2.4.

Determinarea soluţiei de bază iniţiale: Metoda colţului de nord-vest;

Se porneşte de la valorile iniţiale: i=1; j=1;
P1) xij = min{ ai , b j } ai = ai − xij bi = bi − xij (2.4-.1.a,b,c)
P2) Dacă ai = 0 atunci se face i = i + 1 şi se trece la pasul P3
Altfel: (Dacă b j = 0 ) se face j = j + 1 şi se trece la pasul P3
P3) Dacă i  m şi j  n se trece la pasul P1. Altfel algoritmul se opreşte, deoarece s-a obţinut o
soluţie de bază iniţială.
Tabelul 2.5-1 Matricea [cij] Tabelul 2.5-2. Soluţia de bază iniţială - Matricea [xij]
j 1 2 3 4 ai j 1 2 3 4 ai
i i
1 22 51 101 83 210 1 210 210
2 61 26 46 74 805 2 40 700 65 805
3 81 59 73 63 595 3 500 95 595
4 32 64 117 37 390 4 390 390
bj 250 700 565 485 bj 250 700 565 485

2.5 Determinarea soluţiei optime prin metoda distributivă

1) Se determină o soluţie de bază, iniţială (de exemplu prin metoda colţului de nord-vest);
2) Pentru toate variabilele din afara bazei, x(ij)l l  L se formează ciclul asociat variabilei respective şi
se calculează variaţia specifică a funcţiei obiectiv f ( ij)l l  L .
3) Dacă (toate) f (ij)l  0, l  L , atunci algoritmul se opreşte, deoarece s-a obţinut soluţia optimă.
Altfel, se determină variabila care intră în bază. Va intra în bază variabila x pq pentru care
min
f pq = {f (ij)l }f ( ij ) l 0 (2.5-15)
lL

4) Se determină variabila care iese din bază. Va ieşi din bază variabila x rs pentru care
min x(ij) k min  (ij) k
xrs =  l =  rs = ciclul { } = ciclul { } (2.5-16)
variabilei x pq | −1 | variabilei x pq | −1 |

5) Se determină o nouă soluţie de bază xij =  ij' cu relaţia:

ij' = ij  rs (2.5-17)
În (2.5-17) se ia semnul + sau – după cum in colţurile ciclului variabilei x pq avem ‚ (+1) sau (-1).
f12 = 51 − 26 + 61 − 22 = 64 f 42 = 64 − 37 + 63 − 73 + 46 − 26 = 37
f13 = 101 − 46 + 61 − 22 = 94 f 43 = 117 − 37 + 63 − 73 = 70
f14 = 83 − 63 + 73 − 46 + 61 − 22 = 86 Intră în bază variabila x41 pentru care:
min
f 24 = 74 − 63 + 73 − 46 = 38 f pq = {f ij }fij 0 = min{ −7,−30} = −30 = f 41
( i , j )L

f 31 = 81 − 73 + 46 − 61 = −7 Iese din bază x21 pentru care:

min x(ij) k
f 32 = 59 − 73 + 46 − 26 = 6 xrs = ciclul { } = min{ 40,500 ,390} = 40 = x21
variabileix pq | −1 |

f 41 = 32 − 37 + 63 − 73 + 46 − 61 = −30
Tabelul 2.5-17 Soluţia de bază nr. 2 - Matricea [xij] Tabelul 2.5-18 - Matricea [ f ij ]
j 1 2 3 4 ai j 1 2 3 4 ai
i i
1 210 210 1 - 34 64 56 210
2 700 105 805 2 30 - - 38 805
3 460 135 595 3 23 6 - - 595
4 40 350 390 4 - 37 70 - 390
bj 250 700 565 485 bj 250 700 565 485

Toate ijf  0 . Soluţia optimă