rae ' Comunicoreacorectt Inlimba materna ‘eautiizareaadecvata ‘atermenilor geagrafic. + Descierea particulaitapitor asezilorumane. + Bxplicarea etopelor urbana. + Comparareariveului popuista rai tacun) Butelo ‘ Sie Paula, Ro da Jara Fig. 22.Raport cave [Brian Bracita onan “70 popula urbana 9 a SEER Turaid de pe Glob caitomian sansan) sua earn 250 vane [Lona Simingham, Liver Enlez Mors a 400 Rhos har Rhein [cerman carmaria Ee 400 Sua Coresan Repibica Coreea [Seu Inchon 25 ‘State cu poputatia urban , : , in descrestere: + Hentf rasele cu o populate de peste 10 mln, lcuitor, noteaci-le pe R. Moldova ~ 1.5%; harta-contur Muntenegrs 0,8 4 rare ate Orasele situate aproape unul de altul deseori se contopesc si formeaza Georgia 0,6%; aglomeratii urbane cum sunt, de exemplu, aglomeratile Paris, Moscova, New Rusia 05%” York etc. Un fenomen caracteristic epocii actualeil reprezinta formarea mega- Lotonia ~ 0,5%5 lopolisurilor. In prezent pe Terra s-au constituit circa 30 de megalopolisuri Lituania — 0,4 or i prevent Ps *Balops Polonia —0,3%. (analizeaza tabelul 25). + Analizeaza diagramele (ig. 21) $i explicd cum a evoluat numirul populate’ urbane in diferiteregiuni. Urbanizarea se deosebeste nu numai dupa nivelul si amploarea sa, dar si dupa gradul de dezvoltare. In dezvoltarea sa urbanizarea trece prin mai multe etape (analizeazé fig. 24). Instatele pentru care este caracteristica urbanizarea maturizata, in suburbii are loc inradacinarea modului de viata urban, proces numit suburbanizare. Treptat acest proces cuprinde localitatile rurale din jur. Aceasta forma de urbanizare poarta denumirea de rurbanizare. In $.U.A. si Canada in suburbii locuieste 60% din populatia aglomeratici. In statele cu urbanizare maturizata numérul populatiei urbane creste incet. ‘Cel mai inalt nivel de URBANIZARE DEZVOLTATA urbanizare este in: ‘Aglomeraji urbane gi megalopolisun,cresteea rapid a oragetor Singapore ~ 100%, ‘alorare. Ponderea populate! urbane ~ 50-75% Vatican 100% Monaco — 100 Hong Kong (China) - 100%, Kuwait 98%, Belgia -97%, Gatar — 96%, Islanda ~ 92%, Uruguay ~ 92%. Fig. 24 Etapele urbanizarURBANIZAREA $I MEDIUL Concentrarea excesiva a populatici, industrici gia retelei de transporturi Sf conduce lao utilizare intensiva a resurselor naturale, Marirea ariei oragului are loc pe seama micsoririi suprafeelor de terenuri agricole. Constructia cdificilor sia drumurilor are ca urmare modificarea reliefului; cresterea rit. mului de aprovizionare cu apa a populatiei si industriei micsoreaza rezervele 2 de api si deregleaza regimul apelor naturale; eliminarea de catre transporturi "SS i a > tae. Oru Venaya_stindustriea substanfelor nocive in medi a devenit cauza poluaritexagerate 3 a acrului si solurilor, Pentru orase este caracteristic un microclimat specific: cedificile cu multe etaje micsoreaza viteza vintului,ceea ce incetineste schim- bul de aer si conducella concentrarea poluantilor nocivi; acumularea fumului sia pulberilor in aer impiedica pitrunderea razelor solare, diunind sinititii ‘omului, Conditiile de viata in oragele mari creeaza probleme ecologice grave: poluarea apelor, acumularea deseurilor, gunoiului etc. laGITT ETC) Asezdrile umane. Urbanizarea 1. Deserie partcuantate agezAlor rurale 2. Anaizeaza evolutiaprocesuli de urbanizare,uiliznd fig. 21, tabelul 24 3. Explicénojunie: urbanizare,aglomeratie urbana, megalopolis, expozie urbana, suburbanzare. 4. Comparésimurie de urbanizaren fete regiun ale Tere, uliznd fig. 21 itabelu 26, Explic cauzele deosebiror. 5. Noteaza pe hara-contur principalele megalopolsurl cu aglomeratile componente, utilizar tabelu 25. 6. Descoper din tex i nscrie Tn caetavantaee sl dezavantaee vei in oragele mari Tn locale rurale: ogg sat — 7. RezoWva gla 7 1.Cea maimareaglomerae urbana an Asia de Sud 2. Cea mol suis aglomeratie urbana 3. Oras an componanfa megalopolis Manor Lazu 4. Cea mai mare alomeraf an Ati 5: Aglomorae mare dn Asia de Suds. mai mar alomerae in Europa de Est. 7. Orag pe rus Dune 8. merostot, 9. Caplan tt dn Asia cde Sut 10 Centr mode! mondiale 11. Mogalopls american 1°. Elaboreazd un proiect pe tema: Problemeleoragelor mari gi cle de solujonare a or Geog umand otun .2Xh2 @Structura economiei mondiale, Diviziu- nea geograficd internationala a muncii STRUCTURA ECONOMIEI MONDIALE + Ce este economia nationala? + Dar ce reprecinta economia mondiala? Sistemul economiei mondiale include economiile nationale ale tuturor statelor lumii si consta din: comertul exterior, circulatiafinantelor, migratiile resurselor umane, intocmirea contractelor economice, crearea organizatilor internationale, schimbul de informatie stiintifico-tehnica, relatii economice reciproce, Formarea sistemului economiei mondiale este un proces istoric de lunga durata, legat de dezvoltarea productiei industriale si agricole, transportului si relatillor economice. Aparitia marilor imperii antice a pus inceputul in- tegrarii mondiale. 4 : Epoca Marilor Descoperiri Geografice (sec. al XV-lea - al XVIII-lea) si Subcompetente: dezvoltarea furtunoasa a transportului maritim a fost o premisa pentru dez- + Exprimareacorecté voltarea relatiilor comerciale dintre state si parti ale lumii, inlibarmatema {In dezvoltarea sa societatea trece prin trei etape consecutive ~ preindu- cuutiizwreaadecveti _striala, industriala si postindustriala, Fiecarei etape ii corespunde o anumita termeniorgeografd, _structur a economicei. Sen In societatea preindustriala domina structura agrara a economiei, in care dedervoltreaecono. _agricultura, gospodaria silvica, vanatul, pescuitul erau sursele principale de miei monde obtinere a bunurilor materiale. Inceputul formarii economiei mondiale coincide cu etapa de manufactur’ a capitalismului (sec. al XVIT-lea ~ al XVITIea) si se termina la sfarsitul sec. al XIX-lea - inceputul sec. al XX-lea © Compencnen speciaaicl La sfargitul sec. al XVIII-lea ~ inceputul sec. al XIX-lea are loc revolutia * Clasfearea ramunor economiei mondiale. internagionale in cele industrial in Anglia, care a inlocuit munca manuala (manufactura) prin ce re eae productia de fabrich- Inventarea ‘sifolosirea pe scara larga a masini de tor, a + Evluarea foctorlor rizboiului de tesut, a maginii cu aburi la sfarsitul sec. al XVITI-lea - inceputul deintegrareastaelor sec, al XIX-lea, iar mai tirziu sia motorului cu ardere interna, producerea si inane ing, _‘folosifeaenergiel electric au constitu trepte ale unui progres continu in perfectionarea masinilor si sporirea productiei industriale, =eAstfel, evolutia industriala din Anglia amarcat prima etapa in dezvoltarea economiei mondiale - etapa industriald, cand in statele Europei, S.U.A. si Japonia s-a constituit structura industrial a economiei, unde industriei ii revenea rolul de frunte in dezvoltarea forjelor de productie. Baza economica a acestel etape au constituit-o extractia carbunelui, productia de ofel, caile ferate. Ca rezultat, au aparut primele regiuni industriale mari ~ Anglia Nea- gr, Rubr, Lotaringia, Pensilvania-, de importanté international. Dezvoltarea industrial la sfarsitul sec. al XDX-lea — inceputul sec. al XX- lea, a fost conditionata de aparitia electroenergeticii, a constructici de masini, industriei chimice, Descoperirea motorului cu ardere interna, a combustibilu- luilichid au favorizat dezvoltarea ramurii constructiei de masini (constructia de automobile, avioane, nave maritime). S-au perfectionat mijloacele de transport si comunicatii. In 1863, in Londra a fost dat in exploatare primul metrou, in 1869 a intrat in functiune Canalul Suea, iar in 1914 ~ Canalul Pa- nama. Toate aceste progrese au inlesnit la sfarstul sec. al XIX-lea - inceputul sec, al XX-lea formarea economiei mondiale. incepind cu anul 1917, cand a avut lor revolutia bolsevica din Rusia, $i mai ales dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, cind 13 tari din Buropa si Asia au format sistemul socialist, economia mondiala s-a divizat in doua parti diametral opuse: economia neplanificaté a pietei libere (economia mondiala capitalist) si economia planificata, bazata pe structuri statale (economia mondiala socialist). Dezvoltarea acestor doua tipuri de economic a decurs pe cii diferite + Ceschimbiériau avut locin economia mondiala tainceputul anilor 90 ai sec. al XX-lea? La inceputul anilor’90 ai sec. al XX-1ea majoritatea{arilor postsocialiste se reintorc la economia de piata neplanificata. Astfel, la sfarsitul sec. al XX-lea economia mondiala este din nou integrata si include in structura sa econo- miile nationale ale grupelor de state: a) inalt dezvoltate; ») cu nivel mediu de dezvoltare; 6) in curs de dezvoltare. abel 26. STATELE CU STRUCTURA moniahe am scrlesesumgsce, — mMCCR tehnicd (R.S.1), incepe la mijlocul seco- ee Jului al XX-lea, cind capata o dezvoltare ao weiorin furtunoasa stiinfa gi tehnica, care au Piss transformat radical fortele de productie [ SUA, Canada 7: ale societati. a In aceasta perioada apar ramuri noi chimia sintezei organice, industria radio. | Ranemarce Frante, ue) tehnica, industria electronica, mecanica de precizie, industria nuclearoclectrica. Aceasta revolutie a marcat o imbinare | Germania, Austia 700 calitativ noua a stiintei cu tehnica. Stiinta | Greca, argentina 750 devine o parte componenta a productiei Sunt alocate sume mari de bani in dezvol- tarea ramurilor tehnologiilor de varf, care [#000 758 ae Marea Bitar, Olanéa [76.0 aa 730 Capitelul 1)upitelia Ci ae Ricga gi avionul— contraste tale sec, al XXLea Wad determina nivelul technic de dezvoltare a industriei. Aceasta etapa este cunoscuta ca etapa revolutieistiintifico-tehnice. Re- voluia stiinfifico-tehnica contemporana a contribuit la perfectionarea masinilor sitchnologiilor industriale. Mecanizarea, automatizarea si robotizarea productiei, dezvoltarea multilaterala a ramurilor noi ale industriei chimice si producerea in cantitati mari a materiilor prime si semifa bricatelor artificiale, inventarea si utilizarea masinilor electronice de calcul, a robotilor industriali au devenit procese curente in aplicarea progresului tehnic in domeniul industriei, Beneficiind de avantajele tehnicii inaintate, omul isi creeaza un mediu de viata superior, ridica nivelul de dezvoltare a societatii, Dezvoltarea industriei stimuleaza urbanizarea, intensificarea agriculturii, modernizarea transporturilor sia sferei de deservire. De la mijlocul sec. al XX-lea are loc dezvoltarea rapida a sferei serviciilor (sectorul tertiar): activitatea financiara, stiinta, administrarea s.a. In prezent acest sector domina in economia multor state din lume (vezi tabelul 26). Ca rezultat, etapa contemporani este numiti etapa postindustriala. Ina doua jumatatea sec, al XX-lea, sub influenta R.$.T. ainceput formarea tune structuri principial noi a economiei mondiale, numita structura post- industriala (sau informationala). Economia mondiala se deosebeste si dupa structura ramurala. Studierea structuri pe grupe de state si pe ramuri a economici mondiale ne ofera posibilitatea de a cunoaste mai temeinic aspectele si directiile principale de dezvoltare a societatii umane la etapa contemporana. ‘Schema 4 Penns Resor Trt ‘+ Ce intetegi prin diviziunea muncit?DIVIZIUNEA GEOGRAFICA INTERNATIONALA A MUNCIL Formele elementare de diviziune a muncii au lat nastere odata cu aparitia societatii umane si erau exprimate prin diviziunea muncii dintre membrii familiei, tribului, Pe masura dezvoltarii fortelor de productie si a societatii, L zi diviziunea muncii capata un caracter social. Ea include, la aceasta etapa, 23 diviziunea muncii dintre diferite ramuri de activitate, dintre diferite unitati “> de productie si chiar dintre diferiti producatori = armania. Sect de O parte component a diviziunii sociale a muncii o constituie diviziunea 5+ imbutelore altel = Duotone a leptel teritoriala geografica a munci, care reprezinta procesul de specializareaunor >) teritori in producerea anumitor marfuri si schimbul dintre ele cu marfurile produse. Diviziunea geogeafica a muncii apare din cele mai vechi timpuri ins o dezvoltare mai ampla capita in perioada feudalismului + Dis exemple de speciatizare teritoriala in cadrul Republicii Moldova. Forma suprema de diviziune geografica a muncii este diviziunea inter- national a muncii. Specializarea international necesita mai multe conditii: ‘) fara care participa in diviziunea internationala a muncii trebuie s4 dispund de anumite conditii prioritare, in comparatie cu alte state, pentru producerea marfurilor destinate schimbului (resurse naturale bogate, resurse umane de munca calificate, experienta de productie mai bogata etc.); omni. Soctie do b) este important sa existe tari ce au nevoie de aceasta productie; ambalare a bomboanelor ©) cheltuielile pentru producerea si transportarea marfurilor spre consu- mator trebuie sa fie convenabile producatorului Aspectul economic tarilor lumii, a etapa contemporana, este determinat de specializarea internationala, De obicei, productia ramurilor de specializare se deosebeste prin calitate {nalt, de aceea pe piata mondiala cererea pentru aceasta productie este mare. In legitura cu faptul cé fiecare fara se specializeaza in productia unui anu- zit tip de productie sia unor ramuri ale sferei servicilor, iar volumul unora dintee cle depaseste cererea pietei interne, apare necesitatea de a exportaaceas- {4 productie in afara tari. De exemplu, Japonia ocupa locul doi in productia de autoturisme (a, 2011). Jumatate dintre ele sunt exportate in alte tari, Prin ‘urmare, constructia de autoturisme este ramura de specializare internationala a Japoniei. Afara de aceasta, Japonia se remarca si prin productia de nave (supertancuri), radiotehnica si robot. Tarile din regiunea Golfului Persic au ca ramura de specializare international extractia si exportul de petrol. Ramura de specializare internationala a Canadei este productia de cereale, revenindu-ilocul trei in lume dupa volumul exportului. Gradul de incadrare a oricarui statin diviziunea internationa- 14 a muncii depinde, mai intai de toate, de nivelul de dezvoltare a fortelor lui de productie. De exemplu, Japonia ori S.U.A. state cu cel mai inalt nivel de dezvoltare - sunt, totodati, strans 7 RY ener cee integrate in diviziunea internationala a muncii, care se exprima eMiitpibd Ai Ai prin varietatea mare de mirfuri produse si comercializate de | catre ele pe piata mondiala (automobile, nave maritime, pro- " ductie electronica, marfuri de larg consum etc.), de asemenea, prin diferite servici, inovati, informatii etc. Pe de alta parte, Tanzania. Setie de fabricare '@ froor de sisal {arile slab dezvoltate din Asia, Africa si America Latina au un osggrad mult mai scizut de incadrare in diviziunea international a muncii si o specializare internationala mai ingusta si mai simpla. Ele se specializeaza in ramurile producatoare de materie prima minerala sau agricola, destinate iy pietei farilor inalt dezvoltate. De exemplu, Zambia, R-D.Congo sunt mari 3 exportatori numai de cupru, Sri Lanka ~ de ceai, Sudan ~ de bumbac, Gu- 3 ineea ~ de bauxite si minereu de fier. 3S ‘Tarile inalt dezvoltate ocupa locurile principale in diviziunea contempo- = rani a muncii, mai ales in elaborarea tehnologiilor de varf, in dezvoltarea 5 ramurilor prioritare ale industriei energetice, constructoare de masini, chi- mice, care fabric o varietate mare de produse de calitate inalta. Ele livreaza Cohia. Laboretorcu laser pe piata mondial mari cantitii de marfuri de larg consum, productie de origine agricola ete In ultimul timp creste rolul _» Compard specializarea international a unui stat inalt dezvoltat cu um statin curs rogresullstingtice- de dezvotare internationala a munci Asupra procesului de integrare a unor {iti aparte in diviziunea internati Noiletehnotegi sisbese _onala a muncii influenteaz mult factorii geografici. De exemplu, in sec. al dependenia omului de XTX-Jea Marea Britanie, stuata la intrsectia cailor maritime de important unurilor naturale mondiala, a folosit avantajele pozitiei sale geografice pentru a realiza cu suc- Tehnologile moderne de ces revolutia industriala si a deveni cea mai dezvoltata tari din lume. Un alt raj al fundului maritim eee eee factor este prezenta resurselor naturale bogate care poate stimula procesul de Norvegiei si Mari Britanit integrare in diviziunea international a muncii, ca, de exemplu, tarile bogate 8 devin printre ca {in petrol din Orientul Apropiat. Sipeniatent de patel at ‘Totodata, trebuie mentionat faptul ca factorii naturali servesc numai cao gaze naturale, Datorité _conditie primard in diviziunea internationala a muncii, Rolul decisiv in acest ovo saponia proces revine conditiilor social-economice. a putut sig croeze Diviziunea internationala a muncii este un proces pozitiv si inevitabil in © baza metalurgica st conditile consolidarii economiei mondiale. Ea este o conditie obiectiva pentru © Industrie de constructi automobilelor puternica. internationalizarca vietii economice a {arilor. Structura economiei mondiale, BT) nivizinnea geografica internationala a muncii 4. Explicd nojunile: economie mondiald, infrastructurd, diviziune international a munci, ramurd de specializare international, 2. Caracterizeaza etapele de dezvoltare a economiel mondiale. 43. Ce schimbr e-au produs in structura economiei mondiale pe parcursul secolului al XX-lea? 4. Explicd structura ramuralé a economiel mondiale, 5. Distinge conditile necesare pentru speciaizarea intematjonala a talor. Compara deosebirie in specializarea intematjonala a economieistatelor dezvoltate ga col 7. Argumenteaza roll factor geograficl asupra procesuiui de integrare a statelor in diviziunea intemafionalé a munci 8°. Ce rol oacd progresulstintfico-tehnic In dviziunea internationala a munci? Unlizand diverse surse de informare,e'aboreaza un eseu pe tema: ,Locul Republic Moldova in dviziunea internatonalaAgricultura mondiala. 5 7 = Caracterizare generala Ly 3 3 - «+ Care este importana agriculturt in economia mondiala? S ‘+ Din ce sector al economiei face parte agricultura? > Agricultura este una dintre primele activitati economice din istoria ) dezvoltirii societatii umane. in formatiunile sociale precapitaliste ea a fost, ramura dominanta.a economic. $iin prezent in multe tari ale lumii continua si ramand principala ramurd a economiei si sfera de activitate a populatici Agricultura este cea mai raspandita ramura a productiei materiale si, spre deosebire de industrie, se practica pe spatii intinse. In agricultura mule procese de productie au caracter sezonier, in functie de conditile naturale Agricultura cuprinde cultura plantelor (fitotebnia) si cresterea ani ‘Agricultura are rol malelor (zootehnia) (analizeazé schema 5). Tot activitate agricola se considera primordial in dezvoltarea $i piscicultura, cultura stridillor, a perlelor si cultura nor alge. ‘economiel, asiguré ‘Schema 5, COMPONENTA RAMURALA A AGRICULTURI ‘securitatea alimentara ‘2 populatiel Globului, asigurd cu materi prime ~~ ‘serie de ramuri a industriel, pastreaza ‘chilibrul ecologic si ‘geografic in natura, Participa cu produsole ‘ale inke-o mare misuré In cadrul comerfulu ‘mondial. Eee Agricultura furnizeaza produse vegetale si animaliere, care sunt folosite ca materie prima in unele ramuri industriale, si asigura necesitatile populatiei {in produse alimentare de baza. + Enumera factori ce determina dezvoltarea agriculturi Factoriicare influenteaza asupra dezvoltiiiagriculturi sunt de ordin natural, tehnic si social-economic. Factorii naturali favorizeaza sau frineaza dezvoltarea agriculturii. Dintre acestia mai important sunt: solul, relieful, lima, hidrografia. + Enumerd cele mai fertile souri de pe Glob. Dintre marile regiuni geografice, mai bine asigurate cu soluri fertile, pri- elnice agriculturii, sunt Europa, America Centrala si America de Nord, O buna parte din solurile de pe Glob sunt afectate de seceta. O calitate redusi ene 7 moon ns | jCifrate de pe hart indies: elt Sy criot ope gern Sonesta 3 pra 2 Ssorecra eas 3 aoe n Aa music ~ arena ial do tip ‘mestoranooan; Vi~ agrcstra modema mecanizata cu rovalarea gospodirior cereale, Vil-agicstura gain cazale din coger ‘Vil namagarna de sta dope 1X —exploatre orestere din zona etaiga X~eepiareaextonsiva a animallo: 1 ereterea nomad arenior ‘in ana unde. Factoril tohnico- ‘economic! includ: ‘mecanizarea, chimizarea, aplicarea iigatilor, ‘electionarea noilor soluri de culturi gi rase de animale. Fondul funciar includ terenuri agricole ~ 35,8%, din ele torenuri arabile st cculturi pormanente 11%, paguni gi fanete - 248%; paduri- 29,7%; alte tere uri 34.5%. ae | agra de sbi baza iar ard arorr din ane Fig. 25. Cele mai mari peisaje agricole moncial. au solurile imenselor regiuni de deserturi din zonele tropicala, subteopicala si temperata. Alte regiuni geografice au soluri sirace in minerale (Asia de Sud-Est, America de Sud) sau slab evaluate (Asia de Nord si Centrala, Asia de Sud), care influenteaza in mod diferentiat asupra productivitali agriculturii Relieful influenteaz, de asemenea, foarte mult asupra repartitiei agri- culturii, Cerealele se cultiva mai mult pe cimpii, vita-de-vie, pomii fruc- tiferi prefera zonele de panta, iar plantatiile de ceai - colinele premontane cu expozitie sudica. In agricultura pot fi folosite atat terenurile joase (lunci, sesuri), cit si pantele muntoase ping la 3-4 mii m altitudine. + Ldentifick pe harttzoneleclimatice cele mai favorabite pent decvottareaagricultrit. Factorii climatici limiteaza intr-o masuri mai mare activitatea agricolé, Existi zone unde conditiile de dezvoltare ale plantelor, de crestere ale ani- ‘malelor si cele de viata ale oamenilor sunt foarte aspre din cauza temperatu- rilorjoase, cum sunt regiunile circumpolare si platourile inalte. Ele constituie */,din suprafata uscatului, Aproximativ aceeasi suprafata ocupa gi deserturile, in care, de asemenea, este limitata activitatea agricola normala. Factorii tehnici si social-economici au un rol important in cresterea productiei agricole, Practicarea unei agriculturi intensive constituie o cale sigura, eficienta pentru cresterea considerabilé a productiei agricole. Factorii ‘ehnici sunt in strans dependenta de nivelul dezvoltarii economice a diferi- tor fari, de structura sociala a acestora, rezultate in urma dezvoltaritistorice a popoarelor. Pe plan mondial exist mari disproportii in dotarea tehnica ‘ agriculturii iin folosirea metodelor agrozootehnice inaintate. In functie de factorii tehnici si social-economic, in lume sunt cunoscute doud tipuri principale de agriculturd ~ agricultura traditionala, caracteristica taxilor slab dezvoltate din Africa, Asia, America Latina, $i agricultura moderna cu caracter comercial, rispandita pe larg in tarile dezvoltate (vezi tabelul 27). Schimbari importante s-au produc in relatile agrare in farle postsociali- ste din Europa gi din C.S11. in ele a avut loc trecerea treptata de la forma de proprietate colectiva la gospodarile privateSilom de niga Tari cu cel mai mare PLB. din agriculturé (in %): Liberia - 76,9; Somalia ~ 65,0; R.D. Congo ~ $5.0; Myanmar ~ 40; Laos - 39,2. Tari cu cel mai mic PAB. din agricultura (in %): Qatar ~ 0,4; Kuwait - 0, Belgia - 0, Germania - 0.9; SUA.-1.2; Danemarca - 1,3 Evaluare Tabelu! 27. DOUA TIPURI DE AGRICULTURA, nw se aplca realizanie contemporane din ‘domsnil sole pianteor garimaloor. + Recoltele de cultur agricole la hectar sunt Joase 91 productvitatea animaleior este reduss, + Cresterea animalelor are un rol secundar, dar nasa sate ca naa, Brazil, Kenya ete ‘amu T revine ea "sain producti global agricola th + Tana curs de dezvotare dapn 70% ain _Suprafaa culvaa a uscatul, dar produe mal putin 66 Ya dn productia agreo'a mondial, ‘cise praica © agiculturd de monocuturd, cael producfe este destinata exportulul (cafea, cacao, panano, bumbac, cco). + Cota populajl active, angajat i are, ‘este dost! do inal in Brazita, Columbia, Mexie~inre 20-30%, nto sri det din ‘Aitica Asia acest indice depagegte 60% + Diversistea mare reailoragrare nile in ‘urs de dezvotare: gospodsrl mar mosirest (atfundi), gospodari captalite do planta (America Latina), gospodari mil $i uneor ‘sespodari agricole cu propretate comund de ‘so asupra pant (Asia gi Aria), ‘Agicuturaradijonalé ‘avicura moderna 7 (enensna) titans) + Seuttzezd mjloscleprmtveIncrres | Parcl de tctoare gi magi agicaleexto | |= paar. rumeros 9 vers 3 “Toggle mineraleaproape cf nu se | + Se foosesccantap mart de irésiminie | 23 fotsee. Tareas miioace de potacpeapianai. | "SS, + Tn majottatea statelor in gospodarile ja | + Se apicd ternologi modeme in cutvarea | ,33 Fanoydl We el Saale rsioeTaSaag|| varilor gi cresorea animals, actvoara | |) institu de cercetan stintfice tn éomeniut select planteorgarimaloor. + Se obin recote bogate de culur agricole Ia hectar $10 produetitate at a crestort anmallo ‘In structure agrcutun: ponderea eresteni Animalelor eonstule 50-85% din produc sgobaia agrcol + Agrcutura comercialé modems posts un rater nat intansv cu ferme specalzate in cultur destinate pice, pe planta inait Intensive, Ea reaizeaza 2h in productia agtcoid mondiaia s1 concentreaz doar 30% 6 suprataja cutvata a uscatll Agrcutura este coil jt de marie monopol “Injieie curve ial de dezvotare economica rocontl populated oeupate in ager este Feu consul orca 1,5% in Marea Seta, 1.8% in SUA, 20% In Germania, 3.0% In Japonia, 3.4% tn Fran, 4.0% in aia + Coa mai mare parte a terenutlor agricole 0 alt proprtaten gospodsnior mic mere gia martor compan, care practea pe larg munca salar. In acesto tr un mare propria de pant est insu statu, Agricultura mondiala. Caracterizare generala 41. Explicdimportanta agriculturi n econamia mon 2. Explicd factor ce determina dezvoltarea si repartizarea agricuturl pe Terra, 3. Argumenteazé relalile de producte a agriculturi cu ate ramuri, completand tabelul Ramuri ce asiguré agricultura cu diferite produse Ramuriasigurate cu materie prima de la agricutura 4, Compara agricuitura moderna cu cea tradijonal.3 Cultura plantelor 3 3 = = + Enumera subramuriteculturit planter, ulin schema S x 2 Clturile agricole constituie o sursa esentiala de hran a umanititii, masa ~ organica a unora din ele prezinta o baza furajer insemnata pentru cresterea animalelor si sursa de materii prime pentru industrie Cultura plantelor este dezvoltata practic in toate zonele naturale ale lumii, in afara de zona tundrei si deserturilor arctice Cultura cerealelor constituie baza agriculturii mondiale. Ei fi revine circa ‘ys din totalul suprafefelor insémantate. Productia mondiala de cereale-boabe in anul 2011 a depasit 2,4 mird. tone, '/s din aceasta cantitate find recoltata de numai trei state (China, $.U.A., India). Cele trei cereale de baza (griul, porumbul, orezul) pina nu demult detineau ponderi relativegale in productia de cereale-boabe, astazi insa, productia de porumb a depasit productia de | grau si orez (vezi fig. 28). Gra se culivsin toate regiunile populate ale Terre, dar mai mult in Emi + dentfcarea subramur- _ sfera de Nord, unde se evidentiaza Asia, urmata de Europa, apoi de America de for cata plantelr Nord. Griul este cultivat in 70 de tri ale lumii, Principalele tari producatoare + Caracterzreosubrama- de gru sunt: China, India, $.U.A. Mari producatori sunt, de asemenea, Rusia, ‘lorcuturipantele: _‘Franta, Canada, Germania, Pakistan, Australia (vezi tabelul 28), « dentfcareaprincpalier —_ Cultura porumbului detine o pondere insemnata in tarile din America de producétor Nord si America de Sud, carora le revine peste 50% din productia mondial, sicuturiplantelor, in farile Asiei ~ circa 20%, in cele ale Furopei ~ 15%. utlzandbartletematice ei mai mari producitori de porumb sunt $.U.A., China, Brazillia, Mexic canna” (vezi tabelul 29). + Argumentareo Boabele de orez sunt produsul alimentar de baz pentru o jumatate din Important! ctu populatia Globului. Cultura orezului are o raspandire larga in regiunile mu- EE on sonice. 90% din recolta mondial revine Asiei, aici evidentiindu-se China, India, Indonezia, Bangladesh, Vietnam etc. (vezi tabelul 30) + Ceculturi cerealiere mai cunosti? + Ceculturi tehnice cunosti? Republica Moldova. Inka. Plantato do bumbac Guinooa, Recottarea Prantate de vig-de-vie ‘aranidelor aetree de ps harté indica: |= produc de ru (min. 2011) pale de ctv tog ora IM —pava gral meats; 1 patria gtr; ig, 26. Principaleleregiun! mondiale de cultvare a gral Culturile tehnice se clasificd in cdteva grupe: plantele textile, zaharoase, oleaginoase, etero-oleaginoase, narcotice. Printee culturile textile, cea mai mare extindere si important o are bumbacul, cunoscut inca la fenicieni si arabi. El a inceput si fie folosit pe larg in sec. al XIX-lea, dup’ inventarea ‘masinii de flat (de tors). Se cultiva, mai ales, in regiunile calde si semiaride din tarile mediteraneene si tropicale. Cei mai mari producatori mondiali de bumbac sunt China, $.U.A., India, Pakistan, Uzbekistan ete. (vezi fig. 27). 0 alté planta textila importanta este iuta. Dupa bumbac, ea este planta textila cea mai solicitata pe piata mondiala. intrucat prefer multa caldura si ume- zeala, zonele musonice tropicale si subtropicale sunt cele mai favorabile Cupitelul 1 pentru cultivarea ei, Trei state Tabelul 28, PRINCIPALII PRODUCATOR! 'MONDIALI DE GRAU (2011), India, Bangladesh si China asigura peste Tabelul 29, PRINCIPALII PRODUCATOR! MONDIAL! DE PORUM (2011), a a is cic | mari te into | mma Fa om | (oR at a "Australia 260 40 Franja 140) 16 = = oe a ca eo | = o=lila & Peso |= productia de bumbac-fibre, min. ¢ 4 ~ (2011); io en ‘ on er = regis principal de clare Vege prnipal de culbvare caucus natu ire dec azo - - ‘i piaalie rotate epost ‘cue natal Stato cu cole mai mari torenurl irigate (mil kn’): India - 558; China 546; SUA. - 224; Pakistan ~ 182; ran ~77. 274% Fig. 28. Structure supratetelor ‘ultvate eu carlo eet 7 Fig. 27. Prncipaleleregiuni mondiale de cuivare ‘a bumbacul, nul, cauciucual natural 80% din productia mondiala de iuta, Producatoriinsemnafi sunt Thailanda, Vietnam si Brazilia Cultura textila important este inl, cultiva att pentru fibre, ct sipen- tru obsinerea seminfelor din cate se extra ulei. El prefer clima umedi si nu este pretentios fafa de cilduri, Inul pentru fibre este cullivat pe suprafete mar in Rusia, Bearus, Lituania, Letonia, Estonia, Franfa, Polonia, Romania ct. (vezi fig. 27) Culturile oharoase sunt reprezentate prin trestia de zahir isfecla de zahi. Stecla de zahit, cultura a onei temperate, se cultiva, cu precidere, in E ropa, unde se obtin peste 50% din productia mondiala de ridacini (analizeazd tabelul 31). Tresta de zahir, cultura a zonei__ Tbe 32, PRINCIPAL PRODUCATORI tropicale, ocupi mari suprafete in ‘America Latina (50% din suprafata totala) in Asia (40%). Cei mai mari producitori de trestie de zahar sunt Brazilia, India, China etc. |_Cina 980 (analizeazi tabelul 32). Inga 1220 18 Plantele oleaginoase sunt nume- | iéonezia 250 3 roase, dintre ele principale fiind | Bangiagesh 780) Za floarea-soarelui, soia, arahidele, |~Vetam 310 55 dln, plier det arbre |i ra 75 Unele produse ae acestor plan | = = = te~ maslinele si uleiul de masline, 2 : uleiul de palmier side cocos, ara-_ |_ S22 ued ne hidele etc. constituie un obiect de [_SU® “1a i export destul de important. Tetalmonaiat | 6500 | 1000Crate de pe hart indics: | produc ae orez (mint, 2011) Fegiunlapeecipae de cutvare a rel I~ pati rez IN= principales dct ale export Goo, Mirodeniile tropicale (pperul, scortigoara, culgoarele, nucgoarele, vanilia etc.) se cultiva In India, Sri Lanka, Indonozia, China, Africa ‘Tropicala, Madagascarul define 80% din productia mondiala de vanilie Fig. 29. Prineipaleleregiunl mondiale de culvare a orezulu Floarea-soarelui este cultivata in zona temperata si are o réspandire mai larga in Argentina, Rusia, Ucraina, Franta, China, $.U.A., Romania ete. (vezi fig. 31) Soia s-a extins foarte mult in ultimii ani, indeosebi in $.U.A. (peste 35% din productia mondiala), Brazilia, Argentina, China, India etc. (vezi fig. 32). Uleiul de masline se obtine, cu precidere, in Italia, Spania, Grecia, Siria, Tunisia, Portugalia, Maroc, S.U.A. (vezi fig. 33). Palmierul de cocos este raspandit in Asia de Sud-Est, Oceania si Africa, iar arahidele — in China, India, $.U.A., Senegal, Nigeria, Indonezia. Cultura palmierului de wlei este concentrata, preponderent, in Africa de Cupitelul 1 Vest (70% din uleiul de palmier), unde se Nigeria. In Asia aceasta cultura este rispandit Tabolu! 34. PRINCIPALII PRODUCATORI MONDIAL! (DE SFECLA DE ZAHAR (2012) identiazd Angola, R. Congo, in Indonezia, Malaysia, India, Tabelul 22. PRINCIPALI| PRODUCATOR! MONDIALI ‘DE TRESTIE DE ZAHAR (2012) — ea a = intone | eres cs witome | ees — ca id Tai ves 3 = ae E = a = ae a oy car a = or a as ni = = es ania os led ee3 3 2 3 Crete de pe hardin 1 prada de tc do zac (rom 2042) prod de wos ao zane (rin 20°2 I —regiunite principale de eutivare alec de zaar 1 —repunie pancpale de cutvare 2 rested do ana pata West de za, ‘i peveipall direc esas bt cn rot, tutun (mil tone) sunt: China ~ 3.006; Brazilia~ 781; India ~ 756; Argentina - 123; Malawi - 215. Principalli producatori de cartofi sunt: China, Rusia, India, $.U.A., Polonia, Ucraina, Germania, Olanda, Belarus, port Fig, 30, Principalele egiuni mondiale de cutvare 8 sfecie! de zahar si trestel de zahar Pomicultura cuprinde un sir de pomi fructiferi din zona temperata (meri, peti, pruni, caisi, visini etc.) si din zona subtropicala (culturi citrice) In zona tropicala se cultiva bananierul, curmalul, arborele de cafea, arborele de cacao, ananasul Pomicultura din zona temperata este pe larg raspandita in Franja, Ungaria, Romania, Bulgaria, Italia, Republica Moldova, $.U.A. Dintre culturile citrice se evidentiaza portocalul, a cirui productie este concentrata in $.U.A., Brazilia, Mexic, Italia, Spania, Israel, China, Mari producatori de lémdi sunt Mexic, Argentina, Spania, India, S.U.A., Turcia, Iran etc., iar de mandarine ~ Japonia, $.U.A., Spania, Italia, Brazilia, China, Bananierul creste in zonele tropicale. Plantalii si productii considerabile detin farile din America Latina (Brazilia, Ecuador, Honduras, Costa-Rica), din Asia de Sud, Est si Sud-Est (India, China, Thailanda, In donezia, Filipine) Curmalul, o varietate a palmierului, cu inaltimea de 15- 20 m, este arborele specific al oazelor, Tari cu mari productii de curmale sunt Irak, Fgipt, Iran, Algeria, Arabia Saudita Ananasul, cultivat pe plantatii in tarile tropical, este origi- nar din Brazilia. Cea mai mare productie se obtine in Thailanda, Mexic, Brazilia, Filipine, China, India, Malaysia, Arborele de cacao se cultiva intens in Africa Ecuatoriala, in Cote d ‘Ivoire, Ghana, Nigeria, Camerun, de asemenea, in Indonezia, India, Brazilia, Columbia, Malaysia etc. Arborele de cafea se cultiva in America Latina: in Bravia, Columbia, Mexic, Guatemala. Eleste réspindit iin Africa de Est: in Etiopia (patria cafelei), Uganda si in Africa de Vest (Ghana, China, Recoltaree cesiul Nigeria, Cote d Ivoire), de asemenea, in India, China etc. 7State u cele mai mici suprafete irigate (kr): Botswana - 1 Brunei Gambi 10; R, Congo ~ 20; Bosnia gi Herfogovina ~ 30. ana, India| hina Rest 259% Tom Fipine Ecuador Brazile oa 2% Fig. 34. Ponderea principale'or state in producjja mondial ene > ‘de anane (2012) a4 18 : 3a 78 a0 20 18 45, 144 ea f 2 8 <2 2g 8 : a8 2222 <2 2 a: ge Eb F 3 8G 62 § a2 : z Fig. 31. Principal Fig 32. Principal Fig. 3. Pncipali procure serinoe preset ol producdor\do macine, ‘e orea-soareta, Eoabe in (208) tn. 204. sin. t (2012). Cultura ceaiului e raspandita, cu precidere, in Asia Musonica (India, China, Sri Lanka, Indonezia, Japonia), de asemenea, in Africa de Est (Kenya), fn Turcia ete Arborele de cauciuc se cultiva pe plantatii moderne in Asia de Sud-Est (Thailanda, Indonezia, Malaysia, Vietnam, care asigura peste 70% din productia mondiala) si in Africa de Vest (Céte d'Ivoire, Liberia). Cea mai réspandita dintre culturile cu tuberculi este cartoful. Patria car- tofului este America de Sud, dar in prezent aceasta cultura este raspandita indeosebi in zona temperata din Emisfera de Nord. Pe primele locuri la productia de cartofi se afla China, Rusia, India, $.U.A., Polonia, Ucraina In Asia de Est, Asia de Sud gi in Africa Ecuatoriala se cultiva batatul (car- toful dulce). Chinei ii revine primul loc in lume. Viticultura este pe larg raspandita in Europa, care define 60% din suprafata mondiala de podgorii. Regiunile mediteraneene si cele balcanice au o pondere insemnata in productia mondiala de struguri. Cei mai mari producatori de struguri sunt Italia, Franta, $.U.A., Spania, Argentina, Turcia. Din primele 20 de tari producitoare de struguri face parte si Republica Moldova, 31.9% 35.0% 4% Indonezia Cokmbia too est sao Brest stor Fig. 35. Ponderea pene paler slate in productia smondialé de catea (2011). Fig, 6. Ponderea princ- paloor state tn productia ‘mondiala do coat (2011), El Capitelulupitelia Ci oncapntt Influenta R.$.T. asupra agriculturii. La fel cai alte ramuri ale economiei mondiale, agricultura a fost puternic influentata de R.$.T, care s-a raspandit ‘mai mult in farile cu agricultura moderna de tip comercial. fost objinute soiuri de 1 Ce schimbiri au avut loc in sgriculturd sub influenta R.S.T.2 ‘grdu cu tulpina scurté gi productivitate inal, R§-T.a contribuit, de asemenea, la realizarea in agricultura mondiala a Tot atunel in Filipine tevolutiei verzi’, care include trei componente a fort btn rou + obfinerea de soiuri noi inalt productive si selectionarea soiurilor timpurii, etivitate inal, care permit obtinerea a 3-4 recolte pe an; + extinderea suprafeteloririgate; + utilizarea tehnicii moderne, a ingrasimintelor si substantelor de protectie «a plantelor. Revolutia verde” a avut un efect pozitiv in statele in curs de dezvoltare, ‘mai ales in cele din America Latina gi din Asia, Sporirea recoltei de 2-3 ori le-a dat posibilitate acestora sisi satisfac in intregime necesitatile in cereale, solutionand, intr-o masura oarecare, problema subalimentatii. TRGUTET CY) Cultura plantelor 1. Explicd. Importanta culturlor corealore. 2. Identified pe hart principal producatori de careal. 3.1n ce grupe se clasiica culture tehnice? 4. Completeazi in caiet schema, 5 In.baza analizei halo (fig. 27, 30) i tabeleor (31,32) identifica principal producdtor de cultur tence. 6, Selacteaza In calet din grupa de state enumerate pe cole producdtoare de citice: Germania, Portugal, Ucraina, Brazila, Grecia, tala, Canada, Olanda, Mexic, Argentina, Japonia, Ungaria 7. Inscrie Tn caiet principal producatori mondial de: a. Cereale-boabe 4. Masline b. Struguri . Banane ©.Cafea f. Coal Care subramuri ale culturi plantelor in Republica Moldova sunt de speciaizare intemalionala? 8. Utlizeaza difeite surse de informare gi scrie un referat pe tema: .Revolutia verde. Rolul el In solutfonarea problemel alimentare’Zootehnia a aparut ca ramura agricola in a doua jumatate a sec. al XIX ca urmare a solicitarilor ‘mereu sporite de carne $1 13nd in regiunl Urbanizate din estul S.UA., din Europa ete. Datorita introducerit Instalatillor frigorf toate mijloacole de Noua Zeelanda) cresterea animalelor a cunoscut 0 dezvoltare considerabila. een « Identfiareasubram- lorcresteri animalelor + Explicarea importante! + Idenificareaprincipailor producitoraicreteri ‘animale utilizing barpletematice sdatele statistie + Caracterizoreasubroma: ‘lor reste animalelo. Ctrole de pe hart india: 1 ~eregterea vielr de came, ‘lope, da came ging V~ Grogtorea volor do apo, de ap 6 Gecgrafa and alums ck exh ~gepell de bovine, min. capets (20%) ~Feplell de porene, min capete 2017), —Fopall de ovine, in. capote (2010; Cresterea animalelor * Care este rolul zootehniei in economia mondial? Zootebnia este una dintre principalele ramuri ale agriculturii, Ea furnizeaza produse alimentare de baza pentru hrana oamenilor (carne, lapte, oui etc.), ‘materie prima pentru industria alimentara, usoara, Cresterea animalelor este o ramura prioritara a agriculturii in majoritatea tarilor dezvoltate ale Europei, Americii de Nord, in Australia si Noua Zeclanda. in aceste state cresterea animalelor are caracter intensiv sie practicata in gospodarii mari specializate, care utilizeaza pe larg metode si tehnologii avansate. Sectorul zootehnic al tarilor dezvoltate este bine asigurat atat cu mijloace si instalafii moderne de productie, energie electric’, resurse umane de munca calificata, cat si cu furaje si nutreturi, fapt pentru care se distinge printr-o productivitate foarte inalta. fn tarile in curs de dezvoltare cresterea animalelor are un caracter extensiv, ani- malele au o productivitate redusa, ramura find practicata deseori pe cale nomada. in multe ari din Africa Tropicala cresterea animalelor nu este asociata cu cultivarea plantelor si de aceea pentru sectorul zootehnic nu se produc furaje sau nutreturi, cea ce duce la sciderea productivitit sectorul zootehnic. + Enumerdsubramuritecresteril animator, analicind schema nt. 5. Dintre subramurile zootehniei, 0 rispandire mai larga are cresterea bo- vinelor pentru carne si lapte. Cel mai mare septel de bovine il detine India (284 mln. de capete), Brazilia (210 mln. - locul doi in lume), China (143 mln.) Fig. 37. Tél cu cel mai mare goptel de vite = 3 3 = Yelt Ci im" upit 5 g222 aaah Fig. 38. Septet mona rin caper (200) calftine capine 921.0 29m, 8.4% 2a 3.8% A —5% Binda \as% Grazia China BSUA Argentina 1B Resta siatslor Fig. 29. Ponderea prin palelor state in geptelul mandial de bovine (2071), ae siS.UA. (98 mln). Datorita caracterului industrial al cresterii bovinelor S.U.A. depageste cu mult China si Brazilia in ceea ce priveste productia de lapte si carne de bovine, detinind locul {ntdi in lume. In multe tari din Europa (Germania, Franfa, Danemarca, Inlanda, Olanda), de asemenea, in Noua Zeelandi, cirezile sunt completate cu bovine de o productivitate inalta. Sunt pe larg rispindite vacile de lapte olandeze, elvetiene si daneze, vitele de carne engleze etc. Dupa productia de lapte pe an la un locuitor se evidentiaza Noua Zeelanda (3000 litri), Irlanda (1600 litri), Danemarca (1.000 litri) si Lituania (800 litt). Cresterea porcinelor are o larga raspindire in tarile mari producatoare de cereale si mai ales de porumb. Ca hrani pentru cresterea porcinelor se folosesc deseurile de la prelucrarea sfeclei de zahiar, a semintelor de floarea-soarelui, soia, arahidelor, Primele locuri dupa septelul de porcine (mln. capete) le detin: China (477.0), $.U.A. (65,0), Brazilia (39,0), Germania (26,5), Spania (23,9). Cresterea ovinelor este raspindia in tarile care dispun de mari suprafete de piguni si fanete. Efective mai numeroase de ovine detin China, Australia, India, Iran, Noua Zeelanda. Cel mai important produs obfinut in cresterea oilor este lina, care se obtine preponderent della oile de rasa ,Merinos” (vezi ig. 41). Avicultura a devenit subramura important, mai ales incepand cu a doua jumitate a sec. al XX-lea, Toate tarile inalt dezvoltate dispun in prezent, de mari complexe de crestere a pasirilor, de statii de incubatie specializate side fabrici de producere a nutreturilor concentrate. fn unele fai (Olanda, Belgia, Danemarca) aceasta subramuri e de specializare internationala. Mari producatori de carne de pasire si oua sunt S.U.A., Germania, Franta, Olanda, Belgia, Danemarca, China, Japonia, India, Indonezia, Pe plan mondial se practica si unele activitati cu caracter rural, inde- osebi sericicultura, rispindita pe larg in China, Japonia, India, Uzbekistan, Tadjikistan, si apicultura, dezvoltata in China, $.U.A., Mexic, Turcia, India, Argentina, Canada ete. In ultima perioada agricultura statelor lumii a avut de suferit din cauza crizei financiare, economice, cat si din cauza 476% — conditiilor climatice nefavorabile, ceea ce a pro- vocat sciderea productivitatii in aceasta ramura m8 ae ae 3.4% 20 pat aching 24% 2% 1 52 gy BS 50 55 sua Beinn © Gomania 2285 8 243 2 1 spun éptge Fea 1 Rest stator : Fig 40, Pondorea prin- Fig. 4. State cu un gape! Fig. 42 Slate cu un opt ciplelr statin entcli—"avansat de ovine, min. avant de eapine, min rand de porcine (201) cape (2010) capate (2010).cee ! Res. A VG = my ‘ 3 = mSUA Y B Brazilia ‘Sectie a unei fabrici avicole din S.U.A. Pescuitul crabilor in marile Oceanului Pacific Fig. 43, Sita 04 Devine o practic obignuita cresterea pestelui in bazine acvatice artifi- producte avansata ciale. astfel de activitate a cipatat caracter agricol, formand o subramura de pasar (2010), importanta a zootehniei, numita pisciculturd. In ultimele decenii cantitatea de peste obtinuta din apele Oceanului Planetar a crescut considerabil si este evaluata la peste 140 mln. tone anual. Din intreaga cantitate de peste prins, mai mult de '/, provine din pescuitul ‘oceanic si maritim, iar restul ~ din apele continentale, Principalele areale de pescuit in spatiul oceanic gi statele care practica pescuitul in fiecare din ele sunt: + nord-vestul Pacificului (Japonia, Rusia, China, Canada, $.U.A. ete.); + nord-estul Atlanticului (Rusia, Norvegia, Marea Britanie, Islanda, Franta, Suedia, Polonia 5.a.); Principalolo sta. + zona centrald est-pacificd (Peru, S.U.A., Chile, Columbia); incipalele stato + zona indo-pacificé (China, Japonia, Inc Indonezia, Australia, Filipine) Proncpatee te oe ddo- pacifica (China, Japonia, India, Indonezia, Australia, Filipine); Chine eee + nord-vestul Atlanticului (S.U.A., Canada, Marea Britanie, Franta); India, SUA, + zona sud-est atlantica, alaturata coastei vestice a Africii, area Britanie, + Identifca pe harta principatele areale de pescuit. LAE ITETC) Cresterea animalelor 41. Argumenteaza importanja cresteri animalelor in economia mondial 2, Construieste th caiet schema ,Subramurile cresteii animalelor. 43, Inscrie in caietstatele cu cel mai mare geptel de: a) bovine ») porcine ejovine: 9) pasar 4, Explica, dee Tn agricultura statelor In curs de dezvoltare cresterea animalelor joaca un rol secundar? 5. Care sunt principale areale de pescult in Oceanul Planetar? Enumera statele care se evidentiaza dupa cantiatea serene wna @=upitelil de On Ci In baza intoractiun cu medial, industria se clasifica in extractiva i prelucritoare. een + Expicares out indus etapa postndustil. + Ideearea componentiromirale indus + Caracezerea indus conform algortt + Elaboraea scheme {Companentaramavalé energetic + tdntcarea prin pallor producto de combust tiizand hae tematic sdatle Saisie + Comperreacaracteri- tel siterip de centrale lecice. ae Industria — ramura de bazd a econo- miei mondiale, Industria energetica ROLUL INDUSTRIE IN EPOCA POSTINDUSTRIALA, Industria este ramura de baza a productiei materiale, care are o influenta decisiva asupra nivelului dezvoltarii economice a societaii. Industria asigura transformarea surselor de energie sia materiei prime in mijloace de productie (utilaje industriale, masini-unelte, mijloace de transport) si bunuri materiale de larg consum (imbracaminte, inciltiminte etc.) ‘Schema 6, COMPONENTA RAMURALA A INDUSTRIEI irons ++ Analizeazi schema si enumerié ramurile industrici + Expl legdturie de productie dintre industries agriculturi fn fune srupe fn prima grupa se includ ramurile vechi - industria carbonifera, extractia minereurilor, industria metalurgica, productia materialului rulant, construc- fiile navale, industria textila. Aceste ramuri in prezent se dezvolta in ritm incetinit, dar importanta lor in industria mondiala continua sa fie mare. Din adoua grupa fac parte ramurile noi, care au determinat progresul sin fico-tehnic in prima jumatate a secolului al XX-lea ~ constructia de automobile, topirea aluminiului, productia de mase plastice fibre sintetice etc. Aceste ramuri au o influent considerabila asupra geografiei industriei mondiale je de timpul aparitiei, toate ramurile industriei se impart in treiState cu col mai mare 3. din Industrie: (in %): Qatar ~ 74,9; bia - 70,9; Bahrain - 66,2; Algeria — 62,3; ‘Azerbaidjan ~ 60,5; China ~ 48,6. State cu cel mai mic PLB. din industri: (in %): Monaco — 4, R.D. Congo ~ 11,0; Luxemburg ~ 13,6, Line de inaltatensiune Din grupaa teeia fac parte ramurile cele mai noi care au aparut in epoca revolutiei tehnico-stiintifice: microelectronica, tehnica de calcul, constructia de roboli, industria informational, industria nucleara gi aerocosmonauticé, chimia sintezei organice, industria microbiologica. Ele mai sunt numite ramuri ale tehnologiilor de varf. Aceste ramuri in prezent se dezvolta cu cele mai sporite ritmuri si sunt cele mai stabile. Dupi nivelul de dezvoltare a productiei in ramurile mentionate lideri sunt Japonia, Germania, S.U.A. sialtele ‘Trisitura determinanté a dezvoltarii industriei la etapa actuali este cresterea ponderii tehnologiilor de varf pe baza cirora se obtin productii performante. In ultimele decenii au avut loc doua tendinte cu directii opuse, care se compenseaz una pe alta, In urma dezvoltirii furtunoase a sferei servicii- lor a avut loc micsorarea ponderii sectorului primar (agricultura) sia celui secundar (industria) in economia statelor dezvoltate, ceea ce a determinat tuecerea lor in etapa dezvoltirii postindustriale. na doua jumatate a sec. al XX-lea dezvoltarea industriel a fost caracte- ristica pentru multe state ale lumii, dar totodata cea mai mare parte a poten- tialului tehnologic si cel mai mare volum al productiei industriale a fel este concentrat in grupa statelor inalt dezvoltate, care sunt tot mai mult numite state postindustriale, INDUSTRIA ENERGETICA «De ce energetica este ramura de frunte a economici mondiale? Energeticaindeplineste un rol esengial in dezvotarea socal-economicé« statelor lumii, in accelerarea progresului tehnic si a civilizatiei in ansamblu. Ea este una dintre ramurile de baza ale industriei. ‘Schema 7. COMPONENTA PE RAMURI A ENERGETICI Evecare. Consumul mondial de energie se mareste concomitent cu dezvoltarea rogresului tehnic si cresterea confortului uman. In ultimele doua secole energetica mondiala a parcurs in dezvoltarea sa doué etape principale. Prima etapa de dezvoltare a energeticii mondiale cuprinde sec. al XIX-lea ® Capitelul 1upitelil Ci Crete de pe hart indica: = acd stl Oasis Tar-mombre ale O.PE.C. ‘sunt: Algeria, Indonezia, Irak, Iran, Qatar, Kuwai Saudita, Venezu Emiratele Arabe Unite, lar din a, 2007 Angola $i Ecuador. Marea Norduli. Patra otraliord ae Fig. 44. Exacta petrolull tn principalele state producatoare (min, Van). ~ prima jumatate a sec. al XX-lea si este numita etapa carbumelui, intrucat in structura balan{ei mondiale de energie si combustibil predomina carbunele, Apoi a urmat etapa a doua ~ a petrolului si gazelor naturale, a hidroenergiei si energiei nucleare. Ea se caracterizeaza prin multiple avantaje ale acestor combustibili in comparatie cu cirbunele Ponderea surselor de energie in balanta energetic a diferitor tari este foarte variata, ea fiind determinata de resursele energetice de care dispune {ara respectiva sau de posibilitatile de import al energie. Astfel, in balanta energetica a tarilor bogate in petrol si gaze predomina utilizarea acestor surse de energie. Tabolu 23. REPARTITIA PRODUCTIEI DE PETROL PE REGIUN! GEOGRAFICE (2010) Pondereain Regunea Principal state producta seogratics ‘producstoare mmondils, % “rae Sau, ra, rak, Kowa cs Indore, Bruel, China a “Ameria de Nord SUA, Canada a Rusia, Azerbaijan, Kezahsian, State CSI aa 105 ‘Aca de Nor, ica de Vest tibia, Ea Ageia, Nigeria, Gabon | 102 “America Genital side Sud esi, Venezuela, Colunbla 130 Europa Nowesia, Mares Beanie 60 ‘Asta Oceania — 08Citrate de pe hata indica: | export do pat 1 import do pate pineal roc alo ‘ports de ato, Lajinceputul sec. al XXt-lea a crescut rolul petrolulul in energetica regiunilor ~ Europs ‘America de Nord, Afric ‘America Latina; In C81. a crescut rolul gazelor naturale, iar in Australia pe primul loc a ramas cérbunele. {In portul Rotterdam {(Olanda) functioneaza luna dintre cele mai ‘mari rafindril din lume — ‘afindria Perni In unele state, ca S.UA., Canada, Rusia, Petrolul, de obicel, este ‘ransportat prin conducte ‘spre Intreprinderile do prelucrare situate la mii de kilometri Fig. 45. Comertl mondial cu pet + Recunoaste pe hart statele ina ciror balanta energeticd predomini perrotul sigazele naturale. fn balanta energetic’ a unor tri bogate in cirbune (China, Germania, Polonia) o pondere mare are utilizarea crbunilor, iar in balanta energetic a unor féri bogate in cideri de apa (Norvegia, Elvetia, Canada, Tadjikistan tc.) predomina utilizarea energiet hidraulice. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial dezvoltarea economiei tarilor industriale din Europa, America de Nord, Japonia a avut loc in mare miasura pe seama utilizarii cantitatilor mari de petrol ieftin. Cele mai bo- gate resurse petroliere din Orientul Apropiat, America Latina, Indonezia apartineau monopolurilor tarilor inalt dezvoltate din Europa si $.U.A. Petrolul era ieftin pentru tirile industrializate, deoarece companiile mari petroliere pliteau statelor exportatoare numai o parte neinsemnata din costul petrolului extras. Preturile la petrol pe piata mondiala erau cu mult mai mici decit la cérbune. Din anul 1960, odata cu fondarea Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol (0.P.E.C,), in care au intrat numai tari in curs de dezvoltare ce dispun de resurse petroliere de importanta mondial, marile monopo- luri straine i-au slabit treptat poritiile in acest sector economic impor- tant pentru firile slab dezvoltate. La inceputul anilor ‘70 ai sec. al XX-lea industria petroliera in farile OPEC. a fost nationalizaté, s-au majorat prefurile petrolului pe piata mondiala, farile din Vest fiind nevoite si pliteasca sume considerabile pentru importul lui. fn anii 1973-1975, in tirile industeializate s-a inregistrat o criz energeticd acuta determinata de majorarea preturilor la petrol pe piata mondiala. Criza energetica a marcat si o noua etapa in dezvoltarea economiei mondiale in ansamblu, precum sia industriei energetice in particular. In anii 70-80 ai sec. al XX- lea farile dezvoltate au reusit si elaboreze si si aplice tehnologii noi, care au permis de a micsora substantial consumul de energie si combustibil ul 1 upilw, Cielt S 3 ‘irote de pe hart ince |-enne gaze att, mote el eporst Funetioneaza conducta de petrol Baku-Tbilisi-Geyhan (Turia) care transporta petrol de la Marea Caspi ‘spre Europa. S.UA. dispune de cea mai lunga refea de conducte pentru transportarea ‘gazelor naturale: 548 mil km, fiind urmata de Rusia =167 mii km. Conducta de gaze naturale Severna potok” are lungimea de 1200 km (reg. Leningrad - Germania). 3200 2800 200: 2000) 1600) 12001 1985 1970 1975 1980 1985 2001 2006 2011 Fig. 47. inamica producti monciale Fig. 46. Exacta gazelor naturale in principalee tr producatoare, Ia unitate de producfie, ceea ce a condus la scéderea treptata a ponderii petrolului in balanta energetica mondiala pe seama sporirii consumului de carbune si a altor surse de energie. INDUSTRIA PETROLIERA + Ce produse se obin din petrol? Petrolul a devenit unul dintre cele mai importante tipuri de combustibil in economia mondiala. El constituie, in acelasi timp, o important materie prima pentru industria chimica, Petrolul este transportat indeosebi pe cale maritima cu nave-tancuri pet- roliere. + Anaticeazi harta (fig. 44, 49) de transportare a petrolului Circa 65% din resursele mondiale de petrol sunt concentrate in farile in curs de dezvoltare. Aceste fri se inscriu si printre principalii 32782 producitori de petrol (vezi tabelul 33). Industria de prelucrare a petrolului a avansat esential mai ales dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Mari rafinarit fanctioneaza in $.U.A., Rusia, Japonia, China, Italia, Germania, Marea Britanie, Olanda ete. INDUSTRIA GAZELOR NATURALE In prezent gazele naturale constituie 27% din balanta energetica a tarilor inalt dezvoltate. Cele mai mari zicaminte se aflé in Rusia (26%), Orientul Apropiat si Mijlociu (15%). ‘Zacaminte bogate sunt concentrate in Europa Occidentala lo geze nara ied my (Olanda, regiunea de self Marii Nordului, care apartine MariiSe afla in constructie conducta de gaze naturale ,|ujndi potok” ‘cu lungimea de 2500 km (Rusia - Marea Neagra Bulgaria ~ Serbia ~ Italia). stra de ciroune, ‘nin BOM). ~ princes deci ale ‘por de cbure Britanii si Norvegiei), de asemenea, in Tabolul 34, PONDEREAIN PRODUCTIA RomAnia (Transilvania), Africa de Nord MONDIALA DE CARBUNE (2011) (Algeria), America Latina (Venezuela, “din total Mexic), S.U.A, (statele din Sud). i mondial Principalii producitori de gaze natu- | nina 44 rale sunt Rusia $i S.UA,, cérora le revin [SUA 744 circa 40,5% din extractia mondiala [Ausvala 58 (a. 2011). Ceilalti producatori (Canada, [ina 55 Marea Britanie, Algeria, Olanda, Ian, In- [ndoneaa a donezia, Romania etc. au o pondere mai Riv 40) {n productia mondiala (vezi fig. 46). a amcage Sue +e + Peniru ce produse chimice gazele naturale Kazahstan 15 ‘servese ea materie prima? Poona 1 + Cum sunt transportate gazele naturale la | Germania zi distanta? fn ultimul timp au fost construite conducte subacvatice de gaz. din Africa de Nord (Algeria) spre sudul Italiei si al Franfei si din Algeria spre Spania (prin Stramtoarea Gibraltar). Este proiectati o conduct din Nigeria, prin Desertul Sahara si Marea Mediterana, spre Europa Occidentala, Conducte subacvatice de gaz exista, de asemenea, in Marea Britanie, Nor- vegia, Germania (pe selful Marii Nordului), Mexic, $.U.A. (in Golful Mexic). In prezent se foloseste pe larg transportarea gazului lichefiat cu nave ma- ritime speciale (metaniere). Astfel este transportat, bundoara, gazul din Africa de Nord si Orientul Apropiat spre Japonia, Franta, Germania. Acest mijloc de transportare a gazului lichefiat este costisitor, intrucat necesita prezenta unor statiuni speciale de lichefiere (in farile exportatoare) si de regazificare (in tarile importatoare), totodata implica mari pierderi de gaze (circa '/, din cantitate). + Analizeazi fig. 46 gi identified principalele directi ale exportului de gaze naturale. Fig, 48. Exacta de carbune in principale fai producatoare. lil 1 upite Ci19%, wlildde 195%) 00.0% upit Ci nore a cHE 10 NE 1 alo tpurde corral Fig. 49, Sirctura produciel mondiale de energie electrics (2011), Co! mai mari exportatori do carbune su SUA, Aust ia, Republica Africa do Sud, iar eel mai mare Importator este Japonia. Primul tip do contrat ‘lectrica din lume a fost hidrocentrala Lancey (ranta), construita in 3 1869, {In 2.1882 au intrat simultan in functiune primele termocentrale din lume — la Londra si New York. Kasima, Chiba (Japonia) <4 min. sirespectiv 3,6 min. KW, Ekibastuz (Kazahstan) - 4 min. KW, Kendal (RAS.)- 4,0 min. 3,8 min, KW, Kostroma (Rusia) -3,6 min. kW, Zaporojie (Ueraina) ~ 3,6 min. KW ote. ae INDUSTRIA CARBONIFERA Zacamintele de cirbune sunt pe larg rispandite in mai multe tari, mai ales in cele din Emisfera de Nord, Insi cele mai mari rezerve se afl in: Rusia, Ucraina, Kazahstan, $.U.A., China, in subsolul carora sunt concentrate circa 80% din totalul mondial. Rezerve importante de cérbune au, de asemenea, Germania, Marea Britanie, Polonia, India, Australia, Republica Africa de Sud, Canada etc. ‘= Ince ramuri ale industriei este utilizat cérbunele? In China, cele mai mari cantititi de carbune sunt extrase in provinciile din nord-estul farii- in bazinele Fuchun, Taiyuan si Datong. Principala regiune de extractie a cérbunilor din $.U.A. este Bazinul Appalasi, unde exista cele mai favorabile conditii de exploatare a zicamintelor ce permit de a practica pelarg cea mai ieftind metoda de extractie ~ extractia la zi. A doua baza carbonifera este cea din bazinul de mijloc al fluviului Mississippi, a treia baza cuprinde regiunile din vest (statele Wioming, Colorado, Utah, Dakota de Nord). Jn Rusia cirbunele este extras in bazinele Kuznetk, Irkutsk, Peciora, Ne- riungri (carbune superior), Kansk-Acinsk (carbune brun). In Germania cirbunele superior se extrage in bazinele Ruhr, Saar; in Marea Britanie in bazinele Scotiei, Northumberland, Yorkshire, Lancashire, Tara Galilor, iar in India cel mai mare bazin carbonifer este Bazinul Damodar, situat in estul tari, ‘+ Urmireste pe fig. 48 principatele direct ale exportului de cirbune. Comertul mondial cu cérbune si transportarea lui la departari mari sunt favorizate de progresul tehnic in transportul maritim — constructia unor nave specializate de mare capacitate (ating deseori sute de mii de tone) INDUSTRIA ENERGIE! ELECTRICE Energia electric are o importanta vitala pentru dezvoltarea economico-so- ciala a lumii contemporane, consumul de energie electric’ find indispensabil tuturor sectoarelor de activitate. Utiizarea larga a tehnologiilor moderne (me- canizarea, automatizarea proceselor de productie, robotizarea etc.) nu poate fi realizata fara energie electrica. In plus, cregterea nivelului vietii materiale si spirituale a populatiei mondiale, fie ea urbana sau rurala, este strins legata de productia si consumul energiei electrice, acestea devenind indicatorii de ‘baz ai aprecierii nivelului de dezvoltare economico-sociald siai standardului de viata. in functie de sursele primare energetice utilizate se disting mai multe tipuri de centrale electrice: ermocentrale, hidrocentral, centrale nuclearoelecteice, geotermice, mareomotrice, eoliene, solare etc + Numestesursele de energie uilizate de fiecare tip de centrale elecrice enumerate mai ‘Termocentralele folosesc pentru producerea energieielectrice combustibili fosili: cérbuni, petzol, gaze naturale, sisturi bituminoase, turba. Acest tip de centrale prezinta avantaj prin faptul ca pot fi construite intr-un timp relativ