselor toxice.
8.113 Este interzis pozarea conductelor pentru lichide combustibile sau de abur cu
presiunea mai mare de 1 bar în casa scrilor, pe cile de evacuare în caz de incendiu i în
staiile pompelor de incendiu.
(1) Conductele de abur cu presiunea mai mare de 1 bar pozate în exteriorul cldirilor, pe
pereii acestora, se monteaz la o distan de cel puin 5 m, msurat în planul peretelui, de
limitele uilor de evacuare sau de axul scrilor de evacuare în caz de incendiu. Prin
încperile în care exist pericol de explozie volumetric ori risc foarte mare sau mare de
incendiu, cu praf combustibil, nu este permis trecerea cu conducte de înclzire care
alimenteaz înclzirea altor încperi, decât cele ale încperii respective.
8.114 Se interzice trecerea conductelor de înclzire (inclusiv a celor de dezaerisire) prin:

a) canale care vehiculeaz praf, vapori sau gaze de ardere;
b) canale i ghene în care se pot acumula substane care prezint pericol de incendiu
sau explozie;
c) încperi de depozitare a substanelor generatoare de reacii periculoase în contact cu apa;
d) încperi speciale pentru echipament electric (tablouri de distribuie, baterii de
condensatoare sau acumulatoare, transformatoare, redresoare, motoare de ascensoare);
fac excepie conductele instalaiilor de înclzire ale încperilor respective;
e) casa ascensoarelor;
f) couri i canale de fum (cu excepia instalaiilor pentru recuperarea cldurii gazelor de
ardere);
g) prin elemente rezistente la foc de minimum EW 15.
8.115 Ansamblului instalaiei de înclzire trebuie s i se asigure stabilitatea i rezistena

mecanic necesar prelurii eforturilor portante i celor date de dilatarea instalaiei, precum
i de aciuni seismice.
(1) Elementele de rezisten ale construciei trebuie s aib capacitatea prelurii acestor
eforturi. În situaia în care elementele de rezisten sunt existente se are în vedere, la
alegerea traseului instalaiei, ca eforturile transmise prin instalaia de înclzire s nu afecteze
capacitatea de rezisten a elementelor de construcii.
(2) Pentru susinerea elementelor de instalaie (în special a conductelor) se recomand
folosirea detaliilor tip de instalaii.

8.116 liurile orizontale i verticale, precum i golurile pentru montarea sau trecerea
conductelor se prevd în proiectul structurii de rezisten.
(1) Se interzice executarea în elementele structurii de rezisten a liurilor orizontale i verticale,
precum i a golurilor, dac acestea nu au fost prevzute în proiectul structurii de rezisten.
8.117 În localitile cu distribuie de gaze naturale, pentru conductele de înclzire montate

direct în sol sau în canale de protecie, se iau msuri de etanare a acestora la intrarea sau
ieirea din subsolul cldirilor, pentru a se împiedica ptrunderea în cldiri a gazelor naturale
infiltrate în solul înconjurtor.
(1) Deasemenea, în aceste situaii se etaneaz toate trecerile instalaiei de înclzire prin
planeul de sub parter, precum i eventualele planee intermediare, aflate sub cota solului,
pentru evitarea ptrunderii gazelor în interiorul cldirilor.
(2) Pentru soluiile de etanare se recomand utilizarea detaliilor specifice de instalaii.
(3) La intrarea sau ieirea din cldire a conductelor de înclzire montate direct în sol sau în
canale de protecie, dac între acestea i conducta de gaze este o distan mai mic de 5 m,
se prevd rsufltori, pe traseul conductelor de înclzire, astfel cum se prevede în normele
tehnice de proiecare, execuie i exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.
Dimensionarea i echilibrarea hidraulic a reelelor termice

Conducte de ap cald i fierbinte
8.118 Dimensionarea i echilibrarea hidraulic a reelelor termice exterioare se face potrivit

reglementrii tehnice de exploatare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie
termic -–reele i puncte termice.
8.119 Dimensionarea i echilibrarea hidraulic a reelelor termice preizolate se face potrivit

reglementrii tehnice de proiectare,execuie i exploatare pentru reele termice cu conducte
preizolate.
8.120 Circuitele consumatorilor instalaiilor de înclzire se echilibreaz hidraulic, urmrindu-

se realizarea unor rezistene hidraulice diferite cu cel mult 10 % în instalaiile interioare i cel
mult 5 % în reelele exterioare.
(1) Echilibrarea hidraulic a circuitelor instalaiilor de înclzire se realizeaz prin msurile
indicate la art. 5.38 i 5.39.
8.121 Dimensionarea conductelor instalaiilor interioare se face, dup caz:

a) pe baza unei presiuni disponibile date, caz în care se urmrete consumarea presiunii
disponibile prin pierderi de sarcin hidraulice, cu condiia echilibrrii hidraulice, prin
trasee economice i cu utilizarea unui numr minim de organe de reglare;
b) pe baza unor viteze de circulaie a apei, economice, difereniate în funcie de
diametre, indicate în tabelul 8.9, în cazul în care nu se cunoate presiunea disponibil.
c) pe baza unei cderi de presiune rezultat dintr-un calcul de optimizare.
8.122 Pentru reelele de conducte la care reglajul furnizrii cldurii este de tip cantitativ sau
mixt se pot adopta, la condiii nominale, viteze de circulaie a apei mai mari decât cele
indicate în tabel.
Tabel 8.9
Viteze indicate pentru circulaia apei în conducte de oel [m/s]
Diametrul nominal al conductei Reele
[inch], [mm] Interioare Exterioare
3/8 0,20...0,35 -
1/2 0,20...0,40 -

3/4 0,30...0,45 -
1 0,30...0,60 0,40…0,70
1 1/4 0,50...0,65 0,50…0,75
1 1/2 0,50...0,70 0,50…0,80
2 0,50...0,80 0,55…1,00
63...76 0,50...0,90 0,60…1,10
83...95 0,65...1,10 0,70…1,15
102...127 0,70...1,15 0,90…1,35
133...152 0,90...1,35 1,20…1,70
168...219 1,20...1,70 1,40…2,00
247...324 1,50...2,00 1,70…2,40
377...521 - 2,10…2,80
peste 521 - 2,40…3,00
8.123 Viteza maxim a apei, în limitele presiunii disponibile din reeaua termic, nu va
depi:
a) 1,5 m/s - în instalaii interioare din cldiri cu cerine speciale de protecie la zgomot
(spitale, sanatorii, sli de lectur etc.).
b) 2,0 m/s - pentru cldiri de locuit i social-culturale;
c) 3,0 m/s - pentru hale industriale;
d) 4,0 m/s - pentru reele termice de ap cald i ap fierbinte (racorduri i reele de
distribuie).
8.124 În instalaiile cu regim hidraulic variabil în timp, dimensionarea conductelor se face

astfel încât s se asigure stabilitatea hidraulic a instalaiei. În acest caz, la baza coloanelor
i la branamentul instalaiei de înclzire se monteaz robinete cu presiune diferenial.
8.125 Pentru instalaiile de înclzire cu ap cald cu circulaie forat, cu distribuie

inferioar, în calculul de dimensionare al coloanelor verticale se urmrete ca ecartul de
presiune disponibil(ducere – întoarcere) la baza coloanelor s fie de cel puin trei ori mai
mare decât presiunea datorat gravitaiei, considerat cu valoarea corespunztoare
temperaturii exterioare medii a perioadei de înclzire i cu înalimea corespunztoare
consumatorului cel mai sus plasat.
8.126 În cazul instalaiilor de înclzire cu ap cald, cu circulaie forat, cu distribuie

superioar, dimensionarea coloanelor se face pe baza presiunii disponibile rezultate din
diferena dintre presiunea pompei i presiunea gravitaional.
8.127 În cazul branrii unei instalaii de înclzire cu ap la o instalaie existent,

dimensionarea se face în funcie de presiunea disponibil în punctele de racord pe ducere i
întoarcere.
Conducte de abur i condensat
8.128 Dimensionarea conductelor de abur se face pe baza vitezelor maxime indicate în

tabelul 8.10.
a) Dimensionarea conductelor de condensat cu circulaie natural (cdere liber) se face
conform tabelului 8.11, pentru condensat de joas presiune sau tabelului 8.12, pentru
condensat de medie presiune.
b) Conductele de condensat cu circulaie forat se dimensioneaz în mod similar cu
conductele de ap cald sau fierbinte cu circulaie forat.

Tabelul 8.10
Viteze maxime pentru calculul conductelor instalaiilor de înclzire cu abur [m/s]
Diametrul Abur de joas presiune

nominal al Aburul în Abur în contracurent cu Abur de
conductei echicurent cu condensatul condensatul medie
presiune
[inch], [mm] Conducte Coloane Conducte Coloane
orizontale verticale orizontale verticale
3/8 11 18 2 3,5 35
1/2 14 20 2,5 4 35
3/4 18 22 3 5 35
1 22 25 4 6 40
1 1/4 25 30 5 7,5 40
1 1/2 30 35 6 9 40
50-75 35 40 8 11 40
75-150 40 50 10 14 50
peste 150 50 60 14 20 70
Tabelul 8.11
Dimensionarea conductelor de condensat de joas presiune cu
circulaie natural (cdere liber)
Diametrul Conducte uscate Conducte înecate, orizontale sau verticale,
nominal al având lungimea:
conductei, Orizontale Verticale sub 50 m 50-100 m peste
100 m
[mm] Cantitatea de cldur cedat de abur pentru formarea condensatului, [kW]
15 5 7 33 21 9
20 17 26 81 52 29
25 33 49 145 93 46
32 79 116 315 205 100
40 120 180 435 290 134
50 250 370 755 510 250
57 365 545 1100 720 365
64 495 735 1450 990 495
70 580 870 1750 1220 580
76 700 1050 2150 1450 700
82 870 1300 2620 1750 870
88 1050 1470 3100 2100 1050
94 1280 1920 3600 2330 1280
100 1450 2150 4100 2800 1450
Tabelul 8.12
Dimensionarea conductelor de condesat de medie presiune cu
circulaie natural (cdere liber)
Panta ** Diametrul nominal al conductei [mm]
hidraulic 15 20 25 32 40 50 65 80 100 125 150 200
Debit de condensat [kg/h*]
1/100 100 200 400 900 1500 2800 6300 9300 17000 31000 53000 121000
1/200 80 150 300 600 1000 2000 4400 6600 12000 22000 37000 86000
1/300 50 130 250 500 800 1500 3500 5500 10000 18000 30000 70000
1/400 45 100 200 450 700 1400 3200 4700 8800 16000 26000 61000

1/500 40 90 190 430 650 1200 2900 4200 7700 14000 24000 54000
1/1000 30 60 120 290 450 850 2100 2900 5400 10000 17000 38000
* Valorile din tabel sunt valabile pentru condensat provenit din abur cu presiunea de 0,7-1,1 bar. Conductele de
condensat provenit din abur cu presiunea de 1,1 – 8 bar au diametrul imediat superior celui rezultat din tabel.
** Lungimea echivalent a rezistenei locale, considerat la stabilirea pantei hidraulice a conductelor de

condensat, va fi egal cu 1 m pentru fiecare pies special (cot, ramificaie etc.) i 5 m pentru fiecare armtur
(ventil, clapet etc.).
Calculul mecanic al conductelor

8.129 Calculul mecanic al conductelor este obligatoriu pentru reelele termice de transport i
distribuie de ap fierbinte, abur i ap cald.
8.130 Prin calculul mecanic al conductelor se determin:

a) grosimea peretelui evii;
b) dimensionarea suporturilor mobile i fixe, precum i stabilirea distanei dintre
suporturi:
c) dimensionarea compensatoarelor de dilatare.
8.131 La calculul mecanic al conductelor se iau în considerare eforturile generate de:
presiunea agentului termic, greutatea proprie a conductelor pline cu ap i izolate termic,
frecarea pe suporii mobili i în compensatoarele cu presgarnitur i forele elastice ale
compensatoarelor în form de U, L i Z; în cazul conductelor montate aerian se are în vedere
i aciunea vântului, iar în zonele cu aciuni seismice i efectul acestor aciuni.
8.132 În calculul mecanic al reelelor termice sa iau în considerare urmtoarele:

a) coeficientul de frecare al suportului cu alunecare 0,3;
b) coeficientul de frecare al suportului cu rostogolire 0,05;
c) coeficientul de suprasarcin datorat tasrii 1,0;
d) forele verticale în suporturile fixe i mobile se determin în ipoteza efecturii decalate
în timp a probelor hidraulice;
e) presiunea interioar din conducte este presiunea nominal, definit potrivit
prescripiilor tehnice specifice ISCIR;
f) temperatura de calcul a conductei este temperatura maxim a agentului termic.
8.133 Dilatarea liniar (alungirea conductelor) se determin folosind relaia:

ΔL = α x L x (tmax - tmont)
în care:
ΔL = alungirea conductei, [cm];
α = coeficientul de dilatare liniar; pentru oel: α = 0,0012 cm/m·grd
L = lungimea conductei compensate (distana între dou reazeme fixe), [m];
tmax= temperatura maxim a agentului ter-mic, [0C];
tmont= temperatura de montaj a conductei, [0C].
8.134 Alegerea tipului de suport mobil i a distanei dintre suporturi se fac în conformitate cu
recomandrile din reglementrile tehnice aplicabile i a furnizorilor conductelor utilizate.
8.135 Alegerea tipului de suport fix i a distanei dintre suporturi se face potrivit
reglementrilor de proiectare a sistemelor sistemelor centralizate de alimentare cu energie
termic i a reelelor preizolate i a furnizorilor de echipamente.
8.136 Alegerea tipului de compensator de dilatare i a condiiilor de montare se face potrivit

reglementrilor de proiectare a sistemelor sistemelor centralizate de alimentare cu energie

termic i a reelelor preizolate i a furnizorilor de echipamente.
8.137 Conductele instalaiilor interioare de înclzire vor respecta prevederile, referitoare la

configuraia traseului, preluarea dilatrilor i susineri, de la art.. 8.68.....8.71.
8.138 Prescripiile privind calculul mecanic pentru condutele preizolate termic montate direct
în sol se face potrivit reglementrilor de proiectare a reelelor preizolate.
9. EXECUTAREA INSTALAIILOR DE ÎNCLZIRE

Condiii generale de execuie
9.1 Executarea lucrrilor de instalaii de înclzire se face în conformitate cu prevederile din

proiectul de execuie.
(1) Proiectul de execuie cuprinde toate datele tehnice i economice necesare realizrii
instalaiei.
(2) Este obligatoriu ca proiectul de execuie s fie verificat de ctre un verificator tehnic,
conform prevederilor legale în vigoare la data realizrii proiectului.
9.2 Executarea instalaiilor de înclzire central se face în coordonare cu celelalte lucrri de
instalaii i construcii.
9.3. Pentru prile de instalaii de înclzire care intr sub incidena reglementrilor ISCIR, se
respect, la executarea, montajul i punerea în funciune a acestora din prescripiile tehnice
specifice ISCIR.
Verificarea materialelor i echipamentelor
9.4 Materialele, aparatele i agregatele/echipamentele utilizate în instalaiile de înclzire

central trebuie s corespund cerinelor de calitate prevzute de Legea 10 /1995, cu
modificrile i completrile ulterioare i s rspund exigenelor specifice de calitate ale
lucrrii.
(1) Materialele, aparatele i agregatele trebuie s aib caracteristicile i toleranele care s
satisfac condiiile tehnice din proiectul instalaiei de înclzire.
Depozitare i manipulare
9.5 Pstrarea echipamentelor de instalaii de înclzire, în perioada dintre aprovizionare i

montaj, se face în condiii care s asigure buna lor conservare.
(1) La depozitarea materialelor, agregatelor i aparatelor de instalaii se respect
instruciunile furnizorilor, precum si prevederile legale privind securitatea la incendiu i
protecia muncii.
9.6. Manipularea materialelor se face cu respectarea prevederilor privind securitatea muncii

i în aa fel încât acestea s nu se deterioreze. Se d o atenie deosebit materialelor
casante sau uor deformabile (de ex: aparate de înclzire, conducte preizolate, ansambluri
prefabricate cu aparatura de msur i control montat etc.).
Îmbinarea i etanarea
9.7 Tehnologia de îmbinare a evilor din oel pentru realizarea instalaiilor de înclzire
(sudur, fitinguri cu filet, cuplaje mecanice, flane), se alege de ctre executant, conform
prevederilor proiectului.

(1) Pentru evile din oel cu diametre mai mici de 3/4” se recomand s se foloseasc
îmbinarea cu fitinguri cu filet.
(2) Pentru evile din oel cu diametrul începând de la 3/4” la care îmbinarea se face de regul
prin sudur, vor fi luate msurile necesare pentru a se evita obturarea seciunii conductei.
9.8 Pompele de circulaie, schimbtoarele de cldur, cazanele i recipientele se racordeaz

la instalaie prin îmbinri demontabile.
9.9 Îmbinarea între conducte i armturi se execut prin flane sau prin filet, dup tipul
armturii utilizate.
9.10 Schimbrile de direcie ale conductelor din oel se realizeaz:

a) prin intermediul fitingurilor filetate;
b) prin îndoirea evilor;
c) prin intermediul curbelor sau coturilor de sudat;
d) prin intermediul teurilor sudate.
Montarea conductelor i armturilor
9.11 Conductele se monteaz conform prevederilor din proiect referitoare la traseu i pantele
de montaj, dup ce în prealabil s-a fcut trasarea axului conductei i a poziiei suporturilor.
Pozarea conductelor i montarea pe supori se face conform detaliilor de execuie.
9.12 La montarea conductelor i armturilor se respect specificaiile din proiect privind

pantele, distanele fa de elementele de construcie, distanele fa de alte echipamente i
conducte i detaliile privind strpungerea pereilor i planeelor.
9.13 Tuburile de protecie a conductelor la trecerea prin planee, depesc partea superioar
a planeului cu 2-3 cm.
(1) Tuburile de protecie ale legturilor corpurilor de înclzire au dimensiuni suficient de mari
pentru a trebui s permit deplasarea legturii la dilatarea coloanei verticale.
(2) Pe poriunile de conducte ce traverseaz perei sau planee nu se fac îmbinri. Pe
conductele montate în anuri, în perei sau planee, numrul îmbinrilor se reduce la
minimum.
9.14 La racordarea evilor cu diametre diferite se asigur:

a) continuitatea generatoarei superioare a conductelor pozate pe orizontal, prin care
circul ap sau condensat;
b) continuitatea generatoarei inferioare a conductelor de abur pozate orizontal;
c) coaxialitatea conductelor verticale.
9.15 evile sudate longitudinal se monteaz astfel încât sudura s fie vizibil pe toat
lungimea ei.
9.16 Este interzis montarea forat a conductelor cu excepia cazurilor de pretensionare.
9.17 Montarea conductelor de ap fierbinte i de abur de medie presiune se face cu

respectarea instruciunilor specifice ISCIR.
9.18. Legturile la aparate se monteaz astfel încât s permit demontarea aparatelor sau a
unora din prile lor componente.

9.19 Se folosesc legturi elastice pentru racordarea conductelor de combustibil lichid la

arztoare.
(1) Racordurile elastice se folosesc i la montarea pompelor în instalaie, în scopul
împiedicrii transmiterii zgomotului i vibraiilor în construcie.
9.20 La montarea armturilor cu flane se asigur, înaintea strângerii uruburilor,

paralelismul între flanele conductelor i cele ale armturilor.
9.21 Toate robinetele se monteaz în instalaie în poziia “închis”.
9.22 Supapele de siguran cu pârghie i contragreutate se monteaz astfel încât tija s fie
vertical i ridicarea contragreutii s se poat face liber, indiferent de poziia ei pe pârghie.
(1) Supapele de siguran se regleaz prin stabilirea poziiei contragreutii, respectiv a
arcului, corespunztor presiunii de asigurare prescrise.
(2) Eaparea fluidului la declanarea supapei de siguran nu trebuie s produc accidente.
Izolarea termic. Protecia împotriva coroziunii
9.23 Conductele, armturile, schimbtoarele de cldur, boilerele i cazanele se izoleaz

termic conform prevederilor proiectului.
Se folosesc cu prioritate conducte i echipamente preizolate termic
9.24 Izolaia termic a conductelor i aparatelor se aplic numai dup curirea suprafeelor
i protejarea lor cu straturi anticorosive.
9.25 Izolaia termic a armturilor, compensatorilor cu presetup i a îmbinrilor cu flane se

realizeaz în soluie demontabil.
9.26 Conductele montate în subsoluri tehnice i canale subterane se prevd cu înveli

protector al termoizolaiei.
9.27 Conductele montate mascat (în ghene, în plafonul fals, etc) se pot izola individual sau în
comun (conducta de ducere i de întoarcere), fr protecie special în exterior.
9.28 Toate conductele metalice ale instalaiilor de înclzire, indiferent de locul de montaj i
de caracteristicile agentului termic, precum i vasele de expansiune i rezervoarele de orice
fel utilizate în instalaiile de înclzire, se protejeaz împotriva coroziunii printr-un strat de
baz anticorosiv aplicat pe suprafeele evilor i aparatelor.
(1) Stratul de baz se realizeaz din materiale specifice pentru aceast folosire i se aplic
numai dup curirea de rugin a suprafeelor protejate.
9.29 La conductele neizolate termic, montate aparent în spaiile ocupate din cldiri de locuit,
cldiri publice i în încperi cu cerine speciale, estetice i igienico – sanitare, se aplic peste
stratul anticorosiv de baz, dou straturi de vopsea i unul de lac rezistent la temperatur.
Montarea corpurilor de înclzire
9.30 Corpurile de înclzire formate din elemente demontabile i care se livreaz

neasamblate, se probeaz dup asamblarea lor i înainte de montarea lor în instalaie la o
presiune cu 50% mai mare decât presiunea de regim, dac nu sunt alte prevederi de prob

prescrise de productor.
9.31 Corpurile de înclzire se monteaz paralel cu pereii finisai, la distanele stabilite prin
standardele sau normele de produs.
9.32 Înlimea de montaj a corpului de înclzire fa de pardoseal este, de regul, 12 cm.
În cazuri impuse de condiiile de amplasare se poate reduce aceast distan pân la 8 cm,
pentru temperaturi ale agentului termic de pân la 950C.
9.33 Corpurile de înclzire se fixeaz pe poziie, conform instruciunilor de montare ale

productorilor, folosind tipul i numrul de console i susintori indicat de acetia.
Corpurile de înclzire montate lâng perei uori se fixeaz pe suporturi metalice, sprijinite pe
pardoseal.
9.34 Distana frontal între corpul înclzitor i masc este de cel puin:
a) 2 cm, la mti cu goluri (obinuite), cu excepia cazului în care masca este confecionat
din materiale combustibile i temperatura agentului termic depeete 950C, pentru care
distana minim este de 5 cm;
b) 5 cm, la mti pline.
(1) Fac excepie convectoarele, la care masca se monteaz lipit de bateria de înclzire.
(2) Elementul frontal al mtilor este demontabil, permiând accesul la corpul de înclzire, în
vederea întreinerii.
9.35 Montarea corpurilor de înclzire se face conform proiectului.
9.36 Montarea convectoarelor se face conform indicatiilor tehnice ale furnizorului.
9.37 Pân la montarea armturilor i a legturilor, toate corpurile i aparatele de înclzire

poziionate se echipeaz pe racorduri, cu capace sau dopuri de protecie.
Instalarea cazanelor, schimbtoarelor de cldur i a altor utilaje
9.38 La montarea echipamentelor se respect urmtoarele condiii tehnice:

a) pentru utilajele statice se asigur verticalitatea i orizontalitatea, cu abaterile admise i
realizarea transmiterii corecte a eforturilor pe reazeme;
b) se realizeaz conformarea antiseismic a suporturilor;
c) pentru utilajele la care rezult solicitri dinamice în funcionare se efectueaz, în plus,
echilibrarea i centrarea acestora, conform prescripiilor din documentaia tehnic a
utilajului; de asemenea se asigur izolarea contra transmiterii vibraiilor la elementele de
construcii.
9.39 Instalarea cazanelor, schimbtoarelor de cldur i a vaselor de expansiune sub

presiune se face în conformitate cu prevederile cuprinse în instruciunile tehnice specifice
ISCIR precum i cu instruciunile de montare ale productorilor.
(1) La montarea echipamentelor se respect distanele minime între utilaje i elementele de
construcii i de instalaii prevzute în proiect care s permit o bun exploatare, întreinere
i demontare pentru reparaii.
9.40 Montarea contoarelor de energie termic i condiiile de amplasare sunt în conformitate

cu prevederile reglementarilor tehnice specifice.
(1) În cazul în care la execuie nu se poate monta echipamentul de contorizare odat cu
restul instalaiei, se monteaz tronsoane demontabile în locul în care ulterior se monteaz

echipamentul de contorizare.
Verificarea calitii execuiei lucrrilor
9.41 Verificarea calitii execuiei lucrrilor de instalaii de înclzire central se face în

conformitate cu prevederilelegale în vigoare la data executrii lucrrilor;
9.42 Pentru lucrrile ascunse (conducte mascate sau înglobate în elemente de construcie,
conducte montate în canale termice nevizitabile, etc.) se întocmesc “Procese – verbale
pentru verificarea calitii lucrrilor care devin ascunse”
9.43 Dup executarea lucrrilor instalaiei de înclzire, se verific s nu existe nici un risc de
rnire prin contact (muchii sau coluri tioase, bavuri, suprafee fierbini).

10. CONDIII TEHNICE PENTRU EFECTUAREA PROBELOR I PUNEREA
ÎN FUNCIUNE A INSTALAIILOR DE ÎNCLZRE
10.1 Dup executarea lucrrilor de instalaii de înclzire, se efectueaz probele.
10.2 Probele pentru instalaiile de înclzire sunt urmtoarele:

a) proba la rece;
b) proba la cald;
c) proba de eficacitate.
(1) Probele se fac atât la instalaiile de înclzire noi cât i la instalaiile de înclzire existente
la care s-au efectuat reparaii capitale cu ocazia reabilitrii i modernizrii acestora.
(2) Probele se fac de ctre executant i rezultatele se înscriu în procese verbale.
10.3 Pentru efectuarea probelor la cald i de eficacitate sunt necesare urmtoarele operaii:
a) pornirea instalaiei;
b) reglarea.
10.4 În completarea probelor menionate la articolul anterior, se prevd probe de funcionare

ale echipamentelor.
(1) Probele de funcionare ale echipamentelor sunt verificri funcionale specifice fcute
asupra utilajelor i aparatelor componente ale instalaiilor de înclzire (pompe, cazane,
schimbtoare de cldur, staii de tratare a apei de adaos, sisteme de reglare automat, etc.)
(2) Probele de funcionare ale echipamentelor pot fi fcute separat sau pot fi simultane cu
proba la cald sau proba de eficacitate.
Proba la rece (de presiune)
10.5 Proba la rece se face în scopul verificrii rezistenei mecanice i a etaneitii

elementelor instalaiei de înclzire i const în umplerea cu ap a instalaiei i încercarea la
presiune.
(1) Caracteristicile de calitate ale apei de umplere, utilizat ca agent termic, trebuie s se
înscrie în limitele indicate de productorii de echipamente (cazane, schimbtoare de cldur,
corpuri de înclzire).
(2) Proba la rece - obligatorie pentru întreaga instalaie - se face având racordate toate

echipamentele din centrala termic, reelele de conducte i aparatele consumatoare de

cldur (corpuri de înclzire, suprafee radiante, agregate de înclzire cu aer cald, etc.)
(3) În cazul în care se folosesc corpuri de înclzire a cror rezisten nominal corespunde
unei presiuni maxime mai reduse decât a restului instalaiei, proba de presiune la rece a
instalaiei se face fr corpurile de înclzire respective, acestea fiind înlocuite fie cu corpuri
de înclzire de inventar (rezistente la presiunea la care se face proba), fie cu conducte de
scurtcircuitare a legturilor de ducere-întoarcere.
10.6 Proba la rece se execut înainte de finisarea elementelor instalaiei (vopsiri, izolri
termice, etc.), de închiderea acestora în canale nevizitabile sau în anuri, în perei i
planee, de mascarea i înglobarea lor în elementele de construcii, precum i de executarea
finisajelor de construcii.
(1) Proba se execut în perioada de timp în care temperatura exterioar este mai mare de +
5oC.
10.7 În vederea executrii probei la rece, se asigur deschiderea complet a tuturor

armturilor de închidere i reglaj, închiderea conductelor de legtur la vasul de expansiune
deschis, reglarea armturilor de siguran de la cazane i de la vasul de expansiune închis în
concordan cu presiunea de prob, verificarea punctelor de racordare a instalaiei la
conducta de ap potabil i la pompa de presiune.
10.8 Înainte de proba de presiune la rece instalaia se spal cu ap.

Splarea instalaiei cuprinde racordarea conductei de ducere a instalaiei la conducta de ap,
umplerea instalaiei, racordarea conductei de întoarcere a instalaiei la jgheabul de golire la
canalizare i meninerea instalaiei sub jet continuu pân când în apa golit din instalaie nu
se mai observ impuriti (nmol, nisip, etc.) Operaia se repet cu schimbarea sensului de
circulaie al apei.
10.9 Presiunea de prob se determin în funcie de presiunea maxim de regim i de modul

de execuie al instalaiei, astfel:
a) o dat i jumtate presiunea maxim de regim, dar nu mai mic de 5 bar, la instalaii
montate aparent i la cele mascate sub finisaje uzuale;
b) dublul presiunii de regim, dar nu mai mic de 5 bar, la instalaiile ce au pri care se
mascheaz sub finisaje deosebite;
c) presiunea prevzut în caietul de sarcini, pentru prile din instalaii care se
înglobeaz în elemente de construcie (serpentine sau conducte în perei, plafoane
sau pardoseli);
d) la presiunile prescrise de instruciunile tehnice ISCIR, pentru prile de instalaii care
sunt supuse prevederilor acestor prescripii.
10.10 Verificarea comportrii instalaiei la proba la rece poate fi început imediat dup
punerea instalaiei sub presiune, prin controlul tuturor îmbinrilor.
(1) La îmbinrile sudate controlul se face prin ciocnire, iar la restul îmbinrilor prin
examinarea cu ochiul liber.
10.11 Msurarea presiunii de prob se începe dup cel puin 3 ore de la punerea instalaiei
sub presiune i se face cu manometru înregistrator sau cu manometru indicator cu clasa de
precizie 1,6, prin citiri la intervale de 10 minute. Durata probei este de 3 ore.
10.12 Rezultatele probei la rece se consider corespunztoare dac, pe toat durata probei,
manometrul nu a indicat variaii de presiune i dac la instalaie nu se constat fisuri,
crpturi sau scurgeri de ap la îmbinri i presgarnituri.

(1) În cazul constatrii unor scderi de presiune sau a defeciunilor enumerate mai sus, se
procedeaz la remedierea acestora i se repet proba.
(2) Rezultatele probei se înscriu în procesul verbal al instalaiei.
(3) Dup executarea probei, golirea instalaiei de ap este obligatorie, în cazul în care nu
este prevzut executarea succesiv a probei la cald.
Pornirea instalaiei
10.13 Pornirea instalaiei de înclzire, se efectueaz dup umplerea instalaiei.
10.14 La instalaiile de înclzire cu ap, umplerea instalaiei se face pe conducta de retur, cu

ap tratat.
(1) La umplere, organele de închidere sunt deschise; pe msura umplerii i dezaerisirii
instalaiei se închid armturile de dezaerisire.
(2) Dup terminarea umplerii se închide vana pe conducta de alimentare cu ap. La
instalaiile de înclzire cu abur se umple cu ap numai cazanul (nivel controlat la sticla de
nivel a cazanului).
10.15 Dup umplerea instalaiei, se verific atingerea presiunii minime impus prin proiect i
se verific meninerea presiunii în instalaie.
10.16 În vederea pornirii instalaiilor din centrala termic i a cazanelor se efectueaz

urmtoarele operaii pregtitoare:
a) controlul poziiei deschis a ibrelor pe canalele de fum ale cazanelor (în situaia în
care acestea exist);
b) controlul poziiei închis a clapetei de explozie i a uii de curare de pe canalul de
fum;
c) controlul poziiei deschis a dispozitivelor de admisie a aerului de ardere;
d) deschiderea robinetelor pentru realizarea circulaiei agentului termic prin cazane i în
instalaie;
e) pregtirea pompelor de circulaie agent termic pentru intrarea în funciune ( poziia
deschis a armturilor, existena tensiunii electrice de alimentare, etc.).
10.17 Se verific funcionarea elementelor de siguran ale cazanelor i corecta reglare a

acestora (presiune de declanare a supapelor, setrile termostatelor etc.), conform
prescripiilor tehnice ISCIR.
10.18 Se verific funcionarea sistemului de protecie termic al cazanelor care limiteaz

inferior temperatura de intrare a apei în cazane (pompa de recirculare, senzorul de
temperatur, instalaia de automatizare) .
10.19 Se urmrete ordinea operaiunilor de funcionare a arztorului cazanului:

a) preventilarea focarului;
b) admisia combustibilului;
c) aprinderea flcrii.
(1) Timpul de preventilare este indicat în cartea tehnic a arztorului. La arztoarele cu
combustibil lichid preventilarea are loc dup înclzirea electric a capului duzei.
(2) Ìn lipsa combustibilului are loc oprirea de avarie i este necesar repornirea manual a
arztorului.
(3) Dac flacra nu se aprinde, operaie sesizat de supravegherea de flacr, arztorul se
oprete i necesit deblocarea manual.


10.20 La instalaiile cu combustibil gazos, neautomatizate, se execut urmtoarele operaii:
a) introducerea în focar în zona arztorului de gaz a aprinztorului cu flacr, pe
principiul gaz pe flacr;
b) deschiderea progresiv a robinetului instalaiei de gaz;
c) scoaterea din focar a aprinztorului dup ce gazele au luat foc;
d) reglarea debitului de gaz.
10.21 În timpul reglrii arztorului se msoar presiunea combustibilului.
10.22 Se stabilete coninutul de CO în limitele prescrise prin reglarea poziie clapetei de aer,
efectuându-se msurri la priza de la canalul de gaze de ardere.
10.23 Dup aprinderea focului la cazan se execut urmtoarele operaii:

a) reglarea accesului aerului secundar, astfel ca flacra s aib lungimea normal i
arderea s fie complet;
b) pornirea pompelor de circulaie;
c) urmrirea creterii lente a temperaturii apei din cazan i limitarea acesteia la
valoarea prevzut;
d) urmrirea realizrii tirajului pentru a asigura arderea complet a combustibilului; se
va urmri ca flacra s ard fr fum.
10.24 În vederea evitrii ocurilor termice i hidraulice, la punerea în funciune a instalaiilor

de înclzire cu abur de joas presiune se deschid toate ventilele de închidere pe conductele
de legtur, coloane, corpuri de înclzire, separatoare de condensat i robinete pe
conductele de condensat i se asigur eliminarea aerului din instalaie i drenarea
condensatului.
(1) Când instalaia s-a înclzit se închid conductele ocolitoare ale separatoarelor de
condensat, astfel încât condensatul s circule numai prin acestea.
Reglarea
10.25 Reglarea instalaiei la punerea în funciune se face în scopul realizrii parametrilor

proiectai.
10.26 Reglarea instalaiei poate fi efectuat pe încperi, pe grupuri de încperi, pe cldiri sau
grupuri de cldiri cu acelai regim de funcionare.
10.27 Reglarea parametrilor agenilor termici se face de regul central, la sursa de producere
a cldurii (central termic sau punct termic), completat cu reglajul local, la consumatorii de
cldur.
10.28 Reglarea se realizeaz, pe baza graficului de reglaj al furnizrii cldurii, prin

urmtoarele operaii:
a) în funcie de temperatura exterioar se ridic temperatura agentului termic la
valoarea prevzut în graficul de reglaj, pentru debitul de agent termic proiectat;
b) se msoar pe ramuri, temperatura agentului termic;
10.29 Pentru repartizarea corect a debitelor de agent termic pe ramurile instalaiei de

înclzire, se parcurg urmtoarele etape:
a) se verific debitul i presiunea pompei sau pompelor;
b) se regleaz debitul i presiunea la valorile prevzute în proiect;

c) se pornete întreaga instalaie cu toate vanele complet deschise;

d) robinetele cu dublu reglaj de la corpurile de înclzire sunt poziionate la treptele de
reglaj primar (prereglare) prevzute în proiect, reglajul secundar fiind deschis la
maximum;
e) robinetele termostatice se deschid complet;
f) se închid treptat vanele ramurilor de pe conductele de ducere pentru a se obine
aceeai temperatura pe conductele de întoarcere; (se admite o diferen dintre
temperaturile de pe conductele de întoarcere de maximum 2 oC) ;se noteaz
numrul de ture de închidere al fiecrei vane;
g) se urmrete timp de minimum 12 ore dac se menin temperaturile reglate;
h) se sigileaz pe poziia respectiv vanele de reglaj;
Proba la cald
10.30 Proba la cald are drept scop verificarea etaneitii, a modului de comportare a
elementelor instalaiei la dilatare i contractare, a circulaiei agentului termic. La centralele
termice, proba la cald cuprinde, în mod obligatoriu, verificarea randamentului de funcionare
al cazanelor, care trebuie s corespund datelor indicate în cartea tehnic a fiecrui cazan.
(1) Proba la cald se execut la toate instalaiile de înclzire indiferent de agentul termic
utilizat, pe întreaga instalaie sau pe pri de instalaie care pot funciona separat.
10.31 Proba la cald se efectueaz înaintea finisrii (vopsirii, izolrii), mascrii sau închiderii
elementelor instalaiilor în canale nevizitabile sau în anuri, în perei sau planee, cu
excepia elementelor înglobate în elementele de construcii (serpentine sau conducte în
perei, plafoane sau pardoseli), dar numai dup închiderea complet a cldirii i dup
efectuarea probei la rece.
10.32 Pentru efectuarea probei la cald, instalaiile interioare se alimenteaz, de preferin, cu

agent termic de la sursa definitiv. În cazul în care aceasta nu a fost pus în funciune,
alimentarea se poate face de la o surs provizorie.
(1) Sursa de cldur asigur debitul, presiunea i temperatura agentului termic potrivit
prevederilor proiectului instalaiei. Calitatea apei corespunde prevederilor proiectului sau
prescripiilor tehnice.
10.33 Proba la cald se face în dou faze:

(1) În faza I, dup ce în instalaie s-a realizat presiunea minim, agentul termic se înclzete
pân la 50oC i se menine aceast temperatur în limitele unei variaii de ±5oC.
(2) Dac instalaia este cu circulaie prin pompare, pompele se pun în funciune. Dup 2 ore
de funcionare se face controlul la toate corpurile de înclzire, constatând cu mâna sau cu un
termometrul de contact temperatura la partea superioar i la partea inferioar a corpurilor
de înclzire. Nu se admit diferene mai mari de 3oC între corpurile de înclzire.
(3) Se controleaz temperatura conductelor de distribuie i a coloanelor i se corecteaz
temperatura prin robinetele de reglaj.
(4) La instalaiile cu pompe de circulaie se controleaz, cu ajutorul a dou manometre
montate, unul pe racordul de intrare, cellalt pe racordul de ieire al pompei, dac aceasta
asigur presiunea necesar.
(5) La instalaiile cu vase de expansiune închise se verific presiunea din instalaie pentru a
nu depi presiunea maxim admisibil.
(6) În faza a II-a, se ridic temperatura agentului termic la valoarea nominal (în limitele a ±
5oC) i, dup 2 ore de funcionare, se verific dac nu apar pierderi de ap la îmbinri, la
corpurile de înclzire i la armturi.
(7) Se controleaz dac dilatrile conductelor se produc în sensul prevzut în proiect, i dac

sunt preluate în bune condiii încât s nu apar neetaneiti, iar punctele fixe s nu se
deplaseze.
(8) Se verific dezaerisirea instalaiei.
(9) În timpul probei se urmrete funcionarea pompelor, i a motoarelor electrice, cuplajele
i armturile.
(10) La rcirea instalaiei se examineaz din nou toat instalaia spre a se controla
etaneitatea.
10.34 Dup rcirea instalaiei la temperatura ambiant, se reia proba la cald i se

controleaz etaneitatea.
(1) Dac, dup efectuarea celei de a doua probe la cald, instalaia nu prezint neetaneiti
sau înclziri neuniforme, proba se consider corespunztoare.
(2) Dup efectuarea probei, instalaia se golete dac, pân la intrarea în funcionare, exist
pericolul de înghe.
(3) Dup proba la cald efectuat de executant, rezultatele probei se consemneaz într-un
proces verbal.
10.35 La centralele i punctele termice, anterior probei la cald pentru întreaga instalaie se
face o prob parial, în care se pornete instalaia i se ine sub observaie cel puin o or,
verificând în principal:
a) montarea echipamentului i conductelor astfel încât s se asigure spaiile
necesare prevzute pentru exploatare;
b) modul de manevrare al armturilor;
c) dac aparatele i agregatele care au piese în micare (pompe, injectoare,
exhaustoare, etc.) nu produc zgomote sau vibraii, dac s-au respectat prevederile
de atenuare i împiedicare a transmiterii zgomotelor sau vibraiilor la elementele
construciei, dac s-au executat atenuatoarele de zgomot, izolrile fonice,
straturile antivibraie la postamente, etc;
d) executarea corect i etaneitatea canalelor de fum, a coului, a uilor de vizitare,
etc.;
e) asigurarea aerului necesar arderii, prin examinarea flcrii la cazane, care trebuie
s fie vie i s nu produc fum.
(1) Cu ocazia probei pariale, prealabile probei la cald pentru întreaga instalaie, se
recomand s se fac i probele de funcionare a echipamentelor în centrala termic sau
punctul termic.
Proba de eficacitate
10.36 Se efectueaz proba de eficacitate a instalaiei pentru a verifica dac instalaia

realizeaz în încperi gradul de înclzire prevzut în proiect.
(1) Ea se execut cu întreaga instalaie în funciune i numai dup ce toat cldirea a fost
terminat.
(2) Pentru ca verificarea s fie concludent, se alege o perioad rece, în care temperaturile
exterioare s fie sub 0oC i valoarea lor medie zilnic s nu varieze cu mai mult de ±3oC fa
de temperatura exterioar medie a dou zile precedente.
10.37 Pentru proba de eficacitate a instalaiei de înclzire central cu corpuri de înclzire se

înclzete cldirea cu cel puin trei zile înaintea probei, iar în ultimele 48 ore înaintea probei,
agentul termic se regleaz conform graficului de reglaj, în limita unor abateri de ± 2oC.
(1) Pe timpul probei instalaia trebuie s funcioneze continuu i toate uile i ferestrele
cldirii s fie închise.

10.38 Proba de eficacitate dureaz 12 ore, cu msurri din or în or.
10.39 Se msoar temperaturile aerului exterior i ale agentului termic pe conductele de

ducere i întoarcere, verificându-se corelarea acestor parametri cu graficului de reglaj.
10.40 În funcie de destinaia încperilor, se msoar i se citesc temperaturile interioare din

încperi cu ajutorul unor termometre cu glob, în condiiile precizate de SR 1907/2.
(1) În cadrul probei se urmrete stabilitatea i uniformitatea temperaturii aerului din încperi.
(2) Dac cldirea este expus însoririi nu se iau în consideraie citirile de temperaturi
efectuate între orele 11 i 16.
10.41 Pentru a asigura precizia msurrilor se recomand alegerea de termometre cu

gradaii corespunztoare, i anume:
a) pentru temperaturi exterioare 1/5oC
b) pentru temperaturi interioare 1/5oC
c) pentru temperaturile agentului termic 1/2oC
(1) Verificarea termometrelor se face înainte de folosire, iar în timpul msurrilor sunt ferite
de influene perturbatorii (cureni de aer, radiaii termice, cldur uman etc.).
10.42 Încperile în care se msoar temperatura interioar, sunt:

a) la parter: încperile de col i cele alturate intrrilor neînclzite, în mod
obligatoriu i alte camere dup apreciere;
b) la ultimul nivel: încperile de col, în mod obligatoriu i, alte încperi, dup
apreciere;
c) la nivelurile curente se aleg cel puin 10 % din numrul camerelor.
(1) La cldirile cu multe niveluri se asigur efectuarea a cel puin câte o msurare la fiecare
nivel.
10.43 La înclzirea cu aer cald, chiar i în cazul combinrii acesteia cu înclzirea cu corpuri
de înclzire, se fac - pe lâng msurrile de temperatur menionate anterior - msurri ale
vitezei aerului, în conformitate cu prevederile “Normativului pentru proiectarea i executarea
i exploatarea instalaiilor de ventilare i climatizare”- I 5.
10.44 Rezultatele probei de eficacitate se consider satisfctoare, dac temperaturile

aerului interior corespund cu cele din proiect, cu o abatere de la -0,5oC pân la +1oC în
cldirile civile i de la -1oC la +2oC în încperile de producie.
(1) În cazul în care, mai mult de 10% din rezultatele msurrilor de temperatur nu se
încadreaz în aceste limite, proba se consider necorespunztoare i trebuie s fie reluat,
dup efectuarea remedierilor.
(2) Rezultatele probei de eficacitate a instalaiei de înclzire central se consemneaz într-un
proces verbal.
10.45 Probele instalaiilor de înclzire central (proba de eficacitate, proba la cald i proba la
rece) sunt faze determinante ale execuiei lucrrilor i se fac de executant în prezena
beneficiarului (dirigintele de antier) i proiectantului.

11. RECEPIA I INTRAREA ÎN EXPLOATARE

11.1 (1) Recepia este activitatea prin care beneficiarul/investitorul declar c accept
lucrarea i c o preia, cu sau fr obiecii, pentru a fi dat în folosin. Recepia se
efectueaz atât la lucrri noi cât i la interveniile în timp asupra construciilor existente
(modernizri, extinderi, reparaii capitale) i se realizeaz în dou etape:
a) recepia la terminarea lucrrilor
b) recepia final, la expirarea perioadei de garanie.
(2) Recepia lucrrilor instalaiilor de înclzire este o parte component a recepiei
construciei i se desfoar în conformitate cu “Regulamentul de recepie a lucrrilor de
construcii i instalaii aferente acestora“, aprobat prin Hotrârea Guvernului nr. 273/1994, cu
modificrile i completrile ulterioare.
11.2 Recepia la terminarea lucrrilor de instalaii de înclzire trebuie s constate dac

lucrrile au fost terminate i dac instalaiile funcioneaz la parametrii proiectai.
11.3 Examinarea instalaiilor realizate se face prin efectuarea urmtoarelor operaii de

control:
a) controlul de bun execuie a instalaiei
b) verificri ale elementelor componente ale instalaiilor
11.4. Controlul de bun execuie cuprinde:

a) verificarea corespondenei cu proiectul
b) verificarea calitii execuiei,
c) verificarea conformitii cu reglementrile tehnice,
d) verificarea conformitii cu normele de protecie a muncii i de securitate la incendiu,
e) controlul existenei tuturor documentelor necesare funcionrii.
11.5. Verificarea elementelor componente ale instalaiilor de înclzire urmrete s se

evidenieze dac acestea au caracteristicile tehnice prevzute în proiect i dac au fost
corect montate.
11.6. La terminarea examinrii, comisia va consemna observaiile i concluziile în procesul –

verbal de recepie, recomandând beneficiarului / investitorului admiterea, cu sau fr obiecii
a recepiei, amânarea sau respingerea ei, dup caz.
11.7 Recepia final a instalaiilor de înclzire se efectueaz la expirarea perioadei de

garanie a lucrrii, de regul dup 1..3 ani.
11.8 La terminarea examinrii, comisia va consemna observaiile i concluziile în procesul-

verbal de recepie final, recomandând beneficiarului/investitorului admiterea cu sau fr
obiecii a recepiei finale, amânarea sau respingerea ei, dup caz.
11.9 Intrarea în exploatare a instalaiilor de înclzire se face dup ce recepia la terminarea

lucrrilor a fost admis.
11.10 Documentele necesare la intrarea în exploatare sunt:

a) proiectul de baz al instalaiei, proiectele modificatoare i dispoziiile de antier;
b) instruciunile (manualul) de exploatare;
c) programul de urmrire în exploatare;
d) jurnalul evenimentelor;
e) registrul de exploatare;

f) contractul de exploatare,dup caz.
12. EXPLOATAREA INSTALAIILOR DE ÎNCLZIRE
12.1 Exploatarea instalaiilor de înclzire se face, de regul, de ctre operatori de instalaii

/specialiti atestai/autorizai, dup caz, conform prevederilor legale în vigoare.
12.2 Exploatarea instalaiilor de înclzire se poate face de ctre personalul propriu al

beneficiarului sau de ctre o firm specializat. Preluarea exploatrii instalaiilor de înclzire
se face pe baza unui Proces verbal de predare – primire în exploatare a instalaiilor de
înclzire.
Condiii generale de livrare i utilizare a energiei termice
12.3 Livrarea i utilizarea energiei termice se face pe baza unui contract între furnizorul i
utilizatorul energiei termice.
12.4 Contractul trebuie s corespund legislaiei în vigoare i trebuie s cuprind, în

principal, urmtoarele prevederi minime specifice:
a) obiectul contractului;
b) definirea agentului termic livrat;
c) puterea termic i energia, contractate;
d) calitatea agentului termic livrat i returnat la surs;
e) regimul de presiune i temperatur a agentului termic livrat i returnat;
f) modul de furnizare a cantitilor de energie termica i condiiile de consum;
g) prevederi precise privind durata reviziilor i reparaiilor - precum i penalitile
prevzute în cazul depirii duratei de întrerupere a alimentrii cu cldur a
consumatorilor;
h) drepturile i obligaiile consumatorilor;
i) drepturile i obligaiile furnizorilor de energie termic;
j) modul de contorizare al energiei termice;
k) delimitarea instalaiilor proprietate a consumatorului fa de instalaiile proprietate a
furnizorului;
l) tariful pentru energia termic livrat i modalitile de plat;
m) convenii privind serviciile de exploatare, etc.
12.5 Delimitarea instalaiilor între furnizorul i consumatorul de energie termic sau între
distribuitorul i consumatorul de energie termic i racordarea consumatorilor la reeaua
termic se face în conformitate cu legislaia specific aplicabil la data încheierii contractului.
12.6 Msurarea energiei termice consumate se face cu aparate de msur, montate în

puncte de delimitare a instalaiilor. Când aceste aparate sunt montate în alte puncte, se
aplic corecii corespunztoare pierderilor de cldur i de agent termic între punctul de
msurare i consumator, cu respectarea metodologiei i legislaiei în vigoare.
Condiii generale de exploatare a instalaiilor
12.7 Exploatarea instalaiilor de înclzire trebuie s asigure meninerea funcionrii normale a

instalaiilor i încadrarea acestora în parametrii de performan proiectai.
Asigurarea nivelurilor minime de performan este obligatorie pe toat durata de exploatare a
instalaiilor de înclzire central.

12.8 Pe parcursul exploatrii instalaiilor de înclzire se verific periodic compoziia chimic a

apei din instalaie, luându-se msuri pentru încadrarea acesteia în parametrii normai.
Supravegherea instalaiilor i verificri periodice
12.9 Supravegherea instalaiilor de înclzire se face permanent, conform instruciunilor de

exploatare, prin urmrire direct sau prin sistemul dispecer.
12.10 Urmrirea direct a funcionrii instalaiilor de înclzire se face prin controlul i

verificarea instalaiilor de ctre personalul de exploatare. Aceast activitate const în:
a) observarea i înregistrarea indicaiilor aparatelor de msur i înregistrare
montate în instalaie i în încperi;
b) observarea funcionrii normale a echipamentelor i a elementelor componente
ale instalaiei i încadrarea în regimurile de funcionare prescrise;
c) meninerea în poziia stabilit a dispozitivelor de reglare.
12.11 Verificarea periodic a instalaiilor de înclzire cuprinde:

a) verificarea periodic propriu-zis;
b) raportul tehnic i planul de msuri.
Verificri în centrala termic
12.12 În centrala termic, se urmrete funcionarea elementelor care realizeaz sigurana

instalaiei, astfel:
a) la cazane: - funcionarea armturilor de siguran;
b) la schimbtoarele de cldur: - întreruperea alimentrii cu agent termic primar i
funcionarea armturilor de siguran ;
c) la vasele de expansiune: - funcionarea dispozitivelor i a armturilor de siguran;
d) la aparatele de msur: - pe circuitele care realizeaz sigurana funcionrii, se
marcheaz cu rou valorile limit permise.
12.13 Se urmrete meninerea agentului termic la temperatura prevzut în graficul de

reglare, în condiiile în care debitul de agent termic este conform proiectului.
12.14 Se verific presiunea în centrala termic la:

a) vasul de expansiune închis;
b) pompele de circulaie;
c) în instalaie.
Verificri în punctul termic
12.15 Verificrile în punctul termic urmeaz procedura din centralele termice cu excepia
prevederilor referitoare la funcionarea cazanelor.
Verificri în instalaia interioar de înclzire
12.16 La instalaia interioar de înclzire se verific:

a) realizarea temperaturilor interioare prescrise în încperi;
b) buna funcionare a corpurilor de înclzire;
c) manevrarea uoar a organelor de închidere, reglare, dezaerisire, golire;
d) etanarea la îmbinrile între conducte i între acestea i alte elemente
e) ale instalaiei;

f) preluarea dilatrilor i asigurarea micrii libere a conductelor ;

g) asigurarea micrii de dilatare la trecerea conductelor prin elementele
h) de construcii i a etaneitii fa de acestea;
i) stabilitatea susinerii conductelor i echipamentelor ;
j) posibilitatea de control a elementelor de instalaii înglobate sau mascate prin
k) elemente de construcie; semnalarea lipsei de etanare, accesul uor la elementele
mascate.
Exploatarea curent a instalaiilor de înclzire. Corectarea regimului de funcionare
12.17 Exploatarea instalaiilor de înclzire se realizeaz prin urmtoarele activiti:

a) supravegherea continu i verificarea periodic a instalaiilor;
b) reglarea regimului de funcionare a instalaiilor pentru satisfacerea cerinelor
consumatorilor.
12.18 Reglarea furnizrii cldurii se face centralizat, la surs (central termic, punct termic)
conform instruciunilor de exploatare în funcie de tipul de reglaj: reglaj calitativ, reglaj
cantitativ, reglaj mixt.
În funcie de mijloacele prin care se efectueaz, reglarea poate fi manual sau automat.
12.19 La nivelul aparatelor de înclzire se face reglarea local, conform cerinelor

beneficiarului, cu robinete cu cap termostat sau robinete cu trei ci.
Prevenirea i stingerea incendiilor pe durata exploatrii instalaiilor
12.20 Respectarea normelor de aprare împotriva incendiilor precum i echiparea i dotarea

cu mijloace i echipamente de prevenire i stingere a incendiilor la construcii este obligatorie
pe întreaga durat de exploatare a instalaiilor de înclzire aferente construciilor.

13. ÎNTREINEREA INSTALAIILOR DE ÎNCLZIRE

13.1 Întreinerea instalaiilor de înclzire este o activitate de exploatare, desfurat
permanent, prin efectuarea de intervenii ori de câte ori este nevoie, pentru meninerea
funcionrii instalaiilor la parametrii stabilii prin proiect.
Întreinerea instalaiilor din centrala termic
13.2 Principalele operaii de întreinere sunt:

a) la cazane:
b) la arztoare:
c) la vasele de expansiune închise, cu membran se verific:
d) la pompe i/sau ventilatoare:
e) la schimbtoare de cldur:
f) la aparatele de msur i control i contoare:
g) la armturi:
h) la organele de reinere i supapele de siguran:
i) la separatoarele de nmol:
j) la conducte i izolaii:
k) la canale i coul de fum:
13.3 Pentru identificarea circuitelor din ansamblul instalaiei din centrala termic se prevd
etichete pe circuitele funcionale:
a) la distribuitoare i colectoare, pe robinete, la ramificaii;
b) etichete cu caracteristicile cazanelor, pompelor i schimbtoarelor de cldur;
c) indicatoare de avertizare a accesului oprit, a sensului de circulaie;
d) marcarea locurilor de control;
e) etichete cu inscripia închis–deschis, pentru identificarea poziiei de funcionarea
instalaiei.
Întreinerea instalaiilor din punctul termic

13.4 Operaiile de întreinere ale aparaturii i elementelor componente ale punctelor termice
se efectueaz conform acelorai proceduri ca i la întreinerea instalaiilor din centrala
termic cu excepia cazanelor.
Întreinerea instalaiilor interioare

13.5 Întreinerea instalaiei interioare de înclzire se face cu scopul de a asigura funcionarea
instalaiei, realizând parametrii prevzui în proiect.
Se efectueaz urmtoarele operaiuni de întreinere:
a) verificarea etaneitii la îmbinri;
b) verificarea funcionrii robinetelor;
c) curarea elementelor exterioare ale corpurilor de înclzire;
d) ungerea mecanismelor ce au piese în micare, conform instruciunilor de folosire;
e) fixarea suporilor slbii;
f) verificarea funcionrii dispozitivelor de dezaerisire i golire;
g) verificarea proteciei anticorozive a conductelor i suporilor i remedierea
h) defectelor;
i) verificarea strii izolaiilor termice a conductelor i a aparatelor.

Reparaiile
13.6 Reparaiile care se efectueaz la instalaiile de înclzire sunt de dou tipuri, i anume :
a) reparaii planificate;
b) reparaii accidentale.
13.7 Reparaiile planificate sunt urmtoarele :

a) reparaii curente - se realizeaz, de regul, fr scoaterea din funciune a instalaiei.
b) reparaii capitale-se execut la termene fixate de reglementri în funcie de durata
normat de serviciu a instalaiei.
(1) Reparaiile capitale se planific a fi efectuate în perioada de întrerupere a funcionrii
instalaiei (de regul vara), împreun cu alte lucrri care ar conduce la întreruperea în
funcionare (reele exterioare, instalaii interioare, partea de construcii).
(2) La alegerea perioadei de timp dintre dou reparaii capitale se ine seama i de
recomandrile productorului de echipamente.
13.8 Planificarea reparaiilor se face în baza reviziilor periodice ale instalaiei.

(1) Revizia instalaiei urmrete s stabileasc starea tehnic a elementelor componente ale
instalaiei i s descopere defeciunile care trebuie înlturate pentru aducerea instalaiei în
starea iniial; revizia are ca obiect, în principal, etaneitatea reelei de conducte,
funcionalitatea echipamentelor, reglarea manual i automat.
(2) Revizia se realizeaz în perioada în care instalaia nu funcioneaz, de regul în sezonul
cald. Concluziile se înscriu într-un Registru de eviden a activitii de control, verificare i
revizie a instalaiilor de înclzire.
13.9 Reparaiile accidentale se realizeaz în caz de incidente, defeciuni sau avarii ; ele se
execut de ctre firme specializate în baza unor contracte de prestri de servicii.
13.10 Reparaiile efectuate se înscriu în Jurnalul evenimentelor instalaiei de înclzire.

În urma lucrrilor de reparaii se modific, dac este necesar, Fia tehnic a instalaiei i
Instruciunile de exploatare.
13.11 Reparaiile la echipamentele care intr sub incidena reglementrilor ISCIR (cazane,
schimbtoare de cldur, recipiente sub presiune, etc.) se fac in conformitate cu prevederile
Prescripiilor Tehnice ISCIR, specifice .
Defeciuni, incidente, avarii

13.12 În vederea asigurrii unui cadru normal de intervenie în funcionarea instalaiilor de
înclzire se iau urmtoarele msuri:
a) executarea instructajelor i exerciiilor de prevenire a incidentelor;
b) reglarea i întreinerea în stare de funcionare a dispozitivelor de siguran i a
aparatelor de msur i control;
c) cunoaterea de ctre personalul de exploatare a instruciunilor de exploatare i a
documentaiilor tehnice ale utilajelor;
d) elaborarea i afiarea schemelor operative de intervenie pentru incidente i avarii;
e) meninerea intact a plcii de identificare pe echipamentele respective;
13.13 La apariia defeciunilor se execut reparaiile necesare, meninând în permanen în

siguran funcionarea instalaiilor. Se iau msuri imediate pentru prevenirea distrugerii
echipamentelor, conductelor i armturilor.

13.14 În cazul avariei pariale sau totale a unor echipamente, se separ echipamentul avariat
de restul instalaiilor, astfel:
a) la cazane, se închide alimentarea cu combustibil i dup rcirea cazanului, se
b) închid i vanele agentului termic;
c) la schimbtoare de cldur, se închid vanele agentului termic primar i apoi ale celui
secundar;
d) la pompe, dup rcirea cazanului, se oprete electromotorul i apoi se închid vanele la
aspiraia i refularea pompei;
e) la corpuri de înclzire, se închid armturile de separare pe ducere i întoarcerea
agentului termic.
13.15 În cazul în care incidentul din centrala termic necesit întreruperea alimentrii cu
cldur, timpul de întrerupere se limiteaz la strictul necesar, efectuîndu-se urmtoarele
operaii : depistarea i localizarea incidentului, golirea, repararea, umplerea instalaiei i
repunerea în funciune.
(1) Dac temperatura exterioar este sub +5oC se recomand limitarea timpului de
întrerupere la 4 ore. Pentru avarii care necesit un timp mai îndelungat se iau urmtoarele
msuri speciale:
a) închiderea i golirea instalaiilor;
b) asigurarea alimentrii provizorii cu agent termic sau ap cald de consum din
alte surse.
13.16 În vederea efecturii operative a reparaiilor dup un incident, se recomand ca

unitatea de exploatare, s dispun de rezerve de echipament de tipul celor aflate în
exploatare care au avut o fiabilitate redus.
13.17 Toate defeciunile, incidentele i avariile precum i remedierea acestora se

consemneaz în procese-verbale.
14. PROTECIA, SIGURANA I IGIENA MUNCII

14.1 Pe toat durata de exploatare a instalaiilor de înclzire (inclusiv revizii, reparaii,
înlocuiri,etc.) se respect cerinele referitoare la protecia, securitatea i igiena muncii.
14.2 Verificrile, probele i încercrile echipamentelor componente ale instalaiilor de

înclzire se efectueaz respectându-se instruciunile specifice de protecie a muncii în
vigoare pentru fiecare categorie de echipamente.
14.3 Instalaiile se echipeaz cu dispozitivele de protecie necesare menionate în norme.
14.4 Zonele periculoase sau cele cu instalaii în probe se îngrdesc i se avertizeaz,

interzicându-se accesul persoanelor neautorizate.
14.5 Msurile de protecia muncii menionate la articolele anterioare nu sunt limitative i se

completeaz cu msurile de protecie a muncii specificate cuprinse în instruciunile de
exploatare ale instalaiilor respective, care se afieaz la locul de munc.

Anexa 1
LISTA STANDARDELOR APLICABILE LA PROIECTAREA I EXECUTAREA INSTALAIILOR DE
ÎNCLZIRE CENTRAL
Pentru standardele nedatate, se aplic ultima ediie în vigoare a documentului de referin (inclusiv,
eventualele amendamente)
Nr.crt. Indicativ Denumire

1. SR 4369:2012 Instalaii de înclzire i ventilare. Terminologie.
2. SR 1907-1-97 Instalaii de înclzire. Necesarul de cldur de calcul. Prescripii de calcul.
3. SR 1907-2-97 Instalaii de înclzire. Necesarul de cldur de calcul. Temperaturi
interioare convenionale de calcul.
4. SR 1907-1-2014 Instalaii de înclzire. Necesarul de cldur de calcul. Prescripii de calcul.
5. SR 1907-2-2014 Instalaii de înclzire. Necesarul de cldur de calcul. Temperaturi
6. SR 4839-97 Instalaii de înclzire. Numrul anual de grade-zile.
7. STAS 1797/1-79 Instalaii de înclzire central. Dimensionarea corpurilor de înclzire.
Prescripii generale
8. STAS 1797/2-88 Instalaii de înclzire central. Dimensionarea radiatoarelor de font
12. STAS 11984-83 Instalaii de înclzire central. Suprafaa echivalent termic a corpurilor de
înclzire
14. SR EN 305:2000 Schimbtoare de cldur. Definiii ale performanelor schimbtoarelor de
cldur i procedura general de încercare pentru determinarea
performanelor tuturor schimbtoarelor de cldur
16. STAS 3417-85 Couri i canale de fum pentru instalaii de înclzire central. Prescripii de
calcul termotehnic
18. STAS 177-89 Produse petroliere. Combustibil lichid pentru uz neindustrial, tip P i tip M
19. STAS 54-80 Combustibil lichid uor.
21. STAS 1308/1-90 Combustibili solizi. Crbuni i brichete de crbuni destinai scopurilor
energetice. Reguli pentru verificarea calitii
23. STAS 4377-76 Compensatoare de dilataie. Compensatoare plane în form de U, L, Z.
Prescripii de calcul.
24. SR 8591-97 Reele edilitare subterane. Condiii de amplasare.
1. PRESCRIPII GENERALE
SR 4369 Instalaii de înclzire i ventilare. Terminologie.
2. CALCULUL INSTALAIILOR INTERIOARE
SR 1907-1:1997 Instalaii de înclzire. Necesarul de cldur de calcul. Prescripii de calcul.

SR 1907-1:1997/A91:2014 Instalaii de înclzire. Necesarul de cldur de calcul. Prescripii de
calcul.
SR 1907-2:1997 Instalaii de înclzire. Necesarul de cldur de calcul. Temperaturi interioare
convenionale de calcul.
SR 1907-2:1997/A91:2014 Instalaii de înclzire. Necesarul de cldur de calcul. Temperaturi
SR 1907-1:2014 Instalaii de înclzire. Necesarul de cldur de calcul. Metod de calcul.
SR 1907-2-2014 Instalaii de înclzire. Necesarul de cldur de calcul. Temperaturi interioare
convenionale de calcul.
SR 4839 Instalaii de înclzire. Numrul anual de grade-zile.

3. CORPURI DE ÎNCLZIRE
STAS 1797-1 Instalaii de înclzire central. Dimensionarea corpurilor de înclzire. Prescripii

generale.
STAS 1797-2 Instalaii de înclzire central. Dimensionarea radiatoarelor de font.
SR EN 442-1 Radiatoare i convectoare. Partea 1: Specificaii i condiii tehnice.
SR EN 442-2 Radiatoare i convectoare. Partea 2: Metode de încercare i evaluare.
STAS 11984 Instalaii de înclzire central. Suprafaa echivalent termic a corpurilor de înclzire.
4. CENTRALE TERMICE
SR EN 12952 (standard pe pri) Cazane cu evi de ap. Instalaii auxiliare.

SR EN 12953 (standard pe pri) Cazane cu evi de fum. Instalaii auxiliare
SR EN 305 Schimbtoare de cldur. Definiii ale performanelor schimbtoarelor de cldur
i procedur general de încercare pentru determinarea performanelor tuturor
schimbtoarelor de cldur
SR EN 15502-2-2 Cazane de înclzire central care utilizeaz combustibili gazoi.
Partea 2-2: Standard specific pentru aparatele de tip.
STAS 3417 Couri i canale de fum pentru instalaii de înclzire central. Prescripii de calcul
termotehnic.
SR EN 15287-1 Couri de fum. Proiectare, instalare i punere în funciune a courilor de fum.
Partea 1: Couri de fum pentru aparate de înclzire neetane.
5. COMBUSTIBILI
STAS 177 Produse petroliere. Combustibil lichid pentru uz neindustrial tip P i tip M.
STAS 54 Combustibil lichid uor.
STAS 1308-1 Combustibili solizi. Crbuni i brichete de crbuni destinai scopurilor
energetice.
SR 3317 Gaz natural. Condiii tehnice de calitate.
SR 66 Gaz petrolier lichefiat.
6. REELE DE CONDUCTE
STAS 4377 Compensatoare de dilataie. Compensatoare plane în form de U, L, Z. Prescripii

de calcul.
SR 8591 Reele edilitare subterane. Condiii de amplasare.
SR EN 253+A1 Conducte pentru înclzire districtual. Sisteme de comducte preizolate
pentru reele subterane de ap cald. Ansamblu de conducte de oel, izolaie
termic de poliuretan i manta exterioar de polietilen.
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
&JUYDGY|838321]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 bis/2.XII.2015 conține 102 pagini. Prețul: 51,00 lei ISSN 1453—4495
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit
în afara abonamentului.

I 13.2015-Incalzire Centrala

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I 13.2015-Incalzire Centrala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA I

Anexa la Ordinul ministrului dezvoltării regionale și

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ministrul dezvoltării regionale și administrației publice emite prezentul ordin.

Ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,

București, 12 octombrie 2015.

NORMATIV pentru proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor de înclzire

1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE

1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE

1.2 Domeniul de aplicare al normativului este cel privind:

1.4 În coninutul normativului se gsesc i prevederi care nu se refer strict la instalaiile de

1.5 În sensul menionat anterior, la proiectarea i excutarea instalaiilor de înclzire central

1.6 Nu fac obiectul prezentului normativ:

1.7 În Anexa 1 se prezint standardele utile pentru proiectarea i executarea instalaiilor de

2. CONDIII GENERALE DE PROIECTARE I EXECUTARE

2.4 Proiectarea lucrrilor de instalaii de înclzire central se realizeaz de specialiti, potrivit

2.5 Instalaiile de înclzire central se realizeaz pe baz de proiect.

2.6. Lucrrile de intervenii sunt lucrrile la construcii existente, asimilate obiectivelor de

2.7. Executarea i controlul executrii lucrrilor de instalaii de înclzire central se

3. PROIECTAREA INSTALAIILOR DE ÎNCLZIRE CENTRAL

3.1 Indiferent de tip, complexitate i putere termic, sistemele de înclzire trebuie s

3.4 Pe perioada de înclzire, în interiorul spaiilor înclzite, trebuie îndeplinite cerinele

3.7 În funcie de categoria ambianei valorile indicatorilor PMV-PPD, sunt prezentate în

3.8 Temperatura de calcul a aerului interior se consider, în funcie de destinaia încperilor,

3.14 Pentru a evita senzaia de disconfort termic local se limiteaz diferena de

4. NECESARUL DE CLDUR PENTRU ÎNCLZIRE

4.1 Necesarul de cldur de calcul pentru înclzirea încperilor (sarcina termic de

4.2 Necesarul de cldur se calculeaz în funcie de temperatura aerului interior considerat

4.3 Pentru încperile înclzite cu sisteme de înclzire înglobate în elementele de construcie,

4.6 Se recomand recuperarea cldurii evacuate i utilizarea ei ca surs secundar de

4.8 Se recomand îmbuntirea proteciei termice a cldirilor înclzite central, respectiv a

Prevederi referitoare la elementele constructive ale cldirilor înclzite central

5.1 Înclzirea spaiilor interioare se realizeaz cu sisteme descentralizate (aparate

5.2 Aparatele independente sunt alimentate individual cu combustibil i furnizeaz local

5.4 Sursele de energie pentru sistemele de înclzire sunt:

Ap cald sau fierbinte Agregate pentru aer cald

Agregate pentru aer cald

a) grupuri de încperi în peri-

5.7 Alegerea sistemelor de înclzire se face în funcie de:

Alegerea agentului termic în instalaiile interioare

5.14 Ecartul nominal de temperatur în instalaiile de înclzire se alege pe baza criteriilor

5.16 Temperatura agentului termic se coreleaz cu temperaturile maxime admise de normele

acumulat sau degajat de utilaje i de elementele construciei (corelat eventual cu mrirea

Sisteme de înclzire central cu ap cald

5.27 Se recomand ca sistemul de înclzire cu circulaie natural s se aplice la cldiri cu

5.28 La proiectarea sistemului de înclzire se prevd echipamente de msurare a

5.32 Distribuia individual se poate racorda la instalaia centralizat prin intermediul

5.33 Modulele de racordare termohidraulice (MTH) au în componen armturi de separare

5.34 Modulele de racordare termohidraulice se amplaseaz în zonele comune, în nie,

5.35 În cazul sistemelor de înclzire cu zone de consum diferite echipate cu module

Armturi de închidere, reglare, golire i dezaerisire

5.37 Instalaiile interioare de înclzire se prevd cu armturi de închidere:

5.41 În instalaiile funcionând cu agent termic ap, se prevd posibiliti de evacuare a

Sisteme de înclzire central cu abur de joas presiune.

5.42 La corpurile de înclzire i agregatele de aer cald funcionând cu abur se prevd

5.43 Pe conductele instalaiei interioare de distribuie a aburului, se face separarea

(3) Sifoanele de condensat se folosesc mai ales la separarea condensatului pe conductele

Sisteme de înclzire central cu aer cald

Alegerea sistemului de înclzire cu aer cald

a) utilizarea aerului recirculat;

5.52 La determinarea debitului de aer al instalaiei de înclzire - când nu este necesar i

5.59 În construciile echipate cu instalaii de protecie împotriva incendiilor sau cu alte

Soluii de înclzire cu aer cald

5.62 Parametrii de debit i temperatur se stabilesc centralizat pentru întreaga instalaie,

Prevederi referitoare la elementele constructive ale cldirilor înclzite central

Alegerea agentului termic în instalaiile interioare

Sisteme de înclzire central cu ap cald

Armturi de închidere, reglare, golire i dezaerisire

Sisteme de înclzire central cu abur de joas presiune.

Sisteme de înclzire central cu aer cald

Alegerea sistemului de înclzire cu aer cald

Soluii de înclzire cu aer cald

Sisteme de înclzire prin radiaie

Alegerea sistemului de înclzire prin radiaie

Criterii generale de alegere a aparatelor de înclzire

Amplasarea corpurilor de înclzire

Mascarea corpurilor de înclzire

Racordarea la instalaie a corpurilor de înclzire

Dimensionarea corpurilor de înclzire i a suprafeelor radiante

Centrale termice cu ap cald i abur de joas presiune

Ageni termici produi în centralele termice

Planuri i seciuni generale pentru instalaii