Deontologia profesională a

bibliotecarului

Ludmila Corghenci,
Bazele Biblioteconomiei și Ș tiințelor Informă rii
 Evaluare iniţială

Cum înţelegeţi esenţa termenilor „deontologie” şi „etică”?

 Evaluare iniţială

Identificaţi un subiect, o acțiune care ţine de deontologia

bibliotecarului
 Evaluare iniţială

Ce se cunoaşte despre Codul deontologic al bibliotecarului în

instituţia Dvs?
În fişa postului, semnată de către Dvs., există prevederi privind
respectarea prevederilor acestui document?
 De ce acest subiect?
• cadrul legislativ şi de reglementare, elaborat în ultimii ani (după anul
2017) orientează biblioteca publică pentru implicarea eficientă în
dezvoltarea comunităţilor democratice (definitivată ca un serviciu
public) - aceasta necesită conştientizarea de către fiecare angajat al
rolului şi locului său profesional, al inter-relaţionării;
• pregătirea profesională, îmbinată organic cu o conduită şi
comportament inteligent, un mod de interacţiune respectuos în
comunitatea profesională şi cea servită – constituie premisa poziţionări
strategice a bibliotecii;
• competenţa deontologică oferă un plus de valoare pentru cea
profesională, angajatul bibliotecii devenind un membru „de încredere”
în comunitate, asigurând o atitudine corespunzătoare din partea
comunităţii faţă de instituţia pe care o reprezintă.
 Axe ale temei:

• Corelaţia între etică şi deontologie;

• Principiile deontologiei – cu accent pe aplicare în activitatea
bibliotecarului;
• Prevederi legislative şi reglementare;
• Codul deontologic al bibliotecarului – repere în timp şi de
conţinut; repere pentru lectura critică;
 Definiții
 „deontologie” – termen creat in a. 1825 de filosoful englez Jeremy
Bentham (1748-1832); a aparut in a. 1834 în lucrarea postuma,
intitulata „Deontologiy or the science of morality”
 In DEX al lb. rom. - deontologie - neologism preluat din
franţuzescul „deontologie”, definit ca: „Disciplina care se ocupă cu
datoriile profesionale”
 deontologia este practic o etica sau o morala profesionala si un
drept profesional
• Etimologie: „deontologie” deriva  din doua cuvinte de origine
greaca: deon (datorie) si logos (stiinta). In sensul originar
grec, deontos semnifica ştiinţa a ceea ce trebuie făcut, a datoriei
 Corelația „etică” și „deontologie”
• Etica (termen provenind din grecescul ethos: cutumă (normă ) este definită ca
„ramură a filosofiei care studiază morala”, iar „morala” reprezintând
„credințele despre ce este comportamentul bun și ce este
comportamentul rău” sau „măsura în care ceva este corect și bun” (An
Encyclopedia Britannica); Etica include valorile și normele morale, ea
reprezintă o știință despre comportamentul moral, în timp ce morala
include norme și principii care ghidează relațiile umane, reprezintă
tipurile sau modelele ideale de comportament;
• Deontologia poate fi definită ca știința despre obligații, datorii - este
partea eticii, care se ocupa de indatoririle profesionale, de datoriile
specifice unei profesii, de normele de conduită şi obligaţiile etice ale
unei profesii. Este o parte a eticii care se ocupă cu studiul normelor şi
obligaţiilor specifice unei activităţi profesionale;
• Deontologia reprezintă morala unei profesiuni;
Principiile deontologiei
 Principiul umanismului
Solicită pe om în profesiune - prezenţa acestuia în profesie şi dincolo de aceasta);
Umanismul este principiul exprimat în imperativul lui E. Kant „Acționează
astfel încât să tratezi umanitatea din propria persoană sau din a altuia,
întotdeauna ca scop și niciodată numai ca mijloc”; E important de a preveni
abuzul de autoritate în relația bibliotecar-utilizator

Transpunerea în practica activităţii bibliotecii/bibliotecarului a principiului

umanismului ar însemna: centrare pe om (utilizator, coleg, fondator,
partener – oricine altcineva) în profesiune - prezenţa acestuia în profesie şi
dincolo de aceasta. Doar astfel bibliotecarul devine purtător de autoritate,
considerând omul scopul propriu-zis.
 Declaraţia de la Amsterdam a Adunării Generale a 
Uniunii Umaniste și Etice Internaționale la Congresul Umanist Mondial,
anul 2002
Fundamentele Umanismului modern sunt următoarele: /
http://humanismromania.org/ce-este-umanismul
 Umanismul este etic. El afirmă valoarea, demnitatea și autonomia individului și dreptul fiecărei ființe umane la cel mai mare nivel de libertate
posibilă, compatibilă în același timp cu drepturile altora. Umaniștii au datoria de a se îngriji de întreaga umanitate, inclusiv generațiile viitoare.
Umaniștii sunt de părere că moralitatea este o parte intrinsecă a naturii umane, bazată pe înțelegere și grijă față de ceilalți, ce nu are nevoie de
confirmare externă.
 Umanismul este rațional. Caută să folosească știința în mod creativ, nu distructiv. Umaniștii sunt de părere că soluțiile la problemele omenirii se
găsesc în gândirea și acțiunea umană și nu în intervenția divină. Umanismul sprijină aplicarea metodelor științifice și a gândirii libere asupra
problemelor bunăstării umane. Dar Umaniștii cred în același timp că aplicarea științei și a tehnologiei trebuie să fie temperată de valorile
umane. Știința ne oferă mijloacele, dar valorile umane trebuie să propună scopul final.
 Umanismul sprijină democrația și drepturile omului. Umanismul tinde către cel mai înalt grad posibil de dezvoltare a fiecărei ființe umane.
Consideră că democrația și dezvoltarea umană sunt chestiuni de drept. Principiile democrației și ale drepturilor omului sunt aplicabile relațiilor
interumane și nu sunt restricționate de formele de guvernare.
 Umanismul insistă asupra faptului că libertatea personală trebuie să vină totodată cu responsabilitate socială. Umanismul se avântă întru
construirea unei lumi bazată pe ideea de persoană liberă responsabilă față de societate și recunoaște dependența noastră de și
responsabilitatea pentru lumea naturală. Umanismul nu este dogmatic, nu impune niciun crez asupra aderenților săi. Este, în acest fel, angajat în
susținerea unei educații lipsite de îndoctrinare.
 Umanismul este un răspuns pentru larg răspândita dorință de alternativă la religia dogmatică. Religiile majore ale lumii pretind că sunt bazate
pe revelații valabile pentru totdeauna, și mulți încearcă să impună felul în care văd ei lumea asupra întregii umanități. Umanismul admite că o
cunoaștere solidă a lumii și a noastră se naște printr-un proces continuu de observație, evaluare și revizuire.
 Umanismul prețuieste creativitatea artistică și imaginația și recunoaște puterea transformatoare a artei. Umanismul afirmă importanța
literaturii, muzicii și a artelor creatoare și vizuale pentru dezvoltarea și împlinirea personală.
 Umanismul este un mod de viață ce tinde către împlinirea în cel mai înalt grad posibil prin cultivarea unei vieți etice și creative și oferă mijloace
etice și raționale de abordare a provocărilor zilelor noastre. Umanismul poate fi un mod de viață pentru oricine, oriunde.
 Misiunea noastră principală este ca în termenii cei mai simpli să facem ființele umane conștiente de ceea ce poate să însemne Umanismul și ceea
ce le pretinde acestora să fie. Folosind gândirea liberă, puterea științei și imaginația creativă pentru încurajarea păcii și în serviciul compasiunii,
avem încredere că dispunem de mijloacele necesare să rezolvăm problemele cu care ne confruntăm cu toții. Facem apel către toți cei care
împărtășesc această convingere să se asocieze cu noi în această strădanie
 Principiul altruismului ori a celei-mai-mari-fericiri-a-
celuilalt
(altruism, dar în mă sură ) Principiul altruismului, sau principiul
„celei mai mari fericiri a celuilalt” este menit să restaureze egalitatea
între purtătorul autorității (bibliotecar) și destinatarul (utilizatorul,
colegul)
• Purtătorul autorității (bibliotecarul) ar trebui:
să recunoască dreptul celuilalt la fericire, descoperindu-l și
cunoscându-l
să contribuie la fericirea celuilalt, angajându-se în educația
utilizatorilor
să-și construiască propria fericire în fericirea fiecăruia, angajându-
se la o atitudine morală ridicată față de subordonații săi
 Principiile deontologiei
Principiul reciprocităţii poate fi abordat ca o continuitate a
primelor două principii, orientând bibliotecarul de a respecta
zicerea populară „ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face”. Esenţa
acestuia constă în: a accepta să te judeci pe tine însuţi ca şi cum
te-ar judeca ceilalţi, a gândi consecinţele actelor tale asupra
celorlalţi ca şi când tu însuţi ai fi în locul lor, precum şi a porunci
astfel încât să fii convins că tu însuţi ai accepta  poruncile, dacă ţi
s-ar da ţie. Acestea sunt tezele-cheie ale reciprocității.
Astfel, acestea îndeamnă bibliotecarul la moderaţie, echilibru,
cumpătare etc.
 Principiile deontologiei
Principiul autorităţii suficiente (acţionarea deontologiei pentru a doza utilizarea
efectivă a reglementării; numărul sau cantitatea de reglementări ar trebui să fie rezonabilă);
previne reglementarea excesivă, permițând manifestarea inițiativei, creativității; numărul sau
cantitatea de reglementări ar trebui să fie rezonabilă;

Principiul autorităţii adecvate, înrudit cu cel anterior, vizează natura

reglementărilor utilizate, îndeosebi a celor de sancţionare. Acesta contribuie
la afirmarea pe merite a bibliotecarului în comunitate, împiedicându-l să-şi
asume o autoritate falsă, superficială prin emitere de restricţii, sancţionări,
afişare ca expert în domenii în care nu este competent.
 Principiile deontologiei
• Principiul delegării autorităţii integrează/orientează aspectul logic al delegării
autorităţii, abordând şi problema exigenţelor morale ale actului delegării. Acceptarea
şi transpunerea în practică a acestuia de către personalul de specialitate din biblioteci
este deosebit de important în relaţiile cu partenerii, voluntarii, chiar şi cu fondatorii.
Exigenţele morale care ar trebui reţinute în acest sens, sunt:
• nu este justificată moral orice delegare de autoritate;
• nu este justificată moral delegarea de autoritate în orice împrejurare;
• nu este justificată moral delegarea de autoritate către orice persoană.
Principiul deontologic al delegării autorităţii generează trei situaţii normative cu grad de
generalitate, aplicabile oricărui domeniu în care  se instituie o relaţie socială de autoritate:
 delegarea autorităţii pe domenii care ţin de responsabilitatea expres asumată de purtător
este repudiată moral;
 delegarea autorităţii cu scopul sustragerii de la asumarea unor posibile eşecuri sau cu alte
scopuri care ţin de protejarea propriei persoane este repudiată moral;
 delegarea autorităţii către o persoană care nu posedă autoritatea corespunzătoare este
repudiată moral. La fel este repudiată şi acceptarea delegării de către persoana delegată,
atunci când aceasta ar putea refuza delegarea;
 Prevederi legislative şi reglementare
privind deontologia profesională
• Legea cu privire la biblioteci, nr. 160 din 20.07.2017:
Articolul 29. Deontologia personalului de conducere
                          şi a personalului de specialitate 
                          din bibliotecă
    Personalul de conducere şi personalul de specialitate din biblioteci îşi desfă şoară activitatea
în conformitate cu normele de conduită profesională prevă zute de Codul deontologic al
bibliotecarului, elaborat în coordonare cu asociaţiile profesionale şi aprobat de Consiliul
Biblioteconomic Naţional
• „Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a bibliotecii publice”, reliefând funcţiile de
bază exercitate de bibliotecă (promovarea dezvoltării unei societăţi deschise şi
incluzive; asigurarea accesului la informaţie şi tehnologii informaţionale; valorificarea
patrimoniului cultural şi sprijinirea pluralităţii culturilor; promovarea alfabetizării şi
culturii informaţiei, lecturii şi educaţiei nonformale; implicarea, în limita capacităţilor
şi/sau competenţelor, la planificarea şi realizarea activităţilor de interes comunitar
etc.), de fapt orientează activitatea acesteia pentru respectarea utilizatorului, dar şi a
cerinţelelor exercitării responsabilităţilor profesionale (instituţionale şi individuale);
 Teme pentru acasă: Îmbunătăţirea componentei documentare
instituţionale
Analiză conținuturilor documentelor legislative și de reglementare privind activitatea
bibliotecii din punct de vedere a prezenței aspectelor privind deontologia profesională,
conexiunii cu prevederile Codului deontologic al Bibliotecarului, orientării pentru
implementarea acestora, permite de a conchide următoarele:
•Legea cu privire la biblioteci (nr. 160 din 20 iulie 2017) oferă cadru
motivat pentru instituționalizarea/oficializarea deontologiei
profesionale, centrarea pe educația deontologică a personalului din
biblioteci;
•Este necesar de a consolida prezențele ce țin de deontologia profesională
în documentele instituționale ale bibliotecilor (strategii, regulamente,
fișe ale posturilor etc.);
•Integrarea dimensiunii deontologice în practica
bibliotecilor/bibliotecarilor prin conștientizarea necesității acesteia ca o
competență de dobândit (prin formare continuă, publicații, suport
metodologic etc.).
 De ce educaţia deontologică a bibliotecarului?
• Competenţa deontologică adaugă un plus de valoare celei
profesionale, angajatul bibliotecii devenind un membru „de
încredere” în comunitate, asigurând o atitudine corespunzătoare din
partea comunităţii faţă de instituţia pe care o reprezintă;
• Cod deontologic – reflectă valorile împărtășite, drepturile și
obligațiile reprezentanților profesiunii;
• În acest context se impune necesitatea cunoaşterii, învăţării,
acceptării, şi în deosebi – a implementării prevederilor Codului
deontologic al bibliotecarului, aprobat la ședința plenară din 7
septembrie 2018 a Consiliului Biblioteconomic Național
• cel de-al treilea cod deontologic (etic); menţionăm că toate codurile
au fost elaborate la iniţiativa Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica
Moldova
 Educaţia deontologică a bibliotecarului: pentru informare
• Primul cod cu titlul „Codul etic al bibliotecarului” a fost aprobat la cel
de-al 6-lea Congres al bibliotecarilor din ţară, care a avut loc la 6
noiembrie 2000
• La elaborarea acestuia s-a pornit de la principiile eticii generale şi
profesionale, având ca finalitate îmbunătăţirea imaginii bibliotecarului
în societate. Codul etic al Bibliotecarului din Republica Moldova
stabilea standarde şi obligaţiuni de comportare prestabilite, fiecare
bibliotecar ghidându-se de acestea în situaţii concrete
• Codul a inclus 20 de articole, acestea reflectând fundamentarea
activităţii profesionale pe legislaţia în vigoare, susţinerea şi
promovarea accesului la informaţie şi libertatea de expresie, excelenţa
profesională, importanţa şi necesitatea afilierilor profesionale,
solidaritate şi probitate bibliotecară şi alte valori ale profesiei.
 Educaţia deontologică a bibliotecarului: pentru informare
• Schimbările mediului social, informaţional, economic, tehnologic a dictat
necesitatea elaborării unui nou cod. Cel de-al doilea cod – cu titlul „Codul
deontologic al bibliotecarului din Republica Moldova” - a fost aprobat la
Conferința anuală „Biblioteci puternice – comunități puternice” a Asociaţiei
Bibliotecarilor din Republica Moldova din  5 noiembrie 2014 . Reieşind din
faptul, că bibliotecile produc și conferă valoare societății, Codul a identificat
următoarele valori şi convingeri:
 biblioteca este instituția de informare, educare și socializare necesară și importantă
pentru dezvoltarea personală și dezvoltarea sustenabilă a societății în întregime;
 accesul la informație împuternicește oamenii, îmbogățește identitatea și expresia lor
culturală, iar diseminarea cunoștințelor și a informației constituie unul din pilonii cei
mai importanți de dezvoltare socială, de modernizare a societății și contribuie la
stabilitatea și echitatea socială;
 resursele bibliotecii servesc ca bază pentru păstrarea, dezvoltarea și valorificarea
patrimoniului cultural, a tradițiilor spirituale și diversității culturale;
 umanismul este caracteristica de bază a profesiei de bibliotecar;
 caracterul public al profesiunii se bazează pe sentimentul responsabilității sociale.
 Educaţia deontologică a bibliotecarului
• Noul cadru legislativ şi de reglementare a determinat revizuirea
codului deontologic în contextul consolidării „rolului bibliotecii în
societatea modernă prin dezvoltarea acesteia ca un serviciu public de
asigurare a accesului la lectură şi de dezvoltare a interesului pentru
informare, învăţare, educaţie şi cercetare, activităţi culturale, precum şi
prin sporirea capacităţilor de implicare a bibliotecii în transferul de
cunoştinţe şi în formarea liberă a opiniilor
• „Codul deontologic al bibliotecarului”, aprobat la ședința plenară din 7
septembrie 2018 a Consiliului Biblioteconomic Național, are ca scop
creșterea prestigiului și consolidarea imaginii profesiei de bibliotecar,
instituirea standardelor unice de conduită a bibliotecarilor pentru a-i
inspira în activitatea lor
http://www.bnrm.md/files/accesDedicat/Codul%20deontologic%20al
%20bibliotecarului%20din%20Republica%20Moldova.pdf
Codul deontologic al bibliotecarului (funcțional)

 Noul Cod al bibliotecarului în proiect; include 7

compartimente: 1. Dispoziții generale, 2. Misiunea și principiile
de activitate ale bibliotecarului; 3. Accesul la informaţie; 4.
Accesul deschis și proprietatea intelectuală; 5. Relaţiile
bibliotecarului cu utilizatorii şi comunitatea; 6. Competențe
profesionale; 7. Relațiile bibliotecarului cu colegii de profesie
și cu alți angajați ai bibliotecii
 Primul compartiment al Codului deontologic –
„Dispoziţii generale”
• adresabilitatea documentului – tuturor bibliotecarilor, indiferent de funcția deținută și califi
cările lor profesionale, precum și de tipul bibliotecii în care activează – publică sau privată,
deschisă pentru public;
• scopul codului – creșterea prestigiului și consolidarea imaginii profesiei de bibliotecar, instituirea
standardelor unice de conduită a bibliotecarilor pentru a-i inspira în activitate;
• funcţiile codului – să încurajeze bibliotecarii să refl ecteze asupra atribuțiilor pe care le au și a
modului de realizare a acestora; să accentueze importanța valorilor promovate de bibliotecari; să
stimuleze respectarea și implementarea principiilor de activitate a bibliotecarilor, pentru a
consolida rolul profesional al acestora, a contribui la soluționarea problemelor ce apar în
activitatea lor și pentru a-i ajuta să-și apere poziția în diverse situații; să asigure transparența în
activitatea bibliotecarilor, în vederea informării utilizatorilor și a societății în general cu privire
la aceasta;
• dezideratele care fundamentează deontologia bibliotecarului – schimbul de idei și informații;
facilitarea accesului la informație și diseminarea acesteia către utilizatori; diseminarea
cunoștințelor și a informației drept unul din pilonii cei mai importanți de dezvoltare socială,
culturală, economică și de modernizare a societății; furnizarea de servicii de bibliotecă în
interesul bunăstării sociale, dezvoltării culturale și economice; dezvoltarea continuă a resurselor
informaționale ale bibliotecii
 Misiunea și principiile de activitate ale bibliotecarului
• identifică două componente de bază ale misiunii bibliotecarului: de a fi în
serviciul utilizatorilor săi și a răspunde necesităților acestora de lectură,
studiu, informare și documentare și de a promova activ integrarea bibliotecii
în viața comunității pe care o deservește.
• principiile de activitate ale bibliotecarului, formulate în corelare cu principiile
generale ale deontologiei: libertatea de exprimare, asigurarea liberului acces
la informație și circulației libere a ideilor și informațiilor, responsabilitate
socială pentru activitatea pe care o practică, respectarea libertăţii și
proprietăţii intelectuale, colaborare și cooperare profesională.
• Principiul autonomiei profesionale, enunţat în acest compartiment, presupune
libertatea de acțiune și de opinie a bibliotecarului, care este limitată doar prin
dispoziții legale sau regulamentare, aplicabile profesiei sale. Compartimentul
include și alte prevederi: bibliotecarul este responsabil în fața societății
pentru activitatea pe care o practică, este adept și promotor al principiului
libertății intelectuale, este cooperant în relațiile cu colegii și instituțiile sau
persoanele care ar putea să completeze benefi ciile oferite de acesta
 Compartimentul „Accesul la informaţie”
• orientează bibliotecarul spre promovarea și consolidarea colecțiilor,
resurselor și serviciilor/produselor bibliotecii în baza respectării
neutralității și facilitării fluxului liber de informații.
• „Sarcina fundamentală a bibliotecarului este de a asigura accesul
tuturor la informație pentru a favoriza atât dezvoltarea personală,
formarea profesională, îmbogățirea culturală, petrecerea timpului
liber, activități economice, activități de cercetare științifi că, cât și
participarea conștientă și informată la democrație și la progresul
acesteia” – se menţionează în punctul 11 al codului. Această sarcină
presupune respingerea de către bibliotecar a oricărei interdicții sau
restricționări a accesului la informație și idei, dispuse în special prin
intermediul cenzurii, asigurarea accesului liber la colecţii și servicii,
promovarea acestora, a transparenței informațiilor privind activitatea
și serviciile bibliotecii, sporirea durabilităţii serviciilor de bibliotecă.
 „Accesul deschis și proprietatea intelectuală”

• În compartiment se subliniază că bibliotecarul este partener

al autorilor, editorilor și al tuturor autorilor de opere
protejate, recunoscând dreptul acestora la proprietate
intelectuală și asigurând respectarea lui concomitent cu
respectarea excepțiilor și limitărrilor acestui drept în raport
cu serviciile acordate de bibliotecă
 Compartimentul „Relațiile bibliotecarului cu
utilizatorii și comunitatea”
• O atenţie deosebită este acordată în Codul deontologic relaţiilor
bibliotecarului cu utilizatorii și comunitatea Astfel, drept valori
deontologice ale bibliotecarului în raport cu comunitatea sunt
stipulate: participarea la definirea și implementarea politicilor
comunitare în domeniul cultural, educațional, social și economic;
conformarea bibliotecii la cerințele sociale; implicarea în
dezvoltarea și viaţa socială a comunităţii; neadmiterea infl uenței și
presiunii în activitate din partea grupurilor politice, religioase,
ideologice, sociale, profesionale; responsabilitate personală față de
utilizatorii pe care îi servește, manifestând eficiență, disponibilitate
și promptitudine (diligență); furnizarea de servicii echitabile, fără
nicio discriminare, astfel încât orice utilizator să beneficieze de
dreptul de acces la informație.
 Compartimentul „Competenţe profesionale”
• reliefează necesitatea deținerii de către bibliotecar a
cunoștinţelor, abilităţilor și atitudinilor pentru: a respecta
neutralitatea și imparțialitatea în privința formării colecțiilor,
serviciilor bibliotecii și acordării accesului; a defi
ni/implementa, în limita atribuțiilor, în afara oricărei
presiuni sau influențe externe, a politicii bibliotecii privind
achizițiile, organizarea activității; a distinge între
convingerile personale și obligațiile profesionale; a manifesta
libera exprimare la locul său de muncă și în realizarea
atribuțiilor sale, în măsura în care acesta nu afectează
principiul neutralității în raport cu utilizatorii şi altele;
Compartimentul „Relațiile bibliotecarului cu colegii de
profesie și cu alți angajați ai bibliotecii”
• încurajează bibliotecarul să contribuie la dezvoltarea unei
comunităţi profesionale puternice și durabile. Astfel,
bibliotecarul este încurajat să promoveze dialogul constructiv
și cadrul participativ, solidaritatea și coeziunea profesională,
să trateze cu respect colegii de profesie și de bibliotecă, să
manifeste toleranţă faţă de opinii. Împărtășind cunoștințele și
experienţele, bibliotecarul ajută colegii să se integreze în
comunitatea profesională și să își dezvolte abilitățile
profesionale. Bibliotecarul nu acceptă discriminarea pe
diferite criterii (vârstă, gen, apartenenţă religioasă etc.),
optând pentru asigurarea unei munci egale și tratament egal
între femei și bărbați.
 Importanţa învăţării prevederilor Codului deontologic
• cunoașterea principalelor drepturi ale bibliotecarului și a
măsurilor prin care este reglementată aplicarea lor
• interpretarea corectă a documentelor care guvernează
responsabilitățile profesionale ale personalului de specialitate,
managerilor, utilizatorilor
• elaborarea standardelor ocupaționale ca valori de referință
pentru activitatea profesională
• promovarea relațiilor centrate pe valoare și pe principii
democratice în bibliotecă, în interesul utilizatorului bibliotecii,
comunităţii
• încurajarea comportamentului pro-social și a participării civice
 Ce competențe deontologice trebuie să dețină bibliotecarul?
• Competenţa de autonomie profesională solicită bibliotecarului
cunoaşterea şi învăţarea cadrului legislativ şi de reglementare
privind activitatea bibliotecilor, elaborarea în baza acestuia a
componentei documentare instituţionale, însă să ia decizii singur
şi să aibă capacitatea efectivă de a exercita profesia autonom în
raport cu fondatorii, membrii comunităţii, partenerii etc.
• Este vorba despre dreptul bibliotecarului la autodeterminare
profesională informată în acord cu specificul comunităţii.
Competenţa bibliotecarului de a lua decizii autonome este
corelată cu informarea acestuia, capacitatea de a înţelege
informaţiile şi de a le evalua, a prevedea consecinţele deciziilor
profesionale;
 Ce competențe deontologice trebuie să dețină bibliotecarul?
• Competenţa de comunicare: Codul deontologic relevă două aspecte:
- bibliotecarul este bun comunicator în relaţiile cu publicul, cu
fondatorul, partenerii reali şi potenţiali, alţi actori comunitari
(demonstrează vocabular corect în limba maternă, ţinută, capacitate
de a centra atenţia auditoriului şi altele); Bibliotecarul trebuie să
ştie să se prezinte, să convingă, să-şi poată promova atât produsul
său, cât şi pe sine; să comunice fluent, fără cuvinte parazitare,
neliterare; Deţinând aceste caracteristici bibliotecarul se va
promova atât pe sine, cât şi biblioteca;
- comunicare profesională (relații colegiale cu biblioteci de diferite
tipuri, sprijin profesional, schimb de informații și experiențe,
lucrări, vocabular profesional instituționalizat etc.);
 Ce competențe deontologice trebuie să dețină bibliotecarul?

• Competenţa de relaţionare - reprezintă un ansamblu de

cunoştinţe, abilităţi şi atitudini, care optimizează interacţiunea
şi capacitatea de a menţine raporturi echilibrate cu
interlocutorii bibliotecarului (utilizator, membru al
comunităţii, fondator, partener, coleg), de a influenţa şi de a
stabili adecvat relaţii interpersonale, de a comunica eficient în
diverse contexte interpersonale. Competenţa de relaţionare
poziţionează bibliotecarul ca un cetăţean activ, stimulând
capacitatea de muncă şi incluziunea socială;
• A se vedea compartimentul „Relațiile bibliotecarului cu
utilizatorii şi comunitatea” al Codului deontologic;
 Concluzii:
• Alte competențe deontologice? Sunt necesare analize, studii…
• Ce înseamnă pentru Dvs. Codul deontologic?
• Identificaţi raţionamentul acestui document!
• Informaţi-vă şi exprimaţi-vă atitudinea!
• Scrieţi, comunicaţi şi implementaţi prevederile Codului
deontologic al Bibliotecarului!
 Lucru individual
• Propuneţi o lista de competenţe deontologice , care la părerea
Dvs. sunt necesare bibliotecarului (3-5). Argumentaţi
necesitatea acestora.
• Prezentarea lucrului individual: document Word, mărimea
caracterelor – 12; distanţa între rânduri – 1,15; volum: 0,5 – 1
pagină A4
• Termen prezentare – până la 3 noiembrie 2022, la adresa
lcorghenci@yahoo.com
 Referinţe bibliografice:
• CÂ MPEANU, Claudia. Lectura critică . Cum citim? [citat 11.01.2021]. Disponibil:
http://cursuri.sas.unibuc.ro/redactare/wp-content/uploads/2019/01/Campeanu-cum-citim.pdf
• CODUL deontologic al bibliotecarului. Aprobat la ședința plenară din 7 septembrie 2018 a Consiliului Biblioteconomic Național. [citat
16.08.2021]. Disponibil: https://mecc.gov.md/sites/default/files/codul_deontologic_al_bibliotecarului_aprobat_07.09.2018.pdf
• CODUL deontologic al bibliotecarului din Republica Moldova. Aprobat la Conferința anuală a Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica
Moldova, 5 noiembrie 2014 [citat 16.08.2021]. Disponibil: http://abrm.md/?page_id=1234
• CODUL etic al bibliotecarului din Republica Moldova. Aprobat la Congresul al 6-lea al bibliotecarilor din Republica Moldova, 6
noiembrie 2000. [citat 16.08.2021]. Disponibil: http://www.bnrm.md/files/accesDedicat/Codul_etic_al_bibliotecarului.pdf
• CORGHENCI, Ludmila. Educația deontologică a personalului de specialitate din biblioteci. In: Ludmila Corghenci: Omul din templul
că rții și științei. Monografie biobibliografică . Chișină u, 2020, pp. 12-17. [citat 12.02.2022]. Disponibil: http://
moldlis.bnrm.md/handle/123456789/1286 https://zenodo.org/record/4395537#.X_7fBOgzY2w
• CORGHENCI, Ludmila. Deontologia profesională a personalului din biblioteci. Suport didactic. Chişină u, 2022. 81 p. ISBN 978-9975-
119-51-1. DOI 10.5281/zenodo.6575857 [citat 29.10.2022]. Disponibil: http://www.bnrm.md/files/publicatii/Deontologia
%20bib.pdf
• EXIGENŢ E pedagogice în educaţia deontologică . [cita 14.08.2021]. Disponibil:
https://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Exigente-pedagogice-in-educati163141461.php
• FUNDAMENTELE deontologiei. [citat 21.08.2021]. Disponibil:
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/etica-si-deontologia-juridica/fundamentele-deontologiei/
• LEGE cu privire la biblioteci: nr. 160 din 20 iulie 2017. [citat 16.08.2021]. Disponibil:
http://www.bnrm.md/files/accesDedicat/Lege-cu-privire-la-biblioteci.pdf
• SANDU, Antonio. Etică și deontologie profesională . Iași, 2012. 264 p. ISBN 978-973-166-302-9.