Ortezare – Protezare

Endoproteza de genunchi
 Patologii ce pot sta la baza deciziei medicului ortoped de a indica protezarea genunchiului
The American College of Rheumatology a enumerat 6 criterii plus
durerea prezentă în genunchi pentru diagnosticul de gonartroză
(dintre acestea 3 sunt suficiente pentru a pune diagnostic):
•Vârstă ↑ 50 ani
•Redoare matinală ce durează mai mult de 30 minute
•Crepitus la mișcări active
•Fără senzația de căldură la palpare
•Durere la palpare
•Tumefacția articulației
La acestea se adaugă probe biologice VSH și factorul reumatoid Osteosarcom
+ medicul specialist va solicita un examen RX pentru a confirma
localizarea artrozei

o Patologie cu incidență mare (ce va crește)

o Cauze:
• suprasolicitarea articulației (vârsta)
• Obezitatea
• Traume sau intervenții chirurgicale în antecedent
o Factori de risc: sex (femeile > barbații), obezitatea, osteoporoza, atroze la alte articulații,
profesia, sport de performanță, traumatisem vechi, lipsa tonusului muscular, deficit
propioceptiv, factori genetici, deficit de estrogen, fumat
 Kinetoterapia Pre Operatorie → Kinetoterapia Imediat Post Operatorie →
Kinetoterapia Post Externare

Întărirea cvadricepsului are rolul de „pilon” în tratamentului conservator al OA genunchiului, deoarece slăbiciunea
musculară poate conduce la dizabilități funcționale (Baker și colab. 2004).
Un cvadricepsul foarte bine dezvoltat (puternic) poate întârzia considerabil
necesitatea intervenției chirurgicale.
Dacă rotula este dureroasă, exercițiile/mișcările de extensie trebuie efectuate
numai până la ultimele 20 de grade ale cursei. Activitățile de tipul
„genuflexiunilor adânci”, îngenuncherea și urcarea scărilor care măresc forțele
de reacție de la nivelul articulației femuro-patelare, cresc durerea. De aceea,
aceste activități ar trebui evitate (Brotzman și colab. 2018).
Atât programele de recuperare din cabinet, cât și cele acvatice s-au dovedit a fi
beneficepentru cei care suferă de OA genunchiului (Wyatt și colab. 2001).

[...] obezitatea nu este asociată cu progresia OA la genunchii cu un aliniament

în var; cu toate acestea, crește riscul de progresie a OA la genunchii cu un
aliniament neutru sau valg (Niu și colab., 2009).

Scăderea greutății corporale poate contribui la diminuarea sarcinilor/încărcăturii de

la nivelul articulațiilor (Messier și colab. 2000) și la îmbunătățirea funcției/stării
fizice generale (Christensen și colab., 2005).
Kinetoterapia Pre Operatorie → Kinetoterapia Imediat Post Operatorie →
Kinetoterapia Post Externare
 Kinetoterapia Pre Operatorie → Kinetoterapia Imediat Post Operatorie →
Kinetoterapia Post Externare
Implantul poate fi cimentat sau nu (cimentat versus necimentat) [...]. Indiferent de tipul implantului ales, programul de
reabilitare/recuperare este în esență același. Pentru artroplastia totală de genunchi necimentată, raționamentul este că fixarea
inițială a componentelor femurale și tibiale necimentate este în general atât de bună încât pierderea acestora este neobișnuită.
(Brotzman și colab. 2018)
Cu toate acestea, dacă osul este extrem de moale, încărcarea cu greutate (pe MI) poate fi uneori întârziată. De aceea, progresia cu
privire la încărcarea greutății trebuie să se bazeze exclusiv pe indicația chirurgului și pe observațiile intraoperatorii (Brotzman și
colab., 2018).
În cazurile în care este necesară o osteotomie a tuberculului tibial sau o diviziune a tendonului cvadriceps se recomandă evitarea
ridicărilor drepte ale M.I. (balansărilor) până la apariția vindecării adecvate, ceea ce durează în principiu 6-8 săptămâni (Brotzman și
colab. 2018).
Designul componentelor, metodele de fixare, calitatea osoasă și tehnicile chirurgicale pot influența întreaga reabilitarea
perioperatorie. Tipul de implant ales nu mai determină metodele de reabilitare/recuperare. (Brotzman și colab. 2018).

Functional ROM (amplitudine de mișcare funcțională)

[...] manipulare completă sub [...] dacă
•Extensie activă completă / 90⁰ flexie activă (minim) pacientul nu realizează mai mult de 70 de
•Ambii genunchi protezați = 1 genunchi 105⁰ flexie AROM minim pentru a se putea ridica grade de flexie într-o săptămână (Brotzman
pe scaun/w.c. și colab. 2018).
•Pt coborâre scări reciproc 115⁰ – 117⁰ flexie pentru a nu exista compensare șold - trunchi
 Kinetoterapia Pre Operatorie → Kinetoterapia Imediat Post Operatorie →
Kinetoterapia Post Externare
Mișcarea pasivă continuă (Continuous Passive Motion – CPM) poate fi utilizată după
operație, dar aceasta poate conduce la o anumită încetinire a vindecării plăgii. [...] Dacă se
recurge la CPM, în decursul zilei, pacientul trebuie deconectat de la aparat/mașină pentru a
realiza mișcarea de extensie (până la executarea sa completă). Se recomandă limitarea
efectuării CPM agresive sau prelungite în cazul pacienților cu risc crescut de agravare a
plăgii operatorii - cum ar fi diabetul sau cei obezi (Brotzman și colab. 2018).
Ulterior (imediat) după operație, pacienții prezintă frecvent o contractură pe flexie din cauza hemartrozei și a iritației
de la nivelul articulației (Brotzman și colab. 2018).
S-a demonstrat că tensiunea transcutanată de oxigen a pielii din apropierea inciziei artroplastiei totale a genunchiului
scade semnificativ după ce articulația realizează o flexie mai mare de 40 de grade. Prin urmare, se recomandă o rată a
CPM de un ciclu pe minut și o flexie maximă limitată la 40 de grade pentru primele 3 zile.
Obiective specifice
Prevenirea sindromului de decubit (tromboză venoasă profundă, escare)
ROM funcțională – creșterea forței musculare F4 – F5 cvadriceps, asuplizarea
ischiogambierilor
Independență funcțională cu / fără dispozitiv ajutător de mers
 Kinetoterapia Pre Operatorie → Kinetoterapia Imediat Post Operatorie →
Kinetoterapia Post Externare
[...] De asemenea, ei consideră că ar fi trebuit să treacă 6 luni înainte de reluarea activităților grele/solicitante și că
pacientul ar trebui să primească, în mod sistematic, permisiunea de a realiza anumite activități (Brotzman și colab.
2018).
[...] principalele obiective ale reabilitării/recuperării musculo-scheletale sunt redobândirea mobilității și a capacității
funcționale a unei persoane (pacient), prevenind în același timp apariția dizabilităților/deficitelor de mobilitate.
Autorii consideră că forța musculară trebuie să fie un aspect prioritar în recuperare, deoarece prin comparație
bilaterală, au constatat că pot exista deficite semnificative de forță la nivelul membrului care a suferit protezarea
articulației, chiar și la 10 luni postoperator. Forța ar trebui să reprezinte un punct central în activitatea de reabilitare,
iar majoritatea pacienților să beneficiază de o pregătire (intensă) în acest sens. De asemenea, echilibrul, mobilitatea,
coordonarea mișcării și mersul trebuie abordate. Mișcarea funcțională nu ar trebui omisă, însă doar apariția progresiei
totale a corpului ne indică dacă un pacient beneficiază cu adevărat de avantajele reabilitării/recuperării. (Brotzman și
colab. 2018).
Modelele (tiparele) compensatorii dezvoltate în timp pe fondul durerii și al disfuncțiilor, pot fi identificate și abordate
după tratarea durerii genunchiului cu osteoartrită (Brotzman și colab. 2018).

[...] literatura disponibilă raportează puține diferențe între rezultatele obținute pe termen lung în urma realizării
terapiei, a exercițiilor la domiciliu și grupurile de CPM (Riddle et.al 2009)
Complicații post operatorii
• Tromboză profundă venoasă (DVT) – incidență între 1% și 10%
• Pareză sciatic popliteu extern (SPE)
1. Reeducare neuromotorie pentru tibial anterior / extensor haluce / extensor degete
2. Orteză dinamică pentru flexia dorsală
• Contractură flexie
1. Inițierea mersului cu spatele
2. Extensie pasivă din decubit dorsal cu membrul înafara mesei ± greutate atașată gleznei
3. Extensie pasivă / pasivo-activă folosind un foam roll / prosop sub calcaneu din decubit dorsal
4. Electro stimulare pt VMO (vastus medialis oblicus) în caz că extensia activă este afectată
• Întârziere în obținerea flexiei
1. Streching pasiv
2. Genuflexiuni la perete
3. Cicloergometru
• Sindrom Simpatico-Distrofic Reflex – rar întâlnit / alodinie + rigiditatea pielii + durere + ↓ ROM (contractură în flexie)
Tabel prealuat din Clinical Orthopedic Rehabilitation A Team
approach – Brotzman S.B. et. Al 2018
 Tabel prealuat din Clinical Orthopedic
Rehabilitation A Team approach – Brotzman
S.B. et. Al 2018
Bibliografie:
Clinical Orthopedic Rehabilitation A Team approach –
Brotzman S.B. et. Al 2018
•Capitolul 62: The Arthritic Knee
•Capitolul 63: Total Knee Replacement Protocol

http://www.koos.nu/