COAPSA

MEZEI DENISA

MEZEIDENISA45@GMAIL.COM
 Coapsa este denumirea populara pentru portiunea superioara a membrului inferior, situata
intre bazin si genunchi. Este o zona cu multi muschi si ajuta la deplasare, la echilibru si la
postura. Zona aceasta este predispusa catre traumatisme si poate sa dezvolte afectiuni la
nivelul structurilor musculare, osoase sau ligamentare care o compun. Durerile aparute la
nivelul coapsei duc la ingreunarea efectuarii unor activitati normale si de aceea, patologia
la acest nivel are efecte nefaste si in viata sociala. Durerea de coapse poate sa aiba grade
diferite de intensitate, de la mica pana la foarte mare, acesta din urma ducand la impotenta
functionala si afectarea vietii sociale. Durerea de coapsa poate sa fie acuta sau cronica, in
functie de patologia de care este provocata, in cazurile cronicizate nivelul de toleranta al
pacientului fiind mic. Durerea de coapse poate sa apara la anumite miscari sau sa fie
exacerbata de pozitii, mers, sau sprijin sau poate sa fie pur si simplu neritmata de nici o
activitate fizica.
Cele mai frecvente cazuri de dureri de coapse sunt cele traumatice, urmate de
contracturi musculare, suprasolicitari ale muschiilor coapsei, miozitele, afectiuni ale
sistemului muscular datorate anumitor boli ca cele autoimune, rupturi musculare, fracturi
ale femurului, patologii ale nervilor, cele mai comune fiind ale nervului sciatic, ce
traverseaza coapsa.

TRAUMATOLOGIE : Ruptura de ischiogambieri

(Figura 1, Muschii ischiogambieri)

Muschii ischiogambieri sunt muschii care se intend de la baza pelvisului pana la partea
superioara a genunchiului. La jumatatea coapse , acestia se despart in dou grupe musculo-
tendinoase. Muschii ischiogambieri flexeza piciorul la nivelul genunchiului,cvadricepsului, care
se afla pe fata anterioara a coapsei, realizeaza extensia.

CAUZELE

Leziunea se produce cand cvadricepsul este hipertensionat in aceelasi timp cu ischiogambierii,

sau in momentul in care se incepe activitatea sportiva in forta, fara incalzire suficienta. La unele
personae ischiogambierii sunt insufiecienti dezvoltati, ceea ce ii poate predispune unui astefel de
accident. Ruptura musculara apare spontan ca rezultat al unei contractii puternice sau a unei
activitati normale, realizate pe un muschi epuizat, suprasolicitat. Aceste rupturi pot fi provocate
prin lovituri directe, mai ales cand directia de actiune este perpendiculara cu muschiul. Alti
factorii care pot favoriza producerea de leziuni musculare sunt eforturile bruste si violente fara o
incalzire prealabila, in conditiile unui climat nefavorabil. Acest lucru se intampla, de obicei, ca
rezultat al oboselii, suprasolicitarii sau utilizarii necorespunzatoare a unui muschi.

PRINCIPALELE SIMPTOME

In momentul in care se produce rupture de ischiogambieri,apar urmatoarele simptome:

 Durere la nivelul fetei posterioare a coapsei; gradul de intensitate a durerii depinde de

gravitatea leziunii.In unele cazuri de rupture a ischiogambierilor durerea se poate
intensifica in cateva ore.
 Dificultati la mers,asezare sau aplecare in fata.
 Edem

TRATAMENT

In prima faza, scopul tratamentului este de a reduce edemul (umflarea) si durerea. SE

recomandata aplicarea formulei “RICE”, dar numai in primele 24-48 de ore. Pe langa aceasta,
utilizarea unui antiinflamator nesteroidian sub forma de unguent (Fastum Gel, Diclofenac,
Diclac, Voltaren, Keto-spray) sau comprimate (aspirina, diclofenac), poate fi utila pentru
reducerea durerilor si inflamatiei, ridicarea membrului afectat, gheata local, fasa elastica.
Repausul este obligatoriu, mai ales in cazul sportivilor, deoarece continuarea antrenamentelor
determina agravarea leziunii.

Ce este formula RICE:

• R (rest) = repaus, adica reducerea sau chiar oprirea activitatii sportive si a activitatilor
casnice mai solicitante. Se poate folosi o carja daca este vorba de o accidentare la nivelul
membrului inferior. In unele cazuri se recomanda chiar repausul total la pat. Durata repausului de
la efort este stabilita de un medic.
• I (ice) = gheata, adica aplicarea acesteia pe zonele traumatizate timp de 20 de minute de
4-8 ori pe zi. Nu se aplica direct pe piele, ci se infasoara intr-un prosop.
• C (compression) = comprimare, adica mentinerea unei presiuni constante cu ajutorul fasei
elastice pe glezna, genunchiul, cotul sau umarul afectat.
• E (elevation) = ridicarea membrului afectat de la planul orizontal. Practic, in pozitie
decliva (culcat) se ridica membrul traumatizat pe o perna, deasupra planului inimii.

A doua faza a tratamentului este recuperarea, al carei scop final este restaurarea functiei
musculare. Cei mai multi ajung direct la aceasta faza, tocmai fiindca au neglijat complet prima
faza.
Cand durerea acuta si edemul s-au redus, terapeutul sau medicul curant vor instrui pacientul sa
execute o serie de exercitii, de cateva ori pe zi. Aceste exercitii sunt speciale pentru fiecare tip de
accidentare.. Durata programului de exercitii depinde de gravitatea accidentarii, si dureaza de
ordinul a catorva saptamani sau chiar mai mult.
Un alt obiectiv al recuperarii fizice este cresterea fortei si flexibilitatii. Scopul final este
reluarea tuturor activitatilor zilnice, inclusiv cele sportive. Este necesar ca pacientul sa se
consulte cu terapeutul inainte de a reincepe sa faca anumite tipuri de efort specific. In unele
cazuri, cel accidentat este tentat sa reia complet activitatea fizica, chiar inainte ca durerea sa fi
disparut complet, amplitudinea miscarilor nu este completa, ca si forta si flexibilitatea, ceea ce
poate conduce spre cronicizare.
In general perioada de vindecare pentru intinderile musculare este de 2 pana la 3 saptamani,
pentru ruptura musculara partiala este de 3 pana la 6 saptamani iar in cazul rupturii musculare
totale de aproximativ 3 luni.
In cazul rupturii totale de muschi, in cazul contractiei segmentul muscular se retracta, se
mareste si se intareste, deplasandu-se spre insertia superioara a muschiului. In stare de reapus,
acest corp muscular este destul de moale si de maleabil. De asemenea, tumefactia care insoteste
ruptura unui muschi devine in timp din ce in ce mai dura, fie din cauza fibrozarii hematomului,
fie datorita unor eventuale complicatii ce ar putea sa apara, dintre acestea mentionand miozitele
supurative, miozitele osificante, osteomul muscular sau o colectie purulenta in masa muscular.

MIJLOACE PENTRU PREVENIREA ACCIDENTELOR

“Soluția pentru eliminarea acestui factor prejudiciu major este evident . începe un program fizic
condiționat în afara instanței pentru a vă pregăti mai bine pentru cererile introduse pe tine în
instanța de judecată . Alergare, ciclism și înot sunt trei mari modalități de a îmbunătăți nivelul de
aptitudini fizice . Partea tristă este că nu sunt la fel de distractiv de mult ca și handbal , și mulți
jucători nu participă la ele în mod regulat - dar ar trebui .” (Dr. John Aronen, Handball injuries and
their prevention)

De asemenea ajuta la prevenirea accidentelor si traumatismelor urmatoarele informatii:

 Respectarea partenerilor de joc

 Incalzirea fizica buna ( minim 20 de minute) si stretching-ul lent
 Concentrarea la joc
 Folosirea dispozitivelor de protectie premise de regulament
 Reintrarea in activitate dupa pause/recuperare se face lent la fel si cresterea duratei si
intensitaii antrenamentelor se va face obligatoriu progresiv
 Refacerea dupa effort scade riscul accidentarilor ulterioare

EXERCITII FIZICE:
1. Ridicarea piciorului cu mentinere ( Figura 2)

( Figura 2, mentinerea piciorului )

2. Ridicarea si coborarea repetata ( Figura 3)

( Figura 3, cobararea repetata)

3. Balansarea inainte si inapoi a piciorului ( Figura 4)
 (Figura 4, balansare si tragere)
4. Ridicarea piciorului in sus mentinerea cu ajutorul membrelor ( Fig.5)

( Figura 5, mentinere)
5 . Culcat facial ridicarea piciorului drept cu mentinere (Fig.6)

(Figura 6, Piciorul drept)

6.Stand departat executam o genoflexiune usoara ( Fig. 7)

(Figura 7, genoflexiune)
7.Din asezat indoirea trrunchiului in fata pee piciorul drept ( Fig. 8)
 (Figura 8,indoirea trunchiului )

8. Culcat dorsal indoirea piciorului drept ( Fig.9)

(Figura 9, culcat dorsal)

9. Din asezat cu ajutorul benzii lasarea trunchiul in spate cu mentinere ( fig. 10)

(Figura 10, lasarea trunchiului)

10. Din stand ridicam piciorul drept ( fig.11)

(fig.11 echilibru)
BIBLIOGRAFIE

Accidentarile in jocul de handball Lect. univ. dr. Cezar HANTĂU – volumul 3 2011. (Document
Electronic)

Prevenirea tramatismelor de Dr. Gabriel Panait ianuarie 2006

Handbal injuries and thei preventions by John Aronen

Tratament rupturea musculara - http://www.kinetikmed.ro/Lista-tratamente-de-

recuperare/tratament-ruptura-musculara.html

Ruptura de ischiogambieri - prim ajutor de Dragulin Oana- http://www.romedic.ro/ruptura-de-

ischiogambieri-primul-ajutor-0P32404

Dureri de coapse - http://www.tratament-dureri.ro/dureri/dureri-de-coapse.php

Kinetoterapia dupa rupture musculare-

https://centrokinetic.ro/servicii/kinetoterapie/traumatisme/kinetoterapie-rupturi/

Ruptura muscular-fisura musculara -

http://www.kinetomedika.ro/stiri/BLOG_MEDICAL/Ruptura_musculara_-_fisura_musculara-
504.html

Fig.1-
https://www.google.ro/search?q=muschii+ischiogambieri&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved
=0ahUKEwiHwoXTkMTYAhXPJVAKHXsEAHYQ_AUICigB&biw=1366&bih=637#imgrc=x
s2Dys-TJKWvMM:

Fig.2- http://jurnalul.ro/galerie/viata-sanatoasa/sanatatea-familiei/leziuni-la-muschii-coapsei-
18419517.html

Fig.3- http://jurnalul.ro/galerie/viata-sanatoasa/sanatatea-familiei/leziuni-la-muschii-coapsei-
18419522.html

Fig.4-
https://www.google.ro/search?tbm=isch&q=exercitii+recuperare+ruptura+musculara&chips=q:exercitii
+recuperare+ruptura+musculara,online_chips:kinetomedica&sa=X&ved=0ahUKEwiqzd3U-
8PYAhWSaFAKHX0bAnQQ4lYINSgP&biw=1366&bih=588&dpr=1#imgrc=cMwVKXlDWgRHoM:

Fig.5-
https://www.google.ro/search?q=exercitii+recuperare+ruptura+musculara&source=lnms&tbm=isch&sa
=X&ved=0ahUKEwjb5tDekMTYAhXCLlAKHQHaDG8Q_AUICigB&biw=1366&bih=637#imgrc=G1eivsfBzJ-
ztM:
Fig 6-
https://www.google.ro/search?q=exercitii+recuperare+ruptura+musculara&source=lnms&tbm=isch&sa
=X&ved=0ahUKEwiGlaGUkcTYAhWNLFAKHVgwBTwQ_AUICigB&biw=1366&bih=637#imgrc=XzrKaa3PAg
w7kM:

Fig. 7-
https://www.google.ro/search?q=exercitii+recuperare+ruptura+musculara&source=lnms&tbm=isch&sa
=X&ved=0ahUKEwics4-
GkcTYAhUGY1AKHYcoAo8Q_AUICigB&biw=1366&bih=637#imgrc=2606MNgLvV2FyM:

Fig. 8-
https://www.google.ro/search?tbm=isch&q=exercitii+recuperare+ruptura+musculara&chips=q:exercitii
+recuperare+ruptura+musculara,online_chips:kinetomedica&sa=X&ved=0ahUKEwiqzd3U-
8PYAhWSaFAKHX0bAnQQ4lYINSgP&biw=1366&bih=588&dpr=1#imgrc=my9GLfte2bL-7M:

Fig.9-
https://www.google.ro/search?q=exercitii+recuperare+ruptura+musculara&source=lnms&tbm=isch&sa
=X&ved=0ahUKEwiC5cDzkMTYAhWEIlAKHdKiAEMQ_AUICigB&biw=1366&bih=637#imgrc=4IUhKALb0m
oQHM:

Fig . 10-
https://www.google.ro/search?q=exercitii+recuperare+ruptura+musculara&source=lnms&tbm=isch&sa
=X&ved=0ahUKEwiVlOXlkMTYAhVPIlAKHcZ_D3UQ_AUICigB&biw=1366&bih=637#imgrc=DgC4X53fYTxLv
M:

Fig . 11-
https://www.google.ro/search?q=exercitii+recuperare+ruptura+musculara&source=lnms&tbm=isch&sa
=X&ved=0ahUKEwjb5tDekMTYAhXCLlAKHQHaDG8Q_AUICigB&biw=1366&bih=637#imgrc=kgudTmvXo6
TGNM: