Anexa Schite NORMATIV PSI

Redactarea II - 2022
ANEXA 1.A. - AMPLASARE CONSTRUC II

Amplasare, p antifoc si golurilor din antifoc
1.A.1. Amplasare
Condiţiile normate de limitare a posibilităţilor de propagare a incendiilor între construcţii şi
compartimente de incendiu sunt obligatorii şi se realizează prin amplasarea la distanţele minime de
siguranţă stabilite în Tabelul 4 din normativ sau se delimitează cu pereţi rezistenţi la foc de separare
a compartimentelor de incendiu (pereţi antifoc) şi, după caz, cu planşee rezistente la foc de separare
a compartimentelor de incendiu (planşee antifoc), aplicându-se prevederile stabilite la Capitolul II,
Secțiunea III/ 2.3. - ”Limitarea propagării incendiilor” / 2.3.2. - ”Elemente rezistente la foc pentru
separarea compartimentelor de incendiu şi protecţia golurilor funcţionale de trecere” precum și
indicațiile din această anexă.
CT
1.A.2. P ntifoc
1.A.2.1. P antifoc
Pereţii care separă compartimentele de incendiu trebuie să aibă rezistenţa la foc determinată
în funcţie de densitatea sarcinii termice conform Tabelului 5 din Normativ, dar nu mai puţin de
EI-M180/REI 180, clasa de reactie la foc A1, A2s1d0.
Pereţii care separă compartimente de incendiu, trebuie să secţioneze construcţia pe toată
înălţimea acesteia.
1.A.2.2. G
IE (u )
Uşile, obloanele şi cortinele rezistente la foc care protejază golurile funcţionale din pereţii
antifoc, trebuie să fie rezistente la foc minimum 90 de minute, astfel:
(1. Uşi rezistente la foc (inclusiv dispozitivele lor de închidere) trebuie să fie rezistente la foc
minimum EI2 90-C5S200.
(2. Obloane rezistente la foc (inclusiv dispozitivele lor de închidere) trebuie să fie rezistente la
O
foc minimum EI2 90-C3.
(3. Cortine rezistente la foc (prevazute cu ansamblu de sprinklere dacă acestea îndeplinesc
doar criteriul E90) trebuie să fie rezistente la foc minimum EI 90 (etanseitate la foc si izolare
termica 90 minute).
* se prevad cu „C” = clasa de autoînchidere/închidere automată
PR
uși EI2 90-C5S200 ușa EI2 90-C5S200

perete antifoc
EI-M180/
REI180
varianta a) - U ii antifoc
perete antifoc
EI-M180/ oblon EI2 90-C3
REI180
ii antifoc
cortină E90 + instalație automată de sprinklere
perete antifoc min. pe o parte = cortină EI90
EI-M180/ sau cortină EI90
REI180
ii antifoc Fig. 1 - 1.A.2.2. - Uși, obloane, cortine

ANEXA 1.A. - Amplasare
limita de proprietate
Clădire/ construcție
Clădire A distanță normată care nu se află
sau prevederea de
perete antifoc
în limita
de proprietate
limita de proprietate
CT
distanță normată Clădire/ construcție
sau care nu se află
Clădire A prevederea de
în limita
perete antifoc
de proprietate
Fig. 1 - 1.A.2.1 - face obiectul
Amplasare investi iei
construcții -
principiu
IE
distanță normată de amplasare
(în funcție de nivelul de
O
Fig. 2 - 1.A.2.1 - stabilitate la incendiu)
Amplasare Clădire/ construcție
construcții la care nu se află
distanțe mai mici distanță de amplasare în limita
decât cele mai mică decât cea
de proprietate
PR
normate - normată (în funcție de

varianta a) -
Clădire A nivelul de stabilitate la
incendiu)
acoperi
distanță normată de amplasare

Fig. 3 - 1.A.2.1 -
(în funcție de nivelul de
Amplasare
construcții la stabilitate la incendiu)
Clădire/ construcție
distanțe mai mici
care nu se află
decât cele distanță de amplasare
normate - în limita
mai mică decât cea
varianta a) - normată (în funcție de
de proprietate
Clădire A nivelul de stabilitate la
acoperi tip incendiu)
perete antifoc
6m
ANEXA 1.A. - P
A A' 6m
plan etaj curent

A A'
6m secțiune A-A
plan terasă
CT
A A'
60 cm
plan etaj 1 ÷ 3 60 cm
A A'
IE
plan terasă
A A'
O
8m
8m
plan etaj 2 ÷ 4
PR
A A'
plan terasă
A A'
6m
plan etaj 2 ÷ 6 6m
A A'
6m
Fig. 4 - 1.A.2.1. - i antifoc (de

plan terasă separare a compartimentelor de incendiu)
ANEXA 1.A. - 1.A.2.1. - Compartimente de incendiu - pere i antifoc
³ 45m
perete antifoc
8m
Compartiment 3
Clădire (construcţie) sau ansambluri de
28 <h<45m
clădiri, compartimentate cu pereţi
antifoc (și planșee antifoc). (fig. 6 -
perete antifoc perete antifoc

1.A.2.1. şi fig. 7 - 1.A.2.1.)
8m
planseu antifoc Compartiment 7
perete antifoc
Compartiment 6
8m
planseu antifoc
planseu antifoc
perete antifoc
Fig. 5 - 1.A.2.1. Compartimentare cu pereţi Compartiment 5
CT
antifoc (și planșee antifoc) în suprateran - caz

planseu antifoc
³8m
general planseu antifoc
8m
perete antifoc
planseu antifoc
perete antifoc
perete antifoc
Compartiment 8
³8m
Compartiment 1 Compartiment 2 Compartiment 4 planseu antifoc
planseu antifoc
Arie construită Arie construită Arie desfășurată Arie construită

£ 7.000 m² £ 5.250 m² £ 3.500 m² £ 7.000 m²
IE
clădire cu clădire cu
înălțime obișnuită înălțime obișnuită
clădire
foarte înaltă clădire înaltă
³ 45m ³ 45m
C.i. 3 C.i. 3
28 <h<45m 28 <h<45m
O
C.i. 4 C.i. 4
C.i. 7 C.i. 7
planșeu
PR
antifoc C.i. 6 C.i. 6

min REI120
C.i. 8 C.i. 8
C.i. 1 C.i. 2 C.i. 5 C.i. 1 C.i. 2 C.i. 5
subsol - (1) subsol - (1)

subsol - (x-1) subsol - (x-1)
subsol - (x) C.i. 9 (PARCAJ) subsol - (x)
Varianta a) - sec iune Varianta b) - sec iune
C.i. 1 C.i. 2 C.i. 3 C.i. 4 C.i. 1 C.i. 2 C.i. 3 C.i. 4
Varianta a) - plan (suprateran) Varianta b) - plan (suprateran)
C.i. 5 (PARCAJ) C.i. 1 C.i. 2 C.i. 3 C.i. 4
Varianta a) - plan (subteran) Varianta b) - plan (subteran)

Varianta a) Varianta b)
Fig. 6 - 1.A.2.1. Compartimentare cu pereţi antifoc (și planșee antifoc) în suprateran și subteran - caz
general
ANEXA 1.A. - Acoperi uri pană
pop Fig. 7 - 1.A.2.1. - Acoperiș
șipci căpriori
transversale tip șarpantă
șipci contrafișă pană
longitudinale
cosoroabă
astereală Fig. 8 - 1.A.2.1.
clești
pană Acoperiș tip
talpă
terasă
pop pop (conf. Prof. Dr.
Arh. Gh. Stan)
CT
IE
strat de difuzie, decompresiune și
protecție
hidroizolație
compensare (DDC) strat suport
strat de suport strat de protecție
termoizolație rezistentă termoizolație moale
strat de poză beton de pantă barieră contra vaporilor
strat de egalizare (peste spații cu umiditate
O
mai puțin de 65% - fără
strat de difuzie)
planșeu orizontal din beton armat monolit sau prefabricat fâșie de compensare
Acoperi orizontale
PR
protecție
hidroizolație
strat suport
strat de difuzie, decompresiune și
compensare (DDC) strat de protecție
strat de suport termoizolație moale
termoizolație rezistentă barieră contra vaporilor
(peste spații cu umiditate
strat de poză mai puțin de 65% - fără
strat de egalizare strat de difuzie)
rost între prefabricate fâșie de compensare
Acoperi
ANEXA 1.A. - Sec iuni pere i antifoc
streaşină realizată din produse a ³ 30 cm a + 2b ³ 1.20 m

¹ A1 sau A2-s1d0
perete antifoc de
perete antifoc de separare a
separare a compartimentelor
compartimentelor de incendiu
³ 30 cm de incendiu
a ³ 30 cm b b
Perete antifoc (de separare a
a compartimentelor de incendiu)
CT
SECŢIUNE PLAN PLAN
a + 2b ³ 1.20 m 2b + c ³ 1.20 m 2a + 2b + c ³ 1.20 m
perete antifoc de perete antifoc de perete antifoc de

separare a separare a separare a
compartimentelor compartimentelor compartimentelor
de incendiu de incendiu de incendiu
IE a
a b
b a b
c b c
PLAN PLAN PLAN

O
Fig. 9 - 1.A.2.1. Pereți de
perete antifoc de perete antifoc de separare a compartimentelor
separare a separare a
compartimentelor compartimentelor de incendiu
de incendiu de incendiu - secțiune orizontală
PR
b2 b2
b1
a1 a1 a1 a2
a a
perete antifoc de perete antifoc de perete antifoc de
separare a separare a separare a
compartimentelor compartimentelor compartimentelor
de incendiu de incendiu de incendiu
b1
b2
b2
a
b1 b2 b1
a Fig. 10 - 1.A.2.1. Exemplu - Pereți de
separare a compartimentelor de incendiu
a - secțiune orizontală
ANEXA 1.B. -
compartimentelor de incendiu)
1.) Pereţi cu rol de limitare a propagării focului/ ”firewall” (de protecţie contra incendiilor care limitează
propagarea in interiorul compartimentelor de incendiu) in functie de nivelul de stabilitate la incendiu al
construcţiei/ compartimentului de incendiu.
La cladiri civile se pot prevedea urmatorii pereţi cu rol de limitare a propagării focului, avand minimum
urmatoarele niveluri de performanta:
- Nivel I (125m ³ h) - REI/EI 180 (A1 sau A2-s1,d0), usi EI1 90-C5S200
- Nivel I (75m £ h < 125m) - REI/EI 180 (A1 sau A2-s1,d0), usi EI2 90-C5S200
- Nivel I (h < 28m) - REI/EI 120 (A1 sau A2-s1,d0), usi EI2 60-C5S200
- Nivel II - REI/EI 90 (A1 sau A2-s1,d0), usi EI1 45-C5S200
- Nivel II (+) - REI/EI 90 (A1 sau A2-s1,d0), usi EI2 45-C5S200
CT
- Nivel III - REI/EI 60 (A1 sau A2-s1,d0), usi EI2 30-C5S200
- Nivel III (+) - REI/EI 45 (A1 sau A2-s1,d0), usi E 30-C5Sa
- Nivel IV - REI/EI 30 (min B-s1,d0), usi EI2 15-C5Sa
- Nivel V - REI/EI 15 (min C-s1,d0), usi C5
La cladiri de productie/ depozitare se pot prevedea urmatorii pereţi cu rol de limitare a propagării
focului, avand minimum* urmatoarele niveluri de performanta:
- Nivel I - REI/EI 120 (A1 sau A2-s1,d0), usi EI2 60-C5S200
- Nivel II - REI/EI 90 (A1 sau A2-s1,d0), usi EI1 45-C5S200
- Nivel II (+) - REI/EI 90 (A1 sau A2-s1,d0), usi EI2 45-C5S200
-
-
Nivel III
Nivel IV
IE - REI/EI 60, usi E 30-C5Sa
- REI/EI 30, usi E 15-C5Sa
- Nivel V - usi C3
Pereții despartitori de protecţie contra incendiilor care limitează propagarea in interiorul
compartimentelor de incendiu sunt folosiți pentru:
----- divizarea* zonelor extinse (de exemplu a cladirilor civile cu lungime mare;
----- separarea minimă* a zonelor administrative fata de spatii de producție și
O
depozitare (in functie de densitatea sarcinii termice din spatiile
adiacente) atunci cand zonele administrative nu se constituie ca si
compartimente distincte de incendiu;
----- izolarea minimă* a instalatiilor de productie, a utilajelor, folosite in
procesul de producție acolo cand acestea sunt necesare (in functie de
PR
densitatea sarcinii termice din spatiile adiacente);

----- separarea minimă constructiva* între anumite zone de utilizare diferită (in
functie de densitatea sarcinii termice din spatiile adiacente), atunci cand
zonele respective nu se constituie ca și compartimente distincte de
incendiu;
----- separarea minimă constructivă* între zonele protejate de sisteme de
stingere automată a incendiilor si zonele neprotejate (în functie de
densitatea sarcinii termice din spatiile adiacente),
----- separarea minimă constructivă* a spatiilor de tip "open space" atunci
cand ariile acestora depasesc valoarea admisa de 400 m2 sau mai mult
și spatiile alaturate nu generează performanțe mai restrictive (in functie
de densitatea sarcinii termice din spatiile adiacente)
Nota generala*: cu valabilitate doar atunci cand spatiile alaturate nu genereaza performante mai
restrictive (nu rezulta cerinte mai mari sarcinilor termice (q) din
adiacente sarcinilor termice (q) cele mai mari din pe care le despart)
atunci cand separarea nu este constituita ca si compartiment distinct de incendiu
Pereţi cu rol de limitare a propagării focului (de protecţie contra incendiilor care limitează propagarea
in interiorul compartimentelor de incendiu) NU trebuie să secţioneze construcţia pe toată înălţimea
acesteia.
ANEXA 1.B. - Pereţi cu rol de limitare a propagării focului/ de sectorizare in functie de nivelul de
stabilitate la incendiu al construcţiei/ compartimentului de incendiu
Suprafaţa construită maximă admisă între spatii delimitate de pereţi de sectorizare, m2

Funcţiuni Numărul de niveluri supraterane Nivel de stabilitate la incendiu
maxim admise / înălţime totală
(până la coamă) I II III IV V
Locuinţe unifamiliale
3000 2500 1500 800 400
max. P+E sau P+M 1)
max P+2E sau P+E+M1)
2500 2000 1000 400 200
Locuinţe unifamiliale > P+2E şi ≤

P+5E
sau Nu se
2500 2000 800 300
Locuinţe unifamiliale cu până la 20 m admite*
înălţime totală (până la coamă/atic) 1)
2)
Locuinţe unifamiliale> P+5E

sau
Nu se Nu se
Locuinţe unifamiliale cu mai mult de 2500 2000 400
admite* admite*
20 m înălţime totală (până la
coamă/atic) 1) 2) 5)
Locuinţe semicolective P+E sau P+M
4000 2500 1500 800 400
Locuinţe
Blocuri de locuinţe semicolective ≤

P+2E (sau ≤ 10 m înălţime totală până
la coamă/atic)1) 4) 2500 2000 1000 400 200
Blocuri de locuinţe colective > P+2E şi

Locuinţe semicolective
< P+5E
sau Nu se Nu se
2500 2000 800
Blocuri de locuinţe colective cu până admite* admite*
la 20 m înălţime totală (până la
coamă/atic) 1) 3)
Blocuri de locuinţe semicolective ≥
P+5E
sau Nu se Nu se
2500 2000 400
Blocuri de locuinţe colective cu mai admite* admite*
mult de 20 m înălţime totală (până la
coamă/atic) 1) 2) 5)
Blocuri de locuinţe incadrate >P +11E
(inalte sau foarte inalte)
Nu se Nu se Nu se Nu se
2500
admite* admite* admite* admite*
Clădiri ≤ P+2E 4)
5000 3500 1500 800 200
Administraţii centrale sau locale,
financiar-bancare, sindicate,
Clădiri P+3E 4)
Nu se Nu se
3500 2500 1000
admite* admite*
Clădiri > P+3E şi ≤ P+5E Nu se
partide, birouri
Administrative
2000
sau admite* Nu se Nu se
Clădiri cu până la 20 m înălţime totală 3000
admite* admite*
(până la coamă/atic) 1) 2) 1500
500
> P+5E
sau Nu se Nu se Nu se
2500 1500
Clădiri cu mai mult de 20 m înălţime admite* admite* admite*
totală (până la coamă/atic) 1) 2) 5)
Clădiri inalte sau foarte inalte Nu se Nu se Nu se Nu se
2500
Clădiri P
20000 15000 5000 1000 500
Mall-uri, magazine, centre şi complexe
hipermarketuri, supermarketuri şi
comerciale, galerii comerciale,
15000 10000 5000 1000 500

Clădiri P+2E
10000 7500 3500 500 100
Clădiri > P+2E si ≤ P+5E
sau Nu se Nu se
7000 3500 1000
Clădiri cu până la 20 m înălţime totală admite* admite*
(până la coamă/atic) 1) 2)
Clădiri > P+5E
3500 2500
2500
Clădiri P
20000 15000 5000 1000 500
Magazine Cash & Carry, DIY, magazine
specializate (mobilier, electrocasnice
15000 10000 5000 1000 500
Clădiri P+2E
10000 7500 3500 500 100
etc.), pieţe/bazare

sau Nu se Nu se
7000 3500 1000
Clădiri > P+5E
3500 2500
Comerţ

2500
Clădiri P
autobuz, terminale de transport maritim
Terminale în aeroporturi, gări, stații de
și fluvial, telecabine și stații de
8000 3000 1500 800 400

Clădiri P+2E
3500 1500 1000 200 100
telescaun
sau Nu se Nu se
2200 1500 500
Clădiri > P+5E
2200 1500
2200
Clădiri P
Complexe de fitness /
clădiri sportive fără

îngrijire sănătate și
Clădiri P+1E 4)
gradene pentru
3500 2500 1500 800 400

spectatori;
Clădiri P+2E
2200 1500 1000 200 100
sau Nu se Nu se
2200 1500 500
Clădiri > P+5E
Complexe de fitness /
clădiri sportive fără
sau
îngrijire sănătate și
Nu se Nu se Nu se
gradene pentru
Clădiri cu mai mult de 20 m înălţime 2200 1500

admite* admite* admite*
spectatori;
Clădiri inalte sau foarte inalte

Nu se Nu se Nu se Nu se
2200
Clădiri P
Comerţ
3500 2500 1500 600 400

Clădiri P+2E
2200 1500 800 200 100
Alimentație publică

sau Nu se Nu se
2200 1500 400
Clădiri > P+5E
2200 1500
2200
Clădiri P
6000 4500 2250 600 300
Nu se Nu se
3000 2250 1200
admite* admite*
Spitale
Clădiri > P+3E şi ≤ P+5E

sau Nu se Nu se
3000 2250 600
Clădiri > P+5E
3000 2250
Sănătate

2200
6000 4500 2250 600 300
Clinici fără spitalizare continuă
Clădiri ≤ P+2E 3) Nu se Nu se
3000 2250 1200
admite* admite*
Clădiri > P+3E şi ≤ P+5E

sau Nu se Nu se
3000 2250 600
Clădiri > P+5E
3000 2250
I II III IV V
(până la coamă)
4000 3000 1500 500 200
Clădiri ≥ P+2E
si Nu se Nu se
2200 1500 800
Cultura
Clădiri > P+5E

Nu se Nu se
Sau mai mult de 20 m înălţime totală 2200 1500 400
admite* admite*
(până la coamă/atic) 1) 2) 5)
Clădiri inalte sau foarte inalte Nu se Nu se Nu se
2200 1500
Clădiri care adapostesc valori
3500 1500 1000 200 100
deosebite (de patrimoniu)
Clădiri P 3)
5000 4000 1500 800 200
Clădiri P+1E 3)
Nu se Nu se
4000 3000 1000
admite* admite*
Clădiri ≥ P+2E (sau ≤ 8 m) şi cu până
Nu se Nu se Nu se
preșcolar
la 20 m înălţime totală (până la 3000 2000

coamă/atic) 1) 2)
Clădiri > P+5E
2200 1500
Învăţământ
2200
Clădiri P 3)
5000 4000 1500 800 200
nonuniversitar şi universitar
primar, secundar, terţiar,
Clădiri P+1E 3)
Nu se Nu se
4000 3000 1000
admite* admite*
Clădiri ≥ P+2E (sau ≤ 8 m) şi cu până
Nu se Nu se Nu se
la 20 m înălţime totală (până la 3000 2000
coamă/atic) 1) 2)
Clădiri > P+5E
2200 1500
2200
Cabane montane P+1E+M
1500 1000 800 400 200
P+1E si ≤ 50 de persoane 3)
5000 3500 1500 800 400
Clădiri ≤ P+2E si ≤ 100 de persoane 3)
2500 2000 1000 500 300
sau
2000 1500 800 400 200
> 100 de persoane şi fără săli
Turism
aglomerate 2)
Clădiri > P+4E
şi Nu se Nu se
2000 1500 800
Clădiri > P+4E
2000 1500
Clădiri cu mai mult de 20m înălţime admite* admite* admite*
Clădiri înalte sau foarte înalte Nu se Nu se Nu se Nu se
2000
Clădiri ≤ P+E 3) 5000 3500 1500 800 400
Clădiri P+2E 3500 1500 1000 200 100
Clădiri ≥ P+2E
si Nu se Nu se
3000 2000 500
> P+5E
Cult
Sau mai mult de 20 m înălţime totală

Nu se Nu se Nu se
(până la coamă/atic) 1) 2) 5) 2500 1000

2000
Clădiri care adapostesc valori
deosebite (de patrimoniu) 3500 1500 1000 200 100
Note:
1)
- măsurată faţă de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenţie ale pompierilor
2) - nu se referă la construcţiile încadrate în nivelul de stabilitate la incendiu I.
3)
- nu se referă la construcţiile încadrate în nivelul de stabilitate la incendiu I şi II
4)
- nu se referă la construcţiile încadrate în nivelul de stabilitate la incendiu I, II şi III
5)
- nu se referă la clădirile înalte sau foarte înalte
- în cazurile în care construcţia proiectată se va încadra în numărul de niveluri supraterane maxim admise
precizate în tabel, dar nivelul de stabilitate la incendiu este superior, atunci se va opta pentru sistemele
compozite de izolare termică ale faţadei pline corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu proiectat,
dar acestea nu se vor lua in calcul la stabilirea nivelului de stabilitate la incendiu
ANEXA 1.B. - Pereți antifoc și pereţi cu rol de limitare a propagării focului
(de protecţie contra incendiilor care limitează propagarea in interiorul compartimentelor de
incendiu)
6m
Perete antifoc
(de separare a
CT
compartimentelor
de incendiu)
IE
O
Pereţi cu rol
de limitare a
propagării focului
PR
(de protecţie contra

incendiilor care
limitează propagarea
în interiorul
compartimentelor
de incendiu)
Fig. 1 - 1.B. Pereți antifoc și

pereţi cu rol de limitare a propagării focului
ANEXA 1.C. - Pereți antifoc și pereți rezistenți la foc la hale

perete antifoc min perete rezistent
REI 180/EI-M 180 la foc
i
rezisten la foc conform
peretelui antifoc (min
R180) de stabilitate la
incendiu
Varianta a) - plan Varianta b) - plan
CT
perete antifoc min perete rezistent
REI 180/EI-M 180 la foc
Varianta a) - sec iune Varianta b) - sec iune

Fig. 1 - 1.C. Hale parter cu perete antifoc (de separare a compartimentelor de incendiu) sau
IE
perete antifoc
perete antifoc
min REI 180/EI-M
min REI 180/
180 sau perete
O
EI-M 180
rezistent la foc
i
la foc conform la foc conform rezisten
ca a peretelui
PR
de stabilitate la de stabilitate la antifoc (min

incendiu incendiu R180)
Varianta a) - plan Varianta b) - plan
Fig. 2 - 1.C.
ROST
ROST
1 sau 2 x
perete antifoc 1 sau 2 x
min REI 180/ perete antifoc
EI-M 180 min REI 180/
EI-M 180
Plan
Fig. 3 - 1.C. Hale etajate Sec iune
ANEXA 1.C. - Pere i antifoc i pere i rezisten i la foc la hale
Poziție perete antifoc
Rm Rm
(Rm = rigla metalică) pe 6 m - acoperişul tip terasă să fie fără goluri, cu
rezistenţa la foc minimum REI 60 şi învelitoare
având clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1d0 sau
protejată cu materiale clasa de reacţie la foc A1
sau A2-s1d0 (şapă de ciment slab armată, mortar
Rm Rm
de protecţie, dale, pietriş, zgură etc.)
perete
antifoc
6m
CLADIRE
ETAJATA Fig. 4 - 1.C. Hale parter - Perete antifoc care
nu depăşeşte planul acoperişului
Invelitoare REI 60, incombustibila
CT
sau protejata cu materiale clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1d0
6m
perete perete
antifoc antifoc
NIVEL NIVEL NIVEL

STABILITATE STABILITATE NIVEL STABILITATE
III...V I...II STABILITATE III...V
Plan Plan
IE II
FEREASTRA
perete h ≥ 8m
O
antifoc
min REI60
NIVEL NIVEL
NIVEL
STABILITATE STABILITATE
STABILITATE
PR
NIVEL I...II II
III...V
STABILITATE
III...V perete
antifoc
Sec iune Sec iune
Fig. 5 - 1.C. Hale parter - Perete antifoc la hale cu înălțimi diferite

EXPLOZIE SI ANTIFOC
PERETE REZISTENT LA
PERETE ANTIFOC
DEPOZITARE PRODUCTIE
ANEXA
ANEXA
RISC MARE RISC FOARTE MARE

ȘI EXPLOZIE
Plan Plan
Fig. 6 - 1.C. Compartimentarea construcţiilor de producţie sau depozitare
ANEXA 2.A - Limitarea propagării incendiului pe faţadă
2.A.1 Regula H + L
2.A.1.1 Definiția H și L
H: fie cu 1.20 m, fie cu valoarea indicelui caracteristic determinat prin insumarea inaltimilor
(b+c+d). Atunci deschiderile/ ferestrele din nu sunt suprapuse, indicele H se de cea mai
L: planul exterior al elementelor de delimitare a elementelor de

direct deasupra deschiderilor suprapuse, inclusiv copertinele, acestea un obstacol rezistent la
foc (figura 1a). trebuie pe cea mai mare a golurilor suprapuse din fatade. valoare trebuie
CT
b
³1.20 m
d
c
Fig. 2 - 2.A.1.1.
Goluri
decalate in zidarie
Fig. 1 - 2.A.1.1 Caz general
IE
2.A.1.2 Participarea la indicele de înălțime (H=b+c+d).
:
a) zone continui, plasate deasupra cu pe
pentru insumarea la indexul de , rezistente la foc minimum EI 30 (minimum
O
EI 60 pentru cladiri foarte inalte) dispuse deasupra lor interiorul
adiacent peretelui sau panourilor de care trebuie
luate considerare din exterior, sau EI o i acolo unde normativul impune, sau
minimum RE(I) 60 pentru cladiri foarte inalte, sunt portante;
b) zone continui, prinse de cu pe
PR
pentru insumarea la indexul de , dispuse sub sau sub

grinzile care la + (figura 2a) interiorul , adiacent
peretelui sau panourilor de la foc minimum EI 60
(minimum EI 90 pentru cladiri foarte inalte), care trebuie luate considerare din
interior, sau EI i o acolo unde normativul impune, sau RE(I) i o 60/ minimum
RE(I) 90 pentru cladiri foarte inalte, este portant. poate fi
conform nivelului de stabilitate la incendiu necesar pentru structura
c) zone continui, plasate deasupra nivelului cu pe

pentru insumarea la indexul de , la foc minimum EI 30
(minimum E 60 pentru cladiri foarte inalte) dispuse deasupra nivelului lor
exteriorul adiacent peretelui sau panourilor de care
trebuie luate considerare din exterior, sau EI o i acolo unde normativul
impune, sau RE(I) o i este portant si zone continui, plasate dedesuptul
nivelului cu pe pentru insumarea la indexul
de , la foc minimum EI 60 (minimum EI 90 pentru cladiri foarte
inalte) dispuse dedesuptul nivelului lor exteriorul adiacent
peretelui sau panourilor de care trebuie luate considerare din
exterior, sau EI o i acolo unde normativul impune, sau RE(I) o i este
portant poate fi conform nivelului de stabilitate la incendiu
ANEXA 2.A
EI 30 o®i
etanșare
(R)E(I) o®i 30
min EI30
H³1.20m H³1.20m
(R)E(I) i®o 60
zone continui, prinse de plașeele
construcției, cu înălţimea de cel puţin
1,20 m (măsurată pe verticală),
dispuse în planul peretelui cortină
EI 60 o®i la
etanșare
(R)E(I) o®i 60 la clădirile foarte înalte
min EI30
clădirile foarte înalte
H³1.20m H³1.20m
(R)E(I) i®o 90 la
CT
clădirile foarte înalte
Fig. 1 - 2.A.1.2. - Rezistența la foc a elementelor care participă la indicele de înălțime (H)
Dacă următoarele trei condiții sunt îndeplinite simultan:
- un element de construcție care participă la indicele de inaltime H este fixat pe fata planseului;
- mai mult de 50% din înălțimea indicelui de inaltime H se află deasupra planseului;
- partea inferioară a indicelui de inaltime H, peste o înălțime minimă de 0,6 metri, respectă una
dintre soluțiile explicate mai sus;
IE
atunci partea superioară a indicelui H poate consta dintr-un geam termoizolant, a cărui compoziție de
bază este, de la interior la exterior, după cum urmează:
----- sticlă laminată cu o grosime minimă de 44/2, clasificată C-s3, d0;
----- un spațiu interior cu o grosime minimă de 14 mm;
----- geamuri cu grosimea minimă de 6 mm.
O
Geamul termoizolant poate include, de asemenea, unul sau mai multe straturi suplimentare de sticlă
poziționate la exterior. Înălțimea maximă a acestor geamuri care participă la indexul de inaltime
trebuie să fie mai mică sau egală cu 0,6 metri. Aceasta sticla termoizolanta trebuie inglobata într-un
cadru de oțel cu o înălțime de 20 mm. Fața inferioară a traversei inferioare a cadrului de oțel trebuie
protejată în partea opacă a indicelui de inaltime "H" (a se vedea figura), fie printr-o structura care
PR
acționează ca un deflector fix a părții opace a indicelui de inaltime"H". Această configurație este
valabilă și pentru fațadele cu panouri. Figura ilustrează configurația descrisa mai sus.
etanșare
min EI30 Fig. 2 - 2.A.1.2 - complement
(R)E(I) o®i 30 (60 la Ht£0.60m
H³1.20m de înălțime (H) - sticlă laminată
clădirile foarte înalte)
Ht³0.60m
(R)E(I) i®o 60 (90 la
etanșare
etanșare min EI30
(R)E(I) o®i 30 (60 la
min EI30 H³1.20m H³1.20m
(R)E(I) i®o 30 (60 la
grinda R 90/ R120 (R 180
la clădirile foarte înalte)
sau instalatie automata
Fig. 3 - 2.A.1.2 - Cazuri particulare - exceptii de sprinklere
ANEXA 2.A - 2.A.1.3. Participarea la indicele de lălțime (L).
:
Copertinele E30, E60 (RE30, RE60 sunt portante) pot participa la
indicele L (figura ). Pentru care incadraea in nivelul de stabilitate la
incendiu al planseelor este mai mic de 1 trebuie
pentru elementul din consola, ca aceea pentru plansee. Copertinele din beton
L
armat, pot fi folosite pentru nivelul incadrat de stabilitate la incendiu, daca
Fig. 1 - 2.A.1.3. -
2.A.2. Soluții constructive cu H + L Indicele de latime L
CT
d c+b d
L c a
L+d³1.20m
L+d ³ 1.20 m H(H=c+b) ³ 1.20 m L < 1.20 m

IE L+H(H=c+d) ³ 1.20 m
O
b b
d d d
c c
PR
H(H=c+d) ³ 1.20 m H(H=b+c+d) ³ 1.20 m H(H=b+d) ³ 1.20 m
b b
d d
L c L
Fig. 1 - 2.A.2. - Calcul
L < 1.20 m L < 1.20 m cu H + L

L+H(H=b+d) ³ 1.20 m L+H(H=b+c+d) ³ 1.20 m
ANEXA 2.A - 2.A.2.
ANEXA 2.A
L L
L³1.20m
L L L
L³1.20m
b b
CT
L
d d c+b
c c
L³1.20m b=0 b=0 b=0

L
IE L L L
d d d
c c c
O
L L+b+d³1.20m L L L
b b b b
PR
d d d d
c=0 c=0 c=0
Fig. 2 - 2.A.2. - Exemple soluții constructive cu H + L
c fără încadrare la foc

pentru
b risc mic de incendiu
Soluții privind propagarea
focului pe fațadă d
c+d³1.20m sau
sau prevăzut cu instalații automate
b+d³1.20m c+d³1.20m b+d³1.20m de sprinklere (doar la risc mic)
Fig. 3 - 2.A.2. - Exemple soluții constructive la cladiri cu inaltime obisnuita
ANEXA 2.A. - 2.A.3. Exemple de măsurători H și L - general
1. Etaj superior retras (Fig. 1- 2.A.3) L
L este luat considerare numai valoarea sa este mai mare sau
cm. H
2. Etaj superior in consola (Fig. 2 - 2.A.3. si Fig. 3 - 2.A.3.)
Valoarea L' trebuie considerare calculul L, numai
daca este mai mare de 80 cm, iar valoarea retragerii d este
considerare numai calculul lui L numai daca este mai mare de 15 Fig. 1 - 2.A.3.
cm
L'£80 cm i d'<15 cm => L=0
d'
L'£80 cm i d'³15 cm => L=d'
L'>80 cm i d'<15 cm => L'=L-80 cm
CT
L'>80 cm i d'³15 cm => L'=(L-80 cm)+d H
3. Decroș de supralumină la o fațadă complet vitrată (Fig. 4 -
2.A.3) L'
Pentru a putea lua considerare unei supralumini
Fig. 2 - 2.A.3.
calculul lui H, retragerea R nu trebuie 20 cm,
d'< 15 cm
4.
IE
Fațadă plană sau curbată înclinată pe mai multe niveluri
(parte opacă și parte vitrată) (Fig. 5 -2.A.3. si Fig. 6 - 2.A.3.) d'
Fig. 5 - 2.A.3.):
cm). H
Fig. 6 - 2.A.3.):
O
15 se regulile H de L'
Fig. 3 - 2.A.3.
d'³15 cm
15 nivelului inferior de sub nivelul trebuie
fie A1, A2s1do, E i o de incadrare cu nivelul necesar pentru
PR
stabilitatea la incendiu a structurii planseelor cu o incadrare

A1, A2s1d0 maximum E 60.
L R H
³ £
Fig. 4 - 2.A.3.
H H
Fig. 5 - 2.A.3. Fig. 6 - 2.A.3.

£
H
L
5. Parapete
Acestea sunt luate considerare pentru H (Fig. 7 - 2.a.3.)
de participare la indicele H. Cu toate L
acestea, punctuale prevazute pentru de ploaie (garguie), Fig. 7 - 2.A.3.
cu un diametru maxim de 80 mm, pot trece prin aceste parapete.
ANEXA 2.A. - 2.A.4. Ferestre și uși de balcoane/ terasă
care se deschid si nu au aceeasi clasificare de rezistenta / etanseitate la foc ca pentru zonele

continui de 1,20 m ale elementelor de copertina/ terasa, nu sunt luate considerare la
indicelui H.
L variabilă pe lățimea unei deschideri
Balcoanele sau consolele, amplasate unei deschideri care de rezistenta
CT
plan exterior plan exterior plan exterior
L
L
L
a) b) c)
plan exterior plan exterior plan exterior

IE
L L
L
d) e) f)
Fig. 1 - 2.A.4. - Tipuri de balcoane
O
Exemple de măsurători H + L - balcoane
PR
L3
L1 L1 L2 L1 L2
a.1) L1+H³1.20m a.2) L1+L2+H³1.20m a.3) L1+L2+L3+H³1.20m
L³1.20 m
L³1.20 m L3³1.20 m L3³1.20 m
a.4) daca L si L3 ³1.20m, a.5) daca L si L3 ³1.20m,

indicele H nu se normeaza indicele H nu se normeaza
Fig. 2 - 2.A.4 a.4.)

ANEXA 2.A. - 2.A
L3
L1 L1 L2 L1 L2
L³1.20 m
L³1.20 m
L3³1.20 m L3³1.20 m
CT
Fig. 3 - 2.A.4. - Exemple de măsurători H + L - balcoane (varianta a) de la punctul 2.a.4.)
L3
L1 L1 L2 L1 L2
a.1) L1+H³1.20m
IE
a.2) L1+L2+H³1.20m a.3) L1+L2+L3+H³1.20m
L³1.20 m
O
L³1.20 m L3³1.20 m L3³1.20 m

PR
Fig. 4 - 2.A.4. - Exemple de măsurători H + L - balcoane (variantele b) si f) de la punctul 2.a.4.)
L3
L1 L1 L2 L1 L2
L³1.20 m
L³1.20 m L3³1.20 m L3³1.20 m

Fig. 5 - 2.A.4. - Exemple de măsurători H + L - balcoane (varianta c) de la punctul 2.a.4.)
ANEXA 2. A. - 2.A.5 - exemple de limitare a propagării incendiului pe faţadă
³3m ³3m
min 60 cm
min 60 cm
min 60 cm
CT
Fig. 1 - 2.A.5. - Solutie
la scari exterioare
³ 1.20 m
³ 60 cm
IE ³ 1.20 m
³ 60 cm
³ 1.20 m
³ 60 cm
O
min 30 cm ³ 60 cm Fig. 2 - 2.A.5. - Solutie
alternativa la intersectia cu
balcoane
PR
min 60 cm min 60 cm
1.20 m 1.20 m
1.20 m min 60 cm 1.20 m min 60 cm
1.20 m 1.20 m
1.20 m min 60 cm 1.20 m min 60 cm
1.20 m 1.20 m
1.20 m min 60 cm 1.20 m min 60 cm
1.20 m
Fig. 3 - 2.A.5. - Solutie
min 60 cm 1.20 m min 60 cm
nerecomandata
1.20 m
min 30 cm min 30 cm
1.20 m 1.20 m
ANEXA 2. A. - 2.A.5 - exemple de limitare a propagării incendiului pe faţadă
60 cm 60 cm
60 cm 60 cm
60 cm 60 cm
min 60 cm
60 cm 60 cm
60 cm 60 cm
60 cm 60 cm
min 60 cm
60 cm 60 cm
60 cm 60 cm
60 cm 60 cm
min 60 cm
60 cm 60 cm
CT
60 cm 60 cm
60 cm 60 cm
min 60 cm
60 cm 60 cm 60 cm
60 cm 60 cm 60 cm
60 cm 60 cm
min 30 cm min 30 cm
60 cm
Fig. 4 - 2.A.5. - Solutie clasica

IE
O
min 60 cm
min 60 cm
60 cm
min 60 cm min 60 cm
min 60 cm
60 cm
PR
min 60 cm min 60 cm
min 60 cm
60 cm
min 60 cm min 60 cm
min 60 cm
60 cm
min 60 cm min 60 cm
min 60 cm
60 cm
min 60 cm min 60 cm
min 60 cm
60 cm
min 60 cm min 60 cm
min 60 cm
60 cm
min 30 cm
min 30 cm min 30 cm
Fig. 5 - 2.A.5. - Solutie recomandata

ANEXA 2.A. - 2.A.6 - Tipuri de fatade double skin
CT
IE
Fig. 1 - 2.A.6. - Fatada double skin "box" partitionata Fig. 2 - 2.A.6. - Fatada double skin "box"
pe verticala partitionata pe orizontala
O
PR
Fig. 3 - 2.A.6. - Fatada double skin "box"

partitionata pe orizontala si verticala Fig. 4 - 2.A.6. - Fatada double skin nepartitionata
Redactarea I
Anexa 2.B - fasii (benzi) pentru sisteme compozite de izolare termică
Principii realizare bordari si fasii (benzi) pentru sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereţilor
perimetrali, diferite de A1, A2-s1d0
Principiu:
- Lipirea completă a
fasiei/ benzii pe suport
(prin pieptănare)
- Lipirea completă prin
cordon închis
perimetral a fasiei/
benzii pe suport
- Șurub sau cui metalic
- Lipirea sau
încastrarea pe suport a
termoizolatiei
- Sistem de tencuială
subțire sau groasă
(grosime)
- t <200 mm - 1 fâşie
- t ≥200 mm - 2 fâşii
Varianta A Varianta B
Figura 1 - 2.B
Varianta A - Principiul de realizare a fâşiei orizontale continui de termoizolaţie clasa de reacţie la foc A1 sau
A2-s1d0 (grosime termoizolatie exterioară a pereţilor perimetrali diferită de A1, A2-s1d0 < 200 mm, cu
excepția fâşiei orizontale continui)
- t <200 mm
Varianta B - Principiul de realizare a fâşiilor (2) orizontale continui de termoizolaţie clasa de reacţie la foc A1
sau A2-s1d0 - suprapunerea a două benzi continue (grosime termoizolatie exterioară a pereţilor perimetrali
diferită de A1, A2-s1d0 ≥200 mm, cu excepția fâşiei orizontale continui)
t ≥200 mm
T1>t2
T2≥100 mm
Figura 2 - 2.B - Principiul de

realizare a fâşiilor/ benzilor
orizontale continui de
termoizolaţie clasa de reacţie la
foc A1 sau A2-s1d0 pe fațadele
cuprinzând goluri (usi si /sau
ferestre) in zidarie
g≤600 mm
200 mm≤h≤500 mm
Redactarea I

fara goluri in zidarie: cazul unui
sistem de tencuială groasă
- se aplică o singură fâşie la

începutul inferior al termoizolatiei
combustibile (nivelul de jos al
fâşiei/ benzii, la o distanță
maximă de 600 mm deasupra
cotei de inceput a termoizolatiei).

fara goluri in zidarie: cazul unui
sistem de tencuială groasă:
cazul unui sistem de tencuială
subțire
Pentru sistemele de tencuială

subțire, fâşiile/ benzile sunt
instalate după cum urmează:
- la startul inferior al
termoizolatiei combustibile
(nivelul de jos al fâşiei/ benzii, la
o distanță maximă de 600 mm
deasupra cotei de inceput a
termoizolatiei);
- la nivelul 1 (între parter și etajul
1 acoperit cu termoizolatiei
combustibila) și la nivelul 2 (între
etajele 1 și 2 acoperite cu
ETICS).
Redactarea I
Figura 5 - - 2.A.6 - Varianta A - H ≥ 1.10 m
Figura 5 - 2.B
Varianta A - H ≥ 1.10 m Varianta B - H < 1.10 m
Figura 5 - 2.B - varianta A - Protecția deschiderilor prin bordari de termoizolaţie clasa de reacţie la foc A1
sau A2-s1d0 (tâmplărie montată pe perete) pentru H> 1.10 m
- se aplică numai pe fațadele cu tâmplărie montată pe perete, indexul H (din H + L) fiind H ≥ 1.10 m
Benzile de protecție ce bordeaza golurile pot fi aplicate continuu între goluri și în lateralul acestora. Aceste
benzi au aceeași grosime ca termoizolaţie diferita de clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1d0.
Caracteristicile izolației utilizate pentru realizarea acestor benzi de bordare sunt următoarele:
- vată minerală bazaltica conform standardului SR EN 13162;
- densitate nominală> 90 kg / m3;
- Euroclasa A1;
Banda de vată minerală bazaltica va fi lipită în întregime
Figura 5 - 2.B - varianta B - Protecția deschiderilor prin bordari de termoizolaţie clasa de reacţie la foc A1
sau A2-s1d0 (tâmplărie montată pe perete) pentru H> 1.10 m
- se aplică numai pe fațadele cu tâmplărie montată pe perete, indexul H (din H + L) fiind H < 1.10 m
Redactarea I
foc A1 sau A2-s1d0 pe pentru
amenajarea pe aceeași fațadă,
indexul H (din H + L) fiind H <
1.10 m

foc A1 sau A2-s1d0 pe fațade la
colțuri, , indexul H (din H + L)
fiind H < 1.10 m
Figura 7 - 2.B.6 - Principiul de realizare pe fațade, la colțuri

Redactarea I
Figura 8 - 2.B - Principiul
realizării încastrărilor/
retragerilor în cazul unui sistem
de tencuială subțire, de realizare
a fâşiilor/ benzilor orizontale
continui de termoizolaţie clasa
de reacţie la foc A1 sau A2-s1d0
pe fațadele fara goluri in zidarie,
la e o fațadă încastrată/ cu
retrasă, indexul H (din H + L)
fiind H < 1.10 m
Atunci când soluția anterioara

este aplicată pe o fațadă
încastrată/ retrasă, portiunea
dintre ferestre si cele două
fațade adiacente trebuie de
asemenea sa aiba aplicata
continuu, între goluri și în
lateralul acestora cu
foc A1 sau A2-s1d0, indiferent
dacă sunt fără sau cu deschideri
Figura 8 - 2.B - Principiul realizării retragerilor
Figura 9 - 2.B - Principiul realizării supra-termoizolației în sisteme compozite de izolare termică exterioară a
pereţilor perimetrali diferite de A1, A2-s1d0 existente:
- Lipirea completă a benzii pe suport
- Șurub sau cui metalic
- Calibrarea pe termoizolatia diferita de A1, A2-s1d0 existenta
Sistem de tencuială subțire sau groasă
Redactarea I
Figura 10 - 2.B - Balcoane și console care sunt parte integrantă din structură
Figura 10.a - 2.B - Detalii balcoane și console care sunt parte integrantă din structură
În cazul în care balconul/ consola integrat(a) in structură participă la indicele H + L (de exemplu, atunci când
este în beton), dispunerea fasiilor/ benzilor continue trebuie să respecte principiile ilustrate în figura 10.-
principiu de realizare a fâşiilor/ benzilor orizontale continui de termoizolaţie clasa de reacţie la foc A1 sau
A2-s1d0 pe înălțimea "g"
Redactarea I
Figura 11 - 2.B - Balcoane separate de structura
În cazul în care balconul este detașat de structura principală, dispunerea fâşiilor/ benzilor continue trebuie să
respecte principiile ilustrate în figura 11.
Figura 22
Balcoane separate de structura
Notă: balconul separat de structura nu participă la indicele H+L
Figura 11.a - 2.B - Detalii balcoane separate de structura

Redactarea I
Figura 12 - 2.B - Principii de
realizare a portiunilor retrase de
acces, în funcție de adâncimea
acestora.
Acces/ intrare prin portiune

retrasa care întrerupe banda de
suprapunere din partea de jos a
termoizolatiei diferite de A1, A2-
s1d0
Figura 12 - 2.B
Varianta a - P≤ 0,5 m Varianta b - P> 0,5 m
Figura 12.a - 2.B - Detalii principii de realizare a portiunilor retrase de acces

Redactarea I
foc A1 sau A2-s1d0 pe fațade la
colțuri, in cazul deschiderilor
mari
Fâşii/ benzi continue sunt
realizate pe conturul deschiderii
atunci când înălțimea acesteia
din urmă depășește înălțimea
planseului dintre parter și etajul 1
Figura 13 - Figura 13 - Principii de realizare in cazul deschiderilor mari

foc A1 sau A2-s1d0 pe fațade
cu etaje inferioare retrase
Figura 14 - 2.A.6 - Principii de realizare pe fațade cu etaje inferioare

retrase
Redactarea I

foc A1 sau A2-s1d0 pe fațade
cu logii
- indiferent de adancimea
acesteia
Figura 15 - Principii de realizare pe fațade cu logii

foc A1 sau A2-s1d0
pe fațade cu deschideri cu
înălțime mai mică sau mai mare
decât celelalte
L> 0,5 m
200 mm <h <500 mm
Figura 16 - 2.B - Principii de realizare pe fațade cu deschideri diferite

Redactarea I
Figura 16.a - 2.B - Detalii principii de realizare pe fațade cu deschideri diferite
Figura 17 - 2.B - Principii de realizare a fâşiilor/ benzilor orizontale continui de termoizolaţie clasa de reacţie
la foc A1 sau A2-s1d0 pe fațade cu înălțimi diferite
În cazul existentei decroşurilor între etaje, se aplică principiile din figura 17.
Figura 17.a - 2.B - Detalii principii de realizare pe fațade decroşate cu înălțimi diferite
Redactarea I
foc A1 sau A2-s1d0 pe teren în
pantă
ANEXA 2.C - Atriumuri
Atriumul al cărui volum liber este închis pe toate feţele laterale şi a cărui lăţime minimă este mai mică
sau egală cu înălţimea faţadei celei mai înalte şi care este deschis la partea superioară cel puţin 90%,
este considerat atrium descoperit (Figura 1 - 2.C).
lălțime Cea mai mică dimensiune a unui atrium este definită ca

minimă fiind diametrul cilindrului drept inscripționat pe întreaga
înălțime a atriului, în spațiul liber dintre:
- extremitațile balcoanelor pentru atriumuri deschise;
- pereți verticali pentru atriumuri închise;
înălțime
totală - extremitați ale balcoanelor și pereți verticali pentru
atriumuri deschise pe o parte și închise pe cealaltă
parte
CT
Secțiunea de bază a atriumului este cea mai mare dintre
secțiunile orizontale incluse între elementele de
construcție care delimitează atriumul (conform
alineatului precedent). La fiecare nivel, secțiunea
decalajului dintre elementele de construcție trebuie să
Fig. 1 - 2.C - Atrium descoperit
fie cel puțin egală cu jumătate din această secțiune de
bază.
Volumul de bază al atriumului este produsul secțiunii de
lălțime
IE bază înmulțita cu înălțimea totală a atriului, măsurată la
plafonul ultimului nivel.
minimă
Atriumul ale cărui dimensiuni sunt precizate anterior şi
care este acoperit total sau parţial (mai mult de 10%)
înălțime este considerat atrium acoperit. La această categorie se
totală disting două tipuri de atriumuri acoperite:
O
· atriumurile acoperite deschise
sunt volume în care unul sau mai
multe niveluri sunt deschise
permanent către volumul central (Fig.
PR
2 si 4 ).
Fig. 2.a - 2.C - Atrium acoperit deschis · atriumurile acoperite închise sunt
volume unde toate nivelurile (cu
excepția nivelului inferior) sunt închise
lateral prin pereţi, chiar dacă în aceşti
pereţi de la nivelul inferior există
goluri, sau dacă nivelurile au
lălțime balcoane sau o circulaţie orizontală
minimă deschisă între pereţi şi volumul
atriumului (Fig. 3 a si b)
înălțime
totală Prevederile din normativ se referă la acele atriumuri
acoperite, care au proiecţia la sol a lăţimii celei mai mici
de cel puţin (în care H este cea mai mică înălţime a
atriumului) şi care au cel puţin patru niveluri pe una sau
mai multe laturi ale clădirii adiacente atriumului.
La realizarea unor atriumuri, patio sau curţi de

lumină pe mai puţin de 4 niveluri şi acoperite, zonele
Fig. 2.b - 2.C - Atrium acoperit deschis
pline cu înălţimea de cel puţin 1,20 m, dintre niveluri, în
dreptul planşeelor, trebuie să fie E 30 .
ANEXA 2.C. - Atriumuri
lălțime
minimă lălțime
minimă
înălțime înălțime
totală totală
CT
Fig. 3.a - 2.C - Atrium acoperit închis Fig. 3.b - 2.C - Atrium acoperit închis
IE sectiune de baza
(sectiune
minimă)
înălțime
totală
O
lălțime
minimă
PR
Fig. 4 - 2.C - Atrium - sectiune si volum
elemente elemente
vitrate vitrate
înălțime înălțime
totală totală
lălțime
minimă
Fig. 5 - 2.C - Atrium - dimensiuni Fig. 6 - 2.C - Atrium - dimensiuni

ANEXA 2.C.
VARIANTA 1 Clădirea are atrium, zona etajată având minimum 4 niveluri (fig. Fig. 7 - 2.C varianta a și
b).
ATRIUM PASARELĂ
B
A A B
l
ATRIUM
CT
PLAN PLAN
scară funcțională decorativă
- nu constituie cale de evacuare
trapă fum E30 pe toată înălțimea
trapă fum SAU
zone continui
prinse de planșee
IE H
E30(o®i)
min. 1,20
l
O
SECȚIUNE (I) A-A SECȚIUNE (I) A-A
Condiție: l >√7H (H>7.0m) Condiție: l >√7H (H>7.0m)

Varianta b)
Varianta a)
PR
Fig. 7 - 2.C - Clădiri cu atrium - variante
VARIANTA 2 Clădirea se consideră fără atrium, având mai puţin de 4 niveluri (fig. 8 - 2.C.).
C C
PLAN SECȚIUNE C-C

Fig. 7 - 2.C - Clădire fără atrium
ANEXA 2.C.
ATRIUM (PAŢIO, CURTE DE LUMINĂ) incintă închisă din interiorul unei construcţii, delimitată pe una sau
mai multe laturi de cel puţin patru niveluri ale construcţiei.
• Atriumurile pot fi neacoperite sau acoperite (fig. 8 - 2.C.).
Fig. 8 - 2.C - Atrium acoperit sau neacoperit
CT
• Atriumurile tratate în normativ, sunt cele care îndeplinesc condiţiile:
1) sunt delimitate pe una sau mai multe laturi de minimum patru niveluri ale clădirii;
2) sunt acoperite şi au lăţimea cel puţin 7 H(H fiind cea mai mică înălţime a atriumului).
3) îndeplinesc condiţia I ≥ √7H (fig. 9 - 2.C.).
NOTĂ: Atriumurile care nu
îndeplinesc raportul I ³ 7H,
prezintă efectul de "COŞ"
în caz de incendiu şi nu
IE sunt recomandate. Atunci
când se folosesc trebuie să
H
îndeplinească condițiile
prevăzute de Art. 2.4.9.1.
H
(2) și Art. 2.4.9.11. (2).

O
≥√7 ≥√7H
H
• Amplasarea atriumurilor în raport cu clădirea, poate fi adiacentă (pe una până la trei laturi) sau
înglobată (fig. 10 - 2.C.).
PR
CLADIRE PLAN CLADIRE PLAN

ATRIUM
ADIACENT ADIACENT
(1 latură) (2 laturi)
ATRIUM
CLADIRE CLADIRE
PLAN ATRIUM PLAN

ATRIUM
ADIACENT ÎNGLOBAT
(3 laturi) (toate laturile)
Fig. 10. - 2.C - Amplasarea atriumurilor în raport cu clădirea
21
ANEXA 2.C.
• Faţă de nivelurile clădirii atriumul poate fi închis cu pereţi plini (fig 11 - 2.C., variantele a, b),
pereţi vitraţi (fig 12 - 2.C.) sau neînchis (fig 13 - 2.C.).
min E30 zone continui E30 (o®i)
h ³ 1.20 m h ³ 1.20 m min
CT
N
VIED
LE
REFERI NȚĂ N
VIED
LE
REFERI NȚĂ
pereți plini pereți vitrați min E30

Figura 11 - 2.C. - Închidere atrium - Atriumuri cu pereți plini
ecrane DH60 - nivel

IE stabilitate I și II
(DH30 în rest)
h> 50 cm
O
Figura 12 - 2.C. -
Închidere atrium -
Atriumuri cu
pereți vitrați
PR
N
VIED
LE
REFERI NȚĂ
ecrane
h > 50 cm
pereți vitrați
ecrane
h > 50 cm
50 cm
N
VIED
LE
REFERI NȚĂ N
VIED
LE
REFERI NȚĂ
Figura 13 - 2.C. - Închidere atrium - ATRIUMURI NEDELIMITATE CU PERETE

ANEXA 2.C. -
• Depozite de materiale şi/sau substanţe combustibile, neseparate de atrium NU SUNT ADMISE.
• În construcţiile cu atrium nu se recomandă
dispunerea adiacentă, neseparată de atrium, a unor
spaţii cu risc mare de incendiu, iar când totuşi se
prevăd (comerţ, expoziţii şi altele similare cu densitatea
sarcinii termice - q peste 840 Mj/m2), aceste spaţii se
echipează obligatoriu cu instalaţii de detectare,
1.20 m 1.20 m 1.20 m 1.20 m semnalizare și alarmare, precum şi automate de
stingere a incendiilor. Atunci când adiacent atriumului
RISC MARE se prevăd spaţii cu functiuni de sanatate, cazare
invatamant, comert, expozitii si altele similare
atriumurile se prevad cu sisteme de evacuare a fumului
şi gazelor fierbinţi în caz de incendiu.
RISC MARE
• Depozitele de materiale şi/sau substanţe
CT
combustibile se separă faţă de atriumuri cu elemente
rezistente la foc, alcătuite şi dimensionate
RISC MARE corespunzător densităţii sarcinii termice (q) din
ATRIUM
depozitele respective, dar minimum EI 120.
min EI120
DEPOZIT
Figura 13 - 2.C. - Atrium - spaţii cu risc mare de incendiu
- detector - sprinkler
soluție nerecomandată, dar posibilă cu măsurile prevăzute în normativ
Circulaţiile comune orizontale deschise spre atrium, se prevăd la limita lor spre atrium (sub
pentru nivelul I
IE
planşee) cu ecrane continui având înălţimea de cel puţin 50 cm şi rezistenţa la foc minimum DH 60
II de stabilitate la foc, respectiv minimum DH 30 pentru celelalte niveluri de
stabilitate la foc şi cu sprinklere amplasate corespunzător având durata de funcţionare de minimum 60
minute, dacă spaţiile adiacente sunt echipate cu astfel de instalaţii (fig 14 - 2.C., varianta a); pot
constitui ecrane continue grinzile structurii care au înălţimea de cel puţin 50 cm sub planșeu,
dedesuptul cărora se pot continua cu ecrane continue (fig 14 - 2.C., varianta b). Circulaţiile comune
orizontale închise spre atrium, se prevăd la limita lor spre atrium cu panouri de tâmplărie care se
O
separă prin zone continue pline (parapete), rezistente la foc cel puţin EI 60 pentru nivelul I II de
stabilitate la foc, respectiv minimum EI 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la foc şi înălţimea
minimă de 1,20 m sau conform Art. 2.4.9.4. (2) (fig 14 - 2.C., varianta c).
ecran DH60 - nivel stabilitate I și II (DH30 în rest)
gura gura
PR
evacuare evacuare
fum fum
³1,20 m
³1,20 m
³1,20 m
(opțional) (opțional)
min. 50 cm
min. 50 cm
min. 50 cm
plafon
plafon suspendat
suspendat
ATRIUM
ATRIUM
ATRIUM
perforat
plin EI60 - nivel
> 2.00 m
> 2.00 m
> 2.00 m
sau fără plafon

spațiu liber stabilitate
sau trafor I și II
(EI30 în rest)
³1,20 m
³1,20 m
³1,20 m
CIRCULAȚIE CIRCULAȚIE CIRCULAȚIE

min. 50 cm
min. 50 cm
min. 50 cm
Figura 91b
Varianta a) Varianta b) Varianta c)

Figura 14 - 2.C. - Circulaţiile comune orizontale deschise (variante a și b) și închise (varianta c)
ANEXA 2.D - Ascensoare
2.D.1 Ascensoare - P de acces si interventie a pompierilor
„Puț de acces si interventie a pompierilor” se referă la un hol protejat și presurizat din care se
acceseaza un lift de interventie și care are acces direct catre o scară protejată în scopul stingerii
incendiilor. Este obligatoriu la clădiri înalte și foarte înalte și are caracter de recomandare la celelalte
tipuri/ funcțiuni de clădiri.
- Podeaua holului trebuie să fie gradată de la ușa ascensorului spre ușa încăperii
tampon ventilată în suprapresiune cu o panta de maximum 1: 200 pentru a preveni
scurgerea apei în puțul liftului. Încăperea tampon ventilată în suprapresiune oferă o zonă
tampon pentru a preveni intrarea fumului în scara protejată. Lobby-ul acționează ca o zonă
de lucru pentru pompieri în desfășurarea operațiunilor de stingere a incendiilor si este
necesar să se limiteze dimensiunea la max. 10m2 pentru a preveni utilizarea spațiului în alte
scopuri.
CT
IE
Delimitare puțului echivalentă
cu cea a casei de scară
Fig. 1 - 2.D.1 - Puț protejat de acces și intervenție a pompierilor
O
Observații:
1). Puțul trebuie protejat integral minimum REI 120 (REI 180 pentru nivelul I de stabilitate la incendiu),
protecția implicând ascensor, încăpere tampon ventilată în suprapresiune și scară protejată.
2) Scara trebuie conformată ca scara de interventie ce se presurizeaza conform SR EN 12101, cu
clasa de presurizare necesara intervenției, aceasta necesitând uși deschise în timpul intervenției.
PR
3) În cazul în care scara de evacuare prevăzută in puțul protejat este folosită și pentru accesul forțelor
de intervenție precum și pentru evacuarea persoanelor, lățimea liberă a rampei scării și cea a ușilor
de acces către aceasta (exceptand ușa de la ascensorul de intervenție) se măresc față de
dimensiunile necesare fluxurilor normale de evacuare cu minimum 60 cm pentru fiecare flux (lăţimea
minimă a pasajului liber al uşii de cabină trebuie să fie de minimum 80 cm).
4) În cazul în care este folosit doar pentru accesul forțelor de intervenție, lățimea liberă a rampei scării
și cea a ușilor de acces către aceasta, precum și ușa de la ascensorul de intervenție au dimensiunile
libere de min 80 cm .
5) În cazul în care este folosit și pentru accesul forțelor de intervenție precum și pentru evacuarea
persoanelor cu disabilități (cu targa), lățimea liberă a rampei scării și cea a ușilor de acces către
aceasta precum și ușa de la ascensorul de intervenție pentru maximum 2 fluxuri vor respecta
prevederile normate [1,40 m pentru uşi, rampele scărilor (cu paliere / podeste de 2,20 m adâncime),
2,50 m pentru spaţiile din faţa ascensoarelor dispuse pe o parte şi 3,00 m atunci când ascensoarele
sunt dispuse faţă în faţă, iar cabinele de ascensor vor avea lăţimea de minimum 2,00 m şi lungimea
de minimum 2,50 m]. Încăperile-tampon de acces la ascensor se prevăd cu suprafața minimă de 5,00
m și lățimea minimă de 1,50 m; în fața ușilor de palier ale acestor ascensoare se asigură o zonă de
așteptare dimensionată proporțional cu numărul persoanelor cu handicap locomotor (respectiv 2,00 m
pentru fiecare dintre aceștia) iar zona de așteptare nu trebuie să blocheze circulația de evacuare spre
scară a celorlalți utilizatori;
2.D.2 Ascensoare - ime obi
Ascensoarele pentru circulaţia funcţională, de persoane, de marfă şi alte sisteme de transport
de materiale pe verticală din clădiri vor avea puţuri proprii, separate cu pereţi din clasa de reacție la
foc A1, A2s1d0 şi rezistenţi la foc corespunzător nivelului de stabilitate la incendiu asigurat, tipului de
clădire şi destinaţiei conform Art. 2.4.4.2.1. (1), în care sunt admise numai goluri de acces (de palier),
din nivelurile construcţiei. Golurile de acces la ascensoarele mici de materiale (tip monte-charge),
electrice sau hidraulice, se protejează cu uşi rezistente la foc conform Art. 2.4.4.2.3. (1).
CT
Fig. 1 - 2.D.2 - Ascensoare mici de materiale
Într-un singur puţ sunt admise maximum trei cabine de ascensor (fig.38).
IE
O
Varianta a) - puţ pentru o cabină Varianta a) - puţ pentru două cabine
PR
Fig. 2 - 2.D.2 -
Cabine de ascensor
Varianta a) - puţ pentru trei cabine
Ascensoarele pentru intervenţie în caz de incendiu

trebuie dispuse în puţuri proprii, cu pereţi rezistenţi la
foc min EI/REI 120, clasa de reacţie la foc A1 sau 2xEI245-C5S200 - suprateran
A2-s1d0 iar golurile de palier se protejază cu uşi 2xEI290-C5S200 - subteran
rezistente la foc min EI90 sau încăperi tampon
prevăzute cu uşi rezistente la foc min EI245-C5S200 la
nivelurile supraterane ale construcţiei şi cu încăperi
tampon protejate, prevăzute cu uşi rezistente la foc
minimum EI290-C5S200 la nivelurile subterane. ascensor pentru
intervenție
1100 mm x1400 mm
Fig. 3 - 2.D.2 - Ascensor de intervenție
2.D.2 Ascensoare - Clădiri cu înalte și foarte înalte
Ascensoarele de persoane, de marfă, tip monte-charge dispuse de ascensoare
proprii, separate de restul prin la foc min EI/REI 120 (EI/REI 180 la
foarte , pentru ascensoarele de persoane, respectiv EI/REI 180 (EI/REI 240 la foarte
pentru celelalte tipuri de ascensoare ori sisteme caz, rezistente la foc
minimum REI 120 (REI 180 A1 sau A2-s1d0.
Ascensoare de persoane - La nivelurile supraterane - de palier rezistente la foc minimum EI

60 (EI 90 la foarte sau tampon protejate, cu sistem de evacuare a
fumului gazelor caz de incendiu, atunci nu au ferestre directe spre exterior
rezistente la foc EI2 30-C5S200 (EI2 45-C5S200 .
Ascensoarele de tip monte-charge - La nivelurile supraterane - de palier rezistente

la foc EI 90 (EI120 la foarte sau prin realizarea unor tampon de acces protejate,
CT
cu sistem de evacuare a fumului gazelor caz de incendiu, atunci nu au
ferestre directe spre exterior rezistente la foc EI2 45-C5S200 (EI2 60-C5S200 la foarte
.
La nivelurile subterane ale accesul la ascensoarele de persoane, de tip

monte-charge la alte sisteme de transport materiale pe - prin tampon protejate,
cu sistem de evacuare a fumului gazelor caz de incendiu sau ventilate
EI2 90-C5S200 (EI2 120-C5S200 .
IE
ASCENSOARE DE PERSOANE
EI60 sau ITVS 2xEI230-C5S200 - suprateran EI90 sau ITVS 2xEI245-C5S200 - suprateran
2xEI290-C5S200 - subteran 2xEI290-C5S200 - subteran
EI90 sau ITVS 2xEI245-C5S200 - suprateran EI120 sau (ITVS) 2xEI260-C5S200 - suprateran
O
(ITVS) (ITVS)
2xEI290-C5S200 - subteran 2xEI290-C5S200 - subteran
PR
ascensor de
persoane
- EI/REI 120 (EI/REI 180 -

ascensoare de persoane,
- EI/REI 180 (EI/REI 240 -
celelalte tipuri de ascensoare ascensor de
- REI 120 (REI 180 , A1 sau A2-s1d0.
Fig. 5 - 2.D.2 -
2.D.2 Ascensoare - Clădiri cu înalte și foarte înalte
Ascensoarele pentru transportul bolnavilor cu targa ori căruciorul sau a persoanelor cu

dizabilităţi/handicap, ascensoarele dispuse propriu separat de restul prin
la foc minimum EI/REI 180 (EI/REI 240 la foarte caz,
rezistente la foc minimum REI 120 (REI180 la foarte , clasa de la foc A1 sau
A2-s1d0.
La nivelurile supraterane - de palier rezistente la foc EI 90 (EI 120 la foarte sau

prin realizarea unor tampon de acces protejate, cu sistem de evacuare a fumului
gazelor caz de incendiu, atunci nu au ferestre directe spre exterior rezistente la
foc EI245-C5S200 (EI2 60-C5S200 .
La nivelurile subterane - de palier rezistente la foc EI 120 (EI 180 la foarte ori
CT
prin realizarea unor tampon de acces protejate, cu sistem de evacuare a fumului
gazelor caz de incendiu, atunci nu au ferestre directe spre exterior rezistente la
foc EI260-C5S200 (EI2 90-C5S200 .
Au timp de minimum 120 minute (180 minute la foarte de

la izbucnirea incendiului;
Ascensor de intervenţie - se prevede cu

IE propriu, separat de restul de exterior,
cu la foc REI/EI 180 (EI/REI 240 la foarte caz,
rezistente la foc minimum REI 120 (REI 180 la foarte , clasa de la foc A1 sau
A2-s1,d0 goluri de acces protejate cu tampon de acces protejate, cu sistem de
evacuare a fumului gazelor caz de incendiu, atunci nu au ferestre directe spre
exterior rezistente la foc EI2 60-C5S200 (EI2 90-C5S200 la foarte la nivelurile
O
supraterane tampon cu EI2 90-C5S200 (EI2 120-C5S200 la foarte
sistem de evacuare a fumului gazelor caz de incendiu sau ventilate suprapresiune,
la nivelurile subterane. Va avea timp de 180 de minute (240 minute la
de la izbucnirea incendiului.
ASCENSOARE PENTRU TRANSPORTUL BOLNAVILOR CU TARGA ORI
PR
EI90 sau ITVS 2xEI245-C5S200 - suprateran

2xEI260-C5S200 - subteran
EI120 sau ITVS 2xEI260-C5S200 - suprateran

(ITVS) 2xEI290-C5S200 - subteran
ASCENSOARE PENTRU TRANSPORTUL

PERSOANELOR
-
- EI/REI 180
(EI/REI 240
- REI 120 (REI180 la
, A1 sau A2-s1d0.
Fig. 6 - 2.D.2 -
ANEXA 2E - "Instalaţii şi echipamente specifice energiei regenerabile" - dispozitive

fotovoltaice
CT
IE
O
PR
Fig. 1 - 2.E. - Dispozitive fotovoltaice aplicate si integrate

Faţadele si acoperisurile în care sunt integrate dispozitive fotovoltaice (BIPV), vor avea:
a) termoizolaţia faţadei incombustibilă, indiferent de destinaţie şi/sau de regimul de
înălţime al clădirii;
b) ancorări şi asamblări incombustibile, indiferent de destinaţie şi/sau de regimul de
înălţime al clădirii;
c) legături de echipotenţializare şi legare la pământ, în conformitate cu normativele
de specialitate.
d) stratul pe care se aplica trebuie sa indeplineasca performanta de minimum EI 30
sau între panourile fotovoltaice care sunt integrate în sistemele de pereți cortină sau
tâmplărie exterioară, la fiecare nivel, pentru întârzierea propagării incendiilor între
nivelurile construcţiei prin exteriorul închiderii perimetrale (pe faţade), se prevăd una
din măsurile prezentale la Art. 2.3.6.1.2. sau se prevăd cortine (EI), obloane (EI2) sau
bariere de fum (DH) cu aceeași rezistență cu a elementului prevăzut pentru
întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcţiei prin exteriorul închiderii
perimetrale sau se prevad sisteme active de stingere a incendiilor (perdea de apă)
amplasate în interiorul cladirii, la o distanță de maxim 30 cm de închiderea
perimetrală.
CT
IE
O
PR
Fig. 2 - 2.E. - Exemplu amplasare dispozitive fotovoltaice pe terasa - distante
þ ý
Fig. 3 - 2.E. - Exemplu amplasare - traversare pereti antifoc
ANEXA 2.F. -
2.F.1. - Sta ii de pompare
Stația de pompare care asigură un debit de stingere mai mare de 4.2 l/s, se separă cu elemente clasa
de reacţie la foc A1 sau A2-s1d0, rezistente la foc corespunzător densităţii sarcinii termice (q) din
încăperile adiacente, dar minimum EI/REI 180 pentru pereţi şi minimum REI 90 pentru planşee.
Staţia de pompare cu debit mai mare de 4.2 l/s poate să comunice cu restul construcţiei
printr-un gol funcţional protejat cu uşă rezistentă la foc EI2 90-C3 sau prin încăpere
tampon protejată, (dacă nu are ferestre directe spre exterior) şi prevăzută cu uşi
rezistente la foc EI2 45-C3. În încăpere se pot monta numai instalaţiile, dispozitivele şi
aparatele specifice acestei funcţiuni şi va avea asigurată o cale de acces din exterior
(uşă directă din exterior sau dintr-o scară comună de circulaţie).
CT
PLANSEU>1h30'
PERETI DE SEPARARE >3h
elemente de separare
rezistente la foc elemente de separare
elemente de separare (min EI/REI 180 pereţi şi
rezistente la foc rezistente la foc
REI 90 planşee) (min EI/REI 180 pereţi şi
(min EI/REI 180 pereţi şi
REI 90 planşee) REI 90 planşee)
CONSTRUCTIE
STAȚIE STAȚIE CURTE

DE
IE DE DE
POMPARE POMPARE LUMINĂ CURTE
debit > 4.2 l/s debit > 4.2 l/s DE
LUMINĂ
STAȚIE
CONSTRUCTIE DE
O
POMPARE
debit > 4.2 l/s
PLAN SECTIUNE
Fig. 1 - 2.F.1. - Stație de pompare separată de restul construcţiei şi
numai cu acces direct din exterior (la subsol având curte de lumină)
PR
elemente rezistente la foc

min EI/REI 60 pereţi
elemente de separare rezistente la foc şi REI 45 planşee la
min EI/REI 180 pereţi şi REI 90 planşee la debit > 4.2 l/s debit £ 4.2 l/s)
STAȚIE STAȚIE
DE POMPARE DE POMPARE
debit > 4.2 debit £ 4.2
l/s l/s
CORIDOR COMUN CORIDOR COMUN
uşă rezistentă la foc EI2 90-C3 uşă rezistentă la foc EI2 30-C3
sau încăpere tampon protejată (debit £ 4.2 l/s)
prevăzută cu uşi rezistente la foc
2xEI2 45-C3 (debit >4.2 l/s)
CONSTRUCȚIE CONSTRUCȚIE
Fig. 2 - 2.F.1. - Stație de pompare cu acces direct din exterior (la

stațiile de pompare cu debit £ 4.2 l/s nu este obligatoriu) şi o
comunicare funcţională din interior
ANEXA 2.F. - 2.F.1.- Sta ii de pompare
ATELIER
uşă rezistentă la foc EI2 30-C3

STAȚIE (debit £ 4.2 l/s)
DE POMPARE sau CENTRALĂ TERMICĂ
(POMPE uşă rezistentă la foc EI2 90-C3
ELECTRICE)
sau încăpere tampon protejată
prevăzută cu uşi rezistente la foc
CONSTRUCȚIE
2xEI2 45-C3 (debit > 4.2 l/s)
STAȚIE DE POMPARE
(POMPE CU MOTOR TERMIC)
elemente de separare rezistente la foc min

ý
CT
EI/REI 60 pereţi şi REI 45 planşee la
debit £ 4.2 l/s sau min EI/REI 180 pereţi şi
REI 90 planşee la debit > 4.2 l/s STAȚIE
DE POMPARE
ACCES DIN EXTERIOR Fig. 3 - 2.F.1. - Stație de pompare -

Fig. 4 - 2.F.1. - Stație de pompare - Rezolvare necorespunzătoare (legătura
Acces din exterior directa cu centrala termica)
IE
Staţia de pompare cu debit mai mic de 4.2 l/s, se separă de restul construcţiei cu elemente clasa de
reacţie la foc A1 sau A2-s1d0, min EI/REI 60 pentru pereţi şi minimum REI 45 pentru planşee. Staţia
poate să comunice cu restul construcţiei printr-un gol funcţional protejat cu uşă rezistentă la foc EI2
30-C3 fără a fi obligatoriu accesul din exterior (ușă directă din exterior sau dintr-o scară comună de
circulație). Stația poate să aibă acces dintr-un hol/coridor aflat în legătură directă cu o iesire spre
exterior sau cu o scară de evacuare avand debusare directă spre exterior.)
O
+9.00
+6.00
PR
STAȚIE DE POMPARE
(-6.00m) TRAPA ACCES DIN
+3.00
ACCES PE SCARA EXTERIOR
CONSTRUCȚIE
VERTICALA
(SUBSOL 2)
±0.00
-3.00
STATIE
-6.00 POMPARE
PLAN
Fig. 4 - 2.F.1. - Stație de pompare -
Acces pe scara verticală SECTIUNE
ANEXA 2.F. - 2.F.2. - de depozitare
Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile solide, cu aria mai mare de 36 m2 ,

situate în construcţii cu alte destinaţii, trebuie să aibă asigurate conform normativului:
a) separări faţă de restul construcţiei, cu pereţi şi planşee A1, A2s1d0, rezistente la foc corespunzător
densităţii sarcinii termice şi claselor de periculozitate a materialelor depozitate;
b) protecţia golurilor de comunicare funcţională practicate în elementele de separare;
c) evacuarea fumului, în caz de incendiu.
inchidere exterioara dispozitiv evacuare
perimetrala fum (1% din arie)
separări (pereți, planșee)

A1, A2s1d0, rezistente la foc
conform prevederi normate
CT
ÎNCĂPERE DEPOZITARE
> 36mp
Protecție corespunzătoare a golului CIRCULAȚIE
funcțional de comunicare COMUNĂ
(uși, obloane, cortine, încaperi tampon, ORIZONTALĂ
tamburi deschiși)
IE
O
PR
ANEXA 2.G. - cu pericol de explozie
BETON (A1)
FERME ACOPERIȘ
METAL (A1) TABLĂ (A1)
BETON,
CĂRĂMIDĂ,
B.C.A. (A1,
A2s1d0)
RISC STÂLPI METAL
EXPLOZIE ȘI ÎNCHIDERI
PERIMETRALE(A1)
TĂMPLĂRIE METALICĂ (A1)
RISC
EXPLOZIE
CT
Fig. 1 - 2.G. Construcţiile cu pericol de
POLIURETAN, POLISTIREN,
explozie se realizează din materiale şi . LEMN
. sau ALTE MATERIALE
elemente de construcţie A1. SIMILARE, diferite de A1, A2s1d0
IE
RISC
EXPLOZIE
O
Fig. 2 - 2.G. - Nu sunt admise materiale și elemente de construcție combustibile (diferite de
A1, A2s1d0)
PR
POD POD
RISC RISC
EXPLOZIE EXPLOZIE
Fig. 3 - 2.G. Construcţiile independente cu pericol de explozie, nu vor avea pod (indiferent de
materiale şi elementele din care sunt alcătuite)
VOPSITORIE
(RISC
ATELIER MECANIC
D FOARTE MARE)
Fig. 4 - 2.G. Dispunerea încăperilor şi spaţiilor cu pericol de explozie este recomandată în afara
construcţiilor cu alte destinaţii (amplasate la
CT
distanţe de siguranţă normate - D).
RISC
EXPLOZIE
RISC
EXPLOZIE
IE RISC
EXPLOZIE
Soluție recomandată Soluție nerecomandată

Fig. 5 - 2.G. Dispunerea încăperilor cu pericol de explozie
Atunci când încăperile (spaţiile) cu pericol de explozie (risc foarte mare) nu pot fi dispuse în afara
construcţiilor cu alte destinaţii, se iau măsurile de protecţie prevăzute în reglementările tehnice, având
O
în vedere următoarele: Nu este recomandată dispunerea încăperilor cu pericol de explozie la nivelurile
inferioare ale unei construcţii etajate cu altă destinaţie.
Planșee rezistente Planșee
Perete Planșee rezistente la explozie rezistente
rezistent la explozie RISC MIC/ MIJLOCIU/ MARE la foc
la explozie
PR
RISC MIC/ MIJLOCIU/ MARE
RISC MIC/ RISC FOARTE MARE

MIJLOCIU/ i EXPLOZIE RISC FOARTE MARE RISC
MARE i EXPLOZIE MARE
panou decomprimare
detentă explozie
Perete rezistent la explozie, cu rezistență
la foc corespunzatoare densității sarcinii termice
Fig. 6 - 2.G. Separare prin elemente rezistente la explozie
Atunci când încăperile cu pericol de explozie sunt dispuse în construcţii cu alte destinaţii, se separă
prin elemente rezistente la explozie (pereţi, planşee)
Notă: Planşeele rezistente la explozie trebuie să îndeplinească condiţiile pereţilor respectivi, rezistenţi
la explozie.
Elementele rezistente la explozie trebuie să asigure şi împiedicarea propagării incendiilor din spaţiile
adiacente spre cel cu pericol de explozie (rezistenţă la foc conform densităţii sarcinii termice)
Golurile de comunicare funcţională din pereţii rezistenţi la explozie se protejează prin încăperi tampon
antiex şi în situaţii excepţionale justificate tehnic, prin tamburi deschişi antiex.
perete rezistent la explozie
RISC FOARTE MARE
uși rezistente la foc min. EI1 90-C5S200

protejate antiscântei planșeu A1 -
min REI60
pereți A1 - 1h
min EI60 suprapresiune
uși rezistente la foc

min. EI1 90-C5S200
protejate
antiscântei
RISC FOARTE MARE

+
suprapresiune
permanentă
min 50 Pa
+
suprapresiune
permanentă
min 50 Pa
pardoseală
antiscântei
Plan Fig. 7 - 2.G. - Incapere tampon antiex S
perete rezistent la explozie

pereți A1 - min EI60
perdele de aer planșeu A1 -
min REI60
perdele de aer
RISC FOARTE MARE
sprinklere
1 buc / mp
RISC FOARTE MARE
≥4.00m
≥4.00m
Fig. 8 - 2.G. - Tambur deschis antiex

Încăperile cu pericol de explozie nu vor avea tavane suspendate şi zone neventilate (fig. 9-2G).
tavane suspendate zone neventilate
RISC
RISC RISC FOARTE MARE
FOARTE MARE FOARTE MARE i EXPLOZIE
i EXPLOZIE i EXPLOZIE
NEADMIS NEADMIS NEADMIS
CT
Fig. 9 - 2.G. - Incapere cu pericol de explozie - fără plafoane (tavane) suspendate
Încăperile şi spaţiile închise cu pericol de explozie se prevăd cu goluri de decomprimare în caz
de explozie.
Încăperile centralelor termice echipate cu electrovană se prevăd cu goluri de decomprimare în
caz de explozie cu aria de cel puţin 0,05 m2 la 1 m 3 din volumul încăperii.
Determinarea dimensiunilor suprafeței zonelor de descărcare a presiunii (a golurilor de
decomprimare în caz de explozie) se face conform urmatoarei formule (cu excepția spațiilor de la
alineatul anterior):
IE
Agex= fgex. V
Unde:
Agex - dimensiunea suprafeței golului pentru decomprimare în caz de explozie, exprimată în m2;
fgex - factor specific de suprafață a golului pentru decomprimare în caz de explozie, exprimat în
O
m2/m3;
V - volumul de aer interior al incintei, exprimat în m3.
Pentru diferitele volume de aer interior ale spațiilor se aplica formulele de calcul prevăzute la Art.
2.3.4.1.4. alin. (2) din Normativ.
PR
0
4.0
3.00
1.30
planșee
rezistente la explozie
pereți interiori
rezistenți la explozie
4.0 0
0 6.0 perete exterior
gol de decomprimare ³ 0.05 mp/m3
Figura 10 - 2.G. - Goluri de decomprimare în caz de explozie la CT

Exemplu:
6,00 x 4,00 x 3,00 = 72,00 m3 volum cameră CT
4,00 x 1,30 = 5,20 m2 - gol decomprimare = 0,07 m2/m3 > 0,05 m2/m3
• Golurile de decomprimare pot fi prevăzute în pereţii exteriori sau în acoperiş.
gol de decomprimare
in acoperiș
RISC
FOARTE MARE
(EXPLOZIE) RISC
FOARTE MARE
gol de decomprimare (EXPLOZIE)
în peretele exterior
CT
Plan S
Fig. 11 - 2.G. - Goluri de decomprimare în pereţii exteriori sau în acoperiş

Nu sunt admise goluri de decomprimare în pereţii şi planşeele de separare faţă de restul construcţiei.
DEPOZIT
RISC MARE
IE
RISC
MIJLOCIU/
MIC
RISC MIC gol de
decomprimare
gol de RISC
RISC decomprimare FOARTE MARE
O
FOARTE MARE (EXPLOZIE)
(EXPLOZIE)
Plan S
Fig. 12 - 2.G. - Soluții neadmise la goluri de decomprimare
PR
Golurile prevăzute pentru decomprimare în caz de

explozie pot fi neînchise sau închise cu elemente de
închidere care să cedeze la presiunea provocată de
explozie (panouri sau porţiuni de perete sau acoperiş
de tip uşor dislocabile sau rabatabile, ferestre, gol (neînchis)
luminatoare cu geam simplu). RISC
FOARTE MARE
(EXPLOZIE)
panou de acoperiș
rabatabil acoperiș ușor (dislocabil)
RISC RISC
FOARTE MARE FOARTE MARE
(EXPLOZIE) (EXPLOZIE)
Fig. 13 - 2.G. - Goluri de decomprimare închise sau deschise

decomprimare în
perete exterior
RISC RISC
EXPLOZIE EXPLOZIE
panou dislocabil
(decomprimare)
fereastră simplă
Varianta a) sus - Goluri prevăzute pentru decomprimare cu geam obișnuit
în peretele exterior
Varianta b) dreapta - Panou dislocabil/ fereastră simplă
(geam float) pentru decomprimare în peretele exterior-
CT
Fig. 14 - 2.G. - Goluri prevăzute pentru decomprimare în caz de explozie neînchise sau închise
Notă: presiunea la care trebuie să cedeze este de max. 118 daN/m2
Panourile rabatabile pot fi cu balamale (axe), orizontale sau verticale (fig . 15-2G).
ax balamale prinderi care ax balamale prinderi care ax balamale prinderi care
orizontale cedează orizontale cedează verticale cedează
<118 daN/m2 <118 daN/m2 <118 daN/m2
IE
Axonometrie Axonometrie
ax balamale orizontale
O
Axonometrie ax balamale verticale
ax balamale orizontale
prinderi care prinderi care
cedează cedează
<118 daN/m2 <118 daN/m2
PR
RISC RISC
FOARTE MARE FOARTE MARE
(EXPLOZIE) (EXPLOZIE)
panou rabatabil
panou închidere dislocabil
-închidere fațadă
balama
Sec iuni
Fig. 15 - 2.G. - Panouri rabatabile cu balamale (axe)
ANEXA 3.A. -
„Ușă” se referă la o formă de protecție a unei deschideri în orice perete, planseu sau în
structura care înconjoară un puț protejat de incendiu (cu exceptia formelor de protectie denumite
cortine şi obloane*), indiferent dacă ușa este construită din una sau mai multe canate. Acestea pot fi:
- de evacuare pe balamale sau pivo i

----- elemente mobile cu deschidere normală, pe balamale sau pivoţi,
echipate cu sisteme de încuiere dispozitive de ieșire care să permită
deshiderea lor din interior, chiar și dacă acestea sunt încuiate cu cheia,
prin simplă apăsare pe mâner (cazul cu sisteme de evacuare
actionate/ controlate electric ); sau
- culisante cu deschidere pe balamale sau pivo i (uşi
CT
culisant-pivotante = usi si uși culisante redundante)
----- culisant-pivotante (usi cu ) sunt uşile culisante care
au atât miscare culisantă pentru deschidere automată prin sensor de
prezenţă, cât şi posibilitatea de a fi deschise pivotant prin impingerea lor
de către fluxul de persoane, în sensul evacuării. Panoul culisant-pivotant
trebuie amplasat astfel incat sa nu existe posibilitatea situarii într-o
poziţie intermediară şi nu existe spatiul necesar deschiderii prin pivotare.
Se recomanda utilizarea uşilor culisant-pivotante compuse din doua
panouri cuplate; sau
-----
IE
culisante redundante, utilizate pentru închiderea golurilor din pereţi
şi destinate circulaţiei funcţionale şi de evacuare a utilizatorilor - uși
acționate de un sistem complet de automatizare în care pentru fiecare
echipament component esențial (motor, procesor, detector de mișcare,
acumulator, etc.) există constituită o rezervă care garantează ca în cazul
unei pene de curent, defect sau incendiu, ușa culisantă se va deschide
automat în siguranță fără să fie necesară acționarea mecanică
O
------ Uşile culisante automate pot fi folosite pe căile de evacuare dacă
îndeplinesc următoarele condiţii:
------- în caz de defect, de întrerupere a alimentării cu energie
electrică sau incendiu, ușile să se deschidă automat și trebuie
PR
să rămână deschise; uşile pot fi deschise prin pivotare, pliere

sau deschidere laterală (doar ușile glisante redundante), pe
toată lăţimea normată pentru asigurarea unităţilor de trecere
(fluxurilor) de evacuare rezultate din calcul;
------- deschiderea uşilor este asigurată şi manual, prin împingere în
sensul evacuării spre exterior sau prin deschidere laterală cu
dispozitiv de energie mecanică intrinsecă; sau
- usi carusel (cu tambur) / turnante

----- Uşile carusel (turnante) pot fi folosite pe căile de evacuare a utilizatorilor
numai dacă sunt prevăzute cu posibilitatea plierii uşoare a foilor de uşă şi
prin aceasta se asigură unităţile de trecere (latimea libera necesara
evacuarii fluxurilor) de evacuare rezultate din calcul. Atunci când uşile
turnante nu îndeplinesc aceste conditii, în imediata lor apropiere se
prevăd uşi batante cu deschidere de tip obişnuit, pe balamale sau pivoţi,
care să asigure condiţiile normate de evacuare.
* - Uşile, cortinele şi obloanele rezistente la foc sau etanşe la fum sunt elemente mobile de protecţie a
golurilor de circulaţie funcţională din elementele de construcţie cu rol de limitare a propagării
incendiilor, alcătuite şi echipate corespunzător prevederilor normativului.
ANEXA 3.A. - de evacuare pe balamale sau pivo i
Deschiderea uşilor de evacuare pe balamale sau pivoţi dispuse pe traseele de evacuare a mai
mult de 30 de utilizatori capabili să se evacueze singuri, trebuie să se facă în sensul deplasării
acestora spre exterior (cu exceptia ca deschiderea uşilor de intrare în clădirile de locuit care nu sunt
înalte sau foarte înalte, se poate realiza spre interior).
- Prin deschidere, uşile de evacuare nu trebuie să se împiedice una de alta sau să
reducă lăţimea normată libera ("L") a căilor de evacuare a utilizatorilor.
încăpere cu încăpere cu
încăpere cu încăpere cu £ 30 persoane £ 30 persoane
£ 30 persoane £ 30 persoane
L=lăţimea normată libera
CT
L=lăţimea normată libera a căii de evacuare
a căii de evacuare
încăpere cu încăpere cu încăpere cu încăpere cu

£ 30 persoane £ 30 persoane > 30 persoane > 30 persoane
Varianta a)
IE
de evacuare cu deschidere Varianta b) de evacuare cu deschidere
spre interior, , spre interior i exterior, ,
maximum 30 de persoane cu nr. de persoane conform schi
încăpere cu încăpere cu
> 30 persoane > 30 persoane încăpere cu încăpere cu
O
£ 30 persoane £ 30 persoane
PR
L=lăţimea normată libera

L
a căii de evacuare
încăpere cu încăpere cu încăpere cu încăpere cu

> 30 persoane > 30 persoane > 30 persoane > 30 persoane
Varianta c) de evacuare cu deschidere Varianta d) de evacuare cu deschidere

spre interior i exterior, , spre interior i spre exterior la 18 ,
cu mai mult de 30 de persoane
schi
Fig.3.A.1 - uși de evacuare pe balamale sau pivoţi cu deschidere la 90° si la 180° (cu
balamale aruncatoare)
- Montarea feroneriei, a barelor antipanica, etc. pe usi sau unghiul de deschidere a

usilor pe traseul de evacuare nu trebuie să ingusteze latimea libera necesara evacuarii
fluxurilor de evacuare rezultate din calcul
ANEXA 3.A. - de evacuare pe balamale sau pivo i
lălţime evacuare lălţime evacuare lălţime evacuare
trecere libera trecere libera trecere libera

Varianta a) - Varianta b) - ime Varianta c) - ime
evacuare - de evacuare cu
deschidere la mai mult de prevederea feroneriei prevederea feroneriei i a
CT
lălţime evacuare lălţime evacuare
trecere libera trecere libera

Varianta c) -
IE Varianta c) -
evacuare prin prevederea feroneriei i a
decro urilor de perete i a decro urilor de perete
Fig.3.A.2 - usi de evacuare pe balamale sau pivoţi - lațime de evacuare și îngustare lațime trecere
liberă de evacuare
- În dreptul uşilor de evacuare pentru mai mult de 5 utilizatori capabili să se
O
evacueze singuri nu se prevăd praguri cu înălţimea mai mare de 2,5 cm, iar cele cu
înălţimea mai mare se racordează prin pante la pardoseală (pante cu înclinare de max. 8 %).
PR
platforma platforma
min 1,5 m min 1,5 m
pantă >2.5 cm
Fig.3.A.3 - Sectiune usa de evacuare pe balamale sau pivo i - racordare la praguri >2,5 cm
- Uşile de acces în casele de scări de evacuare închise, vor avea asigurate sisteme
de autoînchidere (C), cu excepţia uşilor de acces din apartamentele de locuit, iar uşile
rezistente la foc se prevăd cu sisteme de autoînchidere (C) sau, după caz, cu închidere
automată în caz de incendiu.
- Uşile de acces în/ din spatiile prevazute cu suprapresiune, vor fi echipate
ANEXA 3.A - Usi cu deschidere
normală pe balamale sau pivoţi,
utilizate pe căile de evacuare
Usile pe balamale sau pivo i care se pot
folosi pe caile de evacuare pot fi intr-un
canat sau in doua canate. Ambele canate
ale usilor duble ( n dou canate) se
consider a fi de evacuare doar atunci
c nd l liber a fiecareia dintre
acestea este mai mare sau egal cu 50
*³50 cm INTERIOR *<50 cm INTERIOR
cm. de evacuare a celor dou
canate se nsumeaz . n caz contrar, doar Canat activ Canat inactiv
canatul ³50 cm se poate lua in calcul Fig.3.A.4 - usa in doua canaturi
pentru evacuare. * - canatul este considerat a fi activ cand este mai mare
Uși cu dispozitive de ieșire împotriva sau egal cu 50 cm
CT
panicii (“uși antipanică”) -
Uși cu sisteme de evacuare actionate/ controlate

electric (pentru utilizarea pe căile de evacuare)
Proiectarea unui sistem de controlat electric

trebuie fie facut astfel orice a unei
componente incluse singur element electric, cum
ar fi elementul de elementul de
IE elementul de blocare DCC (dispozitiv cu
comanda centralizata) duca la deblocarea automata
INTERIOR INTERIOR unde un mare de utilizatori,

a) a) care nu cunosc a pot fi prezente timp
(de exemplu aglomerate sau numar mare de
O
persoane), sistemul electric controlat prevazut pentru
evacuare prevede care trebuie fie
prevazute cu dispozitive de panicii/ bare
Pentru cu un mai mic de utilizatori in

care nu lumea are asupra tuturor
PR
posibilitatilor de evacuare din cladiri si spatii,

trebuie fie prevazute cu dispozitive de de
INTERIOR INTERIOR
Echiparea acestor se la sistemele de
b) b)
evacuare cu componente care
standardului european SR EN 13637.
Uși cu dispozitive de ieșire împotriva panicii - “uși

antipanică”
prevazute cu dispozitive de panicii
sunt destinate din unde un
mare de utilizatori, care nu cunosc pot fi
prezente timp. Exemple: centre
comerciale, spitale, teatre, discoteci, functiuni sportive
INTERIOR INTERIOR alimentatie publica. Trebuie se ia considerare tipul
c) c) al precum de
Fig.3.A.5 (a, b, c) Bara Fig.3.A.6 (a, b, c) Bara
Echiparea acestor se la dispozitivele de
(deblocare prin atingerea de care din standardul
european SR EN 1125.
ANEXA 3.A. - cu dispozitive de cu dispozitive de de
pentru de
- respectă cerințele din
SR EN 179
Ușile prevazute cu dispozitive de ieșire de urgență sunt
destinate evacuării din clădiri în care este puțin probabil
ca publicul să fie prezent în număr mare și în care
personalul din clădire a fost instruit atât în procedurile
de urgență, cât și în utilizarea dispozitivelor de ieșire de
urgență specifice montate. Exemple sunt birourile și
incaperile fara aglomerari de persoane si fara acces al
vizitatorilor. Acestea sunt recomandate ca cel mai
scăzut nivel pentru ușile de ieșire în care nu sunt
necesare dispozitive de ieșire împotriva panicii.
INTERIOR INTERIOR
Echiparea acestor uși se referă la dispozitivele de ieșire Fig.3.A.7 Tampon de Fig.3.A.8 Mâner tip
de urgență cu acționare simplă, care respectă cerințele împingere - dispozitiv de clanță - dispozitiv de
CT
urgență urgență
din standardul european SR EN 179.
Fig.3.A.9
IE a)
Fig.3.A.10 D
b)
O
PR
H max = 1111mm H max = 1111mm H max = 1111mm

Interval conf. EN1125: Interval conf. EN1125: Interval conf. EN1125:
h max 1002mm ¸1111mm h max 1002mm ¸1111mm h max 1002mm ¸1111mm
= 1009mm = 1009mm = 1009mm
a) b) c)
Fig.3.A.11 Tampon de împingere - dispozitiv de urgență

ANEXA 3.A. -
CT
h max 1002mm ¸1111mm h max 1002mm ¸1111mm h max 1002mm ¸1111mm
= 1009mm = 1009mm
IE = 1009mm
a) b) c)
Fig.3.A.12 Bara antipanică (deblocare prin împingere a bării de panică)
O
PR

1002mm ¸1111mm 1002mm ¸1111mm 1002mm ¸1111mm
a) b) c)
Fig.3.A.13 Bara antipanică tactilă cu zăvor (deblocare prin atingerea bării)
Fig.3.A.14 - E 1 - Ușă intr-un canat, cu funcție de
protectie la foc (E, EI, EW)
Mânerul interior, acționat cu o singură mână,

asigura evacuarea, indiferent daca usa este incuiata
sau nu
Blocarea cu cheie a usii se poate realiza doar pe
partea exterioara
INTERIOR EXTERIOR
Fig.3.A.15 - E 2 - Ușă intr-un canat, cu / fără

funcție de protectie la foc în funcție de
CT
alegerea placii/ sistemului de actionare
electrica
Mânerul interior, acționat cu o singură mână,

asigură evacuarea
Opțiunea de trecere autorizată prin intrerupator cu
impuls/ Blocarea cu cheie a usii se poate realiza
doar pe partea exterioara
Opțiunea de deblocare automată de la alarmă de
INTERIOR
IE
EXTERIOR
incendiu, cu funcția de deblocare a electroyalei in
functie de tipul acesteia. (Aceasta optiune nu poate
fi singura)
Fig.3.A.16 - E 3 - Ușă intr-un canat, cu funcție

de protectie la foc
O
Tamponul de (tamponul cu
cu o
evacuarea
Blocarea cu cheie a usii se poate realiza doar pe
PR
partea exterioara
INTERIOR EXTERIOR
Fig.3.A.17 - E 4 - Ușă intr-un canat, cu / fără

funcție de protectie la foc în funcție de alegerea
tamponului de împingere (tamponul cu broască
antipanică) cu sistem de actionare electrica
Tamponul de (tamponul cu broasca

antipanica), cu o
evacuarea
de trecere prin intrerupator cu
impuls sau cheie
de deblocare prin sistemul de
detectie/ de incendiu, cu de
INTERIOR EXTERIOR deblocare a electroyalei in functie de tipul acesteia.
Fig.3.A.18 - Ee 1 - Ușă intr-un canat,
DCC AAR
neprotejata la foc
Evacuare prin actionarea butonului de iesire

de urgenta
Opțiunea de deblocare autorizată prin
întrerupător cu cheie / prin intrerupator cu
impuls
Opțiune de deblocare automată din centrala
de alarmă de incendiu. (Aceasta optiune nu
poate fi singura)
INTERIOR EXTERIOR
Fig.3.A.19 - Ee 2 - Ușă intr-un canat, cu /

fără funcție de protectie la foc în funcție
CT
DCC AAR
de alegerea placii/ sistemului de actionare
electrice

de urgenta
întrerupător cu cheie / prin intrerupator cu
impuls
Opțiune de deblocare automată din centrala
INTERIOR
IE EXTERIOR
de alarmă de incendiu. (Aceasta optiune nu
poate fi singura
Fig.3.A.20 - Ee 3 - Ușă intr-un canat, cu

DCC AAR funcție de protectie la foc
O
de urgenta
întrerupător cu cheie sau prin intrerupator cu
impuls
PR
Opțiune de deblocare
automată din centrala de alarmă de incendiu.
(Aceasta optiune nu poate fi singura)
INTERIOR EXTERIOR
Fig.3.A.21 - P 1 - Ușă intr-un canat, cu

funcție de separare a focului
Bara antipanica asigura evacuarea

Blocarea cu cheie a usii se poate realiza doar
pe partea exterioara
INTERIOR EXTERIOR

Blocarea cu cheie a usii se poate realiza doar
pe partea exterioara
INTERIOR EXTERIOR
Fig.3.A.23 - P 3, Ușă simplă cu / fără

funcție de separare a focului în funcție de
CT
tipul electroyalei

Opțiunea de trecere autorizată prin
intrerupator cu impuls
Opțiunea de deblocare automată de la alarmă
de incendiu, cu funcția de deblocare a
electroyalei in functie de tipul acesteia.
INTERIOR
IE
EXTERIOR

O
PR
INTERIOR EXTERIOR
Fig.3.A.25 - Pe 1 - Ușă intr-un canat, cu


Microîntrerupătorul asigură deblocarea
electromagnetului
Opțiunea de deblocare automată de la alarmă
de incendiu, cu funcția de deblocare a usii in
functie de tipul de alarmare (Aceasta optiune
nu poate fi singura)
INTERIOR EXTERIOR
Fig.3.A.26 - Pe 2 - Ușă intr-un canat,
cu funcție de separare a focului

electromagnetului
Opțiunea de deblocare automată de la
alarmă de incendiu, cu funcția de
deblocare a usii in functie de tipul de
alarmare (Aceasta optiune nu poate fi
INTERIOR EXTERIOR
singura)
Fig.3.A.27 - ED 1 - Uși duble, cu

CT
Mânerul interior, acționat cu o singură
mână, asigură evacuaea in caz de
urgenta pe canatul activ
Blocarea cu cheie a usii se poate realiza
IE doar pe partea exterioara
INTERIOR EXTERIOR
Fig.3.A.28 - ED 2 - Uși duble cu / fără

funcție de separare a focului în
funcție de tipul electroyalei
O
Mânerul interior asigură evacuarea pe
canatul activ al usii
PR

deblocare a electroyalei in functie de
tipul acesteia (Aceasta optiune nu poate
INTERIOR EXTERIOR
fi singura)
Fig.3.A.29 - ED 3 - Uși duble de

incendiu
Tamponul de (tamponul cu
broasca antipanica) asigura evacuarea
pe canatul activ
Blocarea cu cheie a usii se poate realiza
doar pe partea exterioara
INTERIOR EXTERIOR
Fig.3.A.30 - ED 4 - Uși duble cu /
fără funcție de separare a focului
în funcție de tipul electroyalei
Tamponul de (tamponul
cu broasca antipanica) asigura
evacuarea pe canatul activ
Opțiunea de deblocare automată de
la alarmă de incendiu, cu funcția de
deblocare a electroyalei in functie
de tipul acesteia. (Aceasta optiune
nu poate fi singura)
INTERIOR EXTERIOR
DCC AAR
Fig.3.A.31 - EDe 1 - Uși duble
fără funcție de separare a
CT
focului
Evacuare prin actionarea

butonului de ieșire de urgență
Blocarea cu cheie a usii se poate
realiza doar pe partea exterioara
Opțiunea de deblocare automată
de la alarmă de incendiu
(Aceasta optiune nu poate fi
INTERIOR
IE EXTERIOR
singura)
Fig.3.A.32 - PD 1 - Uși duble

de incendiu, cu funcție de
separare a focului
O
Bara antipanica asigura
evacuarea
PR
INTERIOR EXTERIOR
Fig.3.A.33 - PD 2 - Uși duble,

cu funcție de separare a
focului
Bara antipanica asigura

evacuarea
INTERIOR EXTERIOR
Fig.3.A.34 - PD 3 - Uși duble cu / fără
funcție de separare a focului în
funcție de tipul electroyalei

tipul acesteia.
INTERIOR EXTERIOR
Fig.3.A.35 - PD 4 - Uși duble, cu

CT
INTERIOR
IE
EXTERIOR
Fig.3.A.36 - PDe 1 - Uși duble, cu

O
electromagnetului
PR

tipul acesteia.
INTERIOR EXTERIOR
Fig.3.A.37 - PDe 2 - Uși duble, cu


electromagnetului
tipul acesteia.
INTERIOR EXTERIOR
ANEXA 3.A - culi
CT
L L
IE
O
L L
PR
L L
Fig.3.A.38 - Exemple uşi culisante prevăzute şi cu deschidere pe balamale

ANEXA 3.A - Uși turnante folosite ca și căi de evacuare
L
Varianta a)
CT
IE Varianta b)
L
O
PR
Varianta c) L'
Varianta d)
L
ANEXA 3.A - Uși de evacuare pe balamale sau pivoți care pot fi menținute deschise de
dispozitivul electromagnetic sau electromecanic în timpul funcționarii normale
CT
Varianta e)
Fig.3.A.39 - Uși turnante - cu trei/ patru canaturi - folosite ca și căi de evacuare

Caz special: usi de evacuare pe balamale sau pivo i care pot fi deschise de
dispozitivul electromagnetic sau electromecanic
Dispozitiv electromagnetic sau electromecanic de fixare a - „Dispozitiv electromagnetic sau
electromecanic de fixare a ușilor” se referă la un dispozitiv care ține ușile deschise. Acest dispozitiv
IE
este conceput pentru a închide automat ușile în caz de incendiu, contribuind astfel la limitarea
răspândirii focului și a fumului. Evenimentele care determină declanșarea acestor dispozitive includ
detectarea fumului, întreruperea alimentării cu energie electrică a ușii, declanșarea unei alarme de
incendiu și declanșarea manuală.
- dispozitiv de fixare a ușilor electromagnetic / mecanic - a se vedea figura

O
- folosite pentru uși care poate fi menținute deschise de dispozitivul electromagnetic
sau electromecanic in timpul functionarii normale
Dispozitiv de deblocare electromagnetica sau electromecanica a - „Dispozitiv de blocare
electromagnetic sau electromecanic” se referă la un dispozitiv care asigură controlul accesului si
implicit al evacuarii si care care ține ușile inchise. Acest dispozitiv este conceput si pentru a debloca
PR
automat ușile în caz de incendiu, contribuind astfel la facilitarea evacuării. Un dispozitiv de deblocare
electromagnetică / electromecanică trebuie să fie prevăzut cu un mijloc de anulare manuală (de
deblocare cu anulare a oricarei alte comenzi) situat în spațiul din care se face evacuarea.
- folosite cu control acces in timpul functionarii normale, cu deblocare automata a

dispozitivului de fixare deschisa a usii in caz de incendiu
Fig.3.A.41 - Ușa ținută deschisă de dispozitivul electromagnetic sau electromecanic, cu inchidere in
caz de incendiu
detector de fum/ temperatura
dispozitiv de autoinchidere
comutator pentru actionare

(suprascriere a oricarei alte comenzi)
manuală
ușa care este ținută deschisă
dispozitiv electromecanic/
electromagnetic de fixare a ușilor
Redactarea I
Anexa 3.B. - Alegerea dispozitivului de ieșire pentru uși de evacuare în
funcție de utilizare
Tabel 1 - Anexa 3.A. - Alegerea dispozitivului de ieșire pentru uși de evacuare în funcție de utilizare
Tabelul stabilește nivelurile dispozitivelor de ieșire din clădiri și spații pentru diferite tipuri de activități, pentru
ușile de pe căile de evacuare
Poziția ușii Dispozitiv de Dispozitiv de
Functiune ieșire la panică ieșire de urgență
(SR EN 1125) (SR EN 179)
Locuințe alternative
(Cămine / dormitoare
Clădiri de locuit comune ori camere La scară/ fiecare nivel și
X
supraterane de cămin / internat, spre exterior*
apartamente de
serviciu)
La scară/ fiecare nivel X (recomandare)
<2000 m2 (Ad) De la scară spre exterior* X (recomandare)
Clădiri Spre exterior* X (recomandare)
administrative
supraterane La scară/ fiecare nivel X (recomandare)
> 2000 m (Ad)
2
De la scară spre exterior* X (recomandare)
Spre exterior* X (recomandare)
Centru comercial sau Spre exterior* sau galerie
magazin comerciala si degajament X
< 300 m2 (A utila) protejat
Clădiri pentru
comerţ Spre exterior* sau galerie
supraterane Centru comercial sau comerciala si degajament X
magazin protejat
> 300 m2 (A utila) Din galeria comerciala
X
comună spre exterior
La scară X (recomandare)
<200 de paturi
De la scară spre exterior* X (recomandare)
Clădiri pentru
sănătate > 200 de paturi
supraterane De la scară spre exterior* X
Centru de îngrijire de
X (recomandare)
zi Spre exterior*
Spre foaier sau scară X (recomandare)
Clădiri pentru Spre exterior* X (recomandare)
< 200 de utilizatori
cultură
Spre exterior* sau la scară X (recomandare)
supraterane
≥ 200 de utilizatori De la scară spre exterior* X (recomandare)
Clădiri pentru < 200 de persoane De la scară spre exterior* X (recomandare)
învăţămînt
supraterane La scară X (recomandare)
≥ 200 de persoane De la scară spre exterior* X
< 200 de locuri de La scară X (recomandare)
cazare (cu excepția
Clădiri pentru restaurantului, etc.) De la scară spre exterior* X (recomandare)
turism
supraterane ≥ 200 de locuri de La scară X (recomandare)
cazare (cu excepția
restaurantului, etc.) De la scară spre exterior* X
Clădirile de cult
supraterane < 200 de utilizatori Spre exterior*
≥ 200 de utilizatori Spre exterior*
Clădiri de sport < 200 de utilizatori La scară X (recomandare)
Redactarea I
Poziția ușii Dispozitiv de Dispozitiv de
Functiune ieșire la panică ieșire de urgență
(SR EN 1125) (SR EN 179)
supraterane De la scară spre exterior* X (recomandare)
≥ 200 de utilizatori De la scară spre exterior* X
≤ 150 de locuri de La scară X (recomandare)
Construcţii civile cazare (cu excepția
supraterane, restaurantului, etc.) De la scară spre exterior* X (recomandare)
montane sau din
Delta Dunării, > 150 de locuri de La scară X (recomandare)
amplasate izolat cazare (cu excepția
restaurantului, etc.) De la scară spre exterior* X
Parcaje pentru autoturisme - / Bariere cu deschidere automata

Stadioane, arene sportive - / turnicheti
Amenajări pentru spectacole în aer liber - / bariere de dirijare a circulaţiei realizate şi amplasate astfel
şi corturi încât să nu împiedice circulaţia şi evacuarea utilizatorilor
Campinguri -
Încăperi tampon la scară X
De la incăperi tampon la
Clădiri civile supraterane înalte X
scară spre exterior*
Orice spatiu > 50 persoane X
Încăperi tampon la scară X
De la incăperi tampon la
Clădiri civile supraterane foarte înalte X
scară spre exterior*
Orice spatiu > 50 persoane X
Clădiri civile cu săli aglomerate / uşile de Spre foaier sau scară X
pe traseul evacuării Spre exterior* X
Clădiri civile cu incaperi cu aglomerari Spre exterior* sau la scară X (recomandare)
de persoane De la scară spre exterior* X (recomandare)
Clădiri civile < 50 de utilizatori De la scară spre exterior* X (recomandare)
subterane La scară X
≥ 50 de utilizatori De la scară spre exterior* X
Productie Spre exterior* X (recomandare)
Construcţii de Laboratoare etc. cu Spre exterior*
producţie şi/sau activitate care
depozitare X
prezintă pericol de
incendiu
Depozitare X (recomandare)
Construcţii civile
cu funcţiuni Functie de spatii si/ sau tip de cladire
mixte
Usi neutilizate în
circulaţia funcţională X
curentă Spre exterior*
Scari exterioare cu
Orice functiune;
acces din cai
orice tip de X
comune orizontale
cladire
de evacuare
Scari exterioare cu
Functie de spatii si/ sau tip de
acces din spatii cu
cladire
diferite functiuni Spre exterior*
Nota* (spre exterior): uşile prin care se asigură evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu la nivelul terenului
sau al unei suprafeţe carosabile
ANEXA 3.C. - Coridoare, circulatii comune orizontale, terase circulabile,
- Coridoare
„Coridor” se referă la o circulatie libera care oferă mijloace de evacuare dintre camere sau
spații către o ieșire (iesire în exterior finala, scară, încăpere tampon ventilată în suprapresiune,
degajament protejat), fiind o încăpere lungă și îngustă (cu lungimea de cel puțin doua ori cat lățimea),
de-a lungul unei serii de încăperi care servește ca loc de trecere și legătură cu acestea.
Coridoarele pot fi interioare si exterioare ("cursiva") sau o combinatie dintre cele doua.
CT scara protejată
IE Fig. 1 - 3.C - Coridor interior
balustradă/ parapet
min. 1 m
O
PR
scara protejată
Fig. 2 - 3.C - Coridor interior + exterior
balustradă/ parapet
min. 1 m
scara protejată
Fig. 3 - 3.C - Coridor exterior
Coridor interior
Coridor exterior
balcoane, logii şi curţi interioare - B. Spațiu de circulație
- general, de se la circulatii comune verticale sau

orizontale de evacuare, scari, coridoare, holuri, ITVS, etc. Este o a traseului
utilizatorilor dintr-o catre o de zone comune sunt separate de
alte zone cu rezistenti la foc sau echivalent (cu exceptiile permise de
normativ).
-
CT
IE
O
PR
Circulatii orizontale de evacuare

Circulatii verticale de evacuare
Nu constituie circulatii comune de evacuare Fig. 4 - 3.C - Circula ii de evacuare
balcoane, logii şi curţi interioare - C. Coridor înfundat - Fundatura ("punct mort")
Fundatura ("punct mort") se la o dintr-o de circulatie coridor de

evacuare, unde iesirea spre scari sau direct afara este doar o singura
- se la o care utilizatorii dintr-un au

doar un singur traseu / o singura din punctul cel mai sau de la usa
ncaperii, la o sau la un punct de (conform prevederi) pentru a
- se la o care utilizatorii dintr-un

au posibilitatea de a alege doua direcții dintr-un punct pentru a ajunge la doua diferite
(usi direct in exterior, degajamente protejate, incaperi tampon VS, scari).
- multiple se la o care utilizatorii dintr-un
CT
au posibilitatea de a alege multiple dintr-un punct pentru a ajunge la
diferite (usi direct in exterior, degajamente protejate, incaperi tampon VS, scari).
IE
fund tur
("punct mort") -
O
lungime de evacuare
direc ie
scara protejat
PR
Figura 5- 3C
cu coridorul principal de
evacuare
.
lungime de evacuare
maxim admis către ambele directii)
lungime
Figura 6- 3C
evacuare

- D. L
Lungimea căii de evacuare a utilizatorilor construcţiilor (respectiv timpul de evacuare), se
determină pe traseul ce trebuie parcurs în axul căilor de evacuare, de la punctul de plecare al
utilizatorului până la cea mai apropiată uşă de evacuare (directă în exterior, de acces într-o scară de
evacuare sau de acces într-un degajament protejat) ori prima treapta a scarii deschise, ţinând seama
de poziţia diferitelor echipamente sau obiecte cu amplasament fix şi care trebuie ocolite. Schimbarile
de directie de pe traseul parcurs se vor realiza in unghiuri cu grade functie de axul caii de evacuare.
- Distantele pe caile de evacuare se masoara pe orizontala în axul cailor de

circulatie si evacare si in directia cea mai scurta, dupa caz, de la locul cel mai îndepartat
dintr-o incapere sau spatiu (atunci cand in interiorul incaperilor/ spatiilor lungimea caii de
evacuare este mai mare decat lungimea de coridor infundat specifica fiecarei functiuni sau
tip de constructie) pâna la usa scarii, a degajamentului protejat sau a a încaperii tampon de
acces la cea mai apropiata scara de evacuare ori o la o usa directa în exterior.
CT
- Distantele pe caile de evacuare se masoara pe orizontala în axul cailor de
circulatie si evacare si in directia cea mai scurta, dupa caz, de la usa incaperii sau spatiului
(atunci cand in interiorul incaperilor/ spatiilor lungimea caii de evacuare este mai mica decat
lungimea de coridor infundat specifica fiecarei functiuni sau tip de constructie) pâna la usa
scarii, a degajamentului protejat sau a a încaperii tampon de acces la cea mai apropiata
scara de evacuare ori o la o usa directa în exterior.
Figura 6- 3C : Distanțe
pe căi de evacuare
IE
scara protejată
Distantele pe caile de evacuare se masoara pe orizontala în axul cailor de circulatie si evacare si in
O
directia cea mai scurta
Caz particular - coridoare cu evacuare in "Y"
scara protejată
Lungimea masurata pana la o sacra de
acces în doua directii diferite, amplasate în
PR
directii diferite, este considerat cale de evacuare

admisa daca distanta totala a fiecarei lungimi
pâna la o usa a scarii nu depaseste lungimea
normata in doua directii iar unghiul format intre
cele doua directii este mai mare de 45° de
grade.
Figura 7- 3C : Căi de evacuare
- situații admise
<45°
³45° scara
protejată
ý þ
- D. L
Un coridor înfundat cu lungimea mai mica decat cea normata pentru fiecare functiune / tip de
cladire, masurata de la o cale de evacuare cu acces la doua scari, incaperi tampon, degajamente
protejate sau iesiri în exterior amplasate în directii opuse, este considerat cale de evacuare admisa
daca distanta totala pâna la o scara, incapere tampon, degajament protejat sau iesire în exterior nu
depaseste lungimea de evacuare în doua directii.
- Este acceptata doar varianta evacuarii "in T", in care unghiul masurat la
inflexiunea catre caile de evacuare cu acces la doua scari, incaperi tampon, degajamente
protejate sau iesiri în exterior sunt amplasate în directii opuse, la un unghi de minimum 90°
CT
scara protejată scara
protejată
þ
IE þ
Figura 7-3.C: Caz particular - coridoare
nfundate (lungime de evacuare într-o singură
direcție), evacuare in "T" (sub un unghi = 180°) -
se accept
O
ý Figura 8-3.C: Caz particular - coridoare
nfundate (lungime de evacuare într-o singură
direcție), evacuare in "Y" - axul de
evacuare
PR
<90° scara protejată
þ
³90° scara
protejată
Varianta b - coridor
nfundat (lungime de
evacuare
direc ie), evacuare in
Varianta a - coridor nfundat (lungime de evacuare "Y" sub un unghi ³
direc ie), evacuare in "Y" sub un unghi < 90° - axul de
90° - nu se accepta evacuare - se accept
ANEXA 3.C. - Lungimea căii de evacuare = distanța de evacuare
Lungimea de evacuare de se la pentru a fi
de la cel mai punct din orice sau (cu exceptia celor stipulate
explicit in normativ) sau de la usile camerelor sau (in conditiile in care lungimea de evacuare
din interiorul acestora este mai mica decat lungimea de coridor infundat pentru fiecare functiune sau
A. a unei scari
de evacuare sau
B. un degajament protejat sau
C. direct in exterior, sau
D. prima treapta a scarii deschise
cu cazului care se permite altfel temeiul prezentului normativ, precum cazul

apartamentelor .
- de la 40 cm de la partea interioara a peretelui in cazul in care

se spcifica "cel mai loc/punct" sau "punctul de plecare" din orice incapere
Figura 9- 3C :
distan a de evacuare
40
cm
Timpul de evacuare (lungimea căii de evacuare = distanța de evacuare)
In interiorul incaperilor lungimea masurata pana la o cale de evacuare cu acces doua

directii diferite, amplasate directii opuse, este considerat cale de evacuare admisa daca distanta
totala la o scara, degajament sau incapere tampon suprapresiune, sau iesire
exterior nu depaseste lungimea normata in doua directii iar distanta de parcurs in aceeasi directie, pe
acelasi drum, nu depaseste lungimea de coridor infundat. de evacuare de
- Unghiul BDC trebuie fie mai mare de de grade la care se adaugă câte 2,5°
grade pentru fiecare metru (sau parte dintr-un metru) parcurs între punctele A si D.
- ADB sau ADC (oricare dintre acestea este mai nu trebuie fie mai
- AD nu trebuie fie mai mare de evacuare

singur nfundat).
Figura 10- 3.C : Evacuare /

j Y" n interiorul
nc perilor
D. L
In interiorul incaperilor acolo unde este necesa, lungimea masurata pana la o cale de evacuare
cu acces în doua directii diferite, amplasate în directii opuse, este considerat cale de evacuare admisa
daca distanta totala a fiecarei lungimi pâna la o usa nu depaseste lungimea normata intr-o directie iar
unghiul format intre cele doua directii trebuie să fie mai mare de 45° de grade.
* Sensul deschiderii usilor din desene este pur informativ, acesta depinzand doar de numarul de
persoane din camera (mai mare sau mai mic de 30 de persoane)
CT
þ ³45°
<45°
ý <45° 42°
IE
³45°
þ
O
ý
<45°
PR
ý
þ ³45° 59°
<45°
þ
³45°
ý <45°
Figura 11- 3.C : exemple evacuare - joncțiune in "Y"

D. Lungimea căii de evacuare = distanța de evacuare
de pe care trebuie o o din

orice punct al unei de pardoseala a unei camere (sau de la acesteia atunci
interiorul nu se e te lungimea de evacuare de coridor ) la
tampon, degajament protejat, tunel, ie ire direct exterior), cont de
dispunerea a a usilor intermediare a amplasamentelor fixe specifice
ii
evacuare
direc ie (
cont de
amplasarea
mobilierului)
CT
scara protejat Figura 12- 3C : distan a
de evacuare
Lungimea (distanța) de evacuare in interiorul open-space
cazul deschise (open space) care peste 75% din suprafa a unui nivel,
ie irile (u ile) de evacuare coridoare, tampon, degajamente protejate i trebuie
proiectate la distan una de alta (lungimea masurata de la un punct cu acces doua directii diferite,
amplasate
lungimi
IE
directii opuse, este considerat cale de evacuare admisa daca distanta totala a fiecarei
la o usa nu depaseste lungimea normata iar unghiul format intre cele doua directii
trebuie fie mai mare de de grade i la o distan una de mai mare de 1/2 din
diagonala cea mai mare a camerei
d
O
D d
D D
d
PR
D d
D
D
d
L
"d" = a dintre canaturile celor mai apropiate a
Figura 13- 3.C : Distan are u i de
evacuare cadrul din spa
"A" = diagonal contur interior a pere
din spa
D. Lungimea ¹
Lungimea
„Lungime
directă” sau „distanță
directă” ("d") înseamnă
cea mai scurtă distanță
din orice punct de la Ad
suprafața pardoselii
(măsurată raportat la
perimetrul peretilor
exteriori ai clădirii,
echivalent ariilor
construite), până la
CT
ieșirea de evacuare
relevantă luata in calcul,
ignorând pereții (pereții
despărțitori și cei
portanti si/sau
neportanti), altii decât
pereții despărțitori
rezistenti la foc de la
scările protejate.
IE
A
L
"d" =
O
"A" = diagonal contur
exterior pere
PR
Ad
Figura 14 - 3.C :
Distanțare uși de
evacuare la scări în
interiorul clădirilor
Redactarea I
Anexa 3.C.1. - Valori minime recomandate pentru latimile rampelor si
podestelor scarilor si latimi minime libere pentru usi
Tabel 1 - Anexa 3.C.1. - Valori minime recomandate pentru latimile rampelor si podestelor scarilor si latimi
minime libere pentru usi
Nr Destinatia constructiei Rampele si podestele Latimea libera in m
crt (cladirii) scarilor pentru usi ale
incaperilor in care
se pot afla
Scara Scara/ scari Cel mult Peste 50
principala secundara/ e 50 persoane
persoane (1 flux)
Clădiri de locuit Maximum 2 niveluri 0.95 0.90 0.80 0.90
Între 3 si 5 niveluri 1.05 0.90 0.80 0.90
Între 6 si 8 niveluri 1.20 0.90 0.80 0.90
9 sau mai multe niveluri 1.25 0.90 0.80 0.90
Clădiri Cu maximum 200 persoane la nivelul
1.15 0.90 0.80 0.90
administrative cel mai populat
Cu mai mult de 200 persoane la
nivelul cel mai populat
1.35 0.90 0.80 0.90
Clădiri pentru Cu persoane care nu se pot evacua
sănătate singure (maternitate, staţionar
medical, spital, ospiciu pentru alienaţi
mintal, cămin pentru bătrâni, centre
medicale de diagnostic și tratament, 1.40 3)
centre medicale și de sănătate
cu paliere / 1.00
multifuncționale, clinici și unități 1.40 3) 1.00
medicale ambulatorii similare podeste de (1.40)
2,20 m
policlinicilor, etc. / cu persoane cu adâncime
dizabilităţi/ handicap etc), în care
evacuarea utilizatorilor în caz de
incendiu trebuie efectuată cu targa
sau căruciorul
Celelalte cai de evacuare in care nu
sunt prezente persoane care nu se pot 1.15 1.00 0.90 0.90
evacua singure
Clădiri pentru Învăţământ preşcolar - persoane care
învăţămînt nu se pot evacua singure (crese,
gradinite) - pentru transportul in brate
1.15 1.15 0.90 1.00
al copiilor prescolari
Învăţământ preşcolar - celelalte cai de
evacuare
1.15 1.00 0.90 0.90
Învăţământ primar, secundar, terţiar
nonuniversitar şi universitar cu 1.15 0.90 0.90 0.90
maximum 500 locuri
Învăţământ primar, secundar, terţiar
nonuniversitar şi universitar cu mai 1.35 0.90 0.90 0.90
mult de 500 locuri
Parcaje pentru
0.90 0.90 0.90 0.90
autoturisme
Clădiri civile înalte / foarte înalte 1.25 2)
1.00 0.80 0.90
Clădiri civile cu Pentru evacuarea publicului 1.40 1.40 1.10 1.10
săli aglomerate Incaperi administrative la care publicul
nu are acces
1.15 0.90 0.80 0.90
Cabine de proiectie 0.90 0.70 0.90 -
scena şi anexele ei, (exclusiv
avanscenă şi buzunare) cu aria: ≤350 1.00 1.00 0.80 0.90
m2 :
avanscenă şi buzunare) cu aria: 350 1.50 1.00 0.80 0.90
m2<arie <500 m2:
avanscenă şi buzunare) cu aria: ≥350 1.50 1.50 0.80 0.90
m2
Construcţii de producţie şi/sau depozitare si cladiri
civile auxiliare industriei (producţiei şi/sau 1.10 1.00 0.80 0.90
depozitarii)
ANEXA 3.D. - PODEST
INTERMEDIAR
l
min l
Plan Plan
min l
Secțiune Secțiune
CT
Fig. 1 - 3.D.1
min min
0.6xl l 0.6xl l min l
0.6xl
min l
0.6xl
min
min
IE
l
O
Fig. 2 - 3.D.1 - trei rampe drepte - se
pot realiza cu una sau mai multe rampe
min l
PR
min l
l
min l min l
l
Plan Plan
Fig. 4 - 3.D.1
rampe drepte
Secțiune Secțiune
Fig. 3 - 3.D.1
ANEXA 3.D. -
Fig. 5 - 3.D.1 -
Separarea rampelor
supraterane de cele
subterane
CT
Rampele scărilor închise de evacuare ale nivelurilor supraterane se separă de rampele
subterane.
Rampele subterane ale scărilor închise interioare dispuse în continuarea rampelor supraterane,
se separă de rampele aferente nivelurilor supraterane prin pereţi rezistenţi la foc minimum EI/REI 120
şi planşee rezistente la foc minimum REI 60. Comunicarea funcţională dintre rampele scărilor
subterane şi rampele scărilor supraterane ale clădirii este admisă numai printr-o uşă rezistentă la foc
EI2 90-C5S200, dispusă la cota parterului sau a palierului intermediar dintre subsol şi parter, cu
deschidere în sensul de evacuare.
(4) Atunci când nu există comunicare între rampele subterane şi cele supraterane, golul de ieşire în
IE
holul de la parter al rampei subterane se protejază cu uşă rezistentă la foc minimum EI2 30-C5S200
CLADIR NALTE
GHENA CONDUCTE
O CORIDOR
PR
Usa cu autoinchidere (-C)

rezistentă la foc conform
Incapere tampon
funcțiune
protejată, prevăzută
CLADIRI CU ÎNĂLȚIME introducere aer
cu usi cu
OBISNUITĂ autoinchidere
2 X uși conf. EN12101-13
(sau evacuare fum)
INCAPERE
CIRCULATIE COMUNA
Usi cu ORIZONTALA
autoinchidere
INCAPERE Fig. 3 - 3.D.1 - Tipologii scări

ANEXA 3.D. - Scări cu rampe încrucişate
PLAN
CT
IE
SECȚIUNE
PLAN
O
PR
Fig. 4 - 3.D SECȚIUNE

-o rampe drepte (fiecare)
ANEXA 3.D. -
Scările cu rampe elicoidale, cu una sau mai multe rampe pot fi curbe sau în spirală.
Caracteristica acestor scări elicoidale, o constituie menţinerea formei în plan a treptelor, în
cadrul desfăşurării lor generale, deci convergenţa muchiilor treptelor într-un singur punct.
Din punctul de vedere al condiţiilor de evacuare, în calculul fluxurilor de evacuare se ia în
considerare numai porţiunea de rampă în care lăţimea minimă a treptei este de 18 cm (respectiv 20
cm la săli aglomerate), iar lăţimea maximă de 40 cm.
Rezultă că indiferent de lăţimea rampei realizată din considerente arhitecturale, poate constitui
cale de evacuare numai o parte din lungimea treptei şi anume cea care îndeplineşte condiţiile
aminitite.
Scările în spirală se consideră satisfăcătoare pentru un singur flux de evacuare cu linia pasului
la 0,50m de vangul interior.
O formă deosebită de scară elicoidală combinată cu porţiuni de rampe drepte, o constituie
scara balansată.
CT
porțiune
evacuare
1 flux
min 18
IE
max 4
cm
0 cm
Fig. 5 - 3.D.1.Scară în spirală Fig. 6 - 3.D.1.Scară cu

(un flux de evacuare) rampa curbă
O
Înclinarea rampelor scărilor de evacuare, suprafaţa şi forma treptelor şi a podestelor, trebuie să
permită circulaţia uşoară şi sigură a utilizatorilor, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice
PR
aplicabile.
Scările cu rampe curbe (elicoidale), se consideră căi de evacuare a utilizatorilor numai în

porţiunile de rampe în care lăţimea minimă a treptei este de 18 cm şi lăţimea maximă este de 40 cm.
ma
x4
0c
min m
18
cm
porțiune
evacuare
1 flux
Fig. 7 - 3.D.1. - Scară cu rampe curbe

ANEXA 3.D. - cu trepte balansate
Scările cu trepte balansate (constituie un flux de evacuare)

8 9
7
6
5
4
3
2
1
10
11
9 10 9 10 12
8 8
11 11 13
L
7 7 14
12
12 12
6 6 15
CT
13 13 16
5 5
14 14 17
I
4 4
15 15
3 3
16 16
2 2
17 17
1 1
18 18
SCARA CU TREAPTA IN AX
9
10
11
IE 9
10
11
8 8
L
12 12
7 12 7
13 13
6 6
14 14
O
5 5
15 15
4 4
16 16
3 3
17 17
2 2
18 18
1 1
PR
19 19
SCARA CU CONTRA TREAPTA IN AX
Fig. 8 - 3.D.1. - Scări balansate
Scările cu trepte balansate pot fi considerate căi de evacuare numai pentru o unitate de trecere
(flux) de evacuare a utilizatorilor, atunci când îndeplinesc condiţiile de alcătuire şi dimensionare
prevăzute în normativ şi reglementările tehnice specifice scărilor.
Scara cu trepte balansate se deosebeşte de celelalte scări prin forma diferită în plan a treptelor.
În funcţie de înălţimea nivelurilor clădirii, rampele unei scări pot fi fără sau cu paliere
intermediare.
Golurile de acces la scară se protejează, de regulă, cu uşi sau, după caz încăperi tampon la
clădirile înalte şi foarte înalte. în afară de condiţiile normate pe care trebuie să le îndeplinească uşile
respective, ele trebuie echipate şi cu dispozitive de autoînchidere.
DA NU
CT
Fig. 9 - 3.D.1. Clădiri cu înălțime obișnuită - suprateran (prin deschidere, uşile de acces în casele de
scări nu trebuie să reducă lăţimea normată a podestelor)
Fig. 10 - 3.D.1. Clădiri
înalte/ foarte înalte -
golurile de acces la scările
de evacuare se protejează
obligatoriu cu încăperi
tampon la clădirile înalte şi
IE foarte înalte (prin
deschidere, uşile de acces
în casele de scări nu trebuie
să reducă lăţimea normată a
podestelor)
O
încăpere tampon
NU protejată
conf. EN12101-13
(sau evacuare fum)
PR
introducere aer
protec
Varianta b) -
DA
încăpere tampon
rampe
ate circulație comuna orizontală
CORIDOR
introducere aer
evacuare aer
încăpere tampon
protejată
³3m ³3m
sau sau
nota 1 nota 1
perete
antifoc
³ 3 m sau nota 1
perete
rezistent
la foc
³ 3 m sau nota 1
³3m
sau
nota1
.
vezi nota 2
perete rezistent la foc perete antifoc
Scările trebuie
protejate
de fumul şi
radiaţiile termice ³ 3 m sau
ale incendiilor din nota 2 nota 2
construcţie şi
vecinătăţi
Note: Fig. 11 - 3.D.1. - scări exterioare

1 - În cazul în care scările exterioare sunt amplasate la colţurile intrânde ale cladirilor civile în formă
de L, T sau U sub un unghi , golurile din pereţii exteriori adiacenţi se dispun astfel încât distanţa
dintre ele să fie în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al compartimentelor pe care le desparte
(se aplică conform Art. 2.3.2.1.6. ).
2 - Se aplică conform Art. 2.5.6.4.1.
trebuie executate din materiale A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum R 15 (R 30 la
R 60 .
ANEXA 3.E. - Cerințe speciale pentru evacuarea persoanelor cu disabilități
3.E.1. TERMINOLOGIE
Disabilitate = pierderea sau restrictionarea unei capacitati sau activitati; (Se foloseste DEX
disabilitate = stare sau care o deplasare, activitate,
receptare = handicap).
Handicap = deficienta sau incapacitate mentala, fizica sau senzoriala, partiala sau totala, temporara
sau definitiva, cauzata de o alterare a structurilor sau functiilor psihologice, fiziologice sau anatomice,
constituind un dezavantaj social. Handicapurile mentale si psihoafective se caracterizeaza prin
dificultati mentale sau psihice de a situatiile vietii obisnuite. Handicapurile motorii se
caracterizeaza printr-o disfunctie sau printr-o reducere a activitatii fizice a unui individ (absenta
mobilitatii, miscari parazite). Ele afecteaza membrele, trunchiul sau capul. Handicapurile senzoriale
afecteaza special vederea (cecitate sau scaderea acuitatii vizuale, campului vizual,
atingerea muschilor oculomotori) si auzul (acuitate auditiva insuficienta); sinonim: deficienta,
incapacitate, infirmitate
CT
3.E.2. Prevederi generale
3.E.2.1. Conceptul de accesibilitate
Art. 3.E.2.1.1. (1) Inapacitatea sau de mobilitate este de a
(2)
(1)
(2)
IE
(3) anumite de productie / functiunile de productie care sunt exceptate de la
respectarea pentru persoane cu disabilitati, conform normate cu privire la
(4) destinate auxiliare a cum ar fi

O
auto, publica / terasele situate cadrul
(5) toate de orice functiune/ tip care nu sunt prevazute cu niciun lift de evacuare a
i/ platforma elevatoare/ sau toate cladirile parter.
PR
Art. 3.E.2.1.1. (1) . de evacuare trebuie fie libere de orice obstacol care poate cauza
nejustificate timpul a persoanelor cu dis de exemplu praguri ridicate sau
trepte ( n numar mai putin de cazul care acestea va fi o cu
3.E.2.2. Cerinte generale a punctelor de staționare a persoanelor cu dizabilități
Art. 3.E.2.2.1. (1) Un punct de a persoanelor cu trebuie pe toate

etajele, inclusiv toate nivelurile subsolului (cu exceptia subsolului tehnic), cu parterului,
Art. 3.E.2.2.2. Trebuie existe cel puncte de a persoanelor cu

pe fiecare etaj al unei compartiment de incendiu, cu unei
compartiment proiectate cu o de evacuare temeiul prezentului
care este cale de evacuare a persoanelor cu trebuie o
Art. 3.E.2.2.3. (1) Punctul de a persoanelor cu trebuie amplasat si in
timpul exploatarii elemente care sa-l poate fi amplasat /
(a)
(b) Holul (ITVS) ascensorului de interventie (de pompieri);
(c) Intr-un coridor prevazut cu sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti sau
ventilat in suprapresiune, intr-un degajament protejat sau intr-un coridor exterior;
(d) In incinta unei incaperi tampon ventilata in suprapresiune;
(e) In incinta unei scari de evacuare.
(2) Punctul de a persoanelor cu situat incinta unei scari de evacuare trebuie
fie departe de marginea primei trepte a de evacuare in toate cazurile trebuie sa
nu influenteze latimea normata rezultata din calcul a caii de evacuare a persoanelor
CT
Punctul de a persoanelor cu situat zonele de mai sus nu trebuie se
x IE x
min x min x min x min x

O
x
PR
min x min x
Figura 1. - 3.E.2.1. -
Figura 1. - 3.D.2.1. -
- Holul sau tampon suprapresiune a ascensorului
prev
- tampon suprapresiune a ascensorului de
Art. 3.E.2.2.4.
Art. 3.E.2.2.5. Trebuie un mijloc de comunicare de comunicare/ alarmare, pentru ca

persoanele cu apeleze pentru caz de de incendiu. Mijloacele de
comunicare trebuie:
a.
b.
c.
d.
transmis.
CT
3.E.2.3 Cerinte suplimentare a puntelor de staționare a persoanelor cu dizabilități
Art. 3.E.2.3.1. (1) Un punct de a persoanelor cu trebuie fie dimensionat

astfel oferi spatiu un utilizator de scaun cu rotile
a. pentru un scaun cu rotile punct de a persoanelor cu

1.50 X 1.50 m pentru a permite manevrarea scaunului cu rotile;
b. cazul care un punct
IE a persoanelor cu este amplasat interiorul unei
de evacuare protejate, a unei incaperi tampon prevazuta cu suprapresiune sau a unei incaperi
tampon VS a ascensorului de interventie, pentru scaunul cu rotile nu va micsora dimensiunile
rezultate prin calculul necesar evacuarii sau interventiei ale acestor accesul persoanelor in
c. Punctul de a persoanelor cu trebuie marcat la sol cu un simbol al

O
Art. 3.E.2.3.2. Un punct de a persoanelor cu trebuie fie cu o
la foc conform prevederi normate (pereti si plansee ale scarilor, coridoarelor,
ITVS, cu exceptia peretilor exteriori ai unei care trebuie sa indeplineasca doar conditiile
PR
normate proprii) trebuie deservit direct de o cale de evacuare o din etaj, scara,
Art. 3.E.2.3.3. Balustradele din interiorul unei de evacuare protejate trebuie fie
continue.
Art. 3.E.2.3.4. Un ascensor dedicat pentru utilizatorii de scaun cu rotile, acolo unde este
instalat, trebuie amplasat interiorul unei protejate, a unui coridor prevazut cu sisteme de
evacuare a fumului si a gazelor fierbinti sau VS, a unei incaperi tampon astfel de ascensor
atunci se de nu trebuie micsoreze dimensiunile normate a caii de
Art. 3.E.2.3.3. Rampele de interioare exterioare pot fi utilizate ca de evacuare

locul de evacuare interioare exterioare sau a ascensoarelor folosite si pentru evacuarea
persoanelor cu daca respecta prevederile normativelor specifice si rampele interioare au
performanta echivalenta acestora.
3.E.3. FUNCȚIUNE SANITARĂ (de sănătate)
Functiuni sanitare (spitale, policlinici, dispensare, case de copii, de persoane
Spital
este o pentru medicale chirurgicale trebuie functiuni
de cu servicii continue (de 24 de ore), astfel de includ, fara a se limita la,
a. Spitale generale (universitare, de urgenta, regionale, etc.);
d. Spitale comunitare (semiregionale)
CT
(Spitalul este unitatea cu paturi, de utilitate cu personalitate proprietate
sau care servicii medicale. Serviciile medicale acordate de spital sunt:
preventive, curative, de recuperare paleative, de caz de graviditate maternitate,
Functiune de îngrijire medicală

de se la o sau o parte a acesteia, pentru
continua a persoanelor (24 de ore din 24), care, din cauza
fizice, nu pot avea
IE de propriile nevoi asistata (a altor
a. Azile;
c. Ospicii
O
Functiune de îngrijire medicala ambulatorie
de este o sau o parte a acesteia, pentru servicii
medicale ambulatoriu pentru tratamentul pacienti incapabili ia pentru
autoconservare sau de fara posibilitate de evacuare singuri
PR
---
---
---
--- Clinici de endoscopie
Functiune de/cu îngrijire asistata

de asistata" este o sau o parte a acesteia, camere
cazare (nocturna), de persoane care, din cauza sau a fizice sau psihice,
A. (Ante)Prescolar (case de copii - pentru copii cu vârsta antepreșcolară, de exemplu,

crese
B.
ANEXA 3.E. - 3.E.3.1. FUNCȚIUNE SANITARĂ - SCĂRI
La pentru supraterane cu
care evacuarea utilizatorilor caz
de incendiu trebuie cu targa sau
libere ale de de
evacuare, vor fi de minimum 1,40 m pentru rampele
a planurilor cu paliere /
podeste de 2,20 .
Alternativ prevederilor de mai sus, pentru rampele, 2,20 m
palierele i podestele a planurilor 1,40 m 87,5 cm2,1 m
care evacuarea utilizatorilor caz de incendiu trebuie
cu targa sau , se admite adoptarea
a valori Tabelul
3.D.1, p fi cazuri particulare, fiind
: - caz general
CT
latime latime
adancime palier / podest (m)
rampe (m) palier (m)
Permite doar evacuarea t rgii
a 1.00 min 2.80 1.90 evacuarea n ambulatoriu)
b 1.25 min 2.80 1.90 Permite doar evacuarea patului (1.50 m) sau
a t rgii (1.25 m) evacuarea a
c 1.5 min 3.20 1.55 n ambulatoriu pentru max. 1 flux
d 1.75 min 3.60

IE
1.35 (1.75 normat) Permite evacuarea paturilor (2.00 m) sau a
t rgilor (1.75 m) evacuarea n
e 2.00 min 4.10 1.25 (2.00 normat) ambulatoriu pentru 2 fluxuri
Tabelul 1. - 3.E. -
alternative
1,00 m
O
evacuare
2,80 m
1,90 m
PR
Varianta a)
1,25 m
1,90 m 2,80 m
Varianta b)
ANEXA 3.D.
Varianta c)
1,50 m
1,55 m 3,20 m
CT
Varianta d) 1,75 m 1,75 m
1,35 m
necesar
evacuare
IE
(bracaj) 3,60 m
1,75 m normat
O
PR
2,00 m 2,00 m
Varianta e) 1,25 m
necesar
evacuare
(bracaj) 4,10 m
2,00 m normat
Figura 2. - 3.E.3.1. - Alternative dimensionare scări de circulaţie funcţională şi de evacuare - funcțiune

sanitară
ANEXA 3.E - 3.D.3.2. CLĂDIRI PENTRU SĂNĂTATE - Zona de refugiu
de se la o din interiorul unei la care se ajunge printr-un coridor
exterior sau printr-o incapere tampon ventilata in suprapresiune sau coridor presurizat la o zona
(determinata ca si incapere distincta sau nu) din interiorul aceluiasi compartiment de incendiu sau din
interiorul unui compartiment distinct de incendiu unde persoanele evacuate se pot refugia
temporar.
In cazul in care de este situata in interiorul unei apartinand aceluiasi

compartiment de incendiu conectata printr-un coridor inchis intre cele doua - trebuie coridor
In cazul in care de este situata in interiorul unei apartinand aceluiasi

compartiment de incendiu conectata printr-un coridor deschis (exterior) intre cele doua - nu necesita
alte prevederi suplimentare.
CT
In cazul in care de este situata in interiorul unei apartinand altui
compartiment de incendiu conectata printr-un coridor deschis (exterior) intre cele doua daca sunt la
distante de siguranta - nu necesita alte prevederi suplimentare.
In cazul in care de este situata in interiorul unei apartinand altui

compartiment de incendiu printr-un coridor interior (inchis) intre cele doua - trebuie
coridor ventilat suprapresiune sau tampon suprapresiune n antifoc
(acolo unde se prevede).
Zona de refugiu - se pot utiliza urmatorii factori de ocupare pentru conformarea acesteia:
- func iune de
IE ambulatorie m2 (clinici de zi pentru
clinici estetice si alte clinici cu tratament chirurgical care anestezie
c clinici de endoscopie, etc.)
- func iune de asistata m2 (Ante)Prescolar (case de copii -
pentru copii cu antepre , de exemplu, crese, centre de zi pentru
copiilor, etc.); centre de zi pentru persoanelor centre de zi pentru
O
persoane cu mintale; centre de de zi pentru persoane cu
c , etc.).
- spital (cu paturi, dar transmutare cu targa) 2.8 persoane/ m2 (pentru zona de
amplasare cu targa ;
- spital (paturi, - 0,56 persoane/ m2 (pentru zona de refugiu cu transmutare i
PR
;
- func iune de ( azile; c de persoane cu
2
ospicii ;
- func iune de (cu azile; c de persoane cu
ospicii) precum i func iune postoperatorie 0,56 persoane/ m2 (pentru zona de
refugiu cu ;
- func iune de supraveghere 0,56 persoane/ m2 .
de refugiu este o de utilizare/ exploatare urmare, de
evacuare nu trebuie fie proiectate pentru a putea primi/ evacua toate persoanele care vor ocupa
zona de refugiu caz de Zona de refugiu proiectata poate fi reprezentata si de spatii
existente, incaperi care indeplinesc conditiile normate, cu spatii libere care pot temporar sa primeasca
si numarul de persoane evacuate din portiunea evacuata, insumarea a numarului de
persoane intr-o situatie temporara netrebuind sa indeplineasca conditiile normate. Trebuie respectata
distanta (timpul) normat a cailor de evacuare reprezentate de lungimea parcursa de la usa de iesire a
incaperii care deserveste ca zona de refugiu pana la intrarea in de evacuare (respectiv a
incaperilor tampon ale acestora, daca acestea sunt prevazute), dar nu si a lungimii parcurse de la usa
de acces in cladirea (portiunea de cladire) care serveste ca zona evacuata pana la incaperea care va
deservi acest deziderat, cu condi ia ca aceasta nu fie mai mare decat cea de lungime de coridor
.
ANEXA 3.D - Zona de refugiu
„Zona de refugiu” se referă la o zonă din interiorul unei clădiri (in cadrul aceluiasi compartiment
de incendiu) sau la o zonă din interiorul unei clădiri (in cadrul aceluiasi compartiment de incendiu) la
care se ajunge printr-un coridor exterior sau la o zona (determinata ca si incapere distincta sau nu) din
interiorul unui compartiment distinct de incendiu alăturat, unde persoanele evacuate se pot refugia
temporar.
In cazul in care „zona de refugiu” este situata in interiorul unei clădiri apartinand aceluiasi
compartiment de incendiu conectata printr-un coridor inchis presurizat intre cele doua, în locul cerinței
pentru asigurarea normată a simultaneitatii proprii cladirii care deserveste ca si zona de refugiu privind
caile de evacuare, pentru determinarea numărului de utilizatori pentru care se asigură condiţiile de
evacuare în caz de incendiu se ia în calcul suma capacitatatilor celor doua, respectiv capacitatea
maxim simultana de utilizatori insumata, folosind factorii de ocupare prezentati pentru utilizatorii care
provin din zona evacuata precum si 100% din cei care provin din zona de refugiu netransmutați, caile
de evacuare orizontale si verticale ale cladirii (portiunii de cladire) care serveste ca zona de refugiu
CT
trebuind sa fie conformate in acest sens. De asemenea se respecta distanta (timpul) normat a cailor
de evacuare reprezentate de lungimea parcursa de la usa de intrare in porțiunea de cladire care
deserveste ca zona de refugiu pana la intrarea in scările de evacuare (respectiv a incaperilor tampon
ale acestora, daca acestea sunt prevazute).
- Acesta zona de refugiu temporar trebuie să fie separata în mod adecvat de restul
clădirii in care se afla sau a clădirii adiacente, printr-o construcție rezistentă la foc (minimum
pereti cu rol de limitare a propagării focului (de protecţie contra incendiilor care limitează
propagarea in interiorul compartimentelor de incendiu) cu performanta la foc normata si usi
IE
din peretii firewall cu performanta la foc normata) sau cele mai restrictive alte conditii
generate de incaperile alaturate și conectata printr-un coridor extern (sau o cale de circulatie
deschisă). Zona de refugiu precum si coridorul exterior de acces trebuie să fie întotdeauna
practicabila si accesibilă. In sensul acesta, daca refugierea temporara se face si pe
coridoare, acestea trebuie prevazute cu sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti
(sau presurizate), iar gabaritul normat al acestora nu trebuie diminuat prin amplasarea
O
temporara a evacuatilor din portiunea de cladire alaturata.
In cazul in care „zona de refugiu” este situata in interiorul unei clădiri apartinand aceluiasi
compartiment de incendiu conectata printr-un coridor deschis (exterior) intre cele doua, în locul
PR
cerinței pentru asigurarea normată a simultaneitatii proprii cladirii care deserveste ca si zona de
refugiu privind caile de evacuare, pentru determinarea numărului de utilizatori pentru care se asigură
condiţiile de evacuare în caz de incendiu se ia în calcul suma capacitatatilor celor doua, respectiv
capacitatea maxim simultana de utilizatori insumata, folosind factorii de ocupare prezentati mai jos
pentru utilizatorii care provin din zona evacuata precum si 100% din cei care provin din zona de
refugiu, caile de evacuare orizontale si verticale ale cladirii (portiunii de cladire) care serveste ca zona
de refugiu trebuind sa fie conformate in acest sens. De asemenea se respecta distanta (timpul)
normat a cailor de evacuare reprezentate de lungimea parcursa de la usa de intrare in cladirea care
pereti firewall cu performanta la foc normata si usi din pereti cu rol de limitare a propagării
focului (de protecţie contra incendiilor care limitează propagarea in interiorul
compartimentelor de incendiu) cu performanta la foc normata) sau cele mai restrictive alte
conditii generate de incaperile alaturate și conectata printr-un coridor extern sau o cale de
circulatie deschisă. Zona de refugiu trebuie să fie întotdeauna practicabila si accesibilă.
ANEXA 3.D. - Zona de refugiu
In cazul in care „zona de refugiu” este situata intr-un alt compartiment de incendiu în locul se
asigura simultaneitatea totala, pentru determinarea numărului de utilizatori pentru care se asigură
condiţiile de evacuare în caz de incendiu se ia în calcul suma reala a capacitatatilor celor doua,
respectiv capacitatea maxim simultana de utilizatori insumata, insemnand 100% din utilizatorii care
provin din zona de refugiu precum si 100% din cei care provin din zona din care se refugiaza, caile de
evacuare orizontale si verticale ale cladirii (portiunii de cladire) care serveste ca zona de refugiu
trebuind sa fie conformate in acest sens. De asemenea se respecta distanta (timpul) normat a cailor
de evacuare reprezentate de lungimea parcursa de la usa de intrare in compartimentul distinct care
pereti cu rol de limitare a propagării focului (de protecţie contra incendiilor care limitează
CT
propagarea in interiorul compartimentelor de incendiu) cu performanta la foc normata si usi
din peretii firewall cu performanta la foc normata) sau cele mai restrictive alte conditii
generate de incaperile alaturate și conectata printr-un coridor extern sau o cale de circulatie
deschisă. Zona de refugiu trebuie să fie întotdeauna practicabila si accesibilă. Trebuie
respectata distanta (timpul) normat a cailor de evacuare reprezentate de lungimea parcursa
de la usa de iesire a incaperii care deserveste ca zona de refugiu pana la intrarea in scările
de evacuare (respectiv a incaperilor tampon ale acestora, daca acestea sunt prevazute),
precum si a lungimii parcurse de la usa de acces in compartimentul alaturat care serveste ca
zona evacuata pana la incaperea care va deservi acest deziderat (nungimea nu trebuie să
IE
fie mai mare decat cea de lungime de coridor înfundat până la incăperea ce va deservi
aceasta evacuare temporară).
min x min x min x

>1.50 m >1.50 m >1.50 m
O
min x
1.50 1.50
min x min x
1.50 1.50
PR
1.50
1.50
min. min.
2.20 m 2.20 m
min. min.
2.60 m 2.60 m Fig. 1 - 3.E.3.2. - Gabarit punct
de staționare a persoanelor cu
min. dizabilitati -
2.20 m amplasare in scara de
min. 2.20 m
min. 2.20 m evacuare.
min. min.
min.
2.20 m 2.20 m
min. 2.20 m min.
2.60 m 2.60 m
Fig. 2 - 3.E.3.2. - Schemă principiu zonă evacuare către alt compartiment de incendiu (din fiecare
compartiment de incendiu în celălalt)
2.60 2.60
2.20 2.20
Fig. 3 - 3.E.3.2. - Schemă

principiu zonă evacuare către
alt compartiment de incendiu
2.20 2.20
prin coridor interior protejat
presurizat (în două sensuri,
2.60 2.60
din fiecare compartiment de
incendiu în celălalt)
CT
Fig. 4 - 3.E.3.2. - Schemă
prin coridor exterior (într-un
sens, dintr-un singur
compartiment de incendiu în
celălalt)
2.20 2.60
IE
1.40
2.20
Fig. 5 - 3.E.3.2. - Schemă
1.40
2.20 prin coridor interior protejat
presurizat (într-un sens,
dintr-un singur compartiment
O
2.20 2.60
de incendiu în celălalt)
PR
1,80 m
2,70 m
Varianta a) - coridoare de evacuare Varianta b) - ascensoare de evacuare

i
Fig. 6 - 3.E.3.2. - Schemă principiu clădiri de sănătate - evacuare cu targa sau cu pat
perete cu rol de limitare a propagării focului

CLADIRE A (de protecţie contra incendiilor care limitează
propagarea in interiorul compartimentelor
de incendiu) conform
prevederi normate, dar min. EI60
min.
3m
min.
3m
CLADIRE B - Zona de refugiu

pentru CLADIRE A
CT
CLADIRE A
IE perete cu rol de limitare a propagării focului
(de protecţie contra incendiilor care limitează
propagarea in interiorul compartimentelor
O
CLADIRE B - Zona de refugiu
pentru CLADIRE A
PR
perete cu rol de limitare a propagării focului

CLADIRE B - Zona de refugiu (de protecţie contra incendiilor care limitează
pentru CLADIRE A propagarea in interiorul compartimentelor
min.
3m
min.
3m
ITVS
CLADIRE A
Figura 3. - 3.E.3.2. - zone de refugiu

(în) clădiri
Varianta a) - Coridor 1.20m prevazut cu buzunare de asteptare si intoarcere la fiecare 25 m
CT
1.50m
2.70m
1.20m
Varianta b) - Coridor 2.70m la ime - recomandabil (amplasare persoane cu disabilita i pe

coridor)
IE
90cm
2.10m
1.20m
O
Varianta a) - Coridor 2.20m - recomandabil doar pentru 1 flux de evacuare cu targa sau
scaunul rulant (amplasare persoane cu disabilita i pe coridor)
PR
Fig. 4 - 3.E.3.2. - Zona de refugiu - Punct de staționare a persoanelor cu dizabilitati -

amplasare intr-un coridor prevazut cu sisteme de evacuare a fumului a gazelor fierbinti sau
ventilat in suprapresiune sau coridor exterior.
min 2.20m (normat) min 2.20m (normat)
Fig. 5 - 3.D.3.2. -
- amplasare in incinta unei incaperi tampon ventilată în suprapresiune (la clădirile pentru sănătate
supraterane cu înălţimi obişnuite în care evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu trebuie efectuată
cu targa sau căruciorul, lăţimile libere ale căilor de circulaţie funcţională şi de evacuare, vor fi de
minimum 2,20 m pentru coridoare)
lățime liberă evacuare Fig. 6 - 3.E.3.2.
lățime liberă evacuare

- Principii de
evacuare
de
Varianta a
Varianta d

Varianta e
Varianta b

Varianta f Varianta g
Varianta a Varianta b
Varianta c
incorect corect
Fig. 7 - 3.E.3.2. - Principii de evacuare sectoare
(clădiri de sănătate)
Varianta a Varianta b
incorect corect
ANEXA 4 - i mixte
4.1. I e
- clădire civilă (publică) supraterană, la care cota superioara a stratului de uzura al
pardoselii ultimului nivel folosit de utilizatori este situat la peste 28 m şi la mai putin de 45 m faţă de
cota nivelului de referință (28 m < h <45 m). Clădirile înalte trebuie să permită accesul autospecialelor
serviciilor pentru situații de urgență pe minimum două (2) laturi sau pe minimum 50% din perimetrul
pereților exteriori atunci cand forma acestora este atipica.
Nu sunt considerate clădiri înalte:
- construcţiile pentru producţie şi/sau depozitare;
- clădirile pentru locuit colective care au maximum 12 niveluri supraterane;
- clădirile civile (indiferent de destinaţie), la care deasupra nivelului limită normat se află un
singur nivel construit ce ocupă maximum 50% din aria construită a nivelului inferior acestuia şi
cuprinde numai spaţii tehnice aferente clădirii (încăperi pentru ascensoare, centrale termice, centrale
de ventilare etc.), circulaţii funcţionale (holuri, coridoare, încăperi tampon etc.) sau spaţii anexă
(spălătorii, călcătorii, uscătorii etc.), făra prezență permanentă de persoane.
CT
³ 28.00m
IE
INTERVENȚIE
O
TEREN ± 0.00m
INTERVENȚIE VEDERE
PR
INTERVENȚIE INTERVENȚIE
PLANURI
Fig. 1 - 4.1. - Clădire înaltă

ANEXA 4 - Fig. 2 - 4.1. - Clădiri înalte sunt
numai porţiunile/ nivelurile
niveluri supraterane SUPRATERANE.
Nivelurile subterane nu se iau în
15.00 niveluri subterane considerare la stabilirea tipului
de clădire înaltă.
COTA TEREN
39.00
H < 28.00 m
24.00
CT
nu se ia in considerare
> 28.00
SECTIUNE Fig. 3 - 4.1. -

Clădirile amplasate la cote mai
ridicate faţă de şosele, drumuri
etc, nu sunt clădiri înalte
IE
O
Fig. 4 - 4.1. - Clădirile dispuse
adiacent străzilor în pantă, nu
sunt considerate înalte atunci
PR
când au asigurate accese de

intervenţie pe două laturi în
porţiuni cu înălţimea (cota) INTERVENȚIE panta max. 6%
ultimului planşeu utilizabil sub
28,00 m.
PLAN
< +28.00m
28.00
32.00 m
± 0.00m
panta max. 6%
SECTIUNE
SPAȚII TEHNICE SUB 50%

DIN ARIA CLĂDIRII
> +28.00m
SPAȚII TEHNICE
SUB 50% DIN ARIA
CONSTRUCȚIEI
Fig. 5 - 4.1. - Nu sunt

considerate clădiri înalte, clădirile
civile (publice) la care deasupra
nivelului limită (28,00 m) se află
un singur nivel ce ocupă
CT
± 0.00m maximum 50% din aria construită
a clădirii şi cuprinde spaţii
tehnice.
VEDERE PLAN
SPAȚII TEHNICE SUB 50%

DIN ARIA CLĂDIRII
11
10
IE
Fig. 6 - 4.1. - Nu sunt Fig. 7 - 4.1. -
9 considerate clădiri înalte blocurile foarte construcţie
de locuinţe colective care au civilă (publică) la care
8
maximum 12 niveluri pardoseala ultimului nivel
7 supraterane, fiind admis folosibil este situată la
deasupra nivelului limită, un înălţimea de 45,00 m sau
O
6 singur nivel care ocupă max.50% mai mult, măsurată
din arie şi este destinat conform precizărilor de la
5 EXCLUSIV spaţiilor tehnice, clădiri înalte.
spălătorii, călcătorii)
4
PR
3 ≥45.00
2
P ± 0.00m
VEDERE
SPAȚII TEHNICE
SUB 50% DIN ARIA
CONSTRUCȚIEI
± 0.00m
COTA TEREN
PLAN VEDERE
maximum distanță.
de coridor înfundat
L (L sau l1+l2)
l1
l2
Fig. 9 - 4.1. - Solu ie la
i foarte -
CT
Fig. 8 - 4.1. - Soluție corectă la clădiri înalte și foarte
înalte
IE
O
Fig. 10 - 4.1. - Asigurarea a cel puţin două căi de
PR
evacuare
În clădiri înalte şi foarte înalte este obligatorie asigurarea
a cel puţin două căi de evacuare, distincte şi
independente, astfel amplasate încât să asigure
distribuţia lor judicioasă şi posibilitatea ca persoanele să
recunoască cu uşurinţă traseul spre exterior.
uşi rezistente la foc EI2 60-C5S200 scară protejată
scară protejată
încăpere tampon (vs) încăpere tampon (vs)
£ 35 m £ 35 m £ 20 m
PR
usa EI120
Fig. 11 - 4.1. - Clădiri înalte - principii

distanță de evacuare nenormată (în cea de-a doua direcție) puț (”shaft”) pentru
distanță de evacuare normată distanță de evacuare normată intervenție
O
(valoarea pentru ”în doua direcții”) (valoarea pentru ”într-o direcție”) (scară, ascensor,
încapere tampon)

scară protejată
IE
£ 35 m £ 35 m £ 20 m
CT
usa EI120
distanță de evacuare normată distanță de evacuare normată intervenție
încapere tampon)
scară protejată
£ 25 m £ 25 m £ 15 m
PR
ușa EI120
usa EI180
ascensor distanță de evacuare normată distanță de evacuare normată intervenție
pentru
O
Fig. 12 - 4.1. - Clădiri foarte înalte - principii

intervenție încapere tampon)

scară protejată
IE
£ 25 m £ 25 m £ 15 m
CT
ușa EI180
usa EI180
ascensor distanță de evacuare normată distanță de evacuare normată intervenție
pentru (valoarea pentru ”în doua direcții”) (valoarea pentru ”într-o direcție”) (scară, ascensor,
intervenție încapere tampon)
ANEXA 4 - 4.2. -
LUNGIMI DE EVACUARE
La săli aglomerate
Sălile aglomerate trebuie să aibă minimum două căi de evacuare distincte şi independente
CT
• Lungimile căilor de evacuare la săli aglomerate trebuie să respecte condiţiile normate, în funcţie de
IE
categoria sălii aglomerate (S1, S2) şi nivelul de stabilitate la incendiu al construcţiei
Fig. 1 - 4.2. : Distanțare de evacuare

în interiorul sălilor aglomerate - variante
O
Lungime de evacuare
până la o ușă a sălii
aglomerate
PR
Podium
Lungime de evacuare
de la ușa sălii aglomerate
până în exterior
Fig. 2 - 4.2. : Distanțe de evacuare

la săli aglomerate - interior și exterior
ANEXA 4. - 4.3. -
cu mixte - construcţie supraterană care cuprinde diferite funcţiuni principale
civile-civile sau civile-de producţie şi/sau depozitare ori producţie-depozitare.
Funcţiunea distinctă (civilă sau de producţie sau de depozitare) care depăşeşte 50% din aria
desfăşurată a construcţiei (Ad), determină încadrarea construcţiei respective în:
- cladire cu funcţiuni mixte predominat civile sau
- cladire cu funcţiuni mixte predominat producţie, ori
- cladire cu funcţiuni mixte predominat depozitare.
Determinarea caracterului de clădire civilă
(publică) sau de producţie şi/sau depozitare
RISC MARE
se analizează pe porţiuni de clădire, apoi pe
ansamblu, după cum urmează:
PORTIUNE DE CLĂDIRE CIVILĂ

RISC MIC
(PUBLICĂ) =40% din AD a clădirii
CT
RISC MIJLOCIU
RISC MIJLOCIU
ACTIVITĂȚI DE PRODUCȚIE ȘI/SAU

DEPOZITARE =60% din AD a clădirii
RISC MARE
IE
ANALIZA FAZA I
Riscul cel mai mare care reprezintă cel puţin 30 % din volumul porţiunii civile (publice) este considerat
pentru toată porţiunea .
Porţiunea de clădire este considerată civilă (publică) cu risc mare .
O
RISC MARE PORTIUNE DE CLĂDIRE CIVILĂ
(PUBLICĂ) =40% din AD a porțiunii civile
PR
RISC MIC PORTIUNE DE CLĂDIRE CIVILĂ

(PUBLICĂ) =60% din AD a porțiunii civile
SEPARARE FAȚĂ DE PRODUCȚIE/ DEPOZITARE

ANALIZA FAZA II
Riscul cel mai mare care reprezintă cel puțin 30% din volumul porţiunii de producţie şi/sau depozitare,
este considerat pentru toată porţiunea.
Porţiunea de clădire cu activitate de producţie şi/sau depozitare este considerată cu risc mijlociu.
SEPARARE FAȚĂ DE PRODUCȚIE
RISC MIJLOCIU/ producție

depozitare
RISC MIJLOCIU/ producție DEPOZITARE =75% din AD a porțiunii
depozitare

RISC MARE/ producție
DEPOZITARE =25% din AD a porțiunii
depozitare
ANEXA 4. - 4.3. -
CONCLUZIE / DETERMINARE FINALA
Porţiunea de clădire civilă (publică) sau de producţie şi/sau depozitare) care reprezintă mai mult de 60
% din aria desfăşurată a întregii clădiri, determină caracterul construcţiei luat în considerare
Concluzie: Clădire de producţie şi/sau depozitare cu risc mare .
Riscul de incendiu în ansamblu, se consideră riscul cel mai mare al încăperilor şi zonelor ale căror
volume reprezintă mai mult de 30% din volumul construcţiei sau al compartimentului de
incendiu, indiferent de destinaţia acestora.
RISC MARE
PORTIUNE DE CLĂDIRE CIVILĂ
CT
RISC MIC
(PUBLICĂ) =40% din AD a clădirii
RISC MARE
RISC MIJLOCIU
RISC MIJLOCIU
ACTIVITĂȚI DE PRODUCȚIE
ȘI/SAU DEPOZITARE =60% din
AD a clădirii
RISC MARE
IE RISC MIJLOCIU
Fig. 1 - 4.3. - Determinare
construcţii cu funcţiuni mixte
Riscul de incendiu în ansamblu, indiferent de funcţiunea distinctă (civilă sau de producţie sau de
depozitare care depăşeşte 50% din aria desfăşurată a construcţiei Ad și care determină încadrarea
construcţiei respective), se consideră riscul cel mai mare al încăperilor şi zonelor ale căror volume
O
reprezintă mai mult de 30% din volumul construcţiei sau al compartimentului de incendiu,
indiferent de destinaţia acestora.
În cazul în care riscul cel mai mare al volumelor ale încăperilor şi zonelor clădirii,
indiferent de funcţiunea distinctă a clădirii reprezintă mai mult de 30% din volumul construcţiei
PR
sau al compartimentului de incendiu, acest risc este considerat relevant pentru toată construcția.
În construcţii cu funcţiuni mixte civile (publice) nu este admisă dispunerea unor spaţii sau încăperi cu
pericol de explozie, cu excepția celor admise explicit (centrale termice, depozitare gaze/ fluide
medicale, etc.).
RISC RISC
FOARTE FOARTE
MARE ȘI MARE ȘI
EXPLOZIE EXPLOZIE
Fig. 2 - 4.3. - Clădiri cu funcţiuni mixte civile (publice) - dispunerea unor spaţii sau încăperi cu pericol
de explozie
ANEXA 5. -
5.1. Amplasare
Condiţiile normate de limitare a posibilităţilor de propagare a incendiilor între construcţii şi
compartimente de incendiu sunt obligatorii şi se realizează prin amplasarea la distanţele minime de
siguranţă stabilite în Tabelul 4 din normativ sau se delimitează cu pereţi rezistenţi la foc de separare
a compartimentelor de incendiu (pereţi antifoc) şi, după caz, cu planşee rezistente la foc de separare
a compartimentelor de incendiu (planşee antifoc), aplicându-se prevederile stabilite la Capitolul II,
Secțiunea III/ 2.3. - ”Limitarea propagării incendiilor” / 2.3.2. - ”Elemente rezistente la foc pentru
separarea compartimentelor de incendiu şi protecţia golurilor funcţionale de trecere” precum și
indicațiile din această anexă.
Construcţiile de producţie şi/sau depozitare se pot amplasa la distanţe de siguranţă normate sau
compartimentate corespunzător faţă de vecinătăţi.
CT
RISC FOARTE MARE explozie
RISC MARE ³15 NIVEL DE STABILITATE
NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU II - VOPSITORIE
LA INCENDIU II TÂMPLĂRIE
³15
³8
³10
RISC MIC ³12 RISC MIC/ MIJLOCIU

NIVEL DE STABILITATE
LA INCENDIU III
IE NIVEL DE STABILITATE
LA INCENDIU II-IV - SPAȚII TEHNICE
ADMINISTRAȚIE
15
12
Fig. 1 - 5.1. -
O
LA INCENDIU V - LOCUINȚĂ Amplasare
la distanțe de
siguranță
PR
RISC MARE
LA INCENDIU II
TÂMPLĂRIE PERETI REZISTENTI
LA EXPLOZIE
RISC MIC/ RISC FOARTE MARE
RISC MIC NIVEL DE STABILITATE
MIJLOCIU
NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU II - VOPSITORIE
NIVEL DE
LA INCENDIU III
STABILITATE LA INCENDIU II-IV
ADMINISTRAȚIE
SPAȚII TEHNICE
PERETI REZISTENTI
LA FOC
LA INCENDIU V - LOCUINȚĂ Fig. 2 - 5.1. -
Amplasare
compartimentată
Redactarea II
I --2021
2022
ANEXA 5. -
5.2 - Lungimi de evacuare l
• În clădiri de producţie şi/sau depozitare, lungimile de evacuare vor respecta valorile normate în
funcţie de nivelul de stabilitate la incendiu (se are în vedere Tabelul 101. Condiţii de corelare a ariilor
construite (Ac) şi a numărului de niveluri al construcţiilor şi compartimentelor de incendiu supraterane
de producţie şi/sau depozitare).
• Construcţie etajată, cu evacuare în minimum două direcţii (conform Tabel 103)
încăperi tampon la
risc foarte mare și
la risc mare
64°
39°
CT
30°
48°
Figura 1 - 5.2. - Construcţie etajată, cu evacuare în două direcţii - principii evacuare etaj
În construcţiile de producţie şi/sau depozitare, pot fi considerate căi de evacuare a utilizatorilor şi cele
care trec prin:
a) încăperi sau spaţii cu riscuri mici de incendiu, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor
IE
spaţiilor de producţie învecinate sau din anexele tehnico-sociale ale acestora, precum şi în
cazurile stabilite în normele tehnice specifice acestora;
b) încăperi sau spaţii cu risc mijlociu de incendiu, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor
spaţiilor învecinate şi nu constituie singura lor cale de evacuare, situaţie în care a doua cale
de evacuare poate fi constituită tot de un spaţiu cu risc mijlociu de incendiu dacă traseele
sunt distincte şi separate între ele prin pereţi rezistenţi la foc minimum EI/REI 60 iar golurile
O
de circulaţie din aceştia sunt protejate cu elemente de închidere EI245-C5S200;
c) încăperi sau spaţii cu risc mare sau foarte mare de incendiu, dacă servesc la evacuarea
utilizatorilor spaţiilor de producţie sau depozitare cu acelaşi risc de incendiu şi nu constituie
singura lor posibilitate de evacuare.
de depozitare, pot fi considerate de evacuare care
PR
trec prin sau cu riscuri de incendiu mai mici sau cel mult egale cu cel din care se
Scările de evacuare - pereţi rezistenţi la foc minimum:

- EI/REI 180 / A1 sau A2-s1d0 - nivelul de stabilitate la incendiu I;
- EI/REI 120 / A1 sau A2-s1d0 - nivelul de stabilitate la incendiu II ;
- EI/REI 90 / A1 sau A2-s1d0 - nivelul de stabilitate la incendiu III;
- EI/REI 45 / A1, A2-s1d0 sau B-s1d0 - nivelul de stabilitate la incendiu IV;
- EI/REI 30 / A1, A2-s1d0, B-s1d0 sau C-s1d0 - nivelul de stabilitate la incendiu V
Cale de acces din încăperi cu următoarele riscuri de incendiu:

- E 15-C5S200 - risc mic; PERETE ANTIFOC
- EI2 45-C5S200 - risc mijlociu;
- EI2 90-C5S200 (sau încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune cu uși 2 x EI2
45-C5 S200 în suprateran și uşi 2 x EI2 90-C5 S200 în subteran - risc mare;
- încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune şi prevăzute cu uşi 2 x EI2 90-C5S200
- risc foarte mare.
Figura 2 - 5.2. - Construcţie etajată, cu evacuare în două direcţii - principii evacuare parter
conform +
ANEXA 5. - 5.3. - Conformare
Art. 6.1.5.6. (1) si (2) Protecţia scărilor de evacuare închise din
construcţiile de producţie şi/sau depozitare
suprapresiune (pentru (fig. 7-5.1, variantele a, b, c, d și e)
risc mare i foarte mare) EI/REI 180; A1
sau A2-s1d0
de evacuare a utilizatorilor din
I/SAU DEPOZITARE
de depozitare
(risc mare, foarte mare, mijlociu sau mic)
supraterane se de restul
Varianta a) - construc ie cu nivel prin minimum:
de stabilitate la incendiu I a) EI/REI 180 clasa de
la foc A1 sau A2-s1d0,
conform +
Art. 6.1.5.6. (1) si (2) REI 90 clasa de la foc A1 sau
A2-s1d0 conform Art. 6.1.5.6. (1) si
suprapresiune (pentru (2) cu nivelul de stabilitate
CT
risc mare i foarte mare) EI/REI 120; A1 la incendiu I ;
sau A2-s1d0 b) EI/REI 120 clasa de
I/SAU DEPOZITARE la foc A1 sau A2-s1d0,
(risc mare, foarte mare, mijlociu sau mic) REI 60 clasa de la foc A1 sau
Varianta b) - construc ie cu nivel A2-s1d0 conform Art. 6.1.5.6. (1) si
de stabilitate la incendiu II (2) cu nivelul de stabilitate
la incendiu II ;
conform + c) EI/REI 90 clasa de
Art. 6.1.5.6. (1) si (2)
IE la foc A1 sau A2-s1d0,
REI 45 clasa de la foc A1 sau
suprapresiune (pentru
risc mare i foarte mare) EI/REI 90; A1
A2-s1d0 conform Art. 6.1.5.6. (1) si
sau A2-s1d0 (2) cu nivelul de stabilitate
I/SAU DEPOZITARE la incendiu III ;
(risc mare, foarte mare, mijlociu sau mic) d) EI/REI 45 clasa de
O
Varianta c) - construc ie cu nivel la foc A1, A2-s1d0 sau B-s1d0,
de stabilitate la incendiu III REI 30 clasa de la foc
A1, A2-s1d0 sau B-s1d0 conform
conform + Art. 6.1.5.6. (1) si (2) cu
Art. 6.1.5.6. (1) si (2) nivelul de stabilitate la incendiu IV ;
PR
e) EI/REI 30 clasa de
EI/REI 45; la foc A1, A2-s1d0, B-s1d0 sau
risc mare i foarte mare) A1, A2-s1d0,
C-s1d0, REI 15 clasa de
sau B-s1d0
I/SAU DEPOZITARE la foc A1, A2-s1d0, B-s1d0 sau C-s1d0
(risc mare, foarte mare, mijlociu sau mic) conform Art. 6.1.5.6. (1) si (2)
cu nivelul de stabilitate la
Varianta d) - construc ie cu nivel
incendiu V ;
de stabilitate la incendiu IV
 Podestele, rampele grinzile

conform
Art. 6.1.5.6. (1) si (2) interioare de evacuare vor de
comportare la foc stabilite la Art. 2.4.2.5. Art.
EI/REI 30;
A1, A2-s1d0, 2.4.2.6.
B-s1d0 sau C-s1d0
I/SAU DEPOZITARE
(risc mic)
Figura 1 - 5.3. - or de evacuare
Varianta e) - construc ie cu nivel
din de
de stabilitate la incendiu V
depozitare
Protecţia golurilor de acces la scările de
E 15-C5S200
evacuare închise din construcţiile de
conf.
Art. 6.1.5.4. (1)
producţie şi/sau depozitare (fig. 7-5.1,
+ Tabelul 101 variantele a, b, c, d și e)
risc mic  de separare ale caselor de

de de evacuare a
Varianta a) - risc mic
utilizatorilor de restul vor
(produc ie sau depozitare)
specifice respectivelor
riscuri de incendiu explozie
rezistente la foc
EI2 45-C5S200
conf.
Art. 6.1.5.4. (1)
 Se au vedere i clasele de
CT
+ Tabelul 101 periculozitate a materialelor la stabilirea
rezisten ei la foc a acestora.
risc mijlociu
Varianta b) - risc mijlociu

 Golurile prin care utilizatorii
(produc ie sau depozitare) de depozitare au
acces la de evacuare se
rezistente la foc
EI2 90-C5 S200 a) la foc E 15-C5S200,
(
IE conf.
atunci constituie cale de acces
Art. 6.1.5.4. (1)
+ Tabelul 101 b) rezistente la foc EI2
45-C5S200, atunci constituie
risc mare cale de acces din cu risc
mijlociu de incendiu;
O
Varianta c) - risc mare c) rezistente la foc EI2
90-C5S200 sau tampon
rezistente la foc protejate, ventilate suprapresiune
EI2 45-C5 S200 la +
(atunci nu au ferestre directe
nivelurile supraterane
PR
spre exterior), cu
conf.
EI2 90-C5 S200 la Art. 6.1.5.4. (1) rezistente la foc EI2 45-C5 S200 la
nivelurile subterane + Tabelul 101 nivelurile supraterane ale
respectiv, cu EI2 90-C5 S200 la
nivelurile subterane, atunci
risc mare constituie cale de acces din
Varianta d) - risc mare cu risc mare de incendiu;
(produc ie sau depozitare) d) tampon protejate,
ventilate suprapresiune
+ cu rezistente la foc EI2
rezistente la foc
EI2 90-C5 S200 90-C5S200, atunci constituie
conf. cale de acces din cu risc
Art. 6.1.5.4. (1)
+ Tabelul 101 foarte mare de incendiu.
suprapresiune
risc foarte mare

Figura 2 - 5.3. - golurilor de acces la
Varianta e) - risc foarte mare
de evacuare din de
depozitare
+
rezistente la ANEXA 5. - 5.3. -
foc conform Art. Conformare - Protecţia
6.1.5.6. (1) si (2)
circulaţiilor comune orizontale
EI/REI 90; A1 sau din construcţiile de producţie
A2-s1d0
(pentru risc mare şi/sau depozitare (fig. 7-5.1,
i foarte mare) EI/REI 180 variantele a, b, c, d și e)
C e comune
I/SAU DEPOZITARE orizontale de
evacuare a utilizatorilor din
Varianta a) - construc ie cu nivel de stabilitate I de
rezistente la foc depozitare supraterane se
+
conform Art. 6.1.5.6. de restul prin
(1) si (2)
minimum:
EI/REI 60; A1 sau a) EI/REI 90
CT
A2-s1d0 clasa de la foc A1
(pentru risc mare
i foarte mare) EI/REI 120 sau A2-s1d0
I/SAU DEPOZITARE incendiu I;
(risc mare, foarte mare, mijlociu sau mic) b) EI/REI 60
Varianta b) - construc ie cu nivel de stabilitate II clasa de la foc A1
rezistente la foc sau A2-s1d0
+ cu nivelul de stabilitate la
conform Art. 6.1.5.6.
IE (1) si (2)
EI/REI 45;
incendiu II;
c) EI/REI 45
A1 sau A2-s1d0 clasa de la foc A1
(pentru risc mare
i foarte mare) EI/REI 90
sau A2-s1d0
I/SAU DEPOZITARE incendiu III;
O
(risc mare, foarte mare, mijlociu sau mic) d) EI/REI 30
Varianta c) - construc ie cu nivel de stabilitate III clasa de la foc A1,
A2-s1d0 sau B-s1d0
rezistente la foc
+ cu nivelul de
(1) si (2) stabilitate la incendiu IV;
PR
EI/REI 30; e) EI/REI 15

A1, A2-s1d0 sau clasa de la foc A1,
(pentru risc mare A2-s1d0, B-s1d0, B-s2d0,
B-s1d0
i foarte mare) EI/REI 45
C-s1d0 sau C-s2d0
cu nivelul de
I/SAU DEPOZITARE stabilitate la incendiu V.
 de separare a
Varianta d) - construc ie cu nivel de stabilitate IV
comune orizontale
rezistente la foc de evacuare de
(1) si (2) restul vor
specifice respectivelor
EI/REI 15;
A1, A2-s1d0, riscuri de incendiu explozie
EI/REI 30 B-s1d0, B-s2d0, din
C-s1d0 sau adiacente.
C-s2d0 Figura 3 - 5.3. -
I/SAU DEPOZITARE
c or comune orizontale din
(risc mic)
de
Varianta e) - construc ie cu nivel de stabilitate V depozitare
la foc ANEXA 5. - 5.3. -
E 15-C5S200 Conformare
Protecţia golurilor de acces la
rezistente la foc E 15-C5 S200
circulaţiile comune orizontale
din construcţiile de producţie
risc mic risc mic risc mic şi/sau depozitare (fig. 7-5.1,
variantele a, b, c, d și e)
I/SAU DEPOZITARE Golurile de
dispuse de separare a
Varianta a) - risc mic comune orizontale din
de
EI2 45-C5S200 depozitare, se
riscurilor de
rezistente la foc EI2 30-C5 S200 incendiu specifice
CT
adiacente, respectiv cu care
risc mijlociu risc mijlociu risc mijlociu
a) E 15-C5S200 la risc mic
I/SAU DEPOZITARE de incendiu;
b) EI2 30-C5S200 la risc
Varianta b) - risc mijlociu mijlociu de incendiu;
EI2 90-C5 S200 SAU +

IE
rezistente la foc EI2 60-C5 S200
rezistente la foc
EI2 45-C5 S200 la nivelurile
risc mare risc mare risc mare respectiv, EI2 90-C5 S200 la
nivelurile subterane
I/SAU DEPOZITARE
O
risc mare
Varianta c) - risc mare
rezistente la foc c) EI2 60-C5S200 la risc
+ EI2 90-C5 S200
mare de incendiu;
PR
d) EI2 90-C5S200 la risc

rezistente la foc EI2 90-C5 S200
foarte mare de incendiu, respectiv
suprapresiune risc risc risc tampon protejate, ventilate
foarte mare foarte mare foarte mare suprapresiune cu
rezistente la foc EI2 90-C5
I/SAU DEPOZITARE S200, la cele care sunt cu risc
Varianta d) - risc foarte mare

rezistente la foc
+ EI2 90-C5 S200 suprapresiune
risc foarte
suprapresiune risc foarte
mare i
risc foarte mare explozie mare i explozie rezistente la foc EI2 90-C5 S200
Figura 4 - 5.3. - golurilor

I/SAU DEPOZITARE de acces la c e comune
orizontale din de
Varianta e) - risc foarte mare depozitare
etan e la foc Protecţia golurilor de acces la
EI2 15-C5 S200 ascensoare de persoane, de marfa
sau la alte mijloace mecanice de
transport pe verticală din
risc mic construcţiile de producţie şi/sau
depozitare (fig. 7-5.1, variantele a, b,
I/SAU c, d și e)
DEPOZITARE
Varianta a) - risc mic Golurile de palier prin care
utilizatorii au acces la ascensoare de
persoane, de marfa sau la alte mijloace
rezistente la foc
EI2 45-C5 S200 mecanice de transport pe din
de
CT
depozitare, se
risc mijlociu a) la foc E
15, atunci constituie cale
I/SAU
DEPOZITARE de incendiu;
Varianta b) - risc mijlociu b) rezistente la foc
EI 45, atunci constituie
cale de acces din cu
rezistente la foc
IE EI2 90-C5 S200
risc mijlociu de incendiu;
c) rezistente la foc
EI 90 sau tampon
risc mare protejate, ventilate
suprapresiune (atunci nu
I/SAU au ferestre directe spre exterior)
O
DEPOZITARE cu rezistente la
foc EI 45-C5S200 la nivelurile
Varianta c) - risc mare
supraterane ale
+ respectiv tampon
rezistente la foc protejate, ventilate
PR
EI2 45-C5 S200 suprapresiune cu EI

90-C5S200 la nivelurile
suprapresiune
subterane, atunci
risc mare constituie cale de acces din
cu risc mare de
I/SAU +
incendiu;
DEPOZITARE
d) tampon
Varianta d) - risc mare protejate, ventilate
suprapresiune cu
+
rezistente la foc rezistente la foc EI
EI2 90-C5 S200 90-C5S200, atunci
constituie cale de acces din
suprapresiune cu risc foarte mare de
risc foarte mare incendiu.
I/SAU Figura 5 - 5.3. -

DEPOZITARE c or comune orizontale din
de
Varianta e) - risc foarte mare depozitare
ANEXA 6. - Evacuare fum i gaze fierbin i
Zona liberă a unei ferestre prevazuta pentru evacuarea fumului trebuie măsurată prin oricare dintre
următoarele modalități:
A. Zona liberă aerodinamică declarată în conformitate cu SR EN 12101-2.
a. Aria totală a secțiunii transversale neobstrucționate (aria liberă geometrică), măsurată în planul
în care aria este minimă și în unghi drept cu direcția fluxului de aer (Figura D7).
a a a a a a
ar
1 2 3 4 5 6
ia
lib
er
ă
Figura 2 - 6 - Ferestre tip lamele

90°
90° a 1
Arie liberă pentru evacuare fum prin
CT
Figura 1-6 - Trape de evacuare a fumului fante de ventilaţie (orizontal)
a 2
Arie liberă geometrică, măsurată în planul în = a1 + a2 + a3 + a4 + a5 + a6

care aria este minimă și în unghi drept cu a 3
direcția fluxului de aer

Figura 3 - 6
a 4
Ferestre tip lamele

a 5 Arie liberă pentru evacuare fum prin
IE a 6
fante de ventilaţie (vertical)
= a1 + a2 + a3 + a4 + a5 + a6
c
c
O
b c
d
d 2
d b
PR
a
a
d) Fereastr ă rabatabil ă in jos e)Fereastr ă rabatabil ă in jos, cu f) Fereastr ă pe balamale/

pivo i
Av = axb
sau Av = (2 x d1) + Av = axb
Av = bxc sau
(oricare dintre acestea este cea cazul cu Av = (0,5 x a x c) + aria d,
lamele), oricare este cea mai oricare dintre acestea este
ANEXA 6. - Evacuare fum i gaze fierbin i
Circulatii comune orizontale inchise
Evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat a circulaţiilor
comune orizontale închise din construcţii, va respecta următoarele condiţii:
a) gurile de admisie a aerului şi gurile de evacuare a fumului se dispun alternat, la distanţe
orizontale măsurate în axele circulaţiilor respective, care să nu depăşescă 10 m în linie
dreaptă sau 7 m în linie frântă;
b) uşile încăperilor accesibile utilizatorilor, situate pe o cale de evacuare care nu se află
între o gură de introducere aer și o gură de evacuare fum, trebuie să se găsească la mai mult
de 5 m de oricare din ele;
c) gurile de introducere și cele de evacuare a fumului vor avea arii de minimum 0,1 m2
pentru fiecare unitate de trecere (flux) de evacuare a circulaţiei comune orizontale din zona
care se prevede cu sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti.
CT
Evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi în caz de incendiu prin tiraj mecanic a circulaţiilor comune
orizontale închise din construcţii, va respecta următoarele condiţii :
a) gurile de admisie a aerului şi gurile de evacuare a fumului se dispun alternat, la distanţe
orizontale măsurate în axele circulaţiilor respective, care să nu depăşească 15 m în linie
dreaptă şi 10 m în linie frântă;
b) uşile încăperilor accesibile utilizatorilor, situate pe o cale de evacuare care nu se află
între o gură de introducere aer și o gură de evacuare fum, trebuie să se găsească la cel mult
5 m de oricare din ele;
c) porţiunile de circulaţie comună orizontală cuprinse între o gură de admisie a aerului şi o
IE
gură de evacuare a fumului, trebuie să aibă asigurat un debit de extragere (la gură) de
minimum 0,5 m3/s pentru fiecare unitate de trecere (flux) de evacuare a circulaţiei comune
orizontale din zona care se desfumează.
Figura 4 - 6. Evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi în caz de incendiu din circulaţiile comune
orizontale, prin tiraj natural-organizat sau prin tiraj mecanic - exemple
O
max 10 m max 10 m max 10 m max 5 m max 5 m
PR
prin tiraj natural-organizat
max 15 m max 15 m max 5 m max 5 m
prin tiraj mecanic
max max 10 m max 10 m max 10 m max

10 m 7m

10 m
max
ANEXA 6. - Evacuare fum și gaze fierbinți
max max 15 m max 15 m max

15 m 10 m
prin tiraj mecanic
15 m
max
max max 15 m max 15 m max
CT
15 m 10 m
prin tiraj mecanic
15 m
max
max 10 m 5m 5m
max 10 m
max
5m
ý
IE ý
<5m <5m
þ
O
max 15 m
max 15 m
max
7m
þ prin tiraj mecanic

PR
£ 15 m
³5m amplasare
þ þ þ
usi
þ þ þ þ
prin tiraj mecanic
ý þ ý
amplasare usi
ý þ ý
£ 15 m
max 5 m max 5 m
prin tiraj mecanic

Redactarea I
ANEXA 7
A.7.1 Caracteristicile substanţelor şi materialelor ce determină încadrarea în riscuri

de incendiu a spaţiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu şi construcţiilor
de producţie şi/sau depozitare
Art. A.7.1.1. Caracteristicile substanţelor şi materialelor ce determină încadrarea în riscuri de
incendiu a spaţiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu şi construcţiilor de producţie şi/sau depozitare,
sunt prezentate în Tabelul 1 - ANEXA 5.1.
Tabelul 1 - ANEXA 7.1 - Caracteristici ale substanţelor şi materialelor.

Risc de Caracteristicile substanţelor şi materialelor Precizări
Incendiu
Încăperi şi spaţii în care se utilizează,
prelucrează ori depozitează materiale sau Ori densitatea de sarcină termică
substanţe incombustibile şi nu este utilizat focul rezultată din substanţe şi materiale
deschis. combustibile este sub
Mic Substanţe sau materiale incombustibile, în stare 420 Mj/m2, inclusiv
rece sau materiale combustibile în stare de
umiditate înaintată (peste 80%), ori ambalaje
combustibile cu lichide incombustibile, astfel încât
posibilitatea aprinderii lor este exclusă.
Substanţe sau materiale incombustibile în stare Ori densitatea de sarcină termică

fierbinte, topite sau incandescente, substanţe cu rezultată din substanţe şi materiale
degajări de căldură radiantă, flăcări sau scântei. combustibile este cuprinsă între
Mijlociu Substanţe solide, lichide sau gazoase ce se ard în 420 Mj/m2<q≤840 Mj/m2
calitate de combustibil.
Nu determină încadrarea în risc
mare de incendiu, oricare din
următoarele situaţii:
1 - substanţele solide, lichide sau
gazoase utilizate drept combustibil
pentru ardere.
2 - lichidele combustibile cu
temperatura de inflamabilitate
Substanţe şi materiale combustibile solide. peste 100oC utilizate la comenzi
Lichide cu temperatura de inflamabilitate a hidraulice, răcire, ungere, filtre şi
Mare vaporilor mai mare de 100oC. tratamente termice, în cantităţi de
max. 2 m3, cu condiţia luării unor
măsuri locale pentru limitarea
propagării incendiului;
3 - echipamentul electric care
conţine până la 60 kg ulei pe
unitatea de echipament, precum şi
fluxurile de cabluri cu mai puţin de
3,5 kg material combustibil/ml de
flux.
În situaţiile de mai sus, încadrarea
se face în funcţie de pericolul de
incendiu în ansamblu şi densitatea
de sarcină termică, în risc mijlociu
sau mic de incendiu.
Dacă densitatea de sarcină

termică rezultată din materialele şi
substanţele combustibile din
spaţiul respectiv, inclusiv cele din
utilaje care nu se încadrează la
aliniatul 2 și 3 sau cele utilizate la
Redactarea I
transportul ori depozitarea
materialelor combustibile, a
ambalajelor, paletelor sau rafturilor
combustibile, este între
840 Mj/m2<q≤1680 Mj/m2.
În cazul în care densitatea de
sarcină termică stabilită mai sus
este mai mare de 1680 Mj/m2,
atunci riscul de incendiu este
considerat foarte mare.
Substanţe şi materiale a căror aprindere sau Nu determină încadrarea în risc de
explozie poate să aibă loc în urma contactului cu incendiu foarte mare:
oxigenul din aer, cu apa sau cu alte substanţe ori 1 - folosirea substanţelor solide,
materiale. lichide sau gazoase drept
Lichide cu temperatura de inflamabilitate a combustibil pentru ardere;
vaporilor până la 28oC, gaze sau vapori cu limita 2 - scăpările şi degajările de
inferioară de explozie până la 10%, atunci când gaze, vapori sau praf care sunt în
acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive. cantităţi ce nu pot forma cu aerul
Lichide cu temperatura de inflamabilitate a amestecuri explozive.
Foarte mare vaporilor cuprinsă între 28 şi 100oC, gaze sau În asemenea situaţii, încadrarea
vapori cu limita inferioară de explozie mai mare de se face în risc mare, mijlociu
10%, atunci când acestea pot forma cu aerul sau mic, în funcţie de
amestecuri explozive. densitatea sarcinii termiceşi
Fibre, praf sau pulberi, care se degajă în stare de riscul de incendiu în
suspensie, în cantităţi ce pot forma cu aerul ansamblu.
amestecuri explozive. Ori densitatea de sarcină termică
rezultată din substanţe şi materiale
combustibile este mai mare de
1680 Mj/m2.
Redactarea I
A.7.2 Clasificarea materialelor/produselor şi substanţelor depozitate, după clasa de

periculozitate
Art. A.7.2.1. Materialele/produsele şi substanţele depozitate se clasifică după clasa de periculozitate
conform Tabelului 2 - ANEXA 7.2.
Tabelul 2 - ANEXA 7.2 - Clasificare a materialelor/produselor şi substanţelor depozitate, după clasa de

periculozitate.
Caracteristicile
Clasa de materialelor/produselor şi Felul Exemple
periculozitat substanţelor depozitate ambalajului
e
Minereuri, produse şi piese metalice
P.1. Materiale incombustibile Fără ambalaje (inerte) : ciment, nisip, beton, materiale de
(fără care nu pot da naştere la (în vrac) sau construcţii refractare. Fructe, legume,
periculozitate) reacţii periculoase în ambalaje carne.
incombustibile Conserve în cutii metalice sau borcane.
Lichide incombustibile îmbuteliate etc.
Minereuri şi alte materiale inerte în saci
P.2. A. Materiale din clasa P.1 În ambalaje sau butoaie combustibile, piese metalice
(cu cu în folii sau prelate greu combustibile,
periculozitate combustibilitat piese metalice, elemente din beton, pe
redusă) e redusă palete din lemn, lichide incombustibile sau
conserve în ambalaje incombustibile în
navete sau lădiţe combustibile ori pe
paleţi de lemn etc.
B. Materiale şi produse Aparate electrice, obiecte executate din
care se aprind greu, au Neambalate bachelită şi răşini fenolice, melamină, piei
viteză redusă de ardere şi sau în brute, baloţi de lână (spălată şi uscată),
nu au putere calorică mare ambalaje zahăr brut şi cereale în vrac sau în saci,
produse de panificaţie, tutun în butoaie
etc.
C. Lichide incombustibile Lapte, apă minerală în butelii din plastic,
inerte combustibile cutii carton etc.
A. Materiale din clasele P.1 Ambalate în -
P.3. şi P.2 cutii de carton
(cu Mobilă (fără garnituri din buret de cauciuc
periculozitate B. Materiale şi produse cu În orice fel de sau plastic) şi obiecte masive din lemn,
medie) combustibilitate medie ambalaje, cu butoaie din lemn goale (fără reziduuri
(care nu se încadrează în excepţia celor periculoase), bambus, panouri din fibre de
clasele P.4 şi P.5) şi cu din materiale lemn, produse din ebonită, fibre animale
putere calorifică de cel mult plastice (lână, mătăse naturală, păr etc.) şi fibre
27.3 Mj/kg spongioase artificiale cu combustibilitate redusă
(poliamidice, poliesterice, poliacrilice şi
polivinilice), ţesături şi confecţii executate
din asemenea fibre, fibre vegetale toarse
gros, saltele şi perne (fără buret de
cauciuc sau materiale plastice), articole
din piele, cărţi, papetărie, negru de fum
(ambalat în saci sau granulat), amidon,
făină de cereale, zahăr cristalizat, paste
făinoase şi alte articole de băcănie
ambalate în pungi, tutun, ceai, legume
uscate, grăsimi etc.
C. Lichide combustibile cu În ambalaje Vopsele de ulei în cutii, borcane, butoaie
temperatura de incombustibile şi similare; produse farmaceutice
inflamabilitate mai mare de care pot fi combustibile în cutii, bidoane, damigene,
100°C introduse în sticle etc.; lubrefianţi şi glicoli în butoaie
cutii de carton sau bidoane; uleiuri vegetale în butoaie,
sau sticle etc.
A. Materiale şi produse din În ambalaje
Redactarea I
P.4. clasele P.1-P.3 din materiale -
(cu plastice
periculozitate spongioase
mare) Lemn în formă de tocătură şi talaş, fibre
B. Materiale combustibile Indiferent de vegetale (in, cânepă, bumbac), fibre
cu viteză mare de ardere forma de artificiale cu Pc 27.300 Mj/kg, confecţii
sau cu putere calorifică ambalare executate din asemenea fibre, saltele şi
mai mare de 27,3 Mj/kg. plăpumi cu umpluturi din buret, cauciuc
sau materiale plastice spongioase, fibre
textile, vată, paie, zegras, împletituri din
nuiele, celuloză, carton, hârtie, cauciuc
brut sau prelucrat, materiale plastice şi
obiecte confecţionate din acestea, (alt fel
decât sub formă de fibre) şi care nu sunt
menţionate la clasa P3
C. Materiale şi produse
incombustibile care pot Indiferent de Aparatură electrică şi electronică având
suferi deteriorări importante natura relee şi contacte sensibile necapsulate,
în urma acţiunii ambalajelor tuburi electronice, utilaje şi aparate de
temperaturilor înalte, a apei înaltă precizie, bijuterii, medicamente şi
sau gazelor corozive. produse cosmetice etc.
D. Materiale şi produse
care sub efectul Indiferent de Policlorură de vinil, teflon şi răşini
temperaturii degajă cantităţI natura epoxidice, acid clorhidric, clorură de var
importante de gaze ambalajelor etc.
corozive
E. Lichide combustibile din Lichide ambalate în bidoane din carton
clasa de periculozitate P.3 În ambalaje sau în bidoane sau canistre din materiale
combustibile plastice
F. Lichide combustibile cu În ambalaje Carburanţi Diesel, motorină, păcură,

temperaturi de incombustibile smoală, uleiuri pentru acţionări hidraulice
imflamabilitate între 50 - care pot fi şi de ungere, uleiuri minerale, cerneală
100˚C introduse în tipografică etc.
cutii de carton.
A. Materiale instabile care Acid acrilic, acid cianhidric nestabilizat,
P.5. se pot descompune Indiferent de acid percloric anhidru, apă oxigenată
(cu exploziv la temperatură modul de concentrată, clorat de amoniu, hidrazină
periculozitate naturală. ambalare anhidră, acetilenă, acetiluri (de argint,
deosebit de Materiale care pot exploda cupru etc.), anhidră cromică; azotat de
mare) sub efectul încălzirii, amoniu sau potasiu, azoturi, bicromat de
frecării, loviturii sau al amoniu sau potasiu, dioxid de clor;
şocurilor de detonaţie. hiroxilamina, nitroetan, nitroceluloză
Obiecte pirotehnice. uscată, peroxizi (de acetil, benoil, zinc),
chibrituri de fosfor alb, muniţie explozivă
sau incendiară, exploziv, corpuri pentru
artificii, rachete etc.
B. Materiale care la
contactul cu alte materiale Indiferent de Acetonă, acid acetic, acid fluorhidric
pot da naştere la reacţii modul de anhidru, amoniac, etilendiamină, peroxizi
explozive sau se pot ambalare de potasiu sau sodiu etc.
aprinde
C. Materiale susceptibile să Carton asfaltat în roluri, cărbune

se autoaprindă Indiferent de bituminos, deşeuri de cauciuc sau lână,
modul de făină de lucernă sau de peşte, fosfor alb,
ambalare îngrăşăminte organice umede, mangal,
seminţe de în etc.
D. Substanţe oxidante
capabile să iniţieze Indiferent de Acid azotic, clorhidric, sulfuric; brom, clor,
aprinderea materialelor modul de ierbicide, iod, salpetru (azotat de potasiu)
Redactarea I
combustibile la contactul cu ambalare etc.
acestea
E. Materiale care sub Acrilonitril, alcaloizi, amine, acetonă,

efectul căldurii degajă Indiferent de anilină, chloroform, clorură de metal,
cantităţI mari de gaze modul de esteri, iod iodaţi, piridină, tetrabrommetan,
combustibile sau toxice. ambalare acetat de plumb, butadienă, fosfor, sulfat
de metil etc.
F. Materiale care în contact
cu apa se aprind, degajă Amidă alcalină, amestecuri
temperaturi capabile să aluminotromice, bariu, calciu, carbură de
aprindă materialele Indiferent de calciu (carbid), hidroxid de calciu (var
combustibile din imediata modul de nestins), hidrură de aluminiu, calciu etc.
vecinătate sau degajă gaze ambalare magneziu metalic sau aliaje cu conţinut
combustibile mai mare de 30% (masa de magneziu),
potasiu metalic, sodiu metalic, plutoniu,
titan, uraniu, zinc pulverulent etc.
G. Recipienţi cu gaze Indiferent de Recipienţe fixe sau transporabili cu gaze
comprimate modul de sub presiune, recipiente de tip “spray” etc.
ambalare
H. Substanţe sau materiale
solide care au putere Indiferent de Celuloid şi obiecte din celuloid, peliculă
calorifică mai mare de 33,6 modul de pe bază de nitroceluloză, peroxilină,
Mj/kg sau caracteri-zate ambalare bicromat de sodiu, cloraţi (de calciu,
printr-o ardere deosebit de potasiu, bariu etc.), permanganat de
intensă. sodiu, calciu sau zinc, piroxizi de potasiu,
Lichide combustibile cu sodiu, plumb, petrol lampant, benzină,
temperatura de sulfură de carbon, toluen, ţiţei, acetonă,
inflamabilitate mai mică de gazolină, alcool etilic, propan, butan,
55°C. Gaze combustibile. propilenă, hidrogen, butadienă, gazde
furnal, metan etc.
Redactarea I
A.7.3 Clase de combustibilitate a lichidelor combustibile
Art. A.7.3.1. Clasele de combustibilitate a lichidelor combustibile, funcţie de temperatura de
inflamabilitate a vaporilor, este precizată în Tabelul 3 - ANEXA 5.3.
Tabelul 3 - ANEXA 7.3 . Clase de combustibilitate a lichidelor combustibile.

Temperatura de inflamabilitate a
vaporilor 28°C 28°C 55°C 55°C 100°C > 100°C
(°C)
Clasa de combustibilitate a lichidelor LI L II L III L IV
A.7.4 Categorii de depozite de lichide combustibile

Art. A.7.1. Funcţie de clasele de combustibilitate a lichidelor şi capacitatea depozitată, categoriile de
depozite de lichide combustibile sunt precizate în Tabelul 4 - ANEXA 7.4.
Tabelul 4 - ANEXA 7.4 . Categorii de depozite de lichide combustibile.

Categoria depozitului Capacitatea depozitată (m3)
Lichide din clasa L I - L II Lichide din clasa L III - L IV
D1 peste 100.000 peste 500.000
D2 30.001-100.000 150.001-500.000
D3 2.501-30.000 12.501-150.000
D4 501-2.500 2.501-12.500
D5 51-500 251-2.500
D6 11-50 51-250
D7 până la 10 până la 50
Note:
a) În cazul în care se păstrează împreună lichide combustibile din clasele L I - L II cu lichide combustibile din
clasele L III - L IV, fiecare 1 m3 de lichid combustibil din clasele L I - L II se echivalează cu 5 m3 de lichid
combustibil din clasele L III - L IV.
b) Depozitele de lichide în rezervoare, după modul lor de execuţie, pot fi:
- supraterane - când fundul rezervoarelor se află deasupra terenului înconjurător, la acelaşi nivel cu el
sau la o adâncime mai mică decât jumătate din înălţimea rezervoarelor, precum şi în
cazurile în care nivelul lichidului este mai sus de cota terenului înconjurător cu minimum
2 m;
- semiîngropate - când fundul rezervoarelor se află îngropat mai mult de jumătate din înălţimea lor,
iar nivelul maximum posibil al lichidului nu se află mai sus de 2 m faţă de cota terenului
inconjurător;
- îngropate - când partea superioară a rezervoarelor este cu cel puţin 0,20 m mai jos decât cota
terenului înconjurător.
c) Cota terenului înconjurător se va considera nivelul minim al terenului pe o distanţă de 6 m de la mantaua
rezervoarelor.
Redactarea I
ANEXA 8 - REFERINŢE LEGISLATIVE ŞI TEHNICE
Notă:
1. Referinţele datate au fost luate în considerare la data elaborării prezentei reglementări tehnice.
2. La data utilizării reglementării tehnice se va consulta ultima formă în vigoare a referinţelor legislative şi
tehnice.
1. Legislaţie:
Nr. Acte legislative Publicaţie
crt.
1. Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea în construcţii, Monitorul Oficial al României,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare Partea I nr. 12 din 24.01.1995
2. Reglementări tehnice
Nr. Denumire Publicaţie

crt.
1. Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea Monitorul Oficial al României,
produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de Partea I nr. 90 din 27.01.2005
comportare la foc, aprobat cu Ordinul ministrului
transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului
de stat, ministrului administraţiei şi internelor nr.
1822/394 din 2004, cu modificările şi completările
ulterioare
2. Normativ de securitate la incendiu a parcajelor subterane Publicat în Monitorul Oficial, Partea
pentru autoturisme, indicativ NP 127-2009, aprobat cu I nr. 74 din 02/02/2010
Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei şi al
ministrului de stat, ministrul administraţiei şi internelor nr.
1078/326/ 2009
3. Normativ privind proiectarea faţadelor cu alcătuire Publicat în Monitorul Oficial, Partea
ventilată, indicativ NP 135-2013, aprobat cu Ordinul I nr. 807bis din 19.12.2013
ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice
nr. 3415/ 2013
4. Normativului pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea Publicat în Monitorul Oficial, Partea
instalaţiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I 7-2011, I nr. 802bis din 14.11.2011
aprobat cu Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi
turismului nr. 2.741/2011
5. Normativului privind adaptarea clădirilor civile şi spaţiului Publicat în Monitorul Oficial, Partea
urban aferent la nevoile individuale ale persoanelor cu I nr. 121bis din 05.03.2013
handicap, indicativ NP 051-2012 – Revizuire NP
051/2000, aprobat cu Ordinul viceprim-ministrului,
ministrului dezvoltării regionale și administrației publice
nr. 189/2013
6. Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului Publicat în Jurnalul Oficial al
European şi al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a Uniunii Europene (JOUE), seria L,
unor condiţii armonizate pentru comercializarea nr. 88 din 4 aprilie 2011
produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei
89/106/CEE a Consiliului
Rectificare la Regulamentul (UE) nr. 305/2011

Regulamente delegate și Decizii delegate - vezi nota
Nota: Regulamente delegate și Decizii delegate

Regulamentul delegat (UE) 2019/1188 al Comisiei din 14 martie 2019 care completează
Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea unor clase
de performanță în ceea ce privește rezistența la încărcarea vântului pentru jaluzelele și copertinele
externe
Redactarea I
Decizia delegată (UE) 2018/779 a Comisiei din 19 februarie 2018 privind sistemele
aplicabile pentru evaluarea și verificarea constanței performanței panourilor sandwich cu față
metalică pentru utilizare structurală în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al
Parlamentului European și al Consiliului
Regulamentul delegat (UE) 2017/2293 al Comisiei din 3 august 2017 privind condițiile de
clasificare, fără testare, a produselor din lemn laminat încrucișat reglementate de standardul
armonizat EN 16351 și a produselor din lemn de furnir laminat acoperite de standardul armonizat EN
14374 în ceea ce privește reacție la foc
Regulamentul delegat (UE) 2017/1227 al Comisiei din 20 martie 2017 privind condițiile de
clasificare, fără testare, a produselor din lemn laminat lipit acoperite de standardul armonizat EN
14080 și a produselor din lemn masiv îmbinate structurale acoperite de standardul armonizat EN
15497 în ceea ce privește la reacția lor la foc
Regulamentul delegat (UE) 2017/1228 al Comisiei din 20 martie 2017 privind condițiile de
clasificare, fără testare, a straturilor externe și a tencuielilor interne pe bază de lianți organici
acoperiți de standardul armonizat EN 15824 și a mortarelor de tencuire și tencuială acoperite de
standardul armonizat EN 998-1 cu privire la reacția lor la foc
Decizia delegată (UE) 2015/1936 a Comisiei din 8 iulie 2015 privind sistemele aplicabile de
evaluare și verificare a constanței performanței conductelor și conductelor de ventilație pentru
ventilația aerului
Decizia delegată (UE) 2015/1958 a Comisiei din 1 iulie 2015 privind sistemele aplicabile de
evaluare și verificare a constanței performanței geosintetice și a produselor conexe
Regulamentul delegat (UE) 2016/364 al Comisiei din 1 iulie 2015 privind clasificarea
performanței reacției la foc a produselor pentru construcții
Regulamentul delegat (UE) nr. 1292/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 privind condițiile de
clasificare, fără testare, a anumitor pardoseli din lemn neacoperite conform EN 14342 în ceea ce
privește reacția lor la foc
clasificare, fără testare, a laturilor metalice și a mărgelelor pentru tencuiala internă acoperite de
standardul armonizat EN 13658-1, a laturilor metalice și a mărgelelor pentru turnare externă
acoperite de standardul armonizat EN 13658-2 și margele metalice și profiluri caracteristice
acoperite de standardul armonizat EN 14353, în ceea ce privește reacția lor la foc
clasificare, fără testare, a panourilor pe bază de lemn conform EN 13986 și a panourilor și placărilor
din lemn masiv conform EN 14915 în ceea ce privește capacitatea lor de protecție împotriva
incendiilor, atunci când sunt utilizate pentru acoperirea pereților și a tavanului
Regulamentul delegat (UE) nr. 574/2014 al Comisiei de modificare a anexei III la RCP și
a întrebărilor frecvente privind anexa III (declarația de performanță) (207 KB)
Regulamentul delegat (UE) nr. 568/2014 al Comisiei de modificare a anexei V la RCP și
a întrebărilor frecvente privind anexa V (evaluarea și verificarea constanței performanței) (258 KB)
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1062/2013 al Comisiei privind formatul
european de evaluare tehnică
Redactarea I
3. Standarde - EUROCOD:
Nr. crt. Indice EUROCOD

1. SR EN 1991-1-2 Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-2:
Acţiuni generale. Acţiuni asupra structurilor expuse la
foc
foc
foc. Anexă naţională
4. Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-
SR EN 1992-1-2
2: Reguli generale. Calculul comportării la foc
5. Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-
SR EN 1992-1-2 2: Reguli generale. Calculul comportării la foc. Anexă
naţională
6.
Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-
SR EN 1992-1-2
2: Reguli generale. Calculul comportării la foc
7. SR EN 1993-1-2 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-2:
Reguli generale. Calculul structurilor la foc
8. Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-2:

SR EN 1993-1-2 Reguli generale. Calculul structurilor la foc
9. SR EN 1993-1- 2 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-2:

Reguli generale - Calculul structurilor la foc. Anexă
naţională
10. Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oţel şi
SR EN 1994-1-2 beton. Partea 1-2: Reguli generale. Calculul structurilor
la foc
la foc
la foc. Anexă naţională
13. Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-2:
SR EN 1995-1-2
Generalităţi. Calculul structurilor la foc
SR EN 1995-1-2
Generalităţi. Calculul structurilor la foc. Anexă naţională
SR EN 1995-1-2
Generalităţi. Calculul structurilor la foc
16. Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 1-
SR EN 1996-1-2
2: Reguli generale. Calculul structurilor la foc
SR EN 1996-1-2 2: Reguli generale. Calculul structurilor la foc

SR EN 1996-1-2 2: Reguli generale. Calculul structurilor la foc. Anexă
naţională
19. SR EN 1999-1-2 Eurocod 9: Proiectarea structurilor de aluminiu. Partea
1-2: Calculul structurilor la foc
1-2: Calculul structurilor la foc. Anexa naţională
1-2: Calculul structurilor la foc
Redactarea I
4. Standarde:
Nr. crt. Indice Standarde

1. SR EN ISO 13943 Securitate la incendiu. Vocabular
2. SR ISO 8421-2 Protecţie împotriva incendiilor. Vocabular. Partea 2:
Protecţia structurală împotriva incendiului
3. SR EN 2:1995 Clase de incendii
4. SR EN 1364-1 Încercări de rezistenţă la foc a elementelor neportante.
Partea 1: Pereţi
5. SR EN 1364-2 Încercări de rezistenţă la foc pentru elemente de
construcţii neportante. Partea 2: Plafoane
6. SR EN 1364-3 Încercări pentru rezistenţa la foc a elementelor neportante.
Partea 3: Pereţi cortină - Configuraţie completă (ansamblu
complet)
7. SR EN 1364-4 Încercări privind rezistența la foc a elementelor
neportante. Partea 4: Pereți cortină. Configurație
parțială
8. SR EN 1364-5 Încercări de rezistenţă la foc a elementelor neportante.
Partea 5: Grile de transfer
9. SR EN 1365-1 Încercări de rezistență la foc pentru elemente de
construcții portante. Partea 1: Pereți
10. SR EN 1365-2 Încercări de rezistență la foc pentru elemente de
construcții portante. Partea 2: Planșee și acoperișuri
11. SR EN 1365-3 Încercări de rezistenţă la foc pentru elemente de
construcţii portante. Partea 3: Grinzi
12. SR EN 1365-4 Încercări de rezistenţă la foc a elementelor de construcţii
portante. Partea 4: Stâlpi
13. SR EN 1365-5 Încercări de rezistenţă la foc a elementelor de construcţii
portante. Partea 5: Balcoane şi pasarele
14. SR EN 1365-6 Încercări de rezistenţă la foc pentru elementele de
construcţii portante. Partea 6: Scări
15. SR EN 1366-1 Încercări de rezistenţă la foc pentru instalaţii tehnice.
Partea 1: Conducte de ventilare
Partea 2: Clapete rezistente la foc
17. SR EN 1366-3 Încercări de rezistență la foc pentru instalații tehnice.
Partea 3: Etanșări ale trecerilor
Partea 4: Sisteme de etanșare pentru îmbinări liniare
Partea 5: Canale pentru instalaţii tehnice
20. SR EN 1366-6 Securitatea la incendiu. Încercări de rezistenţă la foc a
instalaţiilor pentru utilităţi. Partea 6: Pardoseli supraînălţate
şi pardoseli cu goluri
21. SR EN 1366-7 Securitatea la incendiu. Încercări de rezistenţă la foc a
instalaţiilor pentru utilităţi. Partea 7: Închideri de trecere
pentru sisteme de conveiere
Partea 8: Conducte pentru evacuarea fumului
23. SR EN 1366-9 Încercări de rezistenţă la foc ale instalaţiilor tehnice.
Partea 9: Conducte de evacuare a fumului dintr-un singur
compartiment
24. SR EN 1366-10 Încercări de rezistenţă la foc a instalaţiilor tehnice. Partea
10: Clapete pentru controlul fumului
Partea 11: Sisteme de protecţie la incendiu pentru sisteme
de cabluri şi componente asociate
Partea 12: Bariere rezistente la foc nemecanice pentru
conducte de ventilare
Partea 13: Coșuri de fum
28. SR EN 15659 Unități de depozitare de securitate. Clasificare și metode
Redactarea I
de încercare pentru determinarea rezistenței la foc. Unități
de depozitare cu rezistență limitată la foc
29. SR EN 15998 Sticlă pentru construcţii. Securitate în caz de incendiu,
rezistenţă la foc. Metodologie de încercare a sticlei în
scopul clasificării
30. SR EN 16034 Uşi pentru pietoni, uşi pentru uz industrial, comercial,
pentru garaje şi ferestre. Standard de produs, caracteristici
de performanţă. Caracteristici de rezistenţă la foc şi/sau
etanşeitate la fum
31. SR EN 1634-1 Încercări de rezistenţă la foc şi etanşeitate la fum pentru
uşi, obloane, ferestre şi elemente de feronerie. Partea 1:
Încercări de rezistenţă la foc pentru uşi, obloane şi ferestre
32. SR EN 1634-2 Încercări de rezistenţă la foc şi etanşeitate la fum pentru
uşi, obloane, ferestre şi elemente de feronerie. Partea 2:
Încercări de caracterizare a rezistenţei la foc pentru
elemente de feronerie
33. SR EN 1634-3 Încercări de rezistenţă la foc pentru ansambluri de uşi şi
obloane. Partea 3: Uşi şi obloane etanşe la fum
34. SR EN 1634-3 Încercări de rezistenţă la foc şi de etanşeitate la fum
pentru uşi şi ansambluri de închidere, ferestre şi elemente
metalice pentru construcţii. Partea 3: Încercare de
etanşeitate la fum pentru uşi şi ansambluri de închidere
35. SR EN 13381-1 Metode de încercare pentru determinarea contribuției la
rezistența la foc a elementelor de construcție. Partea 1:
Membrane de protecție orizontale
36. SR EN 13381-2 Metode de încercare pentru determinarea contribuţiei la
rezistenţa la foc a elementelor de construcţie. Partea 2:
Membrane de protecţie verticale
rezistenţa la foc a elementelor de structură. Partea 3:
Protecţie aplicată pe elemente de beton
Protecţie pasivă aplicată pe elemente din oţel
Protecţie aplicată pe elemente compozite de beton/tablă
profilată de oţel
Protecţie aplicată pe stâlpi de oţel cu goluri umplute cu
beton
41. SR EN 13381-7 Metodă de încercare pentru determinarea contribuției la
Protecția aplicată elementelor din lemn
Protecţie reactivă aplicată elementelor din oţel
Sisteme de protecţie la incendiu aplicate grinzilor alveolare
de oţel
44. SR EN 13381-10 Metode de încercare pentru determinarea contribuției la
Protecție aplicată barelor din oțel solicitate la întindere
(tiranți)
45. SR EN 13501-1 Clasificare la foc a produselor și elementelor de
construcție. Partea 1: Clasificare folosind rezultatele
încercărilor de reacție la foc
46. SR EN 13501-2 Clasificare la foc a produselor şi elementelor de
construcţie. Partea 2: Clasificare folosind rezultatele
încercărilor de rezistenţă la foc, cu excepţia produselor
utilizate în instalaţiile de ventilare
Redactarea I
47. SR EN 13501-3 Clasificare la foc a produselor şi elementelor de
construcţie. Partea 3: Clasificare pe baza rezultatelor
încercărilor de rezistenţă la foc pentru produse şi elemente
utilizate în instalaţii tehnice ale construcţiilor: Conducte şi
clapete rezistente la foc
încercărilor de rezistență la foc ale componentelor
sistemelor de control al fumului
construcție - Partea 5: Clasificare folosind rezultatele
încercărilor acoperișurilor la expunere la un foc exterior
50. SR EN 13501-6 Clasificarea la foc a produselor și elementelor de
încercărilor de reacție la foc a cablurilor de energie, de
comandă și de comunicații
51. SR EN 15080-8 Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor
încercărilor de rezistenţă la foc. Partea 8: Grinzi
52. SR EN 15080-12 Aplicaţie extinsă a rezultatelor încercărilor de rezistenţă la
foc. Partea 12: Pereţi portanţi în zidărie
53. SR EN 15254-2 Extinderea domeniului de aplicare a încercărilor de
rezistenţă la foc. Pereţi neportanţi. Partea 2: Zidărie şi
plăci de ipsos
încercărilor de rezistență la foc. Pereți neportanți. Partea
3: Pereți despărțitori ușori
55. SR EN 15254-4 Extinderea domeniului de aplicare al încercărilor de
rezistență la foc. Pereți neportanți. Partea 4: Construcții
vitrate
încercărilor de rezistență la foc. Pereți neportanți. Partea
5: Panouri metalice tip sandviș pentru construcții
rezistenţă la foc. Pereţi neportanţi. Partea 6: Pereţi cortină
rezistenţă la foc. Plafoane neportante. Partea 7: Panouri
metalice tip sandviş pentru construcţii
59. SR EN 15269-1 Utilizare extinsă a rezultatelor încercării pentru rezistența
la foc și/sau etanșeitatea la fum a ansamblurilor de uși,
obloane și ferestre care se deschid, incluzând elementele
lor de feronerie. Partea 1: Cerințe generale
60. SR EN 15269-1 Utilizare extinsă a rezultatelor încercării pentru rezistența
la foc și/sau etanșeitatea la fum a ansamblurilor de uși,
obloane și ferestre care se deschid, incluzând elementele
lor de feronerie. Partea 1: Cerințe generale
61. SR EN 15269-2 Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor încercării
pentru rezistenţa la foc şi/sau etanşeitatea la fum a
ansamblurilor de uşi, obloane şi ferestre care se deschid,
incluzând elementele lor de feronerie. Partea 2: Rezistenţa
la foc a seturilor de uşi de oţel pe balamale şi pivoţi
la foc a seturilor de uşi de lemn pe balamale şi pivoţi şi a
ferestrelor cu tocuri de lemn
încercărilor de rezistență la foc și/sau de etanșeitate la fum
a ansamblurilor de uși, obloane și ferestre, incluzând
elementele de feronerie ale acestora. Partea 5: Rezistența
la foc a ansamblurilor de uși vitrate cu toc metalic pe
balamale și pivoți și a ferestrelor de sticlă cu toc metalic
Redactarea I
la foc a ansamblurilor de uşi glisante din oţel
65. SR EN 15269-10 Extinderea domeniului de aplicare a rezultatelor pentru
încercări de rezistenţă la foc şi/sau control al fumului
pentru uşi, obloane şi ansambluri care deschid ferestre,
inclusiv elemente de feronerie. Partea 10: Rezistenţa la
foc a obloanelor din oţel sub formă de rolă
încercărilor de rezistență la foc și/sau de etanșeitate la fum
a ansamblurilor de uși, obloane și ferestre, incluzând
elementele de feronerie ale acestora. Partea 11:
Rezistența la foc a cortinelor mobile din țesătură
încercărilor de rezistenţă la foc şi/sau de etanşeitate la fum
a ansamblurilor de uşi, obloane şi ferestre care se
deschid, inclusiv a elementelor de feronerie ale acestora.
Partea 20: Etanşeitatea la fum a uşilor, a obloanelor, a
cortinelor mobile din ţesătură şi a ferestrelor care se
deschid
68. SR EN 15423 Instalaţii de ventilare a clădirilor. Măsuri de precauţie
împotriva incendiilor pentru instalaţiile de distribuţie a
aerului în clădiri
încercărilor de rezistență la foc a instalațiilor tehnice -
Partea 1: Conducte
încercărilor de rezistenţă la foc. Partea 2: Clapete
rezistente la foc
rezistenţă la foc. Partea 3: Etanşări
încercărilor de rezistenţă la foc. Partea 4: Etanşări pentru
îmbinări liniare
73. SR EN 12101-1 Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți.
Partea 1: Specificație pentru barierele de fum
74. SR EN 12101-2 Sisteme de control al fumului şi a căldurii – Partea 2:
Dispozitive de evacuare naturală a fumului şi a căldurii
75. SR EN 12101-3 Sisteme de control al fumului și al căldurii. Partea 3:
Specificații pentru ventilatoare mecanice de control al
fumului și al căldurii
76. SR CEN/TR 12101-4 Sisteme de control al fumului şi gazelor fierbinţi. Partea 4:
Sisteme SHEVS instalate pentru evacuarea fumului şi
gazelor fierbinţi
77. SR CEN/TR 12101-5 Sisteme de control al fumului şi gazelor fierbinţi. Partea 5:
Ghid de recomandări funcţionale şi metode de calcul
pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului şi
gazelor fierbinţi
78. SR EN 12101-6 Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea
6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială.
Kituri
79. SR EN 12101-13 Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea
13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de
proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea
recepției, încercări periodice și mentenanță
80. SR EN 12101-7 Sisteme pentru controlul fumului şi gazelor fierbinţi. Partea
7: Tronsoane de conductă pentru controlul fumului
81. SR EN 12101-8: Sisteme pentru controlul fumului şi gazelor fierbinţi. Partea
8: Clapete pentru controlul fumului
82. SR EN 12101-10 Sisteme pentru controlul fumului şi gazelor fierbinţi. Partea
10: Echipament de alimentare cu energie
83. SR EN 15725 Rapoarte pentru extinderea domeniului de aplicare a
Redactarea I
performanţelor la foc ale produselor şi elementelor de
construcţie
84. SR EN 15725 Rapoarte pentru extinderea domeniului de aplicare a
performanţelor la foc ale produselor şi elementelor de
construcţie
85. SR EN 81-58 Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea
ascensoarelor. Examinare şi încercări. Partea 58:
Încercarea de rezistenţă la foc a uşilor de palier
86. SR EN 50362 Metodă de încercare a rezistenţei la foc a cablurilor de
comandă şi de energie cu dimensiuni mari, neprotejate
pentru utilizare în circuitele de alarmă
87. SR EN 13241 Uşi şi porţi pentru uz industrial, comercial şi pentru garaje.
Standard de produs, caracteristici de performanţă
88. SR EN 13180 Ventilarea în clădiri. Reţea de canale. Dimensiuni şi
cerinţe mecanice pentru canale flexibile
89. SR EN 60684-3-165 Tuburi electroizolante flexibile. Partea 3: Specificaţii pentru
tipuri individuale de tuburi. Fila 165: Tuburi de poliolefina
extrudata, cu propagare întârziata a flăcării, cu rezistenţă
limitată la foc
90. SR EN 60512-20-2 Componente electromecanice pentru echipamente
electronice. Proceduri pentru încercări de bază şi metode
de măsurare. Partea 20-2: Încercarea 20b. Încercări la risc
de incendiu. Rezistenţa la foc
91. SR EN 60332-2-2 Încercări ale cablurilor electrice şi cu fibre optice supuse la
foc. Partea 2-2: Încercare la propagarea verticală a flăcării
pe un conductor sau cablu izolat de secţiune mică.
Procedură pentru flacără de tip cu difuzie
92. SR EN 60332-1-2 Încercări ale cablurilor electrice şi cu fibre optice supuse la
foc. Partea 1-2: Încercare la propagarea verticală a flăcării
pe un conductor sau cablu izolat. Procedură pentru flacără
de tip preamestec de 1 kW
93. SR EN 15283-1 Plăci de ipsos armate cu fibre. Definiţii, condiţii şi metode
de încercare. Partea 1: Plăci de ipsos armate cu ţesătură
sau împâslitură
94. SR EN 15283-2 Plăci de ipsos armate cu fibre. Definiţii, condiţii şi metode
de încercare. Partea 2: Plăci de ipsos cu fibre
95. STAS 6168-90 Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Scări de salvare în
caz de incendiu. Prescripţii generale
96. SR EN 3-7 Stingătoare de incendiu portative. Partea 7: Caracteristici,
performanţe şi metode de încercare
97. SR EN 3-10 Stingătoare de incendiu portabile. Partea 10: Prevederi
pentru evaluarea conformităţii stingătorului de incendiu
portabil cu EN 3-7
98. SR EN 3-9 Stingătoare de incendiu portative. Partea 9: Cerinţe
suplimentare faţă de EN 3-7 pentru rezistenţa la presiune
a stingătoarelor cu dioxid de carbon
99. SR EN 3-8 Stingătoare de incendiu portative. Partea 8: Cerințe
conforme cu cerințele din EN 3-7 privind construcția,
rezistența la presiune și încercările mecanice pentru
stingătoarele care au presiunea maximă admisibilă mai
mică sau egală cu 30 bar
100. SR EN 615 Protecţie împotriva incendiului. Agenţi de stingere.
Prescripţii pentru pulberi (altele decât pulberile pentru
clasa D)
101. SR EN 1866-1 Stingătoare mobile de incendiu. Partea 1: Caracteristici,
performanţe şi metode de încercare
102. SR EN 1866-2 Stingătoare mobile de incendiu. Partea 2: Cerinţe pentru
construcţia, rezistenţa la presiune şi încercări mecanice
pentru stingătoare, cu o presiune maximă admisibilă mai
mică sau egală cu 30 bari, conforme cu cerinţele EN 1866-
1
103. SR EN 1866-3 Stingătoare mobile de incendiu. Partea 3: Cerinţe de
asamblare, de construcţie şi de rezistenţă la presiune a
Redactarea I
stingătoarelor cu dioxid de carbon conforme cu cerinţele
din EN 1866-1
104. SR EN 50518 Centru de monitorizare și recepție a alarmelor
105. SR EN 1486 Îmbrăcăminte de protecţie pentru pompieri. Metode de
încercare şi cerinţe pentru îmbrăcămintea reflectorizantă
pentru operaţiile speciale de luptă împotriva incendiului
106. SR EN 14458 Echipamente de protecţie a ochilor. Vizoare de înaltă
performanţă destinate doar utilizării cu căşti de protecţie
107. SR ISO 15383 Mănuşi de protecţie pentru pompieri. Metode de încercare
de laborator şi cerinţe de performanţă
108. SR EN 1147 Scări portabile pentru incendiu
109. SR ISO 8421-6 Protecţia împotriva incendiilor. Terminologie. Partea 6:
Evacuare şi mijloace de evacuare
110. SR ISO 8421-7 Protecţia împotriva incendiilor. Terminologie. Partea 7:
Mijloace de detectare şi de inhibare a exploziilor
111. SR 10903-2 Măsuri de protecţie contra incendiilor. Determinarea
sarcinii termice în construcţii
112. SR EN 179 Feronerie pentru clădiri. Dispozitive pentru ieșiri de
urgență acționate printr-un mâner sau o placă de
împingere, destinate utilizării pe căile de evacuare.
Cerințe și metode de încercare
113. SR EN 1125 Feronerie pentru clădiri. Dispozitive de ieșire
antipanică acționate printr-o bară orizontală destinate
utilizării pe căi de evacuare. Cerințe și metode de
încercare
114. SR EN 61215-1-1 Module fotovoltaice (PV) pentru aplicaţii terestre. Calificare
de proiectare şi omologare. Partea 1-1: Cerinţe speciale
de încercare a modulelor fotovoltaice (PV) cu siliciu
cristalin
115. SR EN 61215-1 Module fotovoltaice (PV) pentru aplicaţii terestre.
Calificarea concepţiei şi aprobarea de tip. Partea 1:
Cerinţe de încercare
116. SR EN 61215-1-2 Module fotovoltaice (PV). Calificarea concepţiei şi
aprobarea de tip. Partea 1-2: Cerinţe speciale de încercare
a modulelor fotovoltaice (PV) bazate pe telurură de cadmiu
(CdTe) în straturi subţiri
117. SR EN 61215-1-3 Module fotovoltaice (PV) - Calificarea concepţiei şi
a modulelor fotovoltaice (PV) bazate pe siliciu amorf în
straturi subţiri
118. SR EN 61215-1-4 Module fotovoltaice (PV). Calificarea concepţiei şi
a modulelor fotovoltaice (PV) bazate pe Cu(In,GA)(S,Se)2
în straturi subţiri
Calificarea concepţiei şi omologare. Partea 2: Proceduri de
încercare
încercare
încercare
122. SR EN 62108 Module şi ansambluri fotovoltaice concentratoare -
Calificarea proiectului şi omologare
123. SR EN 62446-1 Sisteme fotovoltaice (PV). Cerinţe pentru încercări,
documentaţie şi mentenanţă. Partea 1: Sisteme conectate
la reţea. Documentaţie, încercări de punere în funcţiune şi
inspecţie
124. SR EN 62446-1 Sisteme fotovoltaice (PV). Cerințe pentru încercări,
documentație și mentenanță. Partea 1: Sisteme conectate
la rețea. Documentație, încercări de punere în funcțiune și
inspecție
Redactarea I
125. SR EN IEC 62446-2 Sisteme fotovoltaice (PV). Cerințe pentru încercări,
documentație și mentenanță. Partea 2: Sisteme conectate
la rețea. Mentenanța sistemelor fotovoltaice
126. SR EN 50178 Echipamente electronice utilizate în instalaţii de putere
127. SR EN 60947-1 Aparataj de joasă tensiune. Partea 1: Reguli generale
128. SR CEI/TR 61439-0 Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Partea 0:
Recomandări pentru definirea caracteristicilor
ansamblurilor de aparataj
129. SR EN 61439-1 Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Partea 1:
Reguli generale
Ansambluri de aparataj de putere
Tablouri de distribuţie destinate pentru a fi utilizate de
persoane obişnuite (DBO)
Tablouri de distribuție destinate pentru a fi utilizate de
persoane obișnuite (DBO)
Prescripţii particulare pentru ansambluri de aparataj
utilizate pe şantiere (AUS)
Ansambluri de aparataj pentru reţele de distribuţie
Sisteme de bare capsulate
136. SR EN IEC 61439-7 Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Partea 7:
Ansambluri pentru instalații publice speciale, precum
porturi mici, campinguri, piețe și locuri similare și pentru
stații de încărcare a vehiculelor electrice
137. SR EN IEC 60947-9-1 Aparataj de joasă tensiune. Partea 9-1: Sisteme active de
limitare a defectelor de arc electric. Dispozitive de stingere
a arcului electric
138. SR EN 62305-3 Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 3: Avarii fizice ale
structurilor şi punerea în pericol a vieţii
139. SR EN 60904-10 Dispozitive fotovoltaice. Partea 10: Metode de măsurare a
liniarităţii
140. SR EN IEC 60904-10 Dispozitive fotovoltaice. Partea 10: Metode de măsurare a
dependenței liniare și a liniarităţii
141. SR EN 60904-1-1 Dispozitive fotovoltaice. Partea 1-1: Măsurarea

caracteristicilor curent- tensiune ale dispozitivelor (PV)
multijoncţiune
142. SR EN 60904-1 Dispozitive fotovoltaice. Partea 1: Măsurarea
caracteristicilor curent - tensiune ale dispozitivelor
fotovoltaice
143. SR EN IEC 60904-1 Dispozitive fotovoltaice. Partea 1: Măsurarea
caracteristicilor curent - tensiune ale dispozitivelor
fotovoltaice
144. SR EN 60904-2 Dispozitive fotovoltaice. Partea 2: Cerinţe pentru
dispozitive fotovoltaice de referinţă
145. SR EN 60904-3 Dispozitive fotovoltaice. Partea 3: Principii de măsurare
pentru dispozitivele fotovoltaice (PV) pentru aplicaţii
terestre care incluzând distribuţia radiaţiei solare standard
146. SR EN IEC 60904-3 Dispozitive fotovoltaice. Partea 3: Principii de măsurare
pentru dispozitivele fotovoltaice (PV) pentru aplicații
terestre, inclusiv date privind radiația spectrală de referință
147. SR EN 60904-4 Dispozitive fotovoltaice. Partea 4: Dispozitive solare de
referinţă. Proceduri pentru stabilirea trasabilităţii etalonării
148. SR EN IEC 60904-4 Dispozitive fotovoltaice. Partea 4: Dispozitive solare de
referință. Proceduri pentru stabilirea trasabilității etalonării
149. SR EN IEC 60904-4 Dispozitive fotovoltaice. Partea 4: Dispozitive solare de
referință. Proceduri pentru stabilirea trasabilității etalonării
150. SR EN 60904-5 Dispozitive fotovoltaice. Partea 5: Determinarea
Redactarea I
temperaturii echivalente a celulei (ECT) la dispozitive
fotovoltaice (PV) prin metoda tensiunii în circuit deschis
151. SR EN 60904-7 Dispozitive fotovoltaice. Partea 7: Calculul corecţiei
datorată nepotrivirii spectrale la măsurările dispozitivelor
fotovoltaice
152. SR EN IEC 60904-7 Dispozitive fotovoltaice. Partea 7: Calculul corecției de
neadaptare spectrală la măsurările dispozitivelor
fotovoltaice
153. SR EN 60904-8-1 Dispozitive fotovoltaice. Partea 8-1: Măsurarea
sensibilităţii spectrale a dispozitivelor fotovoltaice (PV)
multijoncţiune
154. SR EN 60904-8 Dispozitive fotovoltaice. Partea 8: Măsurarea sensibilităţii
spectrale a unui dispozitiv fotovoltaic (PV)
155. SR EN 60904-9 Dispozitive fotovoltaice. Partea 9: Cerinţe pentru
funcţionarea simulatoarelor solare
156. SR EN IEC 60904-9 Dispozitive fotovoltaice. Partea 9: Clasificarea
caracteristicilor simulatoarelor solare
157. SR EN 60695-2-11 Încercări privind riscurile de foc. Partea 2-11: Încercări cu
fir incandescent/încălzitor. Metodă de încercare a
inflamabilităţii pentru produse finite (GWEPT)
158. SR EN ISO 19353 Securitatea mașinilor. Prevenirea și protecția împotriva
incendiului
159. SR EN 14994 Sisteme de protecţie prin ventilaţie împotriva exploziilor de
gaze
ascensoarelor. Aplicaţii particulare pentru ascensoarele de
persoane şi ascensoarele de persoane şi materiale.
Partea 70: Accesibilitate în ascensoare pentru persoane
inclusiv persoane cu dizabilităţi
161. SR EN 81-73 Reguli de securitate pentru execuția și montarea
ascensoarelor. Aplicații particulare pentru ascensoarele de
persoane și ascensoarele de persoane și materiale.
Partea 73: Funcționarea ascensoarelor în caz de incendiu
ascensoarelor. Ascensoare existente. Partea 82: Reguli
pentru îmbunătăţirea accesibilităţii în ascensoarele
existente pentru persoane, inclusiv persoane cu dizabilităţi
163. SR EN 15423 Instalaţii de ventilare a clădirilor. Măsuri de precauţie
împotriva incendiilor pentru instalaţiile de distribuţie a
aerului în clădiri
164. SR EN 15650 Ventilarea în clădiri. Clapete antifoc
165. SR EN 12365-1 Feronerie pentru clădiri. Profile de etanşare pentru vitraj şi
garnituri de etanşare pentru uşi, ferestre, obloane şi pereţi
cortină. Partea 1: Cerinţe de performanţă şi clasificare
ascensoarelor. Examinare şi încercări. Partea 58:
Încercarea de rezistenţă la foc a uşilor de palier
167. SR EN 1363-1 Încercări de rezistență la foc. Partea 1: Cerințe generale
168. SR EN 1363-2 Încercări de rezistenţă la foc. Partea 2: Proceduri
alternative şi suplimentare
169. SR EN 14043 Mijloace de ridicat la înălţime pentru servicii de salvare şi
luptă împotriva incendiului. Scări pivotante cu mişcări
combinate. Cerinţe de securitate şi de performanţă şi
metode de încercare
170. SR EN 14044 Mijloace de ridicat la înălţime pentru servicii de salvare şi
luptă împotriva incendiului. Scări pivotante cu mişcări
secvenţiale. Cerinţe de securitate şi de performanţă şi
metode de încercare
171. SR EN 14470-1 Dulapuri de securitate în caz de incendiu pentru
depozitare. Partea 1: Dulapuri de securitate pentru
depozitarea lichidelor inflamabile
172. SR EN 14470-2 Dulapuri de securitate în caz de incendiu pentru
depozitare. Partea 2: Dulapuri de securitate pentru butelii
Redactarea I
de gaz sub presiune
173. SR EN 16081 Camere hiperbarice. Cerinţe specifice pentru sistemele de
luptă împotriva incendiului. Performanţe, instalare şi
încercări
174. SR EN 403 Aparate de protecţie respiratorie pentru evacuare. Aparate
filtrante cu cagulă pentru evacuarea din incendiu. Cerinţe,
încercări, marcare
175. SR EN 1149-1 Îmbrăcăminte de protecţie. Proprietăţi electrostatice.
Partea 1: Metodă de încercare pentru măsurarea
rezistivităţii de suprafaţă
176. SR EN 1149-5 Îmbrăcăminte de protecţie. Proprietăţi electrostatice.
Partea 5: Cerinţe de performanţă pentru materiale şi
cerinţe de proprietate
177. SR EN 12951 Accesorii prefabricate pentru învelitoare de acoperiş. Scări
de acoperiş fixate permanent. Specificaţie de produs şi
metode de încercări
178. SR EN 15998 Sticlă pentru construcţii. Securitate în caz de incendiu,
rezistenţă la foc. Metodologie de încercare a sticlei în
scopul clasificării
179. SR EN 16763 Servicii pentru sisteme de securitate la incendiu şi sisteme
de securitate
180. SR EN 17407 Echipamente portabile pentru refularea produselor de
stingere furnizate de pompe de incendiu. Colectoare şi
distribuitoare PN16
181. SR EN IEC 60331-1 Încercări pentru cabluri electrice în condiții de incendiu.
Integritatea circuitelor. Partea 1: Metodă de încercare la
foc cu șoc la o temperatură de cel puțin 830 °C pentru
cabluri cu tensiunea nominală de până la 0,6 / 1,0 kV
inclusiv și diametrul exterior mai mare de 20 mm
182. SR EN 60669-2-6 Întreruptoare pentru instalaţiile electrice fixe pentru
utilizare casnică şi similară. Partea 2-6: Prescripţii
particulare. Întreruptoare pentru oprire de urgenţă în caz
de incendiu pentru reclame luminoase şi corpuri de
iluminat de interior şi de exterior
183. SR EN IEC 60695-1-12 Încercări privind riscul de incendiu. Partea 1-12: Ghid
pentru evaluarea riscului de incendiu al produselor
electrotehnice. Ingineria securității la incendiu
184. SR EN 60695-7-1 Încercări privind riscurile de foc. Partea 7-1: Toxicitatea
efluenţilor incendiului. Ghid general
efluenţilor incendiului. Rezumat şi importanţa metodelor de
încercare
efluenţilor incendiului. Utilizarea şi interpretarea
rezultatelor încercării

Anexa Schite NORMATIV PSI

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa Schite NORMATIV PSI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Redactarea II - 2022

ANEXA 1.A. - AMPLASARE CONSTRUC II

uși EI2 90-C5S200 ușa EI2 90-C5S200

ii antifoc Fig. 1 - 1.A.2.2. - Uși, obloane, cortine

normate - normată (în funcție de

distanță normată de amplasare

plan etaj curent

Fig. 4 - 1.A.2.1. - i antifoc (de

perete antifoc perete antifoc

perete antifoc perete antifoc

perete antifoc perete antifoc

Arie construită Arie construită Arie desfășurată Arie construită

antifoc C.i. 6 C.i. 6

subsol - (1) subsol - (1)

Varianta a) - sec iune Varianta b) - sec iune

C.i. 1 C.i. 2 C.i. 3 C.i. 4 C.i. 1 C.i. 2 C.i. 3 C.i. 4

Varianta a) - plan (suprateran) Varianta b) - plan (suprateran)

C.i. 5 (PARCAJ) C.i. 1 C.i. 2 C.i. 3 C.i. 4

Varianta a) - plan (subteran) Varianta b) - plan (subteran)

streaşină realizată din produse a ³ 30 cm a + 2b ³ 1.20 m

perete antifoc de perete antifoc de perete antifoc de

PLAN PLAN PLAN

densitatea sarcinii termice din spatiile adiacente);

Suprafaţa construită maximă admisă între spatii delimitate de pereţi de sectorizare, m2

Locuinţe unifamiliale > P+2E şi ≤

Locuinţe unifamiliale> P+5E

Blocuri de locuinţe semicolective ≤

Blocuri de locuinţe colective > P+2E şi

15000 10000 5000 1000 500

Clădiri > P+2E si ≤ P+5E

Clădiri cu mai mult de 20 m înălţime admite* admite* admite*

8000 3000 1500 800 400

clădiri sportive fără

3500 2500 1500 800 400

clădiri sportive fără

Clădiri cu mai mult de 20 m înălţime 2200 1500

totală (până la coamă/atic) 1) 2) 5)

Clădiri inalte sau foarte inalte

3500 2500 1500 600 400

Clădiri > P+2E si ≤ P+5E

Clădiri > P+3E şi ≤ P+5E

totală (până la coamă/atic) 1) 2) 5)

Clădiri > P+3E şi ≤ P+5E

Clădiri > P+5E

la 20 m înălţime totală (până la 3000 2000

Sau mai mult de 20 m înălţime totală

Clădiri inalte sau foarte inalte Nu se Nu se Nu se Nu se

(de protecţie contra

Fig. 1 - 1.B. Pereți antifoc și

ANEXA 1.C. - Pereți antifoc și pereți rezistenți la foc la hale

Varianta a) - plan Varianta b) - plan

Varianta a) - sec iune Varianta b) - sec iune

de stabilitate la de stabilitate la antifoc (min

NIVEL NIVEL NIVEL

Fig. 5 - 1.C. Hale parter - Perete antifoc la hale cu înălțimi diferite

RISC MARE RISC FOARTE MARE

L: planul exterior al elementelor de delimitare a elementelor de

pentru insumarea la indexul de , dispuse sub sau sub

c) zone continui, plasate deasupra nivelului cu pe

L+d ³ 1.20 m H(H=c+b) ³ 1.20 m L < 1.20 m

H(H=c+d) ³ 1.20 m H(H=b+c+d) ³ 1.20 m H(H=b+d) ³ 1.20 m

Fig. 1 - 2.A.2. - Calcul

L < 1.20 m L < 1.20 m cu H + L

L³1.20m b=0 b=0 b=0