Examen neuro grile

1. Determinarea nivelului leziunii în SMNP :

a. Supraspinal ( leziune UMN )
b. Inervația periferică ( miotom )
c. Inervație segmentară ( coloana vertebrală )

2. Electroterapia în SNMP :
a. Căldură locală
b. Ultrasunet în zona mușchi-tendon
c. Electrostimulare cu curenți de joasă frecvență

3. Caracteristicile SNMP :
a. Deficit motor sub formă de rigiditate
b. Ataxia senzitivă și tremorul
c. Fasciculații

4. Obiectivele recuperării medicale în SNMP :

a. Relaxare generală
b. Menținerea / refacerea funcției articulare
c. Reeducarea sensibilității

5. În SNMP pentru evitarea/corectarea redorilor articulare kinetoterapia

utilizează:
a. Posturi în poziție funcțională
b. Posturi în poziție corectivă
c. Mobilizări active libere analitice

6. În SNMP procesele patologice pot să apară la:

a. Ganglionii nervilor cranieni
 b. Coarnele anterioare și posterioare ale măduvei
c. Talamus

7. În SNMP ataxia senzitivă și tremorul:

a. Afectarea fibrelor eferente ale sensibilității proprioceptive
b. Nu sunt coordonate mișcările fine și mersul
c. Poate să apară tremor intențional cu frecvență crescută

8. SNMP:
a. Afectarea neuronilor motori centrali
b. Afectarea neuronilor motori periferici
c. Afectarea nervilor periferici

9. Caracteristicile SNMP:
a. Hipotonie musculară
b. Fasciculații
c. Rigiditate musculară

10.În SMNP pentru menținerea/refacerea funcției articulare,

kinetoterapia folosește:
a. Mobilizări pasive analitice
b. Mobilizări active globale
c. Pentru forță și rezistență se folosesc tehnici FNP
PARKINSON

11.Boala Parkinson, evoluție :

a. Faza avansată, poate dura 20 de ani
b. Faza instalării, boala este controlată de tratament
c. Faza ,, lunii de miere ,, , tratamentul este în general eficient

12.Reabilitarea medicală în Parkinson, stadii :

a. 2- faza instalării
b. 5- pacientul este la pat
c. 4- incapacitate funcțională severă

13.Kinetoterapia în Parkinson, etapa 4 de evoluție :

a. Terapie de mers
b. Mobilizări cu accent pe articulațiile cu ROM limitată
c. Stretching

14.Evaluarea posturii în Parkinson :

a. Cifoza cervicală
b. Umerii proiectați anterior
c. Asimetrie a axelor centurii pelvine

15.Principii de aplicare a fizioterapiei în Parkinson :

a. Se asociază respirația cu exercițiile
b. Se respectă oboseala pacientului
c. Se folosesc exerciții complexe

16.Mijloacele reabilitării stadiul 1, Parkinson :

 a. Electroterapie
b. Kinetoterapie
c. Balneoterapie

17.Obiectivele reabilitării stadiul 2, în Parkinson :

a. Ameliorarea mersului
b. Profilaxia căderilor
c. Optimizarea ADL

18.Evaluarea trasferurilor în Parkinson :

a. Mobilitatea globală, schimbarea direcției
b. Echilibru static și dinamic
c. Rostogolirea în pat ( întoarcerile )

19.Boala Parkinson, tablou clinic :

a. Bradikinezia
b. Spasticitate
c. Tremor de repaus

20.Tremorul de repaus în Parkinson :

a. Se accentuează la concentrare
b. Se accentuează în timpul mișcărilor voluntare
c. Bilateral, apoi unilateral la mâini

21.Stadiile bolii Parkinson:

a. Faza instalării
b. Faza de declin motor
c. Faza precoce
 22.Kinetoterapia în boala Parkinson:
a. Mobilizări active libere în scopul menținerii amplitudinii de
mișcare
b. Streching al mușchilor
c. Exerciții de echilibru și coordonare

23.Reabilitarea medicală în faza „on”:

a. Nu se utilizează exerciții terapeutice active
b. Optimizarea echilibrului și a reacțiilor posturale
c. Optimizarea reacțiilor de reechilibrare

SMNC

24.Promovarea controlului motor în SMNC :

a. Crioterapie
b. Kinetoterapie- tehnici FNP
c. Kinetoterapie- tehnici pentru dezvoltarea abilității

25.Debutul lent în instalarea unui SMNC :

a. Accidente vasculare cerebrale
b. Tumori cerebrale
c. Procese degenerative

26.Reeducarea mersului în SMNC :

a. Se poate iniția în momentul în care poate menține poziția șezând
b. Se va respecta o anumită progresivitate
c. Prevenirea, corectarea instalării atitudinilor vicioase
27.Debutul brusc în instalarea SNMC :
a. Infecții
b. Procese inflamatorii cronice
c. Traumatisme craniocerebrale

28.Probele clinice folosite în pareza SMNC :

a. Pentru membrul inferior – proba Vasilescu
b. Pentru membrul superior - proba brațelor întinse
c. Pentru membrul superior – proba Barre

29.Recuperarea medicală în SNMC:

a. Se bazează pe neuroplasticitate
b. Scopul este dobândirea de către pacient a unui grad cât mai mare
de independență funcțională
c. Este importantă aplicarea tardivă a kinetoterapiei

30.În SNMC:
a. Sunt lezate porțiuni ale fasciculelor ce alcătuiesc sistemul
piramidal
b. Consecința este blocarea transmiterii voluntare
c. Etiologie – tumori, procese degenerative

31.În recuperarea funcției articulare în SNMC kinetoterapia:

a. Pentru refacerea forței musculare se folosesc mobilizările pasive
b. Scopul folosirii tehnicilor FNP poate fi dezvoltarea mobilității
c. Se vor aborda mijloace și tehnici prin care se va încerca să se redea
senzația de mișcare
32.Instalarea unui SNMC poate avea debut:
a. Brusc în cadrul unor tumori cerebrale sau medulare
b. Brusc care poate fi determinat de accidente vasculare cerebrale
c. Lent poate fi determinat de infecții – mielită

33.În SNMC localizarea deficitului motor poartă denumirea de:

a. La nivelul membrelor superioare – brahială
b. La nivelul trunchiului – plegie
c. La nivelul membrelor inferioare – crurală

34.SNMC:
a. Sindrom piramidal
b. Lezați neuronii de origine
c. Sindrom extrapiramidal

35.Obiectivele generale ale recuperării medicale în SNMC:

a. Promovarea controlului motor
b. Recuperarea funcției articulare
c. Reintegrarea în activitatea zilnică

36.Etiologia SNMC:
a. Tumori
b. Traumatisme cranio-cerebrale
c. Procese degenerative

37.În prevenire, corectarea instalării atitudinilor vicioase, în SNMC,

kinetoterapia folosește:
a. Modificarea periodică a poziției pacientului
b. Posturi libere
 c. Posturi realizate cu ajutorul ortezelor fixe sau mobile

38.În SNMC tulburările de tonus muscular sub forma spasticității

afectează:
a. Flexorii la nivelul membrului inferior
b. Flexorii la nivelul membrului superior
c. Extensorii la nivelul membrului inferior

SINDROMUL CEREBELOS

39.Clinic în sindroamele cerebeloase se poate constata :

a. Tremor static și intențional
b. Deficit motor
c. Tulburări specifice de coordonare neechilibrate

40.Tulburările de echilibru în sindromul cerebelos :

a. Pacientul depărtează picioarele
b. Nu sunt exagerate de închiderea ochilor
c. Pacientul nu oscilează în ortostatism și cade

41.Obiectivele recuperării medicale în sindroamele cerebeloase :

a. Ceșterea stabilității posturale
b. Reeducarea funcțională a membrelor superioare
c. Reeducarea mersului

42.În sindroamele cerebeloase kinetoterapia folosește:

a. Tehnici FNP
b. Exerciții pliometrice
c. Metoda Frenkel
 43.Cerebelul este implicat în:
a. Controlul mișcărilor fine
b. Echilibru
c. Emoțiile
44.Afectarea circulației cerebrale posterioare:
a. Deficite senzitive bine delimitate
b. Sindroame de trunchi cerebral
c. Hemipareză ataxică

45.Ataxia de tip cerebelos:

a. Asinergie
b. Dismetrie cu hipermetrie
c. Tulburări ale tonusului muscular

AVC

46.Evaluarea prehensiunii în AVC :

a. Test ,, op & go ,,
b. Testul Jamar
c. Box & Block

47.Vascularizația arterială a creierului :

a. Două artere vertebrale
b. Două artere carotide interne
c. Provine din 5 surse principale

48.Reabilitarea în AVC, obiectivele în etapa de reeducare :

a. Reeducare funcțională
 b. Stimularea motricității voluntare
c. Prevenirea complicațiilor

49.AVC ischemic :
a. Trombotic
b. Hemoragic subarahnoidian
c. Embolic

50.AVC hemoragic :
a. Embolitic
b. Intracerebral
c. Din cauza ruperii unui vas de sânge

51.Evaluarea funcțională în AVC:

a. Instalarea în fotoliu rulant
b. Observarea șoldului în mers
c. Capacitate de efort

52.Programarea în AVC:
a. Pregătirea cantitativă nu induce efecte asupra calității
b. Terapia inițială precoce nu are efecte
c. Eficiență în primele 3 luni înainte de AVC

53.Sindrom de lob temporal :

a. Tulburări vizuale
b. Tulburări de echilibru
c. Tulburări de auz
 54.AIT:
a. Caracter repetitiv
b. Deficit motor total ireversibil
c. Debut insidios

55.Sindromul de lob temporal:

a. Diminuarea sau pierderea olfacției
b. Hemianopsie omonimă
c. Afazie predominant recesivă

SINDROM EXTRAPIRAMIDAL

56.Tremorul din sindromul hiperton-hipokinetic :

a. Pseudogestual
b. Exagerat de emoție, oboseală
c. Predomină la extremități

57.Recuperarea medicală în sindroamele extrapiramidale :

a. Hidroterapie
b. Terapie ocupațională
c. Tehnici de facilitare neuroproprioceptivă

58.Sindromul extrapiramidal, kinetoterapia :

a. Tehnica ,, pompajului ,,
b. Posturi menținute pe perioade mari de timp
c. Exerciții de respirație
59.Sistemul extrapiramidal :
a. Lezarea sa poate produce rigiditate
b. Lezarea sa poate produce hipotonie și mișcări involuntare
c. Controlează postură și mișcările automate

60.Tabloul clinic în sindroamele hiperton-hipokinetice :

a. Mișcări involuntare de tipul tremorului
b. Bradikinezie
c. Tulburări de tonus muscular-hipotonia

61.Sindroame extrapiramidale, tipuri :

d. Hiperton – hiperkinetice
e. Hipoton – hiperkinetice
f. Hipoton – hipokinetice

62.Tablou clinic în sindroamele extrapiramidale hiperton-hipokinetice

este dominat de:
a. Mișcări voluntare de tipul tremorului
b. Tonus muscular – spasticitate
c. Bradikinezie

63.Mișcările involuntare din sindroamele extrapiramidale hipoton-

hiperkinetice:
a. Coreice – de amplitudine mică
b. Coreice – vermiculare
c. Atetozice – încetează numai în somn

64.În sindroamele extrapiramidale kinetoterapia folosește:

 a. Tehnica „pompajului” ca modalitățile de execuție a mobilizărilor
active cu rezistență
b. Exerciții de respirație
c. Tehnici FNP

65.Sindroame extrapiramidale:
a. Panstriate
b. Hiperton-hiperkinetice
c. Hipoton-hiperkinetice

66.Hipertonia (rigiditatea extrapiramidală):

a. Cedează în „lamă de briceag”
b. Are caracter plastic, ceros
c. Este adesea tardivă

67.Obiectivele recuperării medicale în sindroamele extrapiramidale:

a. Reeducarea funcției respiratorii
b. Reintegrarea în activitatea zilnică
c. Ameliorarea mimicii

SISTEMUL NERVOS + ENCEFAL

68.Rolurile lichidului cefalorahidian :
a. Distribuția presiunii
b. Echilibrarea variațiilor de volum
c. Reducerea în situ a greutății creierului

69.Diviziunile SN din punct de vedere topografic :

 a. Sistem nervos periferic
b. Sistem nervos autonom
c. Sistem nervos central

70.Nervii cranieni :
a. 5 trigemeni, nervi micști
b. 12 hipogloși, nervi motorii
c. 7 vestibulocohelari, nervi motori

71.Diviziunile principale ale encefalului sunt :

a. Telencefalul
b. Diencefalul
c. Cerebel

72.Spinocerebelul intervine în :
a. Se adresează mișcărilor voluntare fine
b. Reducerea tonusului mușchilor extensori
c. Corectează erorile posibile

73.Leziuni la nivelul corticocerebelului :

a. Exagerarea ROT
b. Ataxie
c. Asinergie

74.Rădăcina motorie a nervului periferic :

a. Axonii neuronilor din coarnele posterioare
 b. Axonii neuronilor din coarnele laterale
c. Axonii neuronilor din coarnele anterioare

75.Măduva spinării :
a. Coarnele laterale, sediul neuronilor somatici
b. La interior este alcătuită din substanță cenușie
c. La nivelul măduvei iau naștere rădăcinile nervilor spinali

76.Nervii spinali conțin :

a. Axoni aferenți
b. Axoni eferenți
c. 5 perechi lombari

77.Sistemul nervos din punct de vedere funcțional este divizat în :

a. Sistemul nervos periferic
b. Sistemul nervos central
c. Sistemul nervos somatic

78.Nucleii cenușii centrali :

a. Sunt pereche
b. Acoperă suprafața externă a encefalului
c. Participă la reglarea motricității

79.Din punct de vedere topografic sistemul nervos este divizat in:

g. Sistem nervos central
a. Sistem nervos somatic
b. Sistem nervos vegetativ
80.Fiecare emisferă este formată din următorii lobi: ?frontal, parietal,
temporal și occipital
a. Trigon cerebral
b. Comisura albă
c. Corpul calos

81.Substanța cenușie encefalică este situate:

a. În interiorul sau la baza emisferelor
b. Sub telencefal
c. La exteriorul emisferelor cerebrale

82.Nucleii cenușii centrali sunt alcătuiți din:

a. Talamus
b. Hipotalamus
c. Putamen

83.La nivelul măduvei iau naștere rădăcinile nervilor spinali:

a. Rădăcinile anterioare – motorii
b. Rădăcinile anterioare – senzitive
c. Rădăcinile posterioare + senzitive

84.Substanța cenușie encefalică este situată:

a. La exteriorul emisferei cerebrale, formând scoarța cerebrală
b. În interior sau la baza emisferelor formând n. talamici, n. bazali

85.La nivelul măduvei iau naștere rădăcinile nervilor spinali:

a. Rădăcinile anterioare – motorii
b. Rădăcinile anterioare – senzitive
 c. Rădăcinile posterioare - motorii

86.Din punct de vedere funcțional SN este divizat în:

a. Sistemul nervos central
b. Sistemul nervos somatic
c. Sistemul nervos vegetativ

87.SNC este format din:

a. Encefal
b. Nervi spinali
c. Măduva spinării

88.Encefalul are ca diviziuni principale:

a. Cerebel
b. Diencefal
c. Trunchi cerebral

89.La nivelul substanței cenușii corticale se realizează:

a. Percepțiile sensitive
b. Controlul apetitului
c. Controlul muscular

90.Trunchiul cerebral este alcătuit din:

a. Mezencefal
b. Bulb
c. Comisura albă
 91.Substanța albă encefalică:
a. Fibre lungi – ascendente, descendente
b. Fibre scurte – de asociație, comisurale
c. Fibre scurte de protecție

92.Căile ascendente :
a. Tractul olivospinal
b. Proprioceptive
c. Tractul spinotalemic lateral

93.Diadochokinezia :
a. Capacitatea de a efectua mișcări alternative rapide
b. Pronație și supinație rapidă
c. Testul Fukuda

94.Metoda Frenkel :
a. Folosește stimuli vizuali
b. Este un sistem de mișcări repetitive executate brusc
c. Pentru promovarea facilitării proprioceptive

95.Sinergia de flexie a membrului inferior :

a. Pelvis- ridicare și retroversie
b. Șold- extensie, abducție și rotație internă
c. Glezna- flexie și eversie

96.Particularitățile deficitului motor piramidal :

a. Este extins
b. Este selectiv
 c. Pierderea mișcărilor voluntare este uniformă

97.Sinergia de extensie a membrului superior :

a. Scapula – ridicare și antepulsie
b. Police – flexie și adducție
c. Cot – extensie cu pronație

98.Spasticitatea poate fi benefică funcției :

a. Tricepsului
b. Flexorilor degetelor
c. Cvadricepsului

99.Reflexele osteotendinoase la nivelul membrului inferior :

a. Medioplantar
b. Cubitopronator
c. Biciptal

100. Mersul stepat :

a. Pași mici
b. Tonus scăzut în extensorii piciorului paretic
c. Piciorul care avansează este ridicat și apoi așezat mai întâi cu
degetele pe sol

101. Neuropatia senzitivă :

a. Apar fasciculații
b. Este afectat cornul posterior al măduvei
c. Bolnavul își coordonează greu mișcările
102. Căile aferente :
a. Al treilea neuron în cerebel
b. Primul neuron este situat în ganglionii spinali
c. Căile senzitive

103. Radiculopatia sau poliradiculopatia prezintă :

a. Afectarea mai multor rădăcini ale nervilor spinali
b. Semnele și simptomele neurologice sunt simetrice cu distribuție
constantă
c. Progresie bilaterală

104. Neuropatia senzitivă:

a. Este afectat cel mai frecvent ganglionul spinal și cornul posterior
b. Este afectat cel mai frecvent cornul anterior
c. Apare deficit motor

105. Hipertonia de tip piramidal:

a. Se caracterizează prin afectarea grupelor musculare gravitaționale
b. Apare la nivelul mușchilor paralizați
c. Se poate instala de la început, în cazul leziunilor de neuron motor
central cu evoluție lentă

106. Segmentul insular:

a. Arterele temporale
b. Artera girusului angular
c. Arterele fisurilor angulare

107. Polineuropatia:
 a. Deficit motor simetric de la debut
b. Deficit motor asimetric de la debut
c. Deficit motor ce se instalează progresiv

108. Deficitul motor piramidal:

a. Este extins
b. Îmbracă diferite aspecte (radicular, plexal)
c. Predomină distal la membre

109. Lezarea tractului spinotalamic:

a. Pierderea controlaterală a sensibilității dureroase
b. Nistagmus
c. Coree controlaterală

110. L-dopa, care acționează:

a. Perioade cu performanțe motorii bune numite „deblocare” (faza
activată)
b. Hipertoniei
c. Escare