CE NU STIATI DESPRE BATERII

Bateriile sunt pentru toți o sursa importanta de energie. Ele reprezinta o sursa mobila, ajutându-ne în
situațiile când nu avem acces la prize sau pur și simplu la utilizarea a tot felul de echipamente electrice și
electronice cum ar fi ceasuri, mobile, radiouri, telefoane, aparate foto etc.
Se pare ca, în medie, în casa fiecăruia dintre noi se afla pana la 8 baterii, ceea ce înseamnă peste 50 de
milioane de baterii stricate anual în România. Astfel, peste 160.000 de tone de baterii ajung în fiecare
an în gropile de gunoi de pe teritoriul tarii noastre.
Bateria este un mediu electrochimic de stocare a energiei. La descărcare se transformă energia
chimică (stocată) în energie electrică cu ajutorul unei reacții (redox) electrochimice.[1] De la
inventarea primei baterii, așa numita pilă voltaică, în anul 1800 de către fizicianul italian Alessandro
Volta, și, în special, de la apariția celulei Daniell în 1836, bateriile au devenit o sursă
de electricitate comună multor aplicații atât din aria casnică, cât și din aria industrială. Conform unei
estimări realizate în anul 2005,[2] industria dedicată acestora generează la nivel global 48 de miliarde
de dolari americani, cu o creștere anuală de 6%[3].
Există două tipuri principale de baterii: baterii primare (baterii de unică folosință) și baterii
secundare (baterii reîncărcabile). Bateriile pot căpăta forme diverse.

Istoric
Istoria modernă a primelor baterii electrice sau elemente galvanice incepe cu pilă voltaică construită
de Alessandro Volta. Istoria antică furnizează anumite informații despre anumite artefacte sau
dispozitive numite Bateria de la Bagdad.

Funcționare
Producerea curentului electric se realizează prin acțiunea chimică a acizilor sau a sărurilor asupra
metalelor.

Capacitatea bateriilor și descărcarea

Capacitatea unei baterii este cantitatea de sarcină electrică ce poate fi stocată.
Datorită reacțiilor chimice din cadrul celulelor, capacitatea unei baterii depinde de condițiile de
descărcare precum valoarea curentului (valoare ce variază în funcție de timp) etc.

Reciclarea
În Uniunea Europeană, producătorii de baterii sunt obligați să colecteze deșeurile acestor produse în
proporție de cel puțin 25% din producție până în 2012, respectiv 45% până în 2016.[4]

Pilă voltaică

Ilustrație care prezintă alcătuirea unei pile voltaice; electrolitul era soluția salină ce se îmbiba în hârtie.

Pilă voltaică, adesea numită și pila Volta, este prima baterie, un tip de pilă
electrică inventată de Alessandro Volta în 1799. Această invenție constă dintr-o coloană
verticală compusă dintr-o succesiune de un disc de cupru metalic - un disc de hârtie
îmbibată în soluție salină - un disc de zinc (ansamblul numit celulă voltaică). La
extremitățile coloanei era atașat câte un fir metalic între care se producea un curent
electric continuu de joasă intensitate.
După inventarea sa, pila voltaică a oferit posibilitatea realizării unor experimente în
domeniul electrochimiei, precum: descompunerea electrică a apei în elementele
componente, oxigen și hidrogen (proces numit electroliză) de către William
Nicholson și Anthony Carlisle (1800) și descoperirea și izolarea elementelor
chimice sodiu (1807), potasiu (1807), calciu (1808), bor (1808), bariu (1808), stronțiu (1
808) și magneziu (1808) de către Humphry Davy.[1][2]

Electrochimie
Tensiunea electromotoare de contact dintre metalele (folosite pe post de) electrozi este
datorată concentrației diferite a electronilor[3], aceasta producând un proces de difuzie a
electronilor între cele 2 metale până la stabilirea unui echilibru
termodinamic caracterizat prin apariția unei diferențe de potențial electric (localizate
într-un strat subțire de la suprafața de contact dintre metale) care compensează efectul
difuziei[4].

5 diferențe majore între bateriile pe baza de plumb

(AGM, Gel) și bateriile cu litiu-ion2
ABC fotovoltaic, Toate  8 octombrie 2020
1. Durata de viata

Când descărcați o baterie (o utilizați pentru a alimenta consumatorii), apoi o încărcați cu ajutorul
panourilor dvs. fotovoltaice, ati realizat un ciclu de încărcare. Măsurăm durata de viață a bateriilor nu
în termeni de ani, ci mai degrabă câte cicluri pot suporta înainte de expirarea lor. Gândiți-vă la asta ca
la kilometrajul de pe o mașină. Când evaluați starea unei mașini second hand, kilometrajul contează
mult mai mult decât anul în care a fost produsă. Același lucru este valabil și pentru baterii, de câte ori
au fost incarcate-descarcate.

O baterie plumb-acid sigilată la o casă de vacanță poate parcurge 100 de cicluri în 4 ani, în timp ce
aceeași baterie ar putea parcurge peste 300 de cicluri într-un an la o casa locuita permanent. Cea
care a parcurs 100 de cicluri este într-o formă mult mai bună. Durata de viață, numarul de cicluri
posibile este dependenta si de adâncimea de descărcare (câtă capacitate utilizați înainte de a
reîncărca o baterie). Descărcările mai profunde pun mai mult stres pe baterie, ceea ce îi scurtează
durata de viață. Bateriile litiu-ion au o durată de viață mai mare decât bateriile cu gel și, în general,
durează mai mult.

2. Adâncimea de descărcare
Adâncimea de descărcare se referă la câtă capacitate este utilizată înainte de a reîncărca bateria. De
exemplu, dacă utilizați un sfert din capacitatea bateriei, adâncimea de descărcare ar fi de 25%.
Bateriile nu se descarcă complet atunci când le utilizați. În schimb, acestea au o adâncime de
descărcare recomandată: cât de mult pot fi utilizate înainte de a fi reumplute. Dincolo de acest punct,
riscați să le afectați negativ durata de viață. În timp ce bateriile pe baza de plumb au o adancime de
descarcare redusa, bateriile cu litiu pot face față descărcărilor profunde de 80% sau mai mult. Aceasta
înseamnă, în esență, că au o capacitate utilizabilă mai mare.

3. Eficiența

Bateriile cu litiu sunt mai eficiente. Acest lucru înseamnă că mai multă energie solară este stocată și
utilizată. De exemplu, bateriile cu plumb acid au o eficienta de doar 80-85%, în funcție de model și
stare. Asta înseamnă că, dacă aveți 1.000 de wați de energie solară care intră în baterii, există doar
800-850 de wați disponibili după procesul de încărcare și descărcare. Bateriile cu litiu au eficiente de
peste 95%. În același exemplu, ați avea peste 950 de wați de energie disponibilă.

Eficiență mai mare înseamnă că bateriile dvs. se încarcă mai repede, mai eficient. În funcție de
configurația sistemului dvs., aceasta ar putea însemna, de asemenea, că cumpărați mai puține
panouri solare, sau sa aveti d\nevoie de o capacitate mai mică a bateriei.

4. Rata de incarcare

Cu o eficiență mai mare, vine și o rată de încărcare mai rapidă pentru bateriile cu litiu. Pot gestiona un
amperaj mai mare de la încărcător, ceea ce înseamnă că pot fi “reumplute” mult mai repede decât cele
plumb-acid. Acest lucru este deosebit de util în situația de la noi, în care puteți obține doar câteva ore
de soare in anotimpul rece. Exprimăm rata de încărcare ca o fracțiune, cum ar fi C / 5, unde C =
capacitatea de bateria în Amp. ore (Ah). Deci, o baterie de 430 Ah încărcată la o rată de C / 5 ar primi
86 de amperi de încărcare (430/5).

Bateriile cu plumb-acid sunt limitate la cât de mult curent de încărcare pot suporta, în principal pentru
că se vor supraîncălzi dacă le încărcați prea repede. Nici bateriile litiu nu sepot incarca cu valori
nelimitate, dar acestea sunt mai mari decat in cazul bateriilor Pb. În plus, rata de încărcare devine
semnificativ mai lentă, pe măsură ce vă apropiați de capacitatea maximă. După aceea, încărcătorul de
baterii încetinește automat pentru a completa bateriile. Acest lucru înseamnă că pentru bateriile cu
plumb acid incarcarea durează mai mult timp, în unele cazuri mai mult de 2 ori mai mult decat
alternativa cu litiu.

5. Densitatea energiei

Densitatea energetică a bateriilor cu litiu este mult mai mare decât a celor plumb-acid, ceea ce
înseamnă că detine mai multă capacitate de stocare într-un spațiu mai mic, reusind să facă aceeași
treabă. Când luați în considerare dimensiunea si greutatea bateriei, cea cu litiu cântărește mai puțin de
jumătate. Acest lucru poate fi un beneficiu real dacă aveti diferite limitari sau restrictii privind modul de
montare a bateriei. Densitatea energetică îmbunătățită ajută acumulatorul cu litiu să se potrivească în
spații mai înguste.

In loc de concluzii

În mod clar, bateriile pe baza de plumb vor trebui înlocuite mai des decât cele litiu. Merită să aveți în
vedere acest lucru, deoarece aceasta implică costuri de timp, instalare și transport, ceea ce anuleaza
costul inițial mai mare al litiului,. La fel ca și costul mai mic al reîncărcării litiului. Indiferent de alegerea
bateriei pe care o faceți, există un cost și un risc tehnologic la început.

Dacă sunteți în măsură să dețineți suma pentru costurile inițiale mai mari ale litiului, s-ar putea să
descoperiți că viața este mai ușoară și că alegerea este una rentabilă în timp. Multe dintre acestea
depind de cunoștințele operatorului și de modul în care tratează un sistem de baterii. Există o veche
zicală conform căreia bateriile nu mor, ci sunt uitate. Bunele practici de management sunt asigurarea
dumneavoastră împotriva eșecului timpuriu, indiferent de tehnologia utilizată. In ambele situatii,
utilizarea unor echipamente performante lungeste semnificativ durata de viata a bateriilor

Litiu-ion vs AGM? Alegerea este a ta. Este momentul potrivit să considerăm litiul ca o soluție rentabilă,
fiabilă și de înaltă performanță. După cum știm, niciun producător de vehicule electrice care se
respectă nu ar folosi astăzi tehnologii de baterii pe bază de acid / plumb. Oare de ce?
Panou solar fotovoltaic
Un panou solar fotovoltaic, spre deosebire de un panou solar termic,
transformă energia luminoasă din razele solare direct în energie electrică.
Componentele principale ale panoului solar fotovoltaic sunt celulele solare.
Panourile solare fotovoltaice se utilizează separat sau legate în baterii pentru
alimentarea consumatorilor independenți sau pentru generarea de curent electric ce se
livrează în rețeaua publică.
Un panou solar fotovoltaic este caracterizat prin parametrii săi electrici, cum ar fi
tensiunea de mers în gol sau curentul de scurtcircuit.
Pentru a îndeplini condițiile impuse de producerea de energie electrică, celulele solare
se vor asambla în module fotovoltaice. Panourile pe care sunt montate asigură și:

 protecție transparentă împotriva radiațiilor și intemperiilor,

 legături electrice robuste,
 protecția celulelor solare rigide de acțiuni mecanice,
 protecția celulelor solare și a legăturilor electrice de umiditate,
 asigurare unei răciri corespunzătoare a celulelor solare,
 protecția împotriva atingerii a elementelor componente conducătoare de
electricitate,
 posibilitatea manipulării și montării ușoare.
Se cunosc diferite variante de construcție a modelelor existente de panouri solare
fotovoltaice. În continuare este descrisă construcția modelului cel mai răspândit în
momentul de față.

Panou solar al BP pe un pod de autostradă

Construcția unui panou solar fotovoltaic

obișnuit[modificare | modificare sursă]
 Un geam (de cele mai multe ori geam securizat monostrat) de protecție pe fața
expusă la soare,
 Un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat, EVA sau cauciuc
siliconic) în care se fixează celulele solare,
 Celule solare monocristaline sau policristaline conectate între ele prin benzi de
cositor,
 Cașerarea feței posterioare a panoului cu o folie stratificată din material plastic
rezistent la intemperii fluorura de poliviniliden (Tedlar) și poliester,
 Priză de conectare prevăzută cu diodă de protecție respectiv diodă de
scurtcircuitare (vezi mai jos) și racord,
 O ramă din profil de aluminiu pentru protejarea geamului la transport, manipulare și
montare, pentru fixare și rigidizarea legăturii.

Fabricarea panoului solar fotovoltaic

Fabricarea începe întotdeauna de pe partea activă expusă la soare. La început se
pregătește și se curăță un geam de mărime corespunzătoare. Pe acesta se așază un
strat de folie de etilen vinil acetat, EVA adaptat profilului celulelor solare utilizate.
Celulele solare vor fi legate cu ajutorul benzilor de cositor în grupe (șiruri) care mai apoi
se așază pe folia de EVA după care se face conectarea grupelor între ele și racordarea
la priza de legătură prin lipire. În final totul se acoperă cu o folie EVA și peste aceasta o
folie tedlar.
Pasul următor constă în laminarea panoului în vacuum la 150 °C. În urma laminării din
folia EVA plastifiată, prin polimerizare, se va obține un strat de material plastic ce nu se
va mai topi și în care celulele solare sunt bine încastrate și lipite strâns de geam și folia
de tedlar. După procesul de laminare, marginile se vor debavura și se va fixa priza de
conectare în care se vor monta diodele de protecție la mersul în gol (engleză bypass).
Totul se prevede cu o ramă metalică, se măsoară caracteristicile și se sortează după
parametrii electrici după care se împachetează.

Caracteristici tehnice
Parametrii unui panou solar fotovoltaic se stabilesc, la fel ca și cei pentru celule solare,
pentru condiții de test standard.
Prescurtări ale termenilor mai des utilizați

 SC: Scurtcircuit (engleză Short Circuit),

 OC: Mers în gol (engleză Open Circuit),
 MPP: Punctul de putere maximă (engleză Maximum Power Point).
Caracteristicile unui panou solar sunt:
 Tensiunea de mers în gol ,
 Curent de scurtcircuit ,
 Tensiunea în punctul optim de funcționare ,
 Curentul în punctual de putere maximă ,
 Putere maximă ,
 Factor de umplere ,
 Coeficient de modificare a puterii cu temperatura celulei,
 Randamentul celulei solare .
Încapsularea durabilă a elementelor componente are o importanță foarte mare
deoarece umiditatea ce ar putea pătrunde ar afecta durata de viață a panoului solar
prin coroziune și prin scurtcircuitarea legăturilor dintre elementele prin care trece curent
electric.
Dioda de protecție la mers în gol
Dacă se conectează mai multe module în serie, este necesar să montăm câte o diodă
antiparalel cu fiecare panou. Curentul maxim și tensiunea de străpungere ale diodei
trebuie să fie cel puțin egale cu curentul și tensiunea panoului. De multe ori se
utilizează diode de redresare de 3 Amper / 100 Volt. Dioda pentru mers în gol este
conectată la bornele de legătură ale fiecărui panou astfel încât în regim normal de
funcționare (panoul debitează curent) are la borne tensiune inversă (catodul diodei legat
la polul pozitiv al panoului). Dacă panoul ar fi umbrit sau s-ar defecta nu ar mai debita
curent, polaritatea tensiunii la borne s-ar schimba și acesta s-ar defecta, sau în cel mai
bun caz randamentul acelui lanț de module ar scădea. Acest lucru este împiedicat de
dioda de protecție care preia curentul în acest caz.

Alte tipuri de panouri

 panouri laminate sticla-sticla,
 panouri sticla-sticla utilizând rășini aplicate prin turnare,
 panouri cu strat subțire (CdTe, CIGSSe, CIS, a-Si) pe suprafețe de sticlă sau
aplicate ca folie flexibilă,
 panouri concentrator; lumina solară se concentrează cu ajutorul unui
dispozitiv optic pe celule solare de dimensiuni mai mici. Astfel
utilizând lentile comparativ mai ieftine pentru a crea un fascicul de lumină mai
concentrat, se economisește material semiconductor care este mai scump.
Sistemele cu concentrator sunt utilizate de cele mai multe ori la celule solare din
semiconductori pe bază de elemente din grupa III-V. Pentru că utilizarea lentilelor
impune ca razele solare să cadă perpendicular pe acestea, va fi nevoie de un
sistem de orientare mecanică în funcție de poziția Soarelui.
 Colector cu fluorescență; acest tip deosebit de panou solar transformă lumina
incidentă, prin intermediul unui strat de material sintetic, în radiație de o lungime de
undă acordată pe frecvența de absorbție maximă din celula solară. În acest scop
materialul sintetic este impurificat cu un pigment fluorescent. Lumina solară este
absorbită de pigment și reemisă cu o lungime de undă mai mare. Această lumină
generată iese din stratul de material sintetic doar într-o anumită direcție, bine
determinată, în toate celelalte direcții fiind reflectată și astfel reținută în material. Pe
direcția de emisie se așază celulele solare ce sunt optimizate pe lungimea de undă
emisă de pigment. Prin aplicare mai multor straturi de material sintetic și celule
solare acordate pe lungimi de undă diferite, se poate mări randamentul deoarece se
poate acoperi un spectru mai larg decât cu panourile solare fotovoltaice cu strat
unic.

Exportatori, importatori[modificare | modificare sursă]

Țările cu cea mai mare producție de module solare sunt Japonia, Germania și China. În
timp ce Japonia și China exportă de ani de zile mai mult de jumătate din producție,
Germania importă cca. 2/3 din instalațiile sale, în cea mai mare parte din China și
Japonia, după cum arată analiza de piață făcută de Photon.

Reciclare
Cu toate că durata de viață a panourilor solare este de 20-40 ani, în prezent se
acumulează deja deșeuri de ordinul a sutelor de tone anual(2004). Pe plan mondial
singura instalație pilot de reciclare a celulelor solar de siliciu cristalin se află în Freiberg-
Germania. Aici la o temperatură de 600 °C se ard materialele sintetice incluse în
panouri, rezultând sticlă, metal, material de umplere și celulele solare. Aceste celule pot
fi reutilizate după prelucrare cu pierderi minime de material.

Știați însă ca bateriile trebuie sa fie reciclate? Iar legea romanească prevede acest lucru. Desigur, foarte
putini știu unde se pot depozita aceste baterii. Însă mai întâi as dori sa va dam câteva detalii despre
conținutul bateriilor și efectele acestora asupra mediului.
Bateriile uzuale folosite în fiecare gospodărie sau la locul de munca, pot conține substanțe toxice
precum plumb, mercur, nichel, cadmiu, zinc sau litiu. Aceste substanțe sunt deosebit de periculoase și
pot afecta sănătatea umana dacă se intra în contact cu acestea. Dacă bateriile se arunca la coșul de
gunoi, acestea vor ajunge cel mai probabil la gropile de gunoi apropiate orașului sau zonei în care locuiți.
După cum se știe, după un anumit interval de timp bateriile se corodează și apar scurgeri ale
substanțelor toxice pe care le conțin. Odată ajunse în mediu, substanțele mai sus menționate afectează
grav calitatea acestuia, poluând apele, solul, plantele și viețuitoarele. O caracteristica a acestor
substanțe este faptul ca acestea se acumulează de-a lungul lanțului trofic. Ce vrea sa însemne acest
lucru? Înseamnă ca substanțele toxice nu se elimina/transforma la un anumit nivel din natura, ci se
bioacumuleaza. Cu alte cuvinte, substanțele nu se risipesc, ci dimpotrivă se aduna cantitativ pe măsură
ce sunt absorbite de plante, insecte, animale și în final de om. Dacă deșeurile noastre menajere pot fi
filtrate de natura și apoi sa ajungă la noi sub forma de noi roade ale pământului, ei bine produsele
noastre toxice, prin transformări chimice deosebit de mari, nu mai pot fi asimilate și transformate de
mediul natural. E nevoie de multe cicluri pentru ca substanțele sa fie eliminate ca pericol din mediu.
Mercurul de exemplu, cea mai periculoasa substanță conținută de baterii, aflat într-o baterie de
dimensiuni mici, poate polua 500 l apa sau un metru pătrat de sol pe o perioada de aproximativ 50 de
ani.

Substanțele acestea toxice, odată ajunse în organism, pot provoca afecțiuni grave precum sterilitate,
pierderi de memorie, boli de inima sau cancer.

O baterie reîncărcabilă numită și acumulator, baterie secundară este un tip de baterie electrică, care
poate fi încărcată, descărcată pe o sarcină consumatoare de energie și reîncărcată apoi succesiv de
multe ori, ea lucrând astfel ca o baterie primară non-reîncărcabilă care poate redeveni din nou complet
încărcată odată ce este descărcată. Ea este compusă din una sau mai multe celule electrochimice
(element electrochimic). Termenul de "acumulator" este utilizat ca atare în sensul că ea acumulează și
stochează energie prin o reacție electrochimică reversibilă. Bateriile reîncărcabile sunt produse în forme
și mărimi diferite, variind de la cele mici, simple până la baterii reîncărcabile pentru sistemele de
stabilizare cu puteri de ordinul megawaților, conectate la rețele de distribuție a energiei electrice. Sunt
utilizate mai multe diferite combinații de materiale de electrozi și electroliți, incluzând plumb-acid,
nichel-cadmiu (NiCd), nichel-hidrură metalică (NiMH), ioni de litiu (Li-ion), și polimer-ion de litiu (Li-ion
polimer).

La fiecare tip de baterie/acumulator electrică este indicată tensiunea nominală a elementului de

acumulator (celulă), care se stabilește ca o funcție de materialele folosite în construcție. Deoarece
această valoare (exprimată în volți/V) este în majoritatea cazurilor relativ mică, se utilizează frecvent
înserierea de mai multe elemente pentru a realiza acumulatori cu tensiune nominală mai mare.