1.

Particularitățile deficitului motor piramidal:

 Este selectiv
 Pierderea mișcărilor voluntare este uniforma
 Este extins

2. Metoda Frenkel (sindromul cerebelos):

 Pentru promovarea facilitării proprioceptive
 Folosește stimuli vizuali
 Este un sistem de miscari repetitive executate brusc

3. Evaluarea prehensiunii in AVC(Evaluare funcțională) :

 testul Jamar
 Box & Blok
 test «op&go»

4. Neuropatia senzitiva (SNMP):
 Bolnavul își coordonează greu mișcările
 Apar fasciculații
 Este afectat cornul posterior al măduvei

5. Sinergia de extensie a MS :

 Cot- extensie cu pronație
 Scapula- ridicare si antepulsie
 Police – flexie si adductie

6. Leziuni la nivelul corticocerebelului :

 Ataxie
 Asinergie
 Exagerarea ROT

7. Căile ascendente :
 Tractul olivospinal
 Proprioceptive
 Tractul spinotalemic lateral

8. Tremorul din sindromul hiperton-hipokinetic :

 Predomina la extremități
 Pseudogestual
 Exagerat de emoție, oboseala
9. AVC hemoragic:
 Embolitic
 Intracerebral
 Din cauza ruperii unui vas de sânge

10. Radiculopatia sau poliradiculopatia prezinta :

 Afectarea mai multor radacini ale nervilor spinali
 Semnele si simptomele neurologice sunt simetrice cu distributie constanta
 Progresie bilaterala

11. Sistemul extrapiramidal :

 Lezarea sa poate produce hipotonie si mișcări involuntare
 Controlează postura si mișcările automate
 Lezarea sa poate produce rigiditate

12. Determinarea nivelului leziunii in SMNP:

 Inervație segmentară ( coloana vertebrala)
 Supraspinal (leziuni UMN)
 Inervația periferica (miotom)

13. Probele clinic folosite in pareza -SMNC:

 Pentru membrul superior – proba Barre
 Pentru membrul superior – proba brațelor întinse
 Pentru membrul inferior – proba Vasilescu

14. Debutul lent in instalarea unui SMNC:

 Tumori cerebrale
 Procese degenerative
 Accidente vasculare cerebrale

15. Recuperarea medicala in sindroamele extrapiramidale :

 Terapie ocupaționala
 Tehnici de facilitare neuroproprioceptiva
 Hidroterapie
16. Mersul stepat:
 Pasi mici
 Tonus scazut in extensorii piciorului paretic
 Piciorul care avanseaza este ridicat si apoi asezat mai intai cu picioarele pe sol

17. Nervii spinali contin :

 5 perechi lombari
 Axoni aferenti
 Axoni eferenti

18. Mijloacele reabilitării stadiului 1, Parkinson :

 Balneoterapie
 Kinetoterapie
 Electroterapie

19. Boala Parkinson, tablou clinic :

 Tremor de repaus
 Bradikinezia
 Spasticitate

20. Nervii cranieni :

 VII vestibulocohleari, nervi motori
 V trigemeni, nervi micsti
 XII hipoglosi, nervi motori

21. Măduva spinării :

 La nivelul măduvei iau naștere rădăcinile nervilor spinali
 La interior este alcătuită din substanță cenușie
 Coarnele laterale, sediul neuronilor somatici

22. Vascularizația arteriala a creierului:

 Provine din 5 surse principale
 Doua artere vertebrale
 Doua artere carotid interne

23. Caracteristicile SNMP:

 Ataxia senzitiva si tremorul
  Fasciculatii
 Deficit motor sub forma de rigiditate

24. Sinergia de flexie a membrului inferior :

 Glezna – flexie si eversie
 Sold – extensie, abductie si rotatie interna
 Pelvis – ridicare si retroversie

25. Tremorul de repaus in Parkinson :

 Se accentueaza in timpul miscarilor voluntare
 Se accentueaza la concentrare
 Bilateral, apoi unilateral la maini

26. Promovarea controlului motor in SNMC :

 Kinetoterapie – tehnici FNP
 Crioterapie
 Kinetoterapie -tehnici pentru dezvoltarea abilitații

27. Spinocerebelul intervine in :

 Se adreseaza miscarilor voluntare fine
 Reducerea tonusului muschilor extensori
 Corecteaza erorile posibile

28. Electroterapia in SNMP:

 electrostimulare cu curenti de joasa frecventa
 caldura locala
 ultrasunet in zona muschi tendon

29. Diviziunile principale ale encefalului sunt :

 Diencefalul
 Cerebel
 Telencefalul

30. Reeducarea mersului in SNMC

 Se poate initia in momentul in care pacientul poate mentine pozitia sezand
 Se va respecta o anumita progresivitate
 Prevenirea, corectarea instalarii atitudinilor vicioase

31. Tulburarile de echilibru in sindromul cerebelos :

 Pacientul nu oscileaza in ortostatism si cade
 Pacientul departeaza picioarele
  Nu sunt exaggerate de inchiderea ochilor

32. Principii de aplicare a fizioterapiei in Parkinson :

 Se asociaza respiratia cu exercitiile
 Se folosesc exercitii complexe
 Se respecta oboseala pacientului

33. Debutul brusc in instalarea SNMC:

 Traumatisme craniocerebrale
 Infectii
 Procese inflamatorii cornice

34. AVC ischemic:

 Hemoragic subarahnoidian
 Trombotic
 Embolic

35. Obiectivele recuperarii medicale in sindroamele cerebeloase :

 Reeducarea mersului
 Reeducarea functionala a membrelor superioare
 Cresterea stabilitatii postural

36. Rădăcina motorie a nervului periferic :

 Axonii neuronilor din coarnele laterale
 Axonii neuronilor din coarnele posterioare
 Axonii neuronilor din coarnele anterioare

37. Sindrom de lob temporal:

 Tulburari de auz
 Tulburari vizuale
 Tulburari de echilibru

38. Obiectivele reabilitarii stadiului II, in Parkinson :

 Profilaxia caderilor
 Optimizarea ADL
 Ameliorarea mersului

39. Nuclei cenusii centrali:

 Acopera suprafata externa a encefalului
 Sunt pereche
  Participa la reglarea motricitatii

40. Clinic in sindroamele cerebeloase se poate constata :

 Tremor static si intentional
 Deficit motor
 Tulburări specific de coordonare

41. Obiectivele recuperării medicale in SNMP :

 Relaxare generala
 Menținerea/refacerea funcției articulare
 Reeducarea sensibilității

42. Tabloul clinic in sindroamele hiperton-hipokinetic

 Bradikinezie
 Tulburări de tonus muscular – hipotonia
 Mișcări involuntare de tipul tremorului

43. Diadochokinezia :
 Capacitatea de a efectua miscari alternative rapide
 Testul Fukuda
 Pronație si supinație rapida

44. Sindroamele extrapiramidale, tipuri:

 hiperton-hiperkinetice
 hipoton- hiperkinetice
 hipoton-hipokinetice

45. Evaluarea transferurilor in Parkinson :

 Echilibru static si dinamic
 Rostogolirea in pat (intoarcerile)
 Mobilitatea globala, schimbarea directiei

46. Rolurile lichidului cefalorahidian :

 Distribuția presiunii
 Echilibrarea variațiilor de volum
  Reducerea in situ a greutății creierului

47. Spasticitatea poate fi benefica funcției :

 Cvadricepsului
 Tricepsului
 Flexorilor degetelor

48. Căile aferente :

 Primul neuron este situat in ganglionii spinali
 Al treilea neuron in cerebel
 Căile senzitive

49. Sindromul extrapyramidal, kinetoterapia:

 Posturi mentinute pe perioade mai mari de timp
 Exercitii de respiratie
 Tehnica « pompajului »

50. Reabilitarea in AVC, obiectivele in etapa de reeducare:

 Stimularea motricității voluntare
 Reeducare funcțională
 Prevenirea complicațiilor

51. Evaluarea posturii in Parkinson:

 Cifoza cervicala
 Asimetrie a axelor centurii pelvine
 Umerii proiectați anterior

52. Kinetoterapia in Parkinson, etapa IV de evoluție:

 Mobilizari cu accent pe articulatiile ROM limitata
 Stretching
 Terapie de mers

53. Din punct de vedere topografic sistemul nervos este divizat in:
 Sistem nervos central
 Sistem nervos somatic
 Sistem nervos vegetative

54. Recuperarea medicala in SNMC:

 Se bazează pe neuroplasticitate
  Scopul este dobândirea de către pacient a unui grad cat mai mare de
independenta funcțională
 Este importanta aplicarea tardiva a kinetoterapiei

55. Tabloul clinic in sindroamele extrapiramidale hiperton-hipokinetice este dominat de:

 Miscari involuntare de tipul tremorului
 Tonus muscular – spasticitate
 Bradikinezie

56. In sindroamele cerebeloase kinetoterapia folosește:

 Tehnici FNP
 Exercitii pliometrice
 Metoda Frenkel

57. In SNMP pentru evitarea/corectarea redorilor articulare kinetoterapia utilizează:

 Posturi in poziție funcțională
 Posturi in poziție corectiva
 Mobilizări active libere analitice

58. In SNMC:
 Sunt lezate portiuni ale fasciculelor ce alcatuiesc sistemul piramidal
 Consecinta este blocarea transmiterii voluntare
 Etiologie – tumori, procese degenerative, etc.

59. Fiecare emisfera este formata din următorii lobi: frontal, parietal, temporal si occipital
 Trigon cerebral
 Comisura alba
 Corpul calos

60. In recuperarea funcției articulare in SNMC kinetoterapia:

 Pentru refacerea fortei musculare se folosesc mobilizarile pasive
 Scopul folosirii tehnicilor FNP poate fi dezvoltarea mobilitatii
 Se vor aborda mijloace si tehnici prin care se va incerca sa se redea senzatia de
miscare

61. Miscarile involuntare din sindroamele extrapiramidale hipoton-hiperkinetice:

 Coreice – de amplitudine mica
 Coreice – vermiculare
 Atetozice – inceteaza numai in somn
62. Instalarea unui SNMC poate avea debut:
 Brusc in cadrul unor tumori cerebrale sau medulare
 Brusc care poate fi determinat de accidente vasculare cerebrale
 Lent poate fi determinat de infecții – mielita

63. In SNMP ataxia senzitiva si tremorul:

 Afectarea fibrelor eferente ale sensibilității proprioceptive
 Nu sunt coordonate mișcările fine si mersul
 Poate sa apară tremor intențional cu frecventa crescuta

64. Substanța cenușie encefalica este situate:

 In interiorul sau la baza emisferelor
 Sub telencefal
 La exteriorul emisferelor cerebrale

65. In sindroamele extrapiramidale kinetoterapie folosește:

 Tehnica “pompajului” ca modalitate de execuție a mobilizărilor active cu
rezistenta
 Exerciții de respirație
 Tehnici FNP

66. In SNMC localizarea deficitului motor poarta denumirea de:

 La nivelul membrelor superioare – brahiala
 La nivelul trunchiului – plegie
 La nivelul membrelor inferioare – crurala

67. Nucleii cenușii centrali sunt alcătuiți din:

 Talamus
 Hipotalamus
 Putamen??

68. Neuropatia senzitiva

 Este afectat cel mai frecvent ganglionul spinal si cornul posterior
 Este afectat cel mai frecvent cornul anterior
 Apare deficit motor

69. Cerebelul este implicat in:

 Controlul mișcărilor fine
  Echilibru
 Emoțiile

70. Hipertonia de tip piramidal

 Se caracterizează prin afectarea grupelor musculare gravitaționale
 Apare la nivelul mușchilor paralizați
 Se poate instala de la început, in cazul leziunilor de neuron motor central cu
evoluție lenta

71. La nivelul măduvei iau naștere rădăcinile nervilor spinali:

 Rădăcinile anterioare – motorii
 Rădăcinile anterioare – senzitive
 Rădăcinile posterioare – senzitive

72. SNMC
 sindrom piramidal
 lezați neuronii de origine
 sindrom extrapiramidal.

73. Afectarea circulației cerebrale posterioare:

 deficite senzitive bine delimitate;
 sindroame de trunchi cerebral;
 hemipareză ataxică.

74. Sindroame extrapiramidale:

 panstriate;
 hiperton-hiperkinetice
 hipoton-hiperkinetice.

75. Din punct de vedere funcțional SN este divizat în:

 sistemul nervos central;
 sistemul nervos somatic;
 sistemul nervos vegetativ.

76. Stadiile bolii Parkinson:

 faza instalării;
 faza de declin motor;
 faza precoce.

77. SNMP:
 afectarea neuronilor motorii centrali;
  afectarea neuronilor motorii periferici
 afectarea nevilor periferici.

78. Sindromul de lob temporal:

 diminuarea sau pierderea olfacţiei:
 hemianopsie omonimă;
 afazie predominant recesivă.

79. Obiectivele generale ale recuperării medicale în SNMC:

 promovarea controlului motor;
 recuperare funcţiei articulare;
 reintegrarea în activitatea zilnică.

80. Ataxia de tip cerebelos

 asinergie;
 dismetrie cu hipermetrie;
 tulburări ale tonusului muscular.

81. Segmentul insular:

 arterele temporale;
 artera girusului angular;
 arterele fisurilor angulare.

82. Hipertonia (rigiditatea extrapiramidală):

 cedează în „lamă de briceag”;
 are caracter plastic, ceros;
 este adesea tardivă.

83. SNC este format din:

 encefal;
 nervi spinali;
 măduva spinării.

84. Evaluarea funcțională în AVC:

 instalarea în fotoliul rulant;
 observarea şoldului în mers;
 capacitate de efort.

85. Etiologia SNMC:

 tumori;
  traumatisme cranio-cerebrale;
 procese degenerative.

86. Caracteristicile SNMP:

 hipotonie musculară;
 fasciculații;
 rigiditate musculară.

87. În prevenire, corectarea instalării atitudinilor vicioase, în SMNC, kinetoterapia foloseşte:

 modificarea periodică a poziţiei pacientului;
 posturi libere;
 posturi realizate cu ajutorul ortezelor fixe sau mobile.

88. Polineuropatia:
 deficit motor simetric de la debut;
 deficit motor asimetric de la debut;
 deficit motor ce se instalează progresiv. ?????

89. Obiectivele recuperării medicale în sindroamele extrapiramidale:

 reeducarea funcției respiratorii;
 reintegrarea în activitatea zilnică;
 ameliorarea mimicii.

90. AIT
 caracter repetitiv;
 deficit motor total ireversibil;
 debut insidios.

91. La nivelul substanței cenușii corticale se realizează:

 percepțiile senzitive;
 controlul apetitului;
 controlul muscular.

92. Deficitul motor piramidal:

 este extins;
 îmbracă diferite aspecte (radicular, plexal);
 predomină distal la membre. ????

93. Kinetoterapia în boala Parkinson:

 mobilizări active libere în scopul menţinerii amplitudinii de mişcare;
 stretching al mușchilor;
  exerciţii de echilibru şi coordonare.

94. Lezarea tractului spinotalamic:

 pierderea controlaterală a sensibilităţii dureroase;
 nistagmus;
 coree controlaterală.

95. În SMNP pentru menţinerea/refacerea funcţiei articulare, kinetoterapia foloseşte:

 mobilizări pasive analitice;
 mobilizări active globale;
 pentru forţă şi rezistenţă se folosesc tehnici FNP.

96. Trunchiul cerebral este alcătuit din:

 mezencefal;
 bulb;
 comisura alba.

97. L-dopa, care acționează:

 perioade cu performanțe motorii bune numite „deblocare” (faza activată);
 hipertoniei;
 escare.

98. În SNMC tulburările de tonus muscular sub forma septicității afectează:

 flexorii la nivelul membrului inferior;
 flexorii la nivelul membrului superior;
 extensorii la nivelul membrului inferior.

99. Substanța alba encefalică:

 fibre lungi – ascendente, descendente;
 fibre scurte - de asociație, comisurale;
 fibre scurte de proiecție.

100. Reabilitarea medicală în faza „on”:

 nu se utilizează exerciții terapeutice active;
 optimizarea echilibrului și a reacțiilor posturale;
 optimizarea reacțiilor de reechilibrare.

101. In sindroamele extrapiramidale kinetoterapia foloseste:

 tehnica pompajului sau ritmica ca modalitate de execute mob.pas si active
 exercitii de respiratie
 tehnici FNP