UNIVERSITATEA AUREL VLAICU DIN ARAD

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA ECONOMIA COMERŢULUI, TURISMULUI ŞI SERVICIILOR
STUDII DE LICENŢĂ

CAIET PRACTICĂ
DE SPECIALITATE

COORDONATOR: lect. univ. dr. Sergiu Rusu

STUDENT:
Farcas Viorica Ionela

ARAD
Anul 2023
 DESCRIEREA MISIUNII
ACTIVITĂŢII PRIVIND FORMAREA PRACTICĂ

1. Descrierea activităţii de practică de specialitate în administrarea afacerilor;

2. Regulament privind cadrul general de organizare şi desfăşurare a activităţilor de practică;
3. Responsabilităţi cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii de practică;
4. Obiective, sarcini şi evaluarea activităţii de practică de specialitate;
5. Repere privind activitatea de practică de specialitate.

ANEXE:

 FIŞĂ privind descrierea activităţilor specifice privind practica de specialitate în

administrarea afacerilor;
 Convenţie privind activitatea de practica a studenţilor specializarea administrarea
afacerilor;
 Delegaţie privind activitatea de practica a studenţilor specializării administrarea afacerilor
pentru anul universitar;
 Solicitare acces date confidenţiale;
 Fişa de prezenţa privind activitatea de practica de specialitate;
 Proces verbal privind vizitarea agenţiilor pe parcursul activităţii de practică de către
profesorul coordonator;
 Fişa privind descrierea societăţii de practică;
 Jurnal al activităţii de practică;
 Centralizator pentru evidenţa practicii de specialitate;
 TABEL privind însuşirea obiectivelor privind derularea practicii de specialitate în
domeniul administrarea afacerilor.

1
 Capitolul I

Descrierea activităţii de practică de specialitate

în administrarea afacerilor

Competiţia şi complexitatea lucrărilor care revin în sarcina unui economist necesită alături
de o bună pregătire teoretică şi formarea unor deprinderi profesionale practice încă de pe băncile
facultăţii ca un factor absolut necesar pentru înţelegerea misiunii profesiei de economist. În acest
sens Facultatea de Ştiinţe Economice, prin organizarea colocviului de practică de specialitate, în
administrarea afacerilor pentru studenţii din anul II ECTS, ca probă obligatorie de promovare în
anul universitar următor, vine în sprijinul formării profesionale a viitorilor profesonişti
economişti.
În organizarea şi coordonarea activităţii de practică de specialitate sunt implicate două
categorii profesionale, pe de o parte cadrele didactice coordonatoare ale activităţilor de practică
studenţească iar pe de altă parte mediul de afaceri privat, respectiv reprezentanţii firmelor la care
studenţii îşi desfăşoară stagiul de practică în administrarea afacerilor.
Cadrele didactice coordonatoare au sarcina de a coordona, organiza şi evalua activitatea
de practică a studenţilor. Evaluarea fiind efectuată la sfârşitul anului universitar, de către cadrul
didactic coordonator, forma de examinare fiind colocviul.
Reprezentantul firmei este persoana desemnată ce are ca responsabilitate organizarea şi
derularea activităţii de practică de specialitate.
Activitatea de practică de specialitate se derulează prin parcurgerea a trei etape:
 Cadrul didactic coordonator va prezenta studenţilor la sfârşitul cursurilor din
semestrul II, metodologia de derulare a activităţii de practică şi obiectivele ce vor fi urmărite;
 Derularea activităţilor specifice în cadrul firmei, de către student, pe parcursul a
10 zile lucrătoare, în semestrul II.;
 Evaluarea, sub formă colocvială, care are loc conform orarului stabilit de către
secretariatul Facultăţii de Ştiinţe Economice.

2
 RESPONSABILITĂŢI:

 Cadrul didactic coordonator este responsabil de prelucrarea metodologiei privind

derularea şi obiectivele activităţii de practică de specialitate;
 Studenţii sunt responsabili de prezentarea la firmă, în vederea efectuării
activităţilor specifice;
 Reprezentantul firmei este responsabil de asigurarea condiţiilor ca studentul să
poată parcurge programul de practică stabilit.

3
 Capitolul II

Regulament privind cadrul general de organizare şi

desfăşurare a activităţilor de practică

În organizarea şi coordonarea activităţilor de practică sunt implicate două categorii de

persoane: profesorul coordonator de practică şi supervizorul (sau reprezentantul societăţii de
practică).
Profesorul coordonator de practică este persoana din partea Departamentului de
Discipline Economice desemnată pentru coordonarea organizării, desfăşurării şi evaluării
activităţii de practică a studenţilor. Evaluarea, la finalul fiecărui semestru, este realizată de către
profesorul coordonator.
Supervizorul (sau reprezentantul societăţii de practică) este acea persoană, desemnată de
către societatea de practică, în responsabilitatea căreia se află organizarea şi derularea
activităţii de practică a studentului, care are loc în cadrul societăţii la care studentul a fost
repartizat. Supervizorul va fi consultat de către profesorul coordonator, în vederea evaluării
activităţii studentului.

În cadrul anului II, Practica de specialitate este o disciplină cuprinsă în categoria

activităţilor obligatorii. Derularea activităților specifice în cadrul firmei, de către student,
pe parcursul a 14 zile lucrătoare, în semestrul II (84 de ore);
Activitatea de practică se va derula săptămânal (6 ore/săptămână), pe parcursul unui
semestru (semestrul 2 din cadrul Anului 2 de studiu), după cum urmează:

Organizarea activităţii

 La începutul semestrului, profesorul coordonator de practică va convoca membrii grupei de

practică, pentru repartizarea locurilor disponibile şi prezentarea metodologiei de derulare a

4
activităţii de practică, precum şi a obiectivelor urmărite prin intermediul acesteia.
 Repartizarea locurilor de practică va fi făcută de către profesorul coordonator, pentru toată
durata anului universitar, în funcţie de interesul studentului şi aptitudinile acestuia.
 Studentul se va prezenta săptămânal la locul de practică repartizat, în programul stabilit prin
orarul general al activităţilor didactice, corectat cu preferinţele societăţii de practică.
 Periodic, profesorul coordonator va convoca întâlniri cu membrii grupei, pentru a
monitoriza desfăşurarea activităţii.
 Profesorul coordonator va efectua vizite neanunţate la locurile de practică ale studenţilor, în
orarul anunţat de aceştia la începutul semestrului ca orar de activitate practică.

Responsabilităţi în organizarea activităţii

Profesorul coordonator de practică este responsabil:

- de repartizarea studenţilor la locurile de practică disponibile, prin intermediul delegaţiilor
de practică;
- de a le face cunoscute studenţilor, la începutul anului universitar, obiectivele activităţii de
practică aferente anului respectiv;
- de a le furniza studenţilor formularele necesare pentru desfăşurarea activităţii de practică
şi consemnarea corectă a acesteia;
- de a monitoriza activitatea şi de a acorda consultanţă studenţilor (periodic, precum şi la
cererea acestora), cu privire la problemele întâmpinate în cadrul activităţii.

Studenţii sunt responsabili:

- să se prezinte la toate activităţile de practică, în orarul prestabilit sau convenit cu
societatea de practică;
- să se prezinte la întâlnirile convocate de către profesorul coordonator;
- să-1 informeze pe supervizorul din partea societăţii cu privire la obiectivele sale de
practică aferente anului respectiv;
- să se implice în activităţile de practică şi să adreseze solicitări de clarificare profesorului
coordonator sau supervizorului de la locul de practică, ori de câte ori se confruntă cu
neclarităţi în ceea ce priveşte derularea activităţii.

5
 Supervizorul/tutorele din partea societăţii de practică este responsabil:
- de stabilirea unui program de activitate care să nu contravină orarului de activităţi
didactice al studentului;
- de implicarea studentului în activităţi de intervenţie sau administrative (după nevoile
societăţii), astfel încât să-i asigure asimilarea de cunoştinţe şi dezvoltarea de deprinderi
profesionale, în acord cu obiectivele de practică;
- de oferirea de consultanţă şi supervizare în asimilarea de cunoştinţe şi dezvoltarea de
deprinderi profesionale, în acord cu obiectivele de practică.

Programul activităţii

Activitatea de practică se va derula săptămânal, în programul stabilit prin orarul general al

activităţilor didactice, corectat cu preferinţele societăţii de practică.
Întârzieri, absenţe şi posibilitatea de recuperare
 În situaţia în care studentul nu se poate prezenta întocmai în orarul prestabilit pentru
activitatea de practică, el are responsabilitatea de a-1 anunţa pe supervizor, în ceea ce priveşte
întârzierea sa, precum şi durata preconizată a acesteia.
 În situaţii deosebite şi bine motivate, în care studentul nu s-a putut prezenta în programul de
practică stabilit cu supervizorul, el are posibilitatea de a recupera activitatea în altă zi, însă
numai cu acordul prealabil al supervizorului.

Schimbarea locului de practică

 Locul de practică repartizat este valabil până la finalul anului universitar (2 semestre).
 în situaţii deosebite, când, datorită unor motive întemeiate, studentul nu mai poate să-şi
continue activitatea de practică la societatea la care a fost repartizat, acesta se va adresa
profesorului coordonator, solicitându-i repartizarea la altă agenţie. În urma evaluării motivelor
solicitării şi în limita locurilor disponibile, profesorul va putea decide repartizarea studentului la o

6
altă agenţie.

Evaluarea activităţii

 Evaluarea activităţii se va derula în cadrul unui colocviu. Programarea acestui colocviu se va

face în conformitate cu regulamentul general al Facultăţii/Catedrei pentru programarea
evaluărilor.
 Studentul are obligaţia de a se prezenta la colocviu în orarul stabilit pentru grupa sa.
Neprezentarea la colocviu constituie restanţă la disciplina vizată şi, pentru promovarea
disciplinei, se vor realiza demersurile aferente în perioada de restanţe.
 În cadrul colocviului, studentul are responsabilitatea de a-şi pune în valoare cunoştinţele
şi deprinderile profesionale acumulate pe parcursul întregului semestru. Studentul are obligaţia de
a cunoaşte şi a prezenta, la cererea evaluatorului, dar şi a colegilor, informaţiile care i-au fost
prezentate în cadrul activităţii de practică.

7
 Capitolul III

Responsabilităţi cu privire la organizarea şi

desfăşurarea activităţii de practică

Responsabilităţile studenţilor:

1. să participe la întâlnirile fixate în cadrul anului universitar cu profesorul coordonator;

2. să participe la toate activităţile de practică de pe parcursul semestrului (inclusiv şedinţele cu
profesorul coordonator). În cazul în care prezenţa este sub 50% din totalul activităţilor, studentul
nu va promova, pentru recuperare fiind necesară reluarea activităţii în semestrul următor.
3. să se implice în activităţile de practică şi să adreseze solicitări de clarificare profesorului
coordonator sau supervizorului de la locul de practică, ori de câte ori se confruntă cu neclarităţi în
ceea ce priveşte derularea activităţii;
4. să prezinte la colocviu următoarele documente care atestă participarea sa la activitatea de
practică: jurnalul activităţilor de practică, un referat despre activitatea (activităţile) în care a fost
implicat, fişa de prezenţă semnată şi ştampilată corespunzător de către societatea de
practică/profesorul coordonator, alte documente şi materiale obţinute în stagiul de practică (ex:
materiale legislative, pliante, formulare de anchetă socială etc);
5. să-1 informeze pe supervizorul din partea societăţii cu privire la obiectivele sale de practică
aferente anului respectiv;
6. să contacteze în cel mai scurt timp profesorul coordonator de practică în cazul în care din
diferite motive este în imposibilitatea de a-şi desfăşura în continuare activitatea de practică. În
cazul în care acest anunţ este făcut tardiv, absenţele studentului vor determina nepromovarea sa;
7. să prezinte centralizatorul de practică supervizorului la finalul stagiului pentru a fi consemnată
perioada efectuării acestuia.
8. să aibă o ţinută vestimentară decentă, care va corespunde normelor etice şi care să nu conţină
elemente care ar putea discredita reputaţia profesională.

8
Responsabilităţile profesorului coordonator de practică:

1. să contacteze studenţii (prin intermediul şefului de grupă), în vederea furnizării detaliilor cu

privire la data şi locul întâlnirii (atunci când convoacă o întâlnire);
2. să prezinte studenţilor, la începutul anului universitar, metodologia de derulare a activităţii de
practică, precum şi obiectivele care vor fi urmărite prin intermediul acesteia;
3. să repartizeze locurile de practică disponibile, în funcţie de interesul studentului şi aptitudinile
acestuia;
4. să convoace întâlniri cu membrii grupei, pentru a monitoriza desfăşurarea activităţii;
5. să efectueze vizite neanunţate la locurile de practică ale studenţilor, în orarul anunţat de aceştia
la începutul semestrului ca orar de activitate practică şi să întocmească procesul verbal de vizitare
pe parcurs;
6. să le furnizeze studenţilor formularele necesare pentru desfăşurarea activităţii de practică şi
consemnarea corectă a acesteia;
7. să monitorizeze activitatea şi să acorde consultanţă studenţilor (periodic, precum şi la cererea
acestora), cu privire la problemele întâmpinate în cadrul activităţii;
8. să menţină legătura cu agenţiile de practică, pentru a avea la cunoştinţă situaţia activităţii de
practică a studenţilor;
9. să ţină evidenţa prezenţei studenţilor la întâlnirile de practică din timpul semestrului;
10. să completeze personal delegaţiile de trimitere a studenţilor pentru practica de specialitate;
11. la finalul fiecărui semestru, să realizeze evaluarea corectă a activităţii de practică a
studenţilor.

Responsabilităţile supervizorului (sau reprezentantului societăţii de practică):

1. să prezinte studenţilor aflaţi în vizită/în practică aspectele generale privind funcţionarea

societăţii pe care o reprezintă: misiune, scop, obiective, beneficiari, servicii, valori, regulament de
organizare şi funcţionare etc.
2. să stabilească un program de activitate care să nu contravină orarului de activităţi didactice al
studentului;

9
3. să implice studentul în activităţi de intervenţie sau administrative (după nevoile societăţii),
astfel încât să-i asigure acestuia asimilarea de cunoştinţe şi dezvoltarea de deprinderi
profesionale, în acord cu obiectivele de practică;
4. să ofere studentului consultanţă şi supervizare în asimilarea de cunoştinţe şi dezvoltarea de
deprinderi profesionale, în acord cu obiectivele de practică;
5. să furnizeze, la invitaţia profesorului coordonator, consultanţă în evaluarea activităţii de
practică a studenţilor aflaţi sub supervizarea sa.

10
 Capitolul IV

Obiectivele activităţii de practică de specialitate în

administrarea afacerilor

În urma parcurgerii activităţilor specifice activităţilor, studentul îşi va însuşi următoarele

aspecte:
 Va învăţa principalele activităţi privind organizarea activităţii de administrare a afacerilor;
 Va învăţa principalele activităţi specifice din domeniile comerţului, turismului şi
serviciilor;
 Va studia fluxurile informaţionale specifice activităţilor din aria comerţului, turismului şi
serviciilor;
 Va învăţa operaţiunile care reflectă fiecare stadiu al activităţii economice din firmă;
 Va învăţa să elaboreze documentele specifice;
 Va învăţa să definească noţiunile de bază legate de caracteristicile serviciilor şi
evidenţierea principalelor diferenţe faţă de bunurile materiale;
 Va învăţa înţeleagă şi să analizeze raporturilor dintre piaţa serviciilor şi piaţa bunurilor
 Va învăţa să analizeze şi să argumenteze contribuţia serviciilor la creşterea economică,
la creşterea calităţii vieţii şi la protejarea mediului înconjurător;
 Va învăţa să argumenteze necesitatea creşterii continue a calităţii ofertei de servicii;
 Va însuşi cunoştinţe privind categoriile de servicii specifice întreprinderilor şi
populaţiei;
 Va învăţa să aprecieze şi să caracterizeze diferite categorii de servicii specific turistice
 Va învăţa să definească noţiunile de bază utilizate în turism şi să distingă grupele şi
formele de turism în funţie de diverse criterii şi să distingă particularităţile acestora;
 Îşi va însuşi cunoştinţe privind organismele internaţionale şi naţionale cu competenţe în
domeniul turismului
 Va analiza posibilităţile de dezvoltare şi organizare a unei agenţii de turism şi să
cunoască principalele tipuri de agenţii de turism

11
  Va analiza şi va deosebi gradul de confort al diferitelor structuri ale bazei tehnico-
materiale ale turismului
 Va studia comparativ conţinutul şi tipologia serviciilor hoteliere, precum şi a pieţei
serviciilor hoteliere
 Va învăţa să dezvolte capacitatea de analiză şi de a face aprecieri şi diferenţe între
diferitele forme de transport
 Va învăţa să aprecieze şi să caracterizeze diferite tipuri de unităţi de alimentaţie
 Va învăţa să caracterizeze rolul şi formele cele mai solicitate de agrement turistic.
 Va învăţa să dezvolte şi să utilizeze acţiuni ce vizează protejarea şi conservarea
mediului şi a resurselor turistice .
 Va învăţa să cunoască şi să aplice indicatorii specifici evaluării şi analizei a eficienţei
economice a activităţilor în turism.
 Va identifica formele de comerţ
 Va înţelege procesele complexe de vânzare – cumpărare
 Va înţelege satisfacerea necesităţilor de consum al cumpărătorilor
 Va înţelege relaţiile dintre consumatori şi vânzători
 Va înţelege modul de aranjare a mărfurilor pe raft
 Va înţelege tehnicile de merchandising specifice
 Va învăţa să elaboreze necesarul de stocuri de mărfuri
 Va identifica etapele de negociere în vederea încheierii unui act de comerţ
 Va avea capacitatea de a lucra în condiţii de incertitudine şi risc
 Va învăţa să utilizeze bazele de date specifice activităţii de comerţ
 Va învăţa să descrie instrumentele şi aplicaţiile informatice în activitatea de comerţ.

În ceea ce priveşte temele, studentul va avea în vedere la întocmirea Caietului de practică,

una sau mai multe teme din următoarele propuse, spre analiză şi dezbatere:

12
 1. Cunoaşterea unităţii economice şi a modului de desfăşurare a proceselor de economice
specifice serviciilor (financiar-bancare, poştale, de transport, sănătate, în văţământ,
editoriale, comerciale, etc.) la nivelul firmei:
- Compania Națională Poșta Română S.A. (Poșta Română) este operatorul național de
servicii poștale și de curierat din România, furnizor unic de serviciu universal pe întreg
teritoriul țării, la tarife accesibile tuturor utilizatorilor și standarde ridicate de calitate;
- Are mediu extern şi mediu intern de servicii;
- Piata europeana a serviciilor postale este estimata la cca. 91 miliarde EUR iar cea
mondiala la cca. 350 miliarde USD, la nivelul anului 2012. În general, operatorii poştali naƫionali
sunt în continuare principalii jucători de pe piaƫa internă şi internaƫională a trimiterilor de
corespondență în Europa.
- indicatorii specifici activităţii economice,  performanta specifici activitatii de transport: -
rulajul mediu lunar pe tipuri de autovehicule;

2. Analiza principalii indicatori generali ai eficienţei economice a activităţilor de servicii

Venituri totale: Este suma totală de bani obținută de Poșta Română din vânzarea serviciilor
de corespondență, pachete și alte servicii oferite clienților săi.
Cheltuieli totale: Reprezintă toate costurile suportate de Poșta Română în desfășurarea
activităților sale, cum ar fi costurile de personal, costurile de achiziție și întreținere a
echipamentelor, costurile de logistică și transport etc.
Profitul net: Este diferența dintre veniturile totale și cheltuielile totale ale Poștei Române.
Arată cât de eficientă este compania în generarea de profit.
Randamentul capitalului investit: Arată cât de eficientă utilizează Poșta Română capitalul
investit în afacerea sa. Se calculează prin împărțirea profitului net la capitalul investit și se
exprimă sub formă de procent.
Randamentul muncii: Arată cât de eficient utilizează Poșta Română forța de muncă în
generarea de valoare. Se calculează prin împărțirea profitului net la numărul total de
angajați și se exprimă sub formă de procent.
Costurile operaționale: Reprezintă suma tuturor cheltuielilor operaționale, cum ar fi
cheltuielile cu personalul, cheltuielile de logistică, cheltuielile de marketing etc. O scădere a
costurilor operaționale indică o mai mare eficiență în gestionarea resurselor.

13
 Eficiența utilizării activelor: Arată cât de eficientă utilizează Poșta Română activele sale în
generarea de venituri. Se calculează prin împărțirea veniturilor totale la activele totale și se
exprimă sub formă de procent.
Gradul de satisfacție a clienților: Indicatorul măsoară cât de mulțumiți sunt clienții Poștei
Române de serviciile și produsele oferite. Se poate realiza prin intermediul sondajelor de
satisfacție sau a feedback-ului primit de la clienți.

6. Indicatori Economici Generali

1. Produsul Intern Brut (PIB): Este valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse într-o
economie într-un anumit interval de timp. PIB-ul măsoară dimensiunea și creșterea economică a
unei țări.
2. Rata șomajului: Este procentul de persoane care nu au un loc de muncă și sunt în căutarea
activă a unuia. Rata șomajului reflectă nivelul ocupării forței de muncă și poate indica starea
generală a economiei.
3. Inflația: Este creșterea generală a nivelului prețurilor bunurilor și serviciilor într-o
perioadă de timp. Inflația poate afecta puterea de cumpărare a consumatorilor și poate indica
presiuni economice.
4. Deficitul bugetar: Reprezintă diferența dintre cheltuielile și veniturile guvernului. Un
deficit bugetar ridicat poate indica o situație financiară precară și necesitatea de a împrumuta
bani.
5. Datoria publică: Este suma totală de bani pe care guvernul o împrumută pentru a acoperi
deficitul bugetar sau alte cheltuieli. Datoria publică poate afecta stabilitatea economică și poate
impune povara plății dobânzilor.
6. Balanța comercială: Este diferența dintre exporturile și importurile unei țări. O balanță
comercială pozitivă (exporturi mai mari decât importurile) poate indica o economie puternică, în
timp ce o balanță comercială negativă poate indica o dependență de importuri.
7. Indicele prețurilor de consum (IPC): Măsoară schimbările medii ale prețurilor bunurilor și
serviciilor consumate de populație. IPC-ul este utilizat pentru a urmări inflația și impactul
acesteia asupra consumatorilor.

14
8. Productivitatea muncii: Este măsura eficienței cu care forța de muncă produce bunuri și
servicii. O creștere a productivității muncii poate indica o creștere economică durabilă.

9. Utilizarea Capacităților de Producție Disponibile

1. Planificare a producției: Companiile trebuie să aibă o planificare bine definită a

producției, care să țină cont de cererea de pe piață, resursele disponibile și obiectivele de
producție. Planificarea adecvată asigură utilizarea optimă a capacităților de producție și evită sub-
utilizarea sau supra-utilizarea acestora.
2. Gestionarea stocurilor: O gestionare eficientă a stocurilor este esențială pentru a maximiza
utilizarea capacităților de producție. Companiile trebuie să monitorizeze cu atenție nivelurile de
stocuri, să evite supra-stocarea sau stocarea insuficientă și să optimizeze fluxul de materii prime
și produse finite în procesul de producție.
3. Mentenanța și întreținerea echipamentelor: Pentru a asigura utilizarea optimă a
capacităților de producție, echipamentele și utilajele trebuie menținute în stare bună de
funcționare. O mentenanță regulată și preventivă poate minimiza timpul de nefuncționare și poate
maximiza timpul de funcționare efectiv al echipamentelor.
4. Optimizarea fluxului de lucru: Un flux de lucru bine organizat și optimizat poate contribui
la utilizarea eficientă a capacităților de producție. Procesele trebuie să fie bine definite,
sincronizate și eliminate eventualele blocaje sau întârzieri care pot afecta productivitatea
și utilizarea capacităților.
5. Gestionarea resurselor umane: Implicarea și eficiența forței de muncă sunt, de asemenea,
factori importanți în utilizarea capacităților de producție. Companiile trebuie să aibă
personal bine pregătit și motivat, care să poată opera echipamentele și să îndeplinească
sarcinile de producție în mod eficient.

10. Analiza Indicatorilor Economici - Vânzările cu Amănuntul

Structura vânzărilor pe categorii de produse: Analiza structurii vânzărilor pe categorii de

produse oferă informații despre preferințele consumatorilor și tendințele de consum.

15
 Aceste informații pot fi utilizate pentru a identifica segmentele de piață promițătoare și
pentru a dezvolta strategii de marketing și gestionare a stocurilor.
Indicatorii de eficiență operațională: Acești indicatori, cum ar fi rotația stocurilor și vânzările
pe metru pătrat de spațiu comercial, măsoară eficiența utilizării resurselor în activitatea de
retail. Acești indicatori pot indica nivelul de eficiență în gestionarea stocurilor, optimizarea
spațiului de vânzare și utilizarea forței de muncă.
Indicatori de satisfacție a clienților: Acești indicatori, cum ar fi ratele de retenție a
clienților și feedback-ul clienților, oferă informații despre nivelul de satisfacție al
clienților și loialitatea față de un anumit comerciant cu amănuntul. Satisfacția clienților
este esențială pentru succesul pe termen lung al unei afaceri de retail.

11. Comenzi pentru Bunuri de Folosință Îndelungată

Identificarea nevoilor: Consumatorii trebuie să identifice nevoile lor și să stabilească

cerințele pentru bunul pe care doresc să îl achiziționeze. Aceasta poate implica cercetarea
și compararea produselor disponibile pe piață, evaluarea specificațiilor tehnice și a
caracteristicilor, precum și luarea în considerare a bugetului disponibil.
 Cercetarea și informarea: Este important să se efectueze o cercetare atentă a pieței și a
brandurilor disponibile pentru bunul dorit. Consumatorii pot consulta site-urile
producătorilor, reviste de specialitate, recenzii online și opinii ale altor utilizatori pentru a
obține informații relevante și a face o alegere înțeleaptă.
 Evaluarea prețurilor și a ofertelor: Compararea prețurilor și a ofertelor este un aspect
esențial în procesul de comandă. Consumatorii ar trebui să analizeze prețurile din diferite
1. surse, inclusiv de la comercianți online și fizici, să caute reduceri sau promoții și să ia în
considerare și costurile suplimentare, cum ar fi taxele de livrare sau de instalare.
2. Plasarea comenzii: După identificarea produsului dorit și evaluarea ofertelor disponibile,
consumatorii pot plasa comanda. Aceasta poate fi realizată prin intermediul site-urilor de vânzare
online, prin telefon sau prin vizitarea unui magazin fizic. În timpul procesului de comandă,
consumatorii trebuie să furnizeze informații precum adresa de livrare, modalitatea de plată și
orice cerințe speciale legate de livrare sau instalare.

16
3. Confirmarea și urmărirea comenzii: După plasarea comenzii, consumatorii vor primi o
confirmare a acesteia, care poate include detaliile comenzii și informații despre livrare.
Consumatorii pot urmări stadiul comenzii și pot primi actualizări referitoare la livrare sau alte
informații relevante.
4. Livrarea și instalarea: După finalizarea comenzii, bunurile vor fi livrate la adresa
specificată de către consumator. În cazul bunurilor de folosință îndelungată, cum ar fi
electrocasnicele mari sau autovehiculele.

12. Cererile Inițiale de Indemnizaţie de Șomaj

1. Verificați eligibilitatea: Consultați legislația sau organizația responsabilă pentru șomaj din
țara dumneavoastră pentru a verifica criteriile de eligibilitate. Aceste criterii pot include, de
exemplu, perioada minimă de muncă anterioară, pierderea locului de muncă din motive
neimputabile angajatului și activitatea înregistrată la agenția pentru ocuparea forței de muncă.
2. Documentele necesare: Asigurați-vă că aveți toate documentele necesare pentru a susține
cererea. Acestea pot include actul de identitate, dovada pierderii locului de muncă (de exemplu,
decizia de concediere), evidența plăților de asigurări sociale sau alte documente relevante.
3. Completează formularul de cerere: Obțineți formularul de cerere de la agenția pentru
ocuparea forței de muncă sau de la organizația responsabilă din țara dumneavoastră.
4. Completați cu atenție toate secțiunile și asigurați-vă că furnizați toate informațiile
solicitate.
5. Depuneți cererea: Prezentați cererea completată împreună cu documentele necesare la
agenția pentru ocuparea forței de muncă sau la organizația responsabilă. Asigurați-vă că
respectați termenele limită stabilite pentru depunerea cererii.
6. Urmărirea cererii: După depunerea cererii, urmăriți stadiul acesteia și fiți pregătit să
furnizați orice informații suplimentare sau documente solicitate de agenția pentru
ocuparea forței de muncă.

Acești pași reprezintă o linie generală de ghidare și ar putea exista diferențe specifice în fiecare
țară. Este important să consultați legislația și să obțineți informații specifice din partea agenției

17
 pentru ocuparea forței de muncă sau a organizației responsabile din țara dumneavoastră pentru a
cunoaște detaliile exacte referitoare la cererea inițială de indemnizație de șomaj.

3. Analiza pieţei categoriei de servicii "X" în oraşul Arad.

-   Analiza pieţei categoriei de servicii "X" în oraşul Arad. societatea;
-   volumul de trafic poştal internaţional sosit de colete cunoaşte o scădere 
-   întreprinderile româneşti. În acelaşi timp, verificarea cunoștințelor dobândite este cu atât
mai necesară cu cât domeniul marketingului cunoaşte o evoluție.
 -   stabilirea principalelor căi de extindere a pieţei societăţii, Calea extensivă • presupune
atragerea de noi cumpărători din rândul nonconsumatorilor

 -   Calea extensivă • presupune atragerea de noi cumpărători din rândul

nonconsumatorilor

_ amenintari, • Concurenta puternica • Presiune pentru acceptarea unor comisioane in

scadere pentru distributia de plati sociale si cash collection • Accelerarea substitutiei electronice a
postei de scrisori • Deteriorarea situatiei lichiditatii • Deprecierea imaginii in absenta
implementarii investitiilor.
4. Cunoaşterea unităţii economice şi a modului de desfăşurare a proceselor de economice
specifice turismului (hoteliere, de alimentaţie sau agenţie de turism) la nivelul firmei:
_ Hotel Riga este localizat chiar la intrarea in Arad, intr-o zona linistita, pe artera principala ce
leaga Aradul de Timisoara, la aproximativ 4 km fata de centrul orasului si 5 km fata de iesirea de
pe autostrada.
Unitatea de cazare este o locatie noua, renovata complet si clasificata la 2 stele, dar cu servicii si
facilitati mult superioare, fiind construita dupa inalte standarde arhitectonice si de design. Hotelul
ofera 22 de camere moderne si confortabile, structurate in camere single, double, triple, cvadruple
si camere de 5 persoane. Toate camerele sunt dotate cu baie proprie cu dus sau cada, cablu TV cu
200 de canale, acces la internet de mare viteza si clima - aer conditionat. De asemenea, hotelul

18
dispune de bar, terasa pentru fumatori, posibilitatea de plata cu cardul si receptie deschisa non-
stop. Parcarea este supravegheata permanent.

- cazeaza persoane din mediul extern şi mediul intern;

- relaţiile întreprinderii cu mediul extern, cazare pentru persoanele din extern.
- indicatorii specifici activităţii hoteliere, hotelul ofera mic dejun gtatuit , program de vizita
orasului pentru turisti.

.
5. Analiza potenţialului turistic al unui judeţ, zone, lanţ muntos, sau a diferitelor forme
de turism: religios, balnear, de afaceri, cultural, etc.
Societăţile comerciale din judeţul Braşov cu domeniul de activitate “hoteluri şi facilităţi de
cazare” au realizat în anul 2009, o cifră de afaceri de 148 mil lei, reprezentând 0,35% din
totalul cifrei de afaceri a judeţului. Firmele cu domeniul de activitate “hoteluri şi
restaurante” au realizat o cifră de afaceri de 324 mil. lei, reprezentând 0,75% din totalul
cifrei de afaceri din judeţul Braşov.

6. Analiza principalii indicatori generali ai eficienţei economice în turism

Volumul încasărilor totale ,  Încasări și cheltuieli de călătorie în balanța de

plăți, ... turistice asigură 2,4 milioane de persoane în UE-27
-
- Încasarea medie pe turist, Incasarea medie pe un turist in Romania a fost in anul 2000
de 250 ron,  şi încasarea medie pe zi turist 300 Ron
Volumul cheltuielilor totale, Turiștii străini au mai alocat 7,6%, din total cheltuieli, pentru
cumpărări de bunuri și servicii specificului turistic al României și 7,4% activităților 
-
Cheltuiala medie pe turist În trimestrul I al anului 2021, turiştii străini sosiţi în România au
cheltuit în medie 2675,4 lei/persoană şi cheltuiala medie pe zi turist sosirile de turisti au fost 16

19
mil. turisti;. cheltuielile totale pentru turism au fost 5 mld. USD;. plecarile de turisti au fost 12
mil. turisti.
-
- Venit net , Director Financiar: salariul mediu net la nivel național – 9.000 lei, salariul
maxim introdus în Salario pentru Turism – 15.000 lei;
- Rata profitului sau rata rentabilităţii, 3.2 PROFITUL BRUT SI NET. INDICATORI
DE BAZA IN CALCULUL RENTABILITATII 3.3 FORME ALE RATEI
RENTABILITATII IN TURISM 3.3.1
- Productivitatea muncii, În expresia sa generală, productivitatea înseamnă
randamentul, rodnicia cu care sunt valorificaţi factorii de producţie în economie

7. Analiza principalii indicatori ai eficienţei activităţii de cazare

- Productivitatea muncii, se poate exprima valoric prin raportarea volumului

- Încasarea medie pe unitate de prestaţie , este un indicator specific acestei activitati,
rezultat prin raportarea incasarilor la capacitatea de cazare, ..
- Cheltuielile la 1000 lei, In sistemul indicatorilor de eficienta a activitatii de cazare, ...
Nivelul relativ al costurilor (n) exprima cheltuielile la 100
(1000) lei CA.
Cheltuielile medii pe unitatea de prestaţie , Incasarea medie pe unitatea de prestatie (im) este
un indicator specific acestei activitati, rezultat prin raportarea incasarilor la capacitatea de cazare
-
- Rata rentabilităţii, 3.1.1 INDICATORI AI RENTABILITATII ACTIVITATII DE
CAZARE 3.1.1.1
- Beneficiul (profitul) pe unitatea de prestaţie , Pentru cuantificarea eficienţei economice
a activităţii turistice este folosit un sistem ... medie pe un loc
de cazare, profitul mediu pe un pat 
Coeficientul de utilizare a capacităţii,

I.10 Indicele/ coeficientul de utilizare a capacității de cazare ...

-

20
 8. Analiza indicatorilor eficienţei activităţii de alimentaţie
Pentru a analiza eficiența activității de alimentație, există o serie de indicatori cheie pe care îi
puteți lua în considerare. Acești indicatori vă pot oferi o imagine mai clară asupra modului în care
funcționează afacerea și pot ajuta la identificarea punctelor forte și a celor slabe. Iată câțiva
indicatori comuni utilizați în analiza eficienței activității de alimentație:

1. Randamentul vânzărilor: Acest indicator măsoară eficiența cu care afacerea convertește

resursele sale (materii prime, forță de muncă, timp) în venituri. Este exprimat de obicei sub formă
de vânzări pe unitate sau vânzări pe metru pătrat de spațiu. Randamentul vânzărilor poate indica
cât de eficientă este afacerea în generarea de venituri în raport cu resursele investite.
2. Costul alimentelor: Acest indicator măsoară costurile asociate cu achiziționarea materiilor
prime și a stocurilor de alimente necesare pentru funcționarea afacerii. Prin monitorizarea și
controlul costurilor alimentelor, puteți evalua eficiența în gestionarea și achiziționarea resurselor.
3. Costurile de muncă: Indicatorul costurilor de muncă reprezintă cheltuielile totale cu forța
de muncă în raport cu veniturile generate. Analizarea acestui indicator vă poate ajuta să evaluați
eficiența în utilizarea și gestionarea personalului și să identificați posibile oportunități de
optimizare a costurilor.
4. Marja de profit: Marja de profit reflectă diferența între prețul de vânzare și costurile totale
asociate cu furnizarea produselor alimentare. Este un indicator important al eficienței financiare
și poate oferi o perspectivă asupra profitabilității afacerii.
5. Utilizarea capacității: Acest indicator măsoară gradul în care afacerea utilizează resursele
disponibile, cum ar fi capacitatea de producție a bucătăriei sau a spațiului de servire. O utilizare
eficientă a capacității poate indica o mai mare eficiență în ceea ce privește productivitatea și
utilizarea resurselor.
6. Feedback-ul clienților: Opiniile și feedback-ul clienților pot fi, de asemenea, un indicator
important al eficienței activității de alimentație. Evaluarea serviciilor, calității alimentelor și
nivelului de satisfacție generală a clienților vă poate ajuta să identificați punctele tari și slabe ale
afacerii și să faceți ajustări pentru a îmbunătăți experiența clienților.

Este important să realizați că acești indicatori pot varia în funcție de specificul activității de
alimentație și de obiective

21
9. Analiza principalii indicatori ai eficienţei transporturilor turistice
Timpul de călătorie: Un indicator important al eficienței transporturilor turistice este timpul
necesar pentru a ajunge la destinație. Cu cât călătoria este mai rapidă și mai puțin stresantă
pentru turiști, cu atât transportul este considerat mai eficient. Astfel, transporturile turistice
care oferă rute directe, fără întreruperi și cu timp de călătorie redus sunt considerate mai
eficiente.
Costul transportului: Costul este un alt factor important în evaluarea eficienței
transporturilor turistice. Turiștii sunt interesați de transporturile care le oferă opțiuni de
călătorie la prețuri competitive și accesibile. Costurile reduse pot face transportul turistic
mai eficient, deoarece îi permite unui număr mai mare de persoane să aibă acces la destinații
turistice.
Confortul și siguranța: Transportul turistic eficient trebuie să ofere un nivel ridicat de
confort și siguranță pentru călători. Aceasta înseamnă că vehiculele utilizate trebuie să fie
confortabile, curate și în stare bună de funcționare. De asemenea, este important ca
operatorii de transport să respecte standardele de siguranță și să ofere condiții de călătorie
sigure pentru turiști.
Accesibilitatea: Eficiența transportului turistic poate fi evaluată și prin prisma accesibilității.
Este important ca transportul să fie ușor de utilizat și să ofere opțiuni variate pentru călători.
O rețea de transport bine dezvoltată, cu opțiuni multiple de călătorie și conexiuni eficiente
între diferite destinații turistice, poate contribui la creșterea eficienței transporturilor
turistice.
Impactul asupra mediului înconjurător: În ultimii ani, accentul pe sustenabilitate și protecția
mediului a crescut în industria turismului. Eficiența transporturilor turistice poate fi evaluată
și prin impactul lor asupra mediului înconjurător. Transporturile cu emisii reduse de carbon,
care utilizează tehnologii mai curate și promovează practici eco-friendly, pot fi considerate
mai eficiente din punct de vedere al sustenabilității.

22
Acești indicatori pot varia în funcție de specificul transportului turistic și de preferințele și
nevoile turiștilor. Evaluarea eficienței transporturilor turistice poate fi un proces complex, care
implică multiple aspecte și factori de luat în considerare.

10. Organizarea activităţii comerciale:

- prezentarea istoricului firmei până în prezent ,Companie de stat fondata in 1862, cu
capital in crestere pana in 2023
- domeniul de activitate, livrari colete
- organigrama firmei , Consiliul de Administrație, Direcția Generală, Departamentul
Financiar-Contabil, Departamentul Resurse Umane, Departamentul Juridic,
Departamentul Marketing și Vânzări, Departamentul Tehnic, Departamentul IT,
Departamentul Relații Externe și Cooperare Internațională
- prezentarea succintă a sistemului informatic existent, Gestionarea operațiunilor poștale,
Sistem de urmărire și localizare a trimiterilor, Gestionarea clienților și a relațiilor cu
aceștia, Securitatea și confidențialitatea datelor, Integrare cu alte sisteme și parteneri.
- relaţiile întreprinderii cu furnizorii şi clienţii, Achiziții și contracte, Calitate și
performanță, Comunicare și informare, Dezvoltarea relațiilor pe termen lung
- identificarea concurenţei, Alți operatori poștali, Operatori de curierat, Platforme online de
comerț electronic, Servicii digitale de comunicare și transfer de bani
11. Intocmirea şi completarea documentelor justificative specifice comercializării
produselor
- recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor
- Recepția cantitativă , Verificarea transportului, Documentație și înregistrare, Numărarea
și verificarea cantității
- Recepția calitativă: Inspecția vizuală, Controlul calității

- depozitarea şi păstrarea mărfurilor, Identificarea și etichetarea mărfurilor, Stocare în

locații adecvate, Monitorizarea condițiilor de depozitare, Inventarierea și urmărirea
stocurilor

23
 - stabilirea preţurilor , Costurile operaționale, Cererea și oferta de servicii, Reglementări și
autorități de reglementare
- completarea instrumentelor specifice de plată , Mandatul poștal, Plata în numerar la
oficiile poștale, Politici comerciale și strategii de piață, Reglementări și autorități de
reglementare
- analiza rezultatelor comercializării mărfurilor pe sortimente , comercializarea de
mărci postale, efecte poştale şi mărfuri filatelice; editarea şi comercializarea de
accesorii filatelice şi literatura 

- propuneri privind tehnici de creşterea vânzării , Inovație tehnologică, Feedback și

îmbunătățiri continue, Diversificarea ofertei de servicii, Îmbunătățirea experienței
clienților, Campanii de marketing și promovare.

12. Rolul merchandising-ului în activitatea comercială

- reclama şi publicitatea la locul vânzării, Materiale de afișare vizuală, Display-uri și
exponate, Informații despre servicii, Comunicare verbal, Promoții și oferte speciale
- amenajarea interioară a magazinului, Zonarea spațiului, Siguranță și securitate, Spațiu
pentru informații și materiale informative, Accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități
- etalarea mărfurilor în vitrină , Planificați o temă sau un mesaj, Etichetare și informații
clare, Utilizați elemente de decor și branding, Actualizare periodic.
- tehnici specifice de merchandising, Monitorizarea și analiza rezultatelor, Afișarea
produselor în funcție de sezon, Promoții și oferte special.

13. Probleme etice în activitatea comercială

definirea şi analiza dimeniunilor problemelor etice , Integritate și transparență, Responsabilitatea
față de clienți, Respectarea normelor legale și reglementărilor.
- gestionarea relaţiilor cu furnizorii şi clienţii , selectia furnizorilor, comunicarea si
colaborarea eficienta, Gestionarea relațiilor cu clienții, Servicii de calitate,
Comunicare eficientă

24
 - procesul de recrutare, planificarea recrutarii, sursa de recrutare, evaloare cv-urilor si
a aplicatiilor, interviurile, teste si evaloare, verificarea referintelori si documentelor,
decizia finala si ofertele de angajare , Integrarea și onboardarea.
- prezentarea fişei postului cu privire la funcţiile comerciale , titlu pozitie, cerinte,
beneficii.
- propuneri privind îmbunătăţirea aspectelor etice. Program de formare etica,
evaloarea furnizorilor, responsabilitate sociala, Monitorizarea și auditarea eticii
organizației

14. Analiza produselor dintr-un magazin din punct de vedere a standardelor legale
Etichetarea corectă: Verificați dacă produsele au etichete corespunzătoare care includ informații
esențiale, cum ar fi denumirea produsului, ingrediente, data de expirare, instrucțiuni de utilizare
și avertismente de siguranță. Asigurați-vă că etichetele sunt clare, ușor de citit și conforme cu
reglementările specifice pentru fiecare tip de produs.
Calitatea produselor: Verificați calitatea generală a produselor, asigurându-vă că acestea sunt
conforme cu standardele și cerințele legale. Verificați aspecte precum integritatea ambalajului,
aspectul fizic al produselor și calitatea ingredientelor sau materialelor utilizate.
Siguranța produselor: Verificați dacă produsele sunt sigure pentru utilizare. Asigurați-vă că
respectă standardele de siguranță relevante și că nu prezintă riscuri pentru sănătatea sau
siguranța consumatorilor. Verificați dacă produsele sunt testate și certificate corespunzător
în funcție de industria sau domeniul în care se încadrează.
Conformitatea cu reglementările specifice: Analizați dacă produsele respectă reglementările
specifice din domeniul lor, cum ar fi produse alimentare, produse cosmetice, produse
electronice etc. Verificați dacă sunt îndeplinite cerințele legale privind compoziția,
producția, ambalarea și etichetarea acestora.
Reclamații și garanții: Verificați modul în care magazinul gestionează reclamațiile și oferă
garanții pentru produsele vândute. Asigurați-vă că există politici și proceduri clare în
privința returnării, înlocuirii sau reparării produselor defecte conform reglementărilor legale.

25
 Produse contrafăcute: Verificați dacă există produse contrafăcute sau falsificate în magazin
și asigurați-vă că sunt luate măsuri adecvate pentru a preveni și combate acest fenomen
ilegal.

Analiza unui magazin din punct de vedere al esteticii şi găsirea punctelor tari şi punctelor
slabe ale acestuia
Pentru a analiza un magazin din punct de vedere al esteticii și a identifica punctele sale tari și
punctele slabe, puteți lua în considerare următoarele aspecte:

Vitrine și aspect exterior:

 Observați cum arată vitrinele magazinului. Sunt atrăgătoare și captivante? Sunt curate și
bine întreținute? Există un concept vizual clar?
 Evaluarea aspectului exterior al magazinului, cum ar fi fațada, semnalizarea și iluminarea.
Sunt îngrijite și reflectă imaginea dorită?
Dispunerea produselor:
 Analizați cum sunt aranjate produsele în magazin. Există o ordine logică și coerentă în
expunerea produselor?
 Verificați dacă produsele sunt așezate în mod estetic și ușor accesibile pentru clienți. Sunt
folosite standuri, rafturi sau prezentări speciale pentru a evidenția anumite produse?
Design interior:
 Observați designul general al magazinului. Există o tematică sau un concept vizual clar?
Este designul coerent în toate zonele magazinului?
 Evaluarea utilizării culorilor, materialelor și iluminării în cadrul magazinului. Acestea
creează o atmosferă plăcută și atractivă pentru clienți?
Aranjamentul spațiului:
 Analizați cum este organizat spațiul în magazin. Există suficientă circulație pentru clienți?
Sunt spațiile de prezentare și probare bine delimitate și funcționale?
 Verificați dacă există suficientă spațiere între rafturi sau mobilier, astfel încât clienții să se
simtă confortabil și să aibă o experiență plăcută de cumpărături.
Curățenie și întreținere:

26
 Observați nivelul de curățenie și întreținere în magazin. Sunt pardoseala, geamurile și
oglinzile curate? Mobilierul și echipamentele sunt în stare bună?
 Verificați dacă există zone neglijate sau evidente de deteriorare care ar putea afecta
percepția generală a magazinului.
Experiența clientului:
 Ponderați modul în care experiența clienților este afectată de aspectul estetic al
magazinului. Cât de bine sunt integrate toate aspectele de mai sus pentru a crea o experiență
plăcută și atrăgătoare pentru clienți?
 Identificați punctele tari ale magazinului, cum ar fi o tematică bine definită, o prezentare
vizuală impresionantă sau o atmosferă prietenoasă. De asemenea, identificați punctele slabe, cum
ar fi dezordinea, lipsa de curățenie sau lipsa unui concept vizual coerent.

15. Identificarea factorilor care afectează mărfurile si prezentarea de soluţii pentru a

păstra calitatea mărfurilor
1. Manipularea necorespunzătoare a mărfurilor:
 Factor: Tratarea bruscă, aruncarea sau cădere mărfurilor.
 Soluție: Asigurați instruirea angajaților în manipularea adecvată a mărfurilor. Utilizați
echipamente de manipulare și ambalare adecvate pentru a preveni deteriorarea în timpul
transportului și stocării.
2. Depozitare necorespunzătoare:
 Factor: Stocarea mărfurilor în condiții improprii, cum ar fi expunerea la temperaturi
extreme, umiditate ridicată sau expunerea la lumină solară directă.
 Soluție: Asigurați un mediu de stocare corespunzător pentru fiecare tip de marfă. Utilizați
spații de depozitare bine ventilate, controlează temperatura și umiditatea și protejează mărfurile
de lumină și factori de mediu dăunători.
3. Termenul de valabilitate expirat:
 Factor: Păstrarea mărfurilor după data de expirare.
 Soluție: Implementați un sistem de gestionare a stocurilor eficient, care să urmărească și
să informeze cu privire la datele de expirare ale mărfurilor. Asigurați o rotație corectă a stocurilor
și îndepărtați produsele expirate pentru a evita vânzarea sau utilizarea lor.

27
4. Calitatea materialelor și ingredientelor:
 Factor: Utilizarea materialelor sau ingredientelor de calitate inferioară sau deteriorate.
 Soluție: Selectați furnizori de încredere care livrează materiale și ingrediente de înaltă
calitate. Efectuați inspecții regulate ale materiilor prime și a ingredientelor primite pentru a vă
asigura că sunt conforme cu standardele de calitate.
5. Manipularea inadecvată a clienților:
 Factor: Manipularea inadecvată a mărfurilor de către clienți în timpul vizitării
magazinului.
 Soluție: Plasați semne și instrucțiuni clare în magazin pentru a ghida clienții cu privire la
manipularea adecvată a mărfurilor. Furnizați suport sau personal suplimentar pentru a superviza
sau asista clienții în timpul manipulării produselor.
6. Transport necorespunzător:
 Factor: Transportul inadecvat al mărfurilor între furnizori, depozite și magazin.
 Soluție: Colaborați cu transportatori de încredere și asigurați-vă că mărfurile sunt
ambalate corespunzator.

16. Organizarea unui program turistic

Organizarea unui program turistic implică mai mulți pași esențiali. Iată o listă cu aspectele
principale pe care trebuie să le aveți în vedere:

1. Identificarea destinației:
 Alegeți o destinație care să fie atractivă pentru grupul țintă. Luați în considerare
interesele, preferințele și bugetul participanților.
2. Planificarea itinerariului:
 Creați un itinerariu detaliat, inclusiv activități, atracții turistice, excursii și evenimente
speciale. Asigurați-vă că este echilibrat și oferă opțiuni variate pentru diferite gusturi.
3. Transport:
 Organizați mijloacele de transport, cum ar fi zborurile, transferurile și transportul local în
destinație. Asigurați-vă că este convenabil și confortabil pentru participanți.

28
4. Cazare:
 Rezervați cazarea în hoteluri, pensiuni sau alte opțiuni de cazare potrivite pentru grupul
țintă. Asigurați-vă că sunt în locații convenabile și oferă facilități și servicii adecvate.
5. Mâncare și băutură:
 Planificați opțiuni pentru mese, cum ar fi restaurante, catering sau pachete de masă
incluse în programul turistic. Asigurați-vă că se iau în considerare preferințele alimentare și
restricțiile dietetice ale participanților.
6. Ghidaj și însoțire:
 Asigurați ghizi profesioniști și vorbitori de limbă pentru a oferi informații și asistență
participanților pe parcursul programului turistic.
7. Activități și excursii:
 Planificați și rezervați activități specifice destinației, cum ar fi vizite la obiective turistice,
tururi ghidate, activități sportive sau de aventură. Asigurați-vă că sunt adecvate pentru grupul
țintă și că sunt sigure și autentice.
8. Buget și costuri:
 Stabiliți un buget pentru programul turistic și asigurați-vă că toate cheltuielile, inclusiv
cazarea, transportul, mâncarea, excursiile și alte costuri, sunt luate în considerare și gestionate
eficient.
9. Rezervări și confirmări:
 Realizați toate rezervările necesare în avans și asigurați-vă că aveți confirmările scrise
pentru toate serviciile și facilitățile.
10. Asigurare și siguranță:
 Verificați și asigurați-vă că toți participanții sunt acoperiți de o asigurare de călătorie
adecvată. Asigurați-vă că sunt luate măsuri pentru siguranța participanților pe parcursul
programului turistic.
11. Comunicare și informare:
 Furnizați participanților informații complete și clare despre programul turistic, itinerariu,
reguli și restricții.

17. Efectuarea unei analize a bazei materiale a turismului dintr-o zonă turistică

29
1. Cazare:
 Evaluarea capacității de cazare, inclusiv hoteluri, pensiuni, apartamente de închiriat etc.
 Analizarea calității și diversității unităților de cazare disponibile.
 Verificarea gradului de ocupare a acestora pe parcursul anului și identificarea perioadelor
de vârf și a celor mai slabe în ceea ce privește cererea.
2. Restaurante și facilități de alimentație:
 Evaluarea opțiunilor de restaurante, cafenele, baruri și alte facilități de alimentație
disponibile.
 Analizarea diversității bucătăriilor și a calității serviciilor gastronomice oferite.
 Verificarea gradului de satisfacție al clienților și obținerea feedback-ului referitor la
experiența gastronomică.
3. Atracții turistice și facilități de agrement:
 Identificarea și analizarea atracțiilor turistice din zonă, cum ar fi situri istorice, muzee,
parcuri, plaje etc.
 Evaluarea facilităților de agrement, cum ar fi spa-uri, centre de fitness, terenuri de sport
etc.
 Verificarea gradului de conservare și întreținere a acestor atracții și facilități.
4. Transport și infrastructură:
 Analizarea infrastructurii de transport, inclusiv aeroporturi, căi ferate, drumuri și rețele de
transport public.
 Evaluarea accesibilității și conexiunilor cu alte destinații turistice din regiune.
 Verificarea calității și eficienței sistemului de transport în zonă.
5. Servicii turistice complementare:
 Identificarea serviciilor turistice complementare, cum ar fi agenții de turism, ghizi
turistici, operatori de excursii etc.
 Analizarea calității și profesionalismului acestor servicii.
 Verificarea gradului de satisfacție al clienților și a recenziilor acestor servicii.
6. Infrastructură de suport:
 Evaluarea infrastructurii de suport, cum ar fi rețeaua de electricitate, alimentare cu apă,
salubritate etc.

30
 Verificarea capacității de a face față creșterii cererii turistice în ceea ce privește resursele
și facilitățile disponibile.
7. Impactul asupra mediului înconjurător:
 Evaluarea impactului turismului asupra mediului înconjurător, cum ar fi poluarea,
gestionarea deșeurilor, conservarea resurselor naturale etc.
 Identificarea măsurilor de protecție și sustenabilitate luate pentru a minimiza impactul
negative.

18. Conceperea unui studiu pentru a găsi posibilitatea de a practica turismul într-o
anumită regiune turistică
1. Definirea obiectivelor studiului:
 Stabiliți obiectivele clare ale studiului, cum ar fi evaluarea potențialului turistic,
identificarea resurselor și atracțiilor cheie, identificarea pieței țintă, analiza concurenței etc.
2. Colecția de date:
 Identificați sursele de date relevante, cum ar fi datele demografice și economice ale
regiunii, informații despre infrastructură și facilități existente, feedback-ul turiștilor anteriori,
studii de piață existente etc.
 Realizați cercetări primare, cum ar fi interviuri, chestionare sau observații de teren pentru
a colecta informații specifice și a obține perspective directe de la potențiali turiști, comunitatea
locală și alte părți interesate.
3. Analiza pieței:
 Analizați potențialul pieței turistice, identificând segmentele de piață și profilurile
turiștilor potențiali care ar fi interesați de regiunea turistică.
 Studiați comportamentul de călătorie, preferințele și nevoile acestor segmente de piață
pentru a înțelege cum se poate adapta oferta turistică la cererea lor.
4. Evaluarea resurselor și atracțiilor:
 Identificați resursele naturale, culturale, istorice și alte atracții turistice din regiune.
 Evaluează calitatea, autenticitatea și potențialul de dezvoltare a acestor resurse și atracții.
 Analizați durabilitatea și capacitatea de a face față cererii turistice în ceea ce privește
conservarea și protejarea acestor resurse.

31
5. Evaluarea infrastructurii și facilităților:
 Examinați infrastructura existentă, inclusiv transportul, cazarea, restaurantele, facilitățile
de agrement și alte facilități turistice.
 Evaluează calitatea, capacitatea și gradul de satisfacție al acestor facilități în ceea ce
privește cerințele și așteptările turiștilor potențiali.
6. Analiza concurenței:
 Identificați și analizați concurenții din regiunea turistică, inclusiv alte destinații turistice
similare sau alternative care pot atrage turiștii din piață.
 Evaluarea punctelor tari și slabe ale concurenței și identificarea oportunităților și
amenințărilor competitive.
7. Evaluarea impactului social, cultural și mediului înconjurător:
 Examinați impactul potențial al turismului asupra comunității locale, patrimoniului
cultural și mediului înconjurător.

19. Evaluarea gradului de satisfacţie al clienţilor cu privire la: serviciile de cazare, masă,
agrement (alte servicii prestate în cadrul unităţii)
1. Proiectarea unui chestionar:
 Creați un chestionar structurat și cuprinzător, care să acopere aspectele relevante ale
serviciilor de cazare, masă și agrement. Includeți întrebări deschise și închise pentru a obține
informații calitative și cantitative.
2. Evaluarea serviciilor de cazare:
 Introduceți întrebări legate de calitatea camerei, curățenie, confort, facilități disponibile
(ex. Wi-Fi, TV, aer condiționat), condiții de dormit, servicii de curățenie etc.
 Întrebați participanții despre experiența lor cu personalul de la recepție, serviciile de
concierge și alte aspecte legate de serviciile de cazare.
3. Evaluarea serviciilor de masă:
 Includeți întrebări referitoare la calitatea mâncărurilor, varietatea meniului, prețurile,
serviciul de ospătari, rapiditatea servirii, atmosfera în restaurantele sau cafenelele unității etc.
 Întrebați participanții despre aspecte legate de gustul și prezentarea mâncărurilor,
opțiunile pentru diete speciale și alte cerințe alimentare.

32
4. Evaluarea serviciilor de agrement:
 Introduceți întrebări privind calitatea și diversitatea facilităților de agrement disponibile,
cum ar fi piscine, spa-uri, săli de fitness, activități sportive, servicii de divertisment etc.
 Întrebați participanții despre satisfacția lor cu privire la disponibilitatea și condițiile de
utilizare a acestor facilități, calitatea serviciilor asociate și orice alte aspecte relevante.
5. Adăugarea unor întrebări generale de feedback:
 Includeți întrebări deschise care să permită participanților să ofere sugestii și comentarii
libere despre experiența lor în cadrul unității turistice.
 Încurajați participanții să menționeze orice aspecte care ar putea fi îmbunătățite sau orice
alte observații relevante.
6. Colectarea datelor și analiza rezultatelor:
 Distribuiți chestionarele participanților și asigurați-vă că colectați datele într-un mod
confidențial și anonim.
 Analizați și interpretați rezultatele, evidențiind punctele forte și punctele slabe ale
serviciilor de cazare, masă și agrement.
 Identificați tendințele și modelele din feedback-ul participanților și utilizați aceste
informații pentru a face îmbunătățiri și pentru a îmbunătăți experiența clienților în viitor.

20. Identificarea categoriilor de turişti (pe zone de provenienţă internă/externă, vârsta,

buget alocat sejurului, ocupaţia)
1. Analiza datelor demografice:
 Colectați informații demografice relevante despre turiști, cum ar fi vârsta, genul și locația
lor de proveniență (internă sau externă).
 Utilizați surse de date cum ar fi înregistrările de rezervări, sondaje sau chestionare pentru
a obține informațiile necesare.
2. Segmentarea după zone de proveniență:
 Identificați și grupați turiștii în funcție de locația lor de proveniență (ex. turiști interni și
turiști străini).
 Analizați comportamentul și preferințele diferite ale acestor segmente de piață și adaptați
oferta pentru a satisface nevoile lor specifice.

33
3. Segmentarea după vârstă:
 Grupați turiștii în diferite categorii de vârstă, cum ar fi tineri (18-30 de ani), adulți de
vârstă mijlocie (31-50 de ani) și persoane în vârstă (peste 50 de ani).
 Analizați interesele și preferințele specifice ale fiecărei categorii de vârstă și adaptați
activitățile și serviciile turistice în consecință.
4. Segmentarea după buget alocat sejurului:
 Categorisiți turiștii în funcție de bugetul pe care îl alocă pentru sejurul lor, cum ar fi buget
redus, buget mediu sau buget ridicat.
 Luați în considerare prețurile și opțiunile disponibile pentru cazare, masă și activități,
astfel încât să puteți oferi opțiuni potrivite pentru fiecare segment de buget.
5. Segmentarea după ocupație:
 Grupați turiștii în funcție de ocupația lor, cum ar fi profesioniști, studenți, pensionari sau
lucrători independenți.
 Identificați nevoile și interesele specifice ale fiecărui segment ocupational și dezvoltați
pachete turistice sau oferte care să le atragă.
6. Utilizarea analizelor de date:
 Analizați datele colectate pentru a identifica tendințe și modele în comportamentul și
preferințele turiștilor în funcție de categoriile menționate.
 Utilizați aceste informații pentru a dezvolta strategii de marketing și pentru a adapta oferta
turistică pentru a satisface nevoile diferitelor categorii de turiști.

Metode şi tehnici utilizate:

Studentul va observa în ce măsură se regăsesc în activitatea a firmei regulile şi principiile însuşite

de către acesta în cadrul orelor de curs; acceptabilitate si egalitate, Responsabilitate socială și
angajament față de comunitate.
 Studentul va observa activităţile economice ale firmei şi circuitul documentelor, respectiv
fluxurile informaţionale din cadrul societăţii, primire documentelor, fluxurile
informationale, comunicarea interna.

34
 Studentul se va documenta cu privire la activitatea economică desfăşurată la nivelul
societăţii; serviciu de curierat
 Studentul va utiliza cunoştinţe de bază pentru explicarea şi interpretarea unor variate
tipuri de concepte, situaţii, procese, proiecte; concepte, situatii, procese, proiecte,
 Studentul va aplica principii şi metode de bază pentru rezolvarea de probleme/situaţii
bine definite, tipice domeniului în condiţii de asistenţă calificată; identificarea si
analizarea problemei, Învățarea continuă și adaptabilitatea,
 Studentul va utiliza adecvat criterii şi metode standard de evaluare, pentru a aprecia
calitatea, meritele şi limitele unor procese, programe, proiecte, concepte, metode şi teorii,
calitatea si conformitatea, satisfacerea clientilor, analiza riscurilor si gestionarea calitatii,
 Studentul va fi capabil să elaboreze un proiect profesional cu utilizarea unor principii şi
metode consacrate în domeniul administrarea afacerilor, proiect consemnat în caietul de
practică;
 Caietul de practică va fi redactat sub forma unui jurnal de practică, la fiecare filă fiind
anexate şi descrise documentele întocmite în acea zi;
 La întocmirea Caietului de practică, studentul:
- va studia bibliografia recomandată de către cadrul didactic coordonator;
- va utiliza principii şi metode consacrate domeniului administrarea afacerilor;
- va observa şi comenta aspectele care i se par relevante vis-a-vis de predicţiile
teoretice privind organizarea activităţilor economice concrete a firmei în care îşi
efectuează stagiul de practică de specialitate;
- va elabora măsuri de îmbunătăţire a activităţii societăţii.

35
Capitolul V

Evaluarea activităţii de practică de specialitate

 Evaluarea se va derula în cadrul unui examen de tip colocviu. Programarea acestuia este
efectuată de către secretariatul Facultăţii de Ştiinţe Economice în perioada 01.09.-15.09.
a.c.;
 Studentul are obligaţia de a se prezenta la colocviu conform orarului stabilit de către
secretariatul Facultăţii;
 În susţinerea proiectului de practică, studentul are responsabilitatea de a-şi pune în
valoare toate abilităţile şi cunoştinţele dobândite în timpul perioadei de studii, respectiv a
celui de stagiu de practică, conform cu obiectivele descrise ale activităţii de practică de
specalitate, prezentate de către cadrul didactic coordonator.
 Practica se finalizează printr-un colocviu la care studenţii vor prezenta caietul de
practică în care se consemnează elementele semnificative privind activităţile şi temele
studiate, cuprinzând:
- adeverinţă semnată şi stampilată de la unitatea economică la care a făcut
practica, cu indicarea perioadei exacte de efectuare a stagiului;
- convenţie de practică semnată şi stampilată cu număr de înregistrare la
unitatea unde a efectuat practica (în 2 exemplare, plus încă unul pentru firma
unde se efectueaza practica)
- acord de practică privind efectuarea stagiului de practică în cadrul
programelor de studii universitare de licență

36
 - o monografie, elaborată la unitatea economică.

CONŢINUTUL ŞI STRUCTURA MONOGRAFIEI

Conţinutul
Activitatea de cercetare-proiectare finalizată prin elaborarea monografiei, reflectă nivelul
de pregătire teoretică şi practică a studentului, prin posibilitatea de rezolvare tehnică, ştiinţifică şi
organizatorică a unei probleme reale, desprinsă din activitatea cotidiană. Mai mult, monografia
trebuie să reflecte în mod evident contribuţia autorului la cercetarea ştiinţifică privind tema
abordată prin elaborarea concluziilor şi propunerilor aferente studiului practic.
În ce priveşte conţinutul monografiei, trebuie să se distingă două componente şi anume:
- componenta teoretică (se referă la stadiul actual al cunoaşterii, prezentând aspecte
necesare pentru fundamentarea teoretică a problemei abordate în monografie), respectiv,
- componenta practică/aplicativă (conţine una sau mai multe aplicaţii realizate de autor,
care răspund obiectivelor monografiei). Partea aplicativă se bazează pe un ansamblu de
cunoştinţe teoretice pe care le integrează în scopul atingerii obiectivului monografiei.
Acest ansamblu, care oferă modelele teoretice apelate, metodele utilizate, criteriile adoptate,
tehnologiile folosite etc., prezentat în sinteză şi de o manieră coerentă, se constituie în
fundamentarea teoretică a monografiei.
În timp ce componenta teoretică demonstrează gradul de informare deţinut de autor,
componenta aplicativă (practică) necesită un grad de originalitate ridicat, iar soluţia propusă la
problemele vizate în monografie trebuie să aibă aplicabilitate.

37
 Având în vedere specificul specializării, conţinutul monografiei trebuie să prezinte echilibrat
cele două componente, punând însă accent pe partea aplicativă, adică pe contribuţia propriu zisă a
autorului la tema abordată. Monografia trebuie să demonstreze capacitatea studentului de a aplica
în mod creativ cunoştinţele sale teoretice. Astfel, este recomandat ca partea teoretică să ocupe o
pondere în jur de 20-30% iar partea practică o pondere în jur de 70-80%. Ca şi formă, partea
aplicativă se poate regăsi, dincolo de capitolele care îi revin şi în cadrul anexelor.
În elaborarea monografiei este necesar ca autorul, asistat de profesorul desemnat, să parcurgă
următoarele etape :
 încadrarea temei alese în domeniile: marketing, finanţe, contabilitate, management,
administrarea afacerii, cibernetică economică;
 stabilirea unei bibliografii care să cuprindă lucrări de referinţă în domeniile specifice
specializărilor, accesibile studentului (în biblioteci, pe site-uri INTERNET);
 lecturarea şi selectarea informaţiilor relevante din materialul documentar adunat;
 construirea planului monografiei;
 redactarea monografiei;
 corectura, revizuirea finală;
 completarea caietului de practică.
Plecând de la specificul unei monografii pe domenii, prezentăm mai jos, un exemplu de
organizare conceptuală a conţinutului monografiei:
1) Fundamentarea teoretică (circumscrierea temei într-un domeniu economic de interes
general, importanţa temei abordate, descrierea stadiului actual al cunoaşterii, formularea
problemelor şi obiectivelor vizate de tema monografiei, precizarea metodelor utilizate în
monografie).
2) Partea practică sub forma unui studiu de caz în care să se prezinte, la o entitate
economică, aplicarea elementelor prezentate în partea teoretică cu anexarea documentelor
la care se face referire.
3) Concluzii, propuneri şi aprecieri finale

Structura
În monografia trebuie să se regăsească următoarele elemente de structură:
 titlul studiului

38
  cuprinsul,
 conţinutul,
 concluziile,
 anexele (opţional)
 bibliografia.

Cuprinsul trebuie să reflecte întocmai conţinutul monografiei, cu evidenţierea clară a

paginii la care se găsesc introducerea, nivelurile de conţinut (capitole, subcapitole, paragrafe,
etc.), concluziile, bibliografia şi anexele.
Conţinutul monografiei se referă la capitolele, subcapitolele, paragrafele şi
subparagrafele care alcătuiesc monografia, structurate într-o înlănţuire logică, evitându-se
alăturarea de texte disparate. Numărul de unităţi (capitole/paragrafe/subparagrafe) nu trebuie să
fie exagerat, iar împărţirea pe unităţi nu trebuie să fie întâmplătoare, ci să reflecte în mod unitar
conţinutul temei abordate.
Concluziile, aprecierile finale şi propunerile conţin prezentarea succintă a principalelor
rezultate obţinute în urma studiului elaborat, putând fi menţionate şi eventuale probleme rămase
deschise, precum şi propuneri privind potenţialele direcţii viitoare de cercetare legate de tema
abordată. Se recomandă punctarea aspectelor originale, a avantajelor şi limitelor soluţiilor oferite.
Anexele reprezintă o parte opţională a monografiei, care vine să completeze, de obicei,
partea practică existentă în cadrul capitolelor, conţinând copii xerox ale documentelor analizate
sau prezentate în cadrul monografiei
Bibliografia conţine lista tuturor surselor de informaţie utilizate de către autor pentru
elaborarea monografiei. Credibilitatea unei monografii este strâns legată de aceste referinţe
bibliografice, care arată cât este de informat şi de avizat autorul cu privire la actualitatea şi
necesitatea temei pe care o prezintă.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

39
1. Bran F., Simon T., Nistoreanu P., Ecoturism, Editura Economică, Bucureşti, 2000;
2. Cătoiu I. (coordonator), Cercetări de marketing, Editura Univers, Bucureşti, 2002;
3. Cândea M., Erdeli G., Peptenatu D., Simon T., Potenţialul turistic al României, Editura
Universitară, Bucureşti, 2003;
4. Csorba L., Băra E., Economia comerţului, Editura Universităţii Aurel Vlaicu, Arad, 2008;
5. Ghereş M., Agroturism, de la tradiţie la oferta comercială, Editura Risoprint, Cluj-Napoca
2003;
6. Glăvan V., Resurse turistice pe Terra, Editura Economică, 2000;
7. Glăvan V., Turism Rural. Agroturism. Turism durabil. Ecoturism, Editura Economică,
Bucureşti, 2003;
8. Ioncică M., Economia serviciilor. Abordări teoretice şi implicaţii practice, Editura
Uranus, Bucureşti, 2006;
9. Ioncică M. Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucureşti, 2000;
10. Ionescu I., Turismul fenomen social-economic şi cultural, Editura Oscar Print, Bucureşti
2000;
11. Isac F., Comunicare comercială, Editura Universităţii Aurel Vlaicu, Arad, 2009;
12. Isac F., Rusu S., Management şi marketing în turism, Editura Mirton, Timişoara, 2007;
13. Isac F., Rusu S., Administrarea afacerilor în turism, Editura Mirton, Timişoara, 2009;
14. Kotler Philip, Principiile marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1998;
15. Lile R., Băra E., Bîja M., Tehnologie hotelieră şi de restaurant, Editura Universităţii Aurel
Vlaicu, Arad, 2010;
16. Lile R., Bălan L., Economia intreprinderii în afaceri, Editura Universităţii Aurel Vlaicu,
Arad, 2006;
17. Lile R., Bălan L., Săbău F., Managementul producției, Editura Universităţii Aurel Vlaicu,
Arad, 2007;
18. Maxim O., Economia turismului, Editura Universităţii Aurel Vlaicu, Arad, 2010;
19. Maxim O., Economia serviciilor, Editura Universităţii Aurel Vlaicu, Arad, 2011;
20. Maxim O., Mărfuri alimentare şi securitatea consumatorului, Editura Universităţii Aurel
Vlaicu, Arad, 2009;
21. Minciu R., Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2001;

40
22. Mitrache Şt., Manole V., Stoian M., Bran F., Istrate I., Agroturism şi turism rural, Editura
Fax Press, Bucureşti, 1996;
23. Năstase Dan, Logistica mărfurilor, Editura Arvin Press, Bucureşti, 2009
24. Nedelea A., Piaţa turistică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003;
25. Nistoreanu P., Ecoturism şi turism rural, Ediţia a 3-a, Editura ASE, Bucureşti, 2006;
26. Nistoreanu P., Ghereş M. (coord.), Turism rural - tratat, Editura CH Beck, Bucureşti,
2011;
27. Olaru M. şi colectiv de autori, Fundamentele ştiinţei mărfurilor, Editura Eficient,
Bucureşti, 1999;
28. Pamfilie R., Merceologia şi expertiza mărfurilor alimentare de export-import, Editura
Oscar Print 1996
29. Păcurariu Gh., Bazele Merceologiei, Editura Amarcord, Timişoara, 1997;
30. Păcurariu Gh., Lile R., Băra E., Fundamentele ştiinţei mărfurilor, Editura Universităţii
Aurel Vlaicu, Arad, 2007;
31. Petcu N., Statistica în turism 2005, teorie şi aplicaţii, Editura Albastră, Bucureşti, 2005;
32. Rusu S., Antreprenoriat în turism și industria ospitalității, Editura CH Beck, București,
2014;
33. Rusu S., Bazele economiei întreprinderii, Editura Universităţii Aurel Vlaicu, Arad, 2014;
34. Rusu S., Turism rural şi agroturism, Editura Mirton, Timişoara, 2007;
35. Rusu S., Isac F., Turism rural şi ecoturism, Editura Universităţii Aurel Vlaicu, Arad,
2010;
36. Schmitt B ., Simonson A., Estetica în marketing, Ediura Teora , Bucureşti, 2002
37. Sgander S., Brumar C., ABC-ul tehnologiei hoteliere si al agroturismului, Ed. Diasfera,
Bucuresti, 2005;
38. Snak O., Baron P., Neacşu N., Economia turismului, Ed. Expert, Bucureşti, 2001;
39. Stănciulescu G. si colaboratorii, Managementul turismului durabil în ţările riverane Mării
Negre, Ed. All Beck, 2000;
40. Stănciulescu G., Managementul turismului durabil în centrele urbane, Ed. Economică,
2004;
41. Stoian M., Managementul pensiunii, ANTREC, Bucuresti, 2005;
42. Szenteși S., Cercetări de marketing, Editura Universităţii Aurel Vlaicu, Arad, 2010;

41
 43. Szenteşi S., Lile R., Rusu S., Csorba L., Bălan L., Statistică economică, Editura
Universităţii Aurel Vlaicu, Arad, 2011.

Anexe

FIŞĂ privind
descrierea activităţilor specifice privind
practica de specialitate în administrarea afacerilor

I. Date de identificare student Farcas Viorica Ionela An de studii II

Date de identificare firmă______________________________________
Durata activităţii_____________________________________________

II. Jurnal zilnic________________________Data________________

Sarcinile zilei________________________________________________

Serviciul în cadrul căruia activează studentul_______________________

Descrierea activităţilor zilei_____________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________

42
___________________________________________________________
Baza teoretică necesară acestora_________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________

Dificultăţile întâmpinate Tehnolgie nedezvoltata

___________________________________________________________
Descrierea aspectelor studiate___________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
Rezultate____________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
Concluzii___________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________

Student, Farcas Viorica Ionela

FIŞA DE PREZENŢA PRIVIND ACTIVITATEA DE PRACTICA DE SPECIALITATE

PENTRUL SEMESTRUL II AL ANULUI UNIVERSITAR

Numele societăţii de practică: Zaferano Distribusan

Numele studentului: Farcas Viorica Ionela An de studiu : II
Numele profesorului coordonator: dr Sergiu Rusu
Numele supervizorului din societatea de practică: ___________________________
Durata activităţii de practică: începută la ______________

43
NR DATA NUMĂR TIPUL SEMNĂTURA SEMNĂTURA
CRT. ORE ACTIVITĂŢILOR SUPERVIZOR STUDENT
1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

OBSERVAŢII

DELEGAŢIE PRIVIND ACTIVITATEA DE PRACTICĂ A STUDENŢILOR

SPECIALIZĂRII ECONOMIA COMERŢULUI, TURISMULUI ŞI SERVICIILOR
PENTRU ANUL UNIVERSITAR II

Numele societăţii de practică partenere: Zaferano Distribusan

44
 Stimate colaborator,

Pe baza convenţiei semnate cu instituţia/organizaţia Dumneavoastră pentru anul

universitar în curs, înregistrată de Facultatea de Ştiinţe Economice, cu numărul ______
___________din_____________________, vă rugăm să acceptaţi în practică următorii studenţi:

Nr. NUMELE ŞI PRENUMELE ANUL DE SEMNĂTURA

crt. STUDENŢILOR STUDII STUDENTULUI

1 Farcas Viorica Ioenela II

DATA _______

Profesor coordonator de practică: Lect. univ. dr . Rusu Sergiu

45
SOLICITARE ACCES DATE CONFIDENŢIALE

Nr. înregistrare ___________

Către,

Departamentul de Practică al Departamentul de Discipline Economice din

Universitatea Aurel Vlaicu din Arad vă solicită prin prezenta cerere să permiteţi accesul la
date cu caracter confidenţial pentru următorii studenţi:

Nr. crt. Nume şi prenume Anul de studiu

1 Farcas Viorica Ionela II

Vă asigurăm că informaţiile obţinute fac parte dintr-un demers ştiinţific şi vor fi utilizate
doar pentru realizarea activităţilor de practică şi/sau a lucrărilor de licenţă.

46
 PROCES VERBAL PRIVIND VIZITAREA AGENŢIILOR PE PARCURSUL
ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ DE CĂTRE PROFESORUL COORDONATOR

Numele societăţii de Data Numele studenţilor Anul, Observaţii

practică vizitei grupa
Zaferano Distribusan Farcas Viorica Ionela II

Alte comentarii, observaţii, sugestii privind activitatea de practică:

Semnătura profesorului coordonator

47
 FIŞA PRIVIND DESCRIEREA SOCIETĂŢII DE PRACTICĂ

Această fişă are rol orientativ, ea putând fi nuanţată şi îmbogăţită. Pentru a obţine
informaţii necesare completării acestei fişe sunt necesare: observaţia directă; studiul
documentelor; discuţiile cu personalul din agenţiile de practică; discuţii cu beneficiarii.

ASPECTE ASPECTE SPECIFICE SE AŞTEAPTĂ CA

GENERALE STUDENTUL SĂ
REALIZEZE:
Denumirea societăţii ZAFERANO DISTRIBUTION SRL  Zaferano Distribusan un
Date de contact magazin cu produse
alimentare.

Persoane de contact

Statut juridic Str. Scoalei 1 B

Tipul şi profilul Societate privata

societăţii
Orar de funcţionare 07 00 20 00

Istoric al societăţii – Înfiinţarea 2015

Scopul societăţii Magazin Alimentar - scopul si obietivele sunt
Satisfacerea nevoilor clientilor satisfacute

Proiectele societăţii Vanzarea produselor alimentare

Prestaţiile societăţii Asortiment bogat, program de fidelitate, servicii
aditionale

48
Politici de resurse Recrutare si selectie,
umane dezvoltare profesionala,
politici de compensatie si beneficii,
Politici de echilibru între muncă și viață
personal ,
Onboarding și orientare

Situare, condiţii Spațiu fizic, Accesibilitate, Confort pentru

materiale clienți, Siguranță, Stocuri și inventor,
Mobilier și echipamente, Infrastructură

Cadrul juridic care Inregistrarea afacerii, contracte comerciale, .

îi reglementează dreptul muncii, Reglementări privind
funcţionarea impozitele și taxele, protectia
consumatorilor.

Sursele de finanţare .capital propriu, credite bancare, suventi si .

gravituri,

Relaţiile societăţii cu . furnizori, distribuitori, institutii financiare, .

alte organizaţii asociatii de comert si camere de comert.

Relaţiile Atitudine amabila si deschisa, cunoasterea

personalului cu produselor si servicilor, loialitate si relatii pe
beneficiarii termen lung.
Relaţiile societăţii cu Sponsorizari si parteneriate, reduceri si oferte,
comunitatea participarea la targuri si expozitii, organizarea
academică de evenimente si prezentari

49
Aspecte informale Muzica Ambientala, Desingul Interior si
Decorarea, Ambianta Generala, Interactiunea cu
clientii,

Metodologia Planificare strategic, organizarea si

gestionarea stocurilor, relationarea cu
clientii, Monitorizarea și analiza
performanței, Îmbunătățirea continuă

Instrumente Sistem de gestionare a stocurilor, sistem de punct

de vanzare, sistem de analiza a datelor,
tehnologie de identificare si securitate

Dificultăţi, Concurenta acerba, schimbarile de preferinte ale

obstacole, clientilor, problem de personal, gestionarea
constrângeri stocului si a lantului de aprovizionare,
reglementari si conformitate, schimbarile
tehnologice.

Observaţii, opinii şi Un aspect cheie pentru un magazin este să

concluzii personale aibă un echilibru între stocurile disponibile și
cererea clienților. Gestionarea eficientă a
stocurilor poate ajuta la evitarea pierderilor
și stocurilor excedentare, asigurând în același
timp că produsele dorite de clienți sunt

Semnătura profesorului coordonator

50
 JURNAL AL ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ – ZIUA 1
(de completat de catre student)

I. Date de identificare:
Numele societăţii de practică: Posta Romana
Numele studentului: Farcas Ionela Anul de studiu II Grupa I
Numele profesorului coordonator:_______________________________________________
Numele supervizorului din societatea de practică: __________________________________
Durata activităţii de practică: începută la_______________şi finalizată la

II. Jurnal zilnic:

Data:
Obiectivele zilei: primirea marfurilor, servirea clientilor, asezarea Marfii
Locaţia: Zaferano Distribuson
Descrierea principalelor activităţi realizate: Lipirea preturilor
Descrierea metodelor şi tehnicilor utilizate: Scanarea Produselor
Descrierea abilităţilor şi deprinderilor utilizate: abilitati de comunicare, abilitati de vanzari
Baza teoretică folosită: Managementul Vanzarilor, Managementul Calitatii
Descrierea relaţiilor cu personalul angajat şi/sau colegii: o relatie deschisa cu intelegere
Contacte realizate în această zi: 1
Dificultăţi întâmpinate: gasirea produselor
Strategii de înlăturare a dificultăţilor pe viitor: analiza produselor cu atentie
Lucruri noi învăţate: relationarea cu clientii, scanarea produselor
Strategii de aplicare a celor învăţate: planificare strategica, Managementul vanzarilor si servicilor
clienti, adaptarea si inovatia
Aspecte plăcute ale zilei: primirea de catre personal
Aspecte neplăcute ale zilei: clienti irascibili
Descrierea condiţiilor de practică oferite de agenţie: conditii bune, spatiu recent renovat
Aspecte ce se cer îmbunătăţite: partea de tehnologie
Rezultatele obţinute: rezultate ok, care ma vor ajuta pe viitor
Concluzii: in concluzie am invatat lucruri utile care imi vor fi de folos in activitatea mea pe viitor.
Sugestii: o sugestie ar fi sa se lucreze mai mult la partea de tehnologie si reclama

51
 JURNAL AL ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ – ZIUA 2
(de completat de catre student)

I. Date de identificare:
Numele societăţii de practică: Zafrano Distribusan
Numele studentului: Farcas Viorica ionela Anul de studiu II Grupa I
Numele profesorului coordonator: dr Sergiu Rusu
Numele supervizorului din societatea de practică: __________________________________
Durata activităţii de practică: începută la_______________şi finalizată la

II. Jurnal zilnic:

Data:
Obiectivele zilei: Servirea Clientilor
Locaţia: Zafrano Distribusan
Descrierea principalelor activităţi realizate: Asezarea produselor pe raft
Descrierea metodelor şi tehnicilor utilizate: Scanarea Produselor
Descrierea abilităţilor şi deprinderilor utilizate: abilitati de comunicare, abilitati de serviciu clienti
Baza teoretică folosită: Managementul resurselor umane, managementul strategic
Descrierea relaţiilor cu personalul angajat şi/sau colegii: una fosre buna
Contacte realizate în această zi:1
Dificultăţi întâmpinate: Efectuarea Bonului Fiscal
Strategii de înlăturare a dificultăţilor pe viitor: Invatarea datelor de efectuare Bon Fiscal
Lucruri noi învăţate: Efectuarea Bonului Fiscal
Strategii de aplicare a celor învăţate:
Aspecte plăcute ale zilei: Modul de relazare prin asezarea corespunzatoare a produselr pe raft
Aspecte neplăcute ale zilei: o zi fara aspecte neplacute
Descrierea condiţiilor de practică oferite de agenţie:
Aspecte ce se cer îmbunătăţite:
Rezultatele obţinute:
Concluzii:
Sugestii:

52
 JURNAL AL ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ – ZIUA 3
(de completat de catre student)

I. Date de identificare:
Numele societăţii de practică: __________________________________________________
Numele studentului: Farcas Viorica Ionela Anul de studiu II Grupa I
Numele profesorului coordonator:_______________________________________________
Numele supervizorului din societatea de practică: __________________________________
Durata activităţii de practică: începută la_______________şi finalizată la

II. Jurnal zilnic:

Data:
Obiectivele zilei:
Locaţia:
Descrierea principalelor activităţi realizate:
Descrierea metodelor şi tehnicilor utilizate:
Descrierea abilităţilor şi deprinderilor utilizate:
Baza teoretică folosită:
Descrierea relaţiilor cu personalul angajat şi/sau colegii:
Contacte realizate în această zi:
Dificultăţi întâmpinate:
Strategii de înlăturare a dificultăţilor pe viitor:
Lucruri noi învăţate:
Strategii de aplicare a celor învăţate:
Aspecte plăcute ale zilei:
Aspecte neplăcute ale zilei:
Descrierea condiţiilor de practică oferite de agenţie:
Aspecte ce se cer îmbunătăţite:
Rezultatele obţinute:
Concluzii:
Sugestii:

53
 JURNAL AL ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ – ZIUA 4
(de completat de catre student)

I. Date de identificare:
Numele societăţii de practică: __________________________________________________
Numele studentului: ________________________________Anul de studiu_______Grupa
Numele profesorului coordonator:_______________________________________________
Numele supervizorului din societatea de practică: __________________________________
Durata activităţii de practică: începută la_______________şi finalizată la

II. Jurnal zilnic:

Data:
Obiectivele zilei:
Locaţia:
Descrierea principalelor activităţi realizate:
Descrierea metodelor şi tehnicilor utilizate:
Descrierea abilităţilor şi deprinderilor utilizate:
Baza teoretică folosită:
Descrierea relaţiilor cu personalul angajat şi/sau colegii:
Contacte realizate în această zi:
Dificultăţi întâmpinate:
Strategii de înlăturare a dificultăţilor pe viitor:
Lucruri noi învăţate:
Strategii de aplicare a celor învăţate:
Aspecte plăcute ale zilei:
Aspecte neplăcute ale zilei:
Descrierea condiţiilor de practică oferite de agenţie:
Aspecte ce se cer îmbunătăţite:
Rezultatele obţinute:
Concluzii:
Sugestii:

54
 JURNAL AL ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ – ZIUA 5
(de completat de catre student)

I. Date de identificare:
Numele societăţii de practică: __________________________________________________
Numele studentului: ________________________________Anul de studiu_______Grupa
Numele profesorului coordonator:_______________________________________________
Numele supervizorului din societatea de practică: __________________________________
Durata activităţii de practică: începută la_______________şi finalizată la

II. Jurnal zilnic:

Data:
Obiectivele zilei:
Locaţia:
Descrierea principalelor activităţi realizate:
Descrierea metodelor şi tehnicilor utilizate:
Descrierea abilităţilor şi deprinderilor utilizate:
Baza teoretică folosită:
Descrierea relaţiilor cu personalul angajat şi/sau colegii:
Contacte realizate în această zi:
Dificultăţi întâmpinate:
Strategii de înlăturare a dificultăţilor pe viitor:
Lucruri noi învăţate:
Strategii de aplicare a celor învăţate:
Aspecte plăcute ale zilei:
Aspecte neplăcute ale zilei:
Descrierea condiţiilor de practică oferite de agenţie:
Aspecte ce se cer îmbunătăţite:
Rezultatele obţinute:
Concluzii:
Sugestii:

55
 JURNAL AL ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ – ZIUA 6
(de completat de catre student)

I. Date de identificare:
Numele societăţii de practică: __________________________________________________
Numele studentului: ________________________________Anul de studiu_______Grupa
Numele profesorului coordonator:_______________________________________________
Numele supervizorului din societatea de practică: __________________________________
Durata activităţii de practică: începută la_______________şi finalizată la

II. Jurnal zilnic:

Data:
Obiectivele zilei:
Locaţia:
Descrierea principalelor activităţi realizate:
Descrierea metodelor şi tehnicilor utilizate:
Descrierea abilităţilor şi deprinderilor utilizate:
Baza teoretică folosită:
Descrierea relaţiilor cu personalul angajat şi/sau colegii:
Contacte realizate în această zi:
Dificultăţi întâmpinate:
Strategii de înlăturare a dificultăţilor pe viitor:
Lucruri noi învăţate:
Strategii de aplicare a celor învăţate:
Aspecte plăcute ale zilei:
Aspecte neplăcute ale zilei:
Descrierea condiţiilor de practică oferite de agenţie:
Aspecte ce se cer îmbunătăţite:
Rezultatele obţinute:
Concluzii:
Sugestii:

56
 JURNAL AL ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ – ZIUA 7
(de completat de catre student)

I. Date de identificare:
Numele societăţii de practică: __________________________________________________
Numele studentului: ________________________________Anul de studiu_______Grupa
Numele profesorului coordonator:_______________________________________________
Numele supervizorului din societatea de practică: __________________________________
Durata activităţii de practică: începută la_______________şi finalizată la

II. Jurnal zilnic:

Data:
Obiectivele zilei:
Locaţia:
Descrierea principalelor activităţi realizate:
Descrierea metodelor şi tehnicilor utilizate:
Descrierea abilităţilor şi deprinderilor utilizate:
Baza teoretică folosită:
Descrierea relaţiilor cu personalul angajat şi/sau colegii:
Contacte realizate în această zi:
Dificultăţi întâmpinate:
Strategii de înlăturare a dificultăţilor pe viitor:
Lucruri noi învăţate:
Strategii de aplicare a celor învăţate:
Aspecte plăcute ale zilei:
Aspecte neplăcute ale zilei:
Descrierea condiţiilor de practică oferite de agenţie:
Aspecte ce se cer îmbunătăţite:
Rezultatele obţinute:
Concluzii:
Sugestii:

57
 JURNAL AL ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ – ZIUA 8
(de completat de catre student)

I. Date de identificare:
Numele societăţii de practică: __________________________________________________
Numele studentului: ________________________________Anul de studiu_______Grupa
Numele profesorului coordonator:_______________________________________________
Numele supervizorului din societatea de practică: __________________________________
Durata activităţii de practică: începută la_______________şi finalizată la

II. Jurnal zilnic:

Data:
Obiectivele zilei:
Locaţia:
Descrierea principalelor activităţi realizate:
Descrierea metodelor şi tehnicilor utilizate:
Descrierea abilităţilor şi deprinderilor utilizate:
Baza teoretică folosită:
Descrierea relaţiilor cu personalul angajat şi/sau colegii:
Contacte realizate în această zi:
Dificultăţi întâmpinate:
Strategii de înlăturare a dificultăţilor pe viitor:
Lucruri noi învăţate:
Strategii de aplicare a celor învăţate:
Aspecte plăcute ale zilei:
Aspecte neplăcute ale zilei:
Descrierea condiţiilor de practică oferite de agenţie:
Aspecte ce se cer îmbunătăţite:
Rezultatele obţinute:
Concluzii:
Sugestii:

58
 JURNAL AL ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ – ZIUA 9
(de completat de catre student)

I. Date de identificare:
Numele societăţii de practică: __________________________________________________
Numele studentului: ________________________________Anul de studiu_______Grupa
Numele profesorului coordonator:_______________________________________________
Numele supervizorului din societatea de practică: __________________________________
Durata activităţii de practică: începută la_______________şi finalizată la

II. Jurnal zilnic:

Data:
Obiectivele zilei:
Locaţia:
Descrierea principalelor activităţi realizate:
Descrierea metodelor şi tehnicilor utilizate:
Descrierea abilităţilor şi deprinderilor utilizate:
Baza teoretică folosită:
Descrierea relaţiilor cu personalul angajat şi/sau colegii:
Contacte realizate în această zi:
Dificultăţi întâmpinate:
Strategii de înlăturare a dificultăţilor pe viitor:
Lucruri noi învăţate:
Strategii de aplicare a celor învăţate:
Aspecte plăcute ale zilei:
Aspecte neplăcute ale zilei:
Descrierea condiţiilor de practică oferite de agenţie:
Aspecte ce se cer îmbunătăţite:
Rezultatele obţinute:
Concluzii:
Sugestii:

59
 JURNAL AL ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ – ZIUA 10
(de completat de catre student)

I. Date de identificare:
Numele societăţii de practică: __________________________________________________
Numele studentului: ________________________________Anul de studiu_______Grupa
Numele profesorului coordonator:_______________________________________________
Numele supervizorului din societatea de practică: __________________________________
Durata activităţii de practică: începută la_______________şi finalizată la

II. Jurnal zilnic:

Data:
Obiectivele zilei:
Locaţia:
Descrierea principalelor activităţi realizate:
Descrierea metodelor şi tehnicilor utilizate:
Descrierea abilităţilor şi deprinderilor utilizate:
Baza teoretică folosită:
Descrierea relaţiilor cu personalul angajat şi/sau colegii:
Contacte realizate în această zi:
Dificultăţi întâmpinate:
Strategii de înlăturare a dificultăţilor pe viitor:
Lucruri noi învăţate:
Strategii de aplicare a celor învăţate:
Aspecte plăcute ale zilei:
Aspecte neplăcute ale zilei:
Descrierea condiţiilor de practică oferite de agenţie:
Aspecte ce se cer îmbunătăţite:
Rezultatele obţinute:
Concluzii:
Sugestii:

60
 JURNAL AL ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ – ZIUA 11
(de completat de catre student)

I. Date de identificare:
Numele societăţii de practică: __________________________________________________
Numele studentului: ________________________________Anul de studiu_______Grupa
Numele profesorului coordonator:_______________________________________________
Numele supervizorului din societatea de practică: __________________________________
Durata activităţii de practică: începută la_______________şi finalizată la

II. Jurnal zilnic:

Data:
Obiectivele zilei:
Locaţia:
Descrierea principalelor activităţi realizate:
Descrierea metodelor şi tehnicilor utilizate:
Descrierea abilităţilor şi deprinderilor utilizate:
Baza teoretică folosită:
Descrierea relaţiilor cu personalul angajat şi/sau colegii:
Contacte realizate în această zi:
Dificultăţi întâmpinate:
Strategii de înlăturare a dificultăţilor pe viitor:
Lucruri noi învăţate:
Strategii de aplicare a celor învăţate:
Aspecte plăcute ale zilei:
Aspecte neplăcute ale zilei:
Descrierea condiţiilor de practică oferite de agenţie:
Aspecte ce se cer îmbunătăţite:
Rezultatele obţinute:
Concluzii:
Sugestii:

61
 JURNAL AL ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ – ZIUA 12
(de completat de catre student)

I. Date de identificare:
Numele societăţii de practică: __________________________________________________
Numele studentului: ________________________________Anul de studiu_______Grupa
Numele profesorului coordonator:_______________________________________________
Numele supervizorului din societatea de practică: __________________________________
Durata activităţii de practică: începută la_______________şi finalizată la

II. Jurnal zilnic:

Data:
Obiectivele zilei:
Locaţia:
Descrierea principalelor activităţi realizate:
Descrierea metodelor şi tehnicilor utilizate:
Descrierea abilităţilor şi deprinderilor utilizate:
Baza teoretică folosită:
Descrierea relaţiilor cu personalul angajat şi/sau colegii:
Contacte realizate în această zi:
Dificultăţi întâmpinate:
Strategii de înlăturare a dificultăţilor pe viitor:
Lucruri noi învăţate:
Strategii de aplicare a celor învăţate:
Aspecte plăcute ale zilei:
Aspecte neplăcute ale zilei:
Descrierea condiţiilor de practică oferite de agenţie:
Aspecte ce se cer îmbunătăţite:
Rezultatele obţinute:
Concluzii:
Sugestii:

62
 JURNAL AL ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ – ZIUA 13
(de completat de catre student)

I. Date de identificare:
Numele societăţii de practică: __________________________________________________
Numele studentului: ________________________________Anul de studiu_______Grupa
Numele profesorului coordonator:_______________________________________________
Numele supervizorului din societatea de practică: __________________________________
Durata activităţii de practică: începută la_______________şi finalizată la

II. Jurnal zilnic:

Data:
Obiectivele zilei:
Locaţia:
Descrierea principalelor activităţi realizate:
Descrierea metodelor şi tehnicilor utilizate:
Descrierea abilităţilor şi deprinderilor utilizate:
Baza teoretică folosită:
Descrierea relaţiilor cu personalul angajat şi/sau colegii:
Contacte realizate în această zi:
Dificultăţi întâmpinate:
Strategii de înlăturare a dificultăţilor pe viitor:
Lucruri noi învăţate:
Strategii de aplicare a celor învăţate:
Aspecte plăcute ale zilei:
Aspecte neplăcute ale zilei:
Descrierea condiţiilor de practică oferite de agenţie:
Aspecte ce se cer îmbunătăţite:
Rezultatele obţinute:
Concluzii:
Sugestii:

63
 JURNAL AL ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ – ZIUA 14
(de completat de catre student)

I. Date de identificare:
Numele societăţii de practică: __________________________________________________
Numele studentului: ________________________________Anul de studiu_______Grupa
Numele profesorului coordonator:_______________________________________________
Numele supervizorului din societatea de practică: __________________________________
Durata activităţii de practică: începută la_______________şi finalizată la

II. Jurnal zilnic:

Data:
Obiectivele zilei:
Locaţia:
Descrierea principalelor activităţi realizate:
Descrierea metodelor şi tehnicilor utilizate:
Descrierea abilităţilor şi deprinderilor utilizate:
Baza teoretică folosită:
Descrierea relaţiilor cu personalul angajat şi/sau colegii:
Contacte realizate în această zi:
Dificultăţi întâmpinate:
Strategii de înlăturare a dificultăţilor pe viitor:
Lucruri noi învăţate:
Strategii de aplicare a celor învăţate:
Aspecte plăcute ale zilei:
Aspecte neplăcute ale zilei:
Descrierea condiţiilor de practică oferite de agenţie:
Aspecte ce se cer îmbunătăţite:
Rezultatele obţinute:
Concluzii:
Sugestii:

64
 CENTRALIZATOR PENTRU EVIDENŢA PRACTICII DE SPECIALITATE

Prin prezenta certificăm efectuarea activităţii de Practică de specialitate de către studentul/a

Farcas Viorica Ionela
în cadrul organizaţiilor şi instituţiilor mai jos menţionate. Precizăm că evaluările
semestriale au fost realizate de către partenerul de practică, iar criteriile utilizate au fost:
încadrarea în programul stabilit de organizaţie, modul de relaţionare cu personalul şi cu
beneficiarii activităţilor, însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice, prezenţa studentului la
practică

Anul universitar Sem.

Societatea de
practică
Domeniul
activităţii
Nr. Ore Calificativul acordat
Data L.S.

Anul universitar Sem.

Societatea de
practică
Domeniul
activităţii
Nr. Ore Calificativul acordat
Data L.S.

Anul universitar Sem.

Societatea de
practică
Domeniul
activităţii
Nr. Ore Calificativul acordat
Data L.S.

65
Data emiterii LS

* Se vor utiliza următoarele calificative: S (satisfăcător); B (bine); FB (foarte bine).

TABEL privind
însuşirea obiectivelor privind derularea practicii de
specialitate în domeniul administrarea afacerilor

Am luat la cunoştinţă prevederile Caietului de practică de specialitate, prelucrate de

către cadrul didactic coordonator lect. univ. dr. Sergiu Rusu, asumându-mi responsabilităţile
care îmi revin din acesta:

Nume şi prenume student Farcas Viorica Ionela

Semnătura student ______________

66
67
68
69
70
71
 Monografie

Concluziile şi aprecierile finale ale studentului

Zaferano Distribusan SrL

Pot spune ca ma simt onorata pentru faptul ca am fost acceptata sa pot face stadiul de practica
Zaferano Distribusan SrL
Cod Unic de Înregistrare 34377138
Nr. Înmatriculare J02/422/2015 

EUID ROONRC.J2/422/2015 

Data înfiinţării 2015..

Aici am invatat cum sa am o comunicare mai deschisa cu clientii avand o relationare fluenta cu
clientii si angajatii institutului.
Magazinul se ocupa de satisfacerea clientilor pe patea nevoilor alimentare. Produse comestibile,
pentru igiena corporala, produse pentru curatenie, produse necesare societatii in care traim.
Fundamentarea teoretică pentru practica desfășurată în magazinul alimentar este
structurată în următoarele secțiuni:
Domeniul economic de interes general
Importanța temei abordate
Stadiul actual al cunoașterii
Problemele și obiectivele vizate de tema practicii
Metode utilizate în practică
Studiu de caz: Implementarea elementelor teoretice într-un magazin alimentar

Introducere: Acest studiu de caz prezintă modul în care un magazin alimentar a

implementat elementele teoretice prezentate în partea teoretică a strategiilor de
management și marketing pentru a îmbunătăți eficiența și performanța afacerii. Vom
analiza aplicarea unor concepte și tehnici specifice, precum segmentarea pieței, mixul de
marketing, planificarea resurselor și indicatorii de performanță cheie (KPI-uri). De
asemenea, vom anexa documente relevante care susțin aplicarea acestor elemente
teoretice.

1. Segmentarea pieței și poziționarea: Magazinul alimentar a utilizat o abordare de

segmentare a pieței pentru a identifica și a servi diferite segmente de clienți. Au realizat
o cercetare de piață detaliată pentru a înțelege nevoile și preferințele clienților din zonă.

72
 S-au identificat următoarele segmente de clienți: familii cu copii, tineri profesioniști și
persoane în vârstă. Pe baza acestor segmente, magazinul a adaptat mixul de marketing
pentru a răspunde nevoilor și preferințelor fiecărui segment.

Document anexat: Segmentarea pieței și analiza demografică.

2. Mixul de marketing: Magazinul a implementat un mix de marketing bine definit,

care include cele patru componente cheie: produs, preț, promovare și locație. Pentru
fiecare segment de clienți, magazinul a adaptat aceste componente pentru a crea o
ofertă atractivă.

Produs: Magazinul a oferit o gamă variată de produse alimentare, inclusiv produse

proaspete, produse locale și produse organice pentru a satisface diferitele preferințe ale
clienților.

Preț: S-au aplicat strategii de preț diferite pentru fiecare segment de clienți. S-au acordat
reduceri și oferte speciale pentru familiile cu copii și pentru persoanele în vârstă, în timp
ce pentru tinerii profesioniști s-au oferit produse premium la prețuri competitive.

Promovare: Magazinul a folosit canale de promovare adecvate pentru fiecare segment

de clienți. S-au realizat campanii de marketing prin intermediul rețelelor sociale și s-au
distribuit flyere în zonele în care trăiau familiile cu copii. De asemenea, s-au organizat
evenimente locale pentru a atrage atenția tinerilor profesioniști.

Locație: Magazinul a ales o locație strategică, aproape de zonele rezidențiale populate

de clienții lor target. De asemenea, au dezvoltat un site web și o aplicație mobilă pentru
a permite clienților să plaseze comenzi online și să aleagă opțiunea de livrare la
domiciliu.

În urma practicii mele într-un magazin alimentar, am adunat o serie de concluzii,

propuneri și aprecieri finale:

1. Concluzii:
 Lucrul într-un magazin alimentar a fost o experiență valoroasă și
instructivă. Am avut ocazia să învăț multe despre industria alimentară, gestionarea
stocurilor, relația cu clienții și importanța serviciului de calitate.
 Interacțiunea cu clienții a fost esențială și m-a ajutat să dezvolt abilități de
comunicare și negociere. Am învățat să răspund prompt cerințelor clienților și să ofer
recomandări adecvate în funcție de nevoile lor.

73
 Gestionarea stocurilor a fost o provocare, dar am învățat cum să urmăresc
și să reumplu eficient produsele pentru a asigura disponibilitatea constantă a acestora.
 Am înțeles importanța organizării și curățeniei într-un mediu alimentar. Am
învățat să păstrez raioanele și depozitele curate și ordonate, astfel încât clienții să aibă o
experiență plăcută de cumpărături.
2. Propuneri:
3.
 Implementarea unui sistem modern de gestiune a stocurilor ar putea
optimiza procesele și ar ajuta la reducerea risipei. Un sistem automatizat de
urmărire a inventarului ar putea asigura o gestionare mai precisă și o mai
bună planificare a reumplerii.
 Dezvoltarea unui program de fidelitate pentru clienți ar putea încuraja
loialitatea și ar putea atrage noi clienți. Prin oferirea de recompense și
reduceri speciale pentru clienții fideli, magazinul ar putea întări relația cu
aceștia și ar putea stimula vânzările.
 Extinderea gamei de produse organice și sănătoase ar putea răspunde
cererii crescânde a clienților interesați de un stil de viață sănătos.
Promovarea produselor organice și evidențierea avantajelor acestora ar
putea atrage un segment mai larg de clienți.
4. Aprecieri finale:
 Sunt recunoscător pentru oportunitatea de a face parte din echipa
magazinului alimentar și pentru suportul și îndrumarea pe care le-am
primit de la colegi și manageri. Aceștia mi-au oferit un mediu de lucru
plăcut și au fost mereu disponibili să răspundă întrebărilor și să ofere
sfaturi.
Practica într-un magazin alimentar mi-a dezvoltat abilitățile practice și m-a familiarizat cu
aspectele operaționale ale industriei alimentare. Această experiență va fi cu siguranță
benefică în viitoarul meu.

Cu Biblografie de pe https://www.listafirme.ro/zaferano-distribution-srl-34377138/

Cu stima si respect semnat Farcas Viorica Ionela

CUPRINS

74
Cap. I. Descrierea activităţii de practică de specialitate în administrarea

afacerilor.....................................................................................................................2

Cap. II. Regulament privind cadrul general de organizare şi desfăşurare a

activităţilor de practică...............................................................................................4

Cap. III. Responsabilităţi cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii de

practică.......................................................................................................................8

Cap. IV. Obiectivele activităţii de practică de specialitate în administrarea

afacerilor .................................................................................................................11

Cap. V. Evaluarea activităţii de practică de specialitate..........................................18

Anexe ……………………………………………………………………………..24

75