români și a cărților lor, de la an la an.

Literatura tinde să devină sau a și de-

venit o marfă prea puțin căutată, un produs de nișă, cu un impact neînsem-
nat asupra societății în ansamblul ei. Mi-aș dori tare mult să mă înșel când
văd scena literară în culorile acestea sumbre și, în fapt, să avem de-a face
cu o înrăutățire de etapă a lucrurilor, înainte de îndreptarea lor durabilă. Dacă
perspectiva mea n-ar fi doar aceea a unui autor de proză și de poezie, ci a
unui istoric literar (care e acomodat cu amenințările și catastrofele ce apar
periodic, ineluctabil, când intervalul cercetat este mai larg, secolul sau chiar
mileniul…), atunci, probabil, nu m-aș simți atât de dezamăgit de prezent.
E firesc să ne întrebăm, odată ce admitem că literatura traversează o
perioadă de devalorizare, care ar fi cauzele acestei erodări. Aș vrea să
amintesc aici trei dintre ele, pe care le consider determinante.
Prima cauză e una cu caracter general, și anume, evoluția tehnologică,
funcționarea lumii după un cod, cu mecanisme și repere în accelerată
schimbare. Dezvoltarea noilor tehnologii a mutat lumea dintr-o civilizație de
tip Galaxia Gutenberg, într-una de tip iconic, dominată de imagine. Cinema-
tografia, apoi televiziunea și, în fine, fulminant, computerele, cu internetul, cu
ceea ce se cheamă rețele de socializare, au modificat radical felul cum co-
municăm (instantaneu, vizual, din orice punct, în orice punct al Pământului),
felul cum ne culegem informația și felul cum ne satisfacem nevoia de ficțiu-
ne, de reverie și de imaginar, și, în ultimă instanță, felul cum ne raportăm la
realitate. Viața propriu-zisă e înlocuită tot mai vădit cu viața on-line, cu viața
virtuală. Au apărut facilități uluitoare, la care avem acces: de pildă, telefonul
mobil, în fond tot un computer, minuscul, dar performant, la purtător, cu
funcții nenumărate și care este o veritabilă extensie a creierelor noastre. Am
devenit dependenți de această sculă miraculoasă fără de care nu mai știm
să ne descurcăm prin hățișul postmodernității. Avantajele aduse de digitali-
zarea universală sunt uriașe. (Să le pomenim acum doar pe cele care țin de
democratizarea accesului la informație și de satisfacerea unor nevoi de tip
cultural sau de entertainment.) Dar la fel de mari sunt și neajunsurile care
decurg din această dominație a internetului. Computerele și mediul virtual
ne-au transformat lăuntric. Compoziția noastră mentală și sufletească tinde
să fie alta. Căci mințile noastre au cedat multe dintre poverile care le reve-
neau, lăsându-le pe seama extensiilor exterioare de creier, computerele.
Așa încât, fără exersare zilnică, fără trudă, mulțumindu-se cu un regim
comod, mințile s-au lenevit și au slăbit. Asistăm la o sărăcire interioară și la
o infantilizare a generațiilor actuale, care, în ciuda cuceririlor științifice și teh-
nice nemaiîntâlnite, numără atât de numeroși analfabeți funcționali. Actua-
lele generații, supuse unui asalt informațional inimaginabil, sunt mai superfi-
ciale, extrem de grăbite, subjugate de futilități, precare. Acum, ele își asigură
mult mai simplu, prin imaginea oferită de filme și de internet, acea hrană a
minții care altădată era obținută prin lectură literară. Prin urmare, e logic să
scadă dramatic nevoia de literatură.

117