Curs Coordonator SSM

CURS COORDONATOR ÎN MATERIE DE
SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PE
ŞANTIERELE TEMPORARE SAU MOBILE
CURS COORDONATOR ÎN MATERIE DE
SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PE
(Nivel mediu)
2
CUPRINS
CAPITOLUL I : LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ REFERITOARE LA

ŞANTIERE TEMPORARE ŞI MOBILE
CAPITOLUL II: INTRODUCERE
CAPITOLUL III: PREZENTAREA PRINCIPALELOR FAZE DE

EXECUŢIE AL UNUI ŞANTIER DE CONSTRUCŢII ŞI A RISCURILOR
DE ACCIDENTARE SPECIFICE ACESTORA
CAPITOLUL IV: RISCURI ERGONOMICE COMUNE FAZELOR DE

EXECUŢIE DIN ŞANTIER
CAPITOLUL V: LEGI, HOTĂRÂRI DE GUVERN, ORDINE,

STANDARDE ARMONIZATE PRIVIND SECURITATEA ŞI
SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ, APLICABILE PE ŞANTIER
CAPITOLUL VI: EXEMPLE DE IDENTIFICAREA A UNUI RISC

SPECIFIC ŞANTIERULUI
CAPITOLUL VII: DIRECŢII DE ACŢIUNE ÎN DOMENIUL

PREVENIRII ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI A ÎMBOLNĂVIRILOR
PROFESIONALE
CAPITOLUL VIII: EXEMPLIFICĂRI ORIENTATIVE
CAPITOLUL IX: RESPONSABILITĂŢI ÎN CONFORMITATE CU

PRESCRIPŢIILE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU
ŞANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE
3
CAPITOLUL I: LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ REFERITOARE LA
Pentru aplicarea reglementărilor la securitatea şi sănătatea în muncă în

activităţile desfăşurate pe şantierele temporare sau mobile este necesar să
cunoaştem prevederile reglementărilor comunitare.
4
Lista Direcrivelor europene prevăzute de art.137 din Tratatul de la Amsterdam (art.118/A din Tratatul de la Roma)
este prezentul suport de curs.
Nr Data
Directivă
. Act normativ intrării în
Subiect europeană
crt român vigoare
transpusă
.
1 L 319 / 2006 Legea securităţii şi 89/391/CEE 01.10.2006
M.O. nr. 646 - sănătăţii în muncă
26.07.2006
Privind cerinţe minime de 01.01.2007
HG 300 /2006
securitate şi sănătate
2 M.O. nr. 252 - 92/57/CEE
pentru şantiere temporare
21.03.2006
sau mobile
3 HG 493 / 2006 Privind cerinţe minime de 2003/10/CE 01.09.2006
M.O. nr. 380 - securitate şi sănătate
03.05.2006 referitoare la expunerea
lucrătorilor la riscurile
generate de zgomot
4 HG 971 / 2006 Privind cerinţe minime 92/58/CEE 01.10.2006
M.O. nr. 683 - pentru semnalizarea de
09.08.2006 securitate şi/sau de
sănătate la locul de muncă
5 HG 1028 / Privind cerinţe minime de 90/270/CEE 01.10.2006
2006 securitate şi sănătate în
M.O. nr. 710 - munca referitoare la
18.08.2006 utilizarea echipamentelor
cu ecran de vizualizare
5
2006 securitate şi sănătate
M.O. nr. 722 - pentru utilizarea de către
23.08.2006 lucrători a echipamente
individuale de protecţie la
locul de muncă
7 HG 1049 / Privind cerinţele minime 92/104/CEE 01.10.2006
2006 pentru asigurarea şi
M.O. nr. 727 - sănătăţii lucrătorilor din
25.08.2006 industria extractivă de
suprafaţă sau subteran
8 HG 1050 / Privind cerinţe minime 92/91/CEE 01.10.2006
2006 pentru asigurarea
M.O. nr. 737 - securităţii şi sănătăţii
29.08.2006 lucrătorilor din industria
extractiva de foraj
M.O. nr. 713 - pentru manipularea
21.08.2006 manuală a maselor care
prezintă riscuri pentru
lucrători, în special de
afecţiuni dorsolombare
10 HG 1058 / Privind cerinţele minime 1999/92/CE 01.10.2006
2006 pentru îmbunătăţirea
M.O. nr. 737- securităţii şi protecţia
29.08.2006 sănătăţii lucrătorilor care
6
pot fi expuşi unui
potenţial risc datorat
atmosferelor explozive
M.O. nr. 739 - pentru locul de muncă
30.08.2006
12 HG 1092 / Privind protecţia 2000/54/CE 01.10.2006
2006 lucrătorilor împotriva
M.O. nr. 762 - riscurilor legate de
07.09.2006 expunerea la agenţi
biologici în muncă
13 HG 1093 / Privind stabilirea 2004/37/CE 01.10.2006
2006 cerinţelor minime de
M.O. nr. 757 - securitate şi sănătate
6.09.2006 pentru protecţia
lucrătorilor împotriva
riscurilor legate de
expunerea la agenţi
cancerigeni sau mutageni
în muncă
14 HG 1135 / Privind cerinţele minime 93/103/CEE 01.10.2006
2006 de securitate şi sănătate în
M.O. nr. 772 - muncă la bordul navelor
12.09.2006 de pescuit
15 HG 1136 / Privind cerinţele minime 2004/40/CE 01.10.2006
2006 de securitate şi sănătate
7
M.O. nr. 769 - referitoare la expunerea
11.09.2006 lucrătorilor la riscurile
generate de câmpuri
electromagnetice
16 HG 1875 / Privind protecţia sănătăţii 83/477/CEE* 01.09.2006
2005 şi securităţii lucrătorilor
M.O. nr. 64 - faţă de riscurile datorate
24.01.2006 expunerii la azbest
17 HG 1876 / Privind cerinţe minime de 2002/44/CE 01.09.2006
M.O. nr. 81 - referitoare la expunerea
30.01.2006 lucrătorilor la riscurile
generate de vibraţii
18 OUG 96 / Privind protecţia 92/85/CEE 01.02.2004
2003 maternităţii la locurile de
M.O. nr. 750 - muncă
27.10.2003
19 HG 1218/2006 Privind cerinţe minime de 98/24/CE,2006/
securitate şi sănătate 15/CE
MO pentru
845/13.10.2006 asigurarea protecţiei
lucrătorilor împotriva
riscurilor legate de
expunerea la agenţi
chimici în muncă
20 HG 1007/2006 Privind cerinţele minime 92/29/CE 01.09.2006
de securitate şi sănătate
8
M.O. nr. 696 – referitoare la asistenta
15.08.2006 medicală la bordul navelor
21 HG 1146/2006 Privind cerinţele minime 89/655/CE 01.10.2006
de securitate şi sănătate
MO pentru utilizarea în munca
815/03.10.2006 de către lucrători a
echipamentelor de munca
22 HG 1425/2006 Norme metodologice -„-
pentru aplicarea Legii
securităţii şi sănătăţii în
muncă nr. 319/2006
9
Hotărârea de Guvern nr. 300/2006 stabileşte cerinţele minime de securitate
şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile.
Conform art.2, hotărârea de guvern nu se aplică activităţilor de foraj şi
extracţie din industria extractivă
Termenii şi expresiile definite în cadrul art.4 al HG 300/2006:
a) şantier temporar sau mobil, denumit în continuare şantier, - orice

şantier în care se desfăşoară lucrări de construcţii sau de inginerie civilă, a
căror lista neexhaustivă este prevăzută în anexa nr. 1;
b) beneficiar (investitor) - orice persoană fizică sau juridică pentru care se
execută lucrarea şi care asigură fondurile necesare realizării acesteia;
c) manager de proiect - orice persoană fizică sau juridică, autorizată în
condiţiile legii şi desemnată de către beneficiar, însărcinată cu organizarea,
planificarea, programarea şi controlul realizării lucrărilor pe şantier, fiind
responsabilă de realizarea proiectului în condiţiile de calitate, costuri şi
termene stabilite;
d) proiectantul lucrării - orice persoană fizică sau juridică competentă
care, la comanda beneficiarului, elaborează documentaţia de proiectare;
e) şef de şantier - persoană fizică desemnată de către antreprenor să
conducă realizarea lucrărilor pe şantier şi să urmărească realizarea acestora
conform proiectului;
f) antreprenor (constructor, contractant, ofertant) - orice persoană fizică
sau juridică competentă care execută lucrări de construcţii-montaj, în baza
unui proiect, la comanda beneficiarului;
g) subantreprenor (subcontractant) - orice persoană fizică sau juridică care
îşi asumă contractual faţă de antreprenor sarcina de a executa lucrări de
construcţii-montaj de specialitate, prevăzute în proiectul lucrării;
h) lucrător independent - orice persoană fizică autorizată care realizează o
activitate profesională în mod independent şi îşi asuma contractual faţă de
beneficiar, antreprenor sau subantreprenor sarcina de a realiza pe şantier
lucrări pentru care este autorizat;
i) coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării
proiectului lucrării - orice persoană fizică sau juridică competentă,
desemnată de către beneficiar şi/sau de către managerul de proiect pe durata
elaborării proiectului, având atribuţiile prevăzute la art. 54;
j) coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării
lucrării - orice persoană fizică sau juridică desemnată de către beneficiarul
lucrării şi/sau de către managerul de proiect pe durata realizării lucrării,
având atribuţiile prevăzute la art. 58.
Lucrările de construcţii şi inginerie civilă care sunt realizate pe şantiere,

conform definiţiei prezentate la art.4 pct a) sunt prevăzute în Anexa nr.1 a
HG 300/2006:
1. Excavaţii
2. Terasamente
3. Construcţii
4. Montarea şi demontarea elementelor prefabricate
5. Amenajări sau instalaţii
6. Transformări
7. Renovări
8. Reparaţii
9. Dărămări
10. Demolări
11. Mentenanţă
12. Întreţinere - lucrări de zugrăveli şi curăţare
13. Asanări
14. Consolidări
15. Modernizări
16. Reabilitări
17. Extinderi
18. Restaurări
19. Demontări
Cerinţele legate de coordonarea în materie de securitate şi sănătate sunt

prezentate în Capitolul II al HG 300/2006.
Pentru realizarea coordonării în materie de securitate şi sănătate trebuie
respectate următorele cerinţe:
1. Coordonarea în materie de securitate şi sănătate trebuie să fie
organizată atât în faza de studiu, concepţie şi elaborare a proiectului, cât şi
pe perioada executării lucrărilor.
2. Atunci când la elaborarea proiectului participă mai mulţi proiectanţi,
beneficiarul şi/sau managerul de proiect trebuie să desemneze un
11
coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării
proiectului lucrării.
3. Atunci când la realizarea lucrărilor pe şantier participă mai mulţi

antreprenori, un antreprenor şi unul sau mai mulţi subantreprenori, un
antreprenor şi lucrători independenţi ori mai mulţi lucrători independenţi,
beneficiarul şi/sau managerul de proiect trebuie să desemneze un
coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării.
4. Funcţia de coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata
elaborării proiectului lucrării şi funcţia de coordonator în materie de
securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării sau a intervenţiilor
ulterioare pot fi deţinute de aceeaşi persoană.
5. Pentru a-şi putea îndeplini atribuţiile, coordonatorii în materie de
securitate şi sănătate trebuie:
a) să participe la toate etapele de elaborare a proiectului şi de realizare a
lucrării;
b) să fie invitaţi la toate întrunirile care privesc elaborarea proiectului şi
realizarea lucrării;
c) să primească şi, dacă este cazul, să solicite managerului de proiect şi
antreprenorului elementele necesare îndeplinirii sarcinilor sale;
d) să întocmească şi să ţină la zi registrul de coordonare prevăzut la art.
36.
Instrumentele coordonării în materie de securitate şi sănătate

Instrumentele coordonării în materie de securitate şi sănătate sunt prezentate
în Capitolul III al HG 300/2006.
Cerinţele legate de realizarea PLANULUI DE SECURITATE ŞI

SĂNĂTATE sunt următoarele:
1. Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie să asigure că,
înainte de deschiderea şantierului, să fie stabilit un plan de securitate şi
sănătate, conform art. 54 lit. b).
2. Planul de securitate şi sănătate este un document scris care cuprinde
ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot
apărea în timpul desfăşurării activităţilor pe şantier.
3. Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie redactat încă din faza de
elaborare a proiectului şi trebuie ţinut la zi pe toată durata efectuării
lucrărilor.
4. Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie elaborat de coordonatorul
în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării.
12
5. În situaţia în care proiectul este elaborat de un singur proiectant, acesta
răspunde de elaborarea planului de securitate şi sănătate.
6. Pe măsură ce sunt elaborate, planurile proprii de securitate şi sănătate
ale antreprenorilor trebuie să fie integrate în planul de securitate şi sănătate.
7. Planul de securitate şi sănătate trebuie să facă parte din proiectul
lucrării şi să fie adaptat conţinutului acestuia.
8. Planul de securitate şi sănătate trebuie:
a) să precizeze cerinţele de securitate şi sănătate aplicabile pe şantier;
b) să specifice riscurile care pot apărea;
c) să indice măsurile de prevenire necesare pentru reducerea sau
eliminarea riscurilor;
d) să conţină măsuri specifice privind lucrările care se încadrează în una
sau mai multe categorii cuprinse în anexa nr. 2.
9. La elaborarea planului de securitate şi sănătate trebuie să se ţină seama
de toate tipurile de activităţi care se desfăşoară pe şantier şi să se identifice
toate zonele în care se desfăşoară lucrările cuprinse în anexa nr. 2.
Categoriile de lucrări care implica riscuri specifice pentru securitatea şi

sănătatea lucrătorilor conform cerinţelor prezentate la art 17 d) şi art. 18.
1. Lucrări care expun lucrătorii la riscul de a fi îngropati sub alunecări de
teren, înghititi de terenuri mocirloase/mlastinoase ori de a cădea de la
înălţime, datorită naturii activităţii desfăşurate, procedeelor folosite sau
mediului înconjurător al locului de munca.
2. Lucrări în care expunerea la substanţe chimice sau biologice prezintă
un risc particular pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor ori pentru care
supravegherea sănătăţii lucrătorilor este o cerinţă legală.
3. Lucrări cu expunere la radiaţii ionizante pentru care prevederile legale
specifice obligă la delimitarea de zone controlate sau supravegheate.
4. Lucrări în apropierea liniilor electrice de înaltă tensiune.
5. Lucrări care expun la risc de înec.
6. Lucrări de puţuri, teraşamente subterane şi tuneluri.
7. Lucrări cu tuburi cu aer comprimat.
8. Lucrări care implică folosirea de explozibili.
9. Lucrări de montare şi demontare a elementelor prefabricate grele.
Planul de securitate şi sănătate trebuie să conţină cel putin următoarele:

a) informaţii de ordin administrativ care privesc şantierul şi, dacă este
cazul, informaţii care completează declaraţia prealabilă prevăzută la art. 47;
13
b) măsuri generale de organizare a şantierului stabilite de comun
acord de către managerul de proiect şi coordonatorii în materie de securitate
şi sănătate;
c) identificarea riscurilor şi descrierea lucrărilor care pot prezenta
riscuri pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
d) măsuri specifice de securitate în munca pentru lucrările care
prezintă riscuri; măsuri de protecţie colectivă şi individuală;
e) amenajarea şi organizarea şantierului, inclusiv a obiectivelor
edilitar-sanitare, modalităţi de depozitare a materialelor, amplasarea
echipamentelor de munca prevăzute de antreprenori şi subantreprenori
pentru realizarea lucrărilor proprii;
f) măsuri de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de
securitate şi sănătate şi obligaţiile ce decurg din acestea;
g) obligaţii ce decurg din interferenţa activităţilor care se desfăşoară în
perimetrul şantierului şi în vecinătatea acestuia;
h) măsuri generale pentru asigurarea menţinerii şantierului în ordine şi
în stare de curăţenie;
i) indicaţii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea
persoanelor şi măsurile de organizare luate în acest sens;
j) modalităţi de colaborare între antreprenori, subantreprenori şi
lucrătorii independenţi privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Conform prevederilor art.19 pentru completarea declaraţiei prealabilă
prevazută la art.47 sunt necesare o serie de informaţii de ordin administrativ
care privesc şantierul.
În acest sens beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie să
întocmească o declaraţie prealabilă în următoarele situaţii:
a) durata lucrărilor este apreciată a fi mai mare de 30 de zile
lucrătoare şi pe şantier lucrează simultan mai mult de 20 de lucrători;
b) volumul de mână de lucru estimat este mai mare de 500 de oameni-
zi.
Măsurile de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate şi
sănătate şi obligaţiile ce decurg din acestea trebuie să se refere, în special, la:
a) căile sau zonele de deplasare ori de circulaţie orizontale şi verticale;
b) condiţiile de manipulare a diverselor materiale, în particular, în
ceea ce priveşte interferenta instalaţiilor de ridicat aflate pe şantier sau în
vecinătatea acestuia;
c) limitarea manipulării manuale a sarcinilor;
d) delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare a diverselor
materiale, în mod deosebit dacă se depozitează materiale sau substanţe
periculoase;
14
e) condiţiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deşeurilor şi a
materialelor rezultate din dărămări, demolări şi demontări;
f) condiţiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate;
g) utilizarea mijloacelor de protecţie colectivă şi a instalaţiei electrice
generale;
h) măsurile care privesc interacţiunile de pe şantier.
Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie completat şi adaptat în funcţie
de evoluţia şantierului şi de durata efectivă a lucrărilor sau a fazelor de
lucru.
Planul de securitate şi sănătate trebuie să se afle în permanenţă pe şantier
pentru a putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de muncă,
inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă
sau de reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul
securităţii şi sănătăţii.
Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie păstrat de către managerul de
proiect timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.
PLANUL PROPRIU DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE reprezintă un alt
instrument al coordonării în materie de securitate şi sănătate, conform
prevederilor Secţiunii 2 din capitolul III al HG 300/2006.
Cerinţele legate de realizarea PLANULUI PROPRIU DE
SECURITATE ŞI SĂNĂTATE sunt următoarele:
1. Planul propriu de securitate şi sănătate cuprinde ansamblul de
măsuri de securitate şi sănătate specifice fiecărui antreprenor sau
subantreprenor.
2. Atunci când un antreprenor se angajează să realizeze lucrări pe
şantier, acesta trebuie să pună planul propriu de securitate şi sănătate la
dispoziţia managerului de proiect, beneficiarului sau coordonatorilor în
materie de securitate şi sănătate, după caz.
3. Antreprenorul trebuie să stabilească acest plan în cel mult 30 de zile
de la data contractării lucrării.
4. Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să fie armonizat cu
planul de securitate şi sănătate al şantierului.
5. Antreprenorul care execută cu unul ori mai mulţi subantreprenori,
în totalitate sau o parte din lucrările care trebuie să respecte prevederile
planului de securitate şi sănătate, trebuie să le transmită acestora un
exemplar al planului propriu şi, dacă este cazul, un document care cuprinde
măsurile generale de securitate şi sănătate pentru lucrările şantierului ce intră
în responsabilitatea sa.
15
6. La elaborarea planului propriu de securitate şi sănătate
subantreprenorul trebuie să ţină seama de informaţiile furnizate de către
antreprenor şi de prevederile planului de securitate şi sănătate al şantierului.
7. Subantreprenorul trebuie să elaboreze planul propriu de securitate şi
sănătate în cel mult 30 de zile de la data contractării lucrării cu
antreprenorul.
8. Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să conţină cel puţin
următoarele:
a) numele şi adresa antreprenorului/subantreprenorului;
b) numărul lucrătorilor pe şantier;
c) numele persoanei desemnate să conducă executarea lucrărilor, dacă
este cazul;
d) durata lucrărilor, indicând data începerii acestora;
e) analiza proceselor tehnologice de execuţie care pot afecta sănătatea
şi securitatea lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la procesul de muncă pe
şantier;
f) evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de
materialele utilizate, de echipamentele de muncă folosite, de utilizarea
substanţelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de
organizarea şantierului;
g) măsuri pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii lucrătorilor,
specifice lucrărilor pe care antreprenorul/subantreprenorul le execută pe
şantier, inclusiv măsuri de protecţie colectivă şi măsuri de protecţie
individuală.
9. Înainte de începerea lucrărilor pe şantier de către
antreprenor/subantreprenor, planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să
fie consultat şi avizat de către coordonatorul în materie de securitate şi
sănătate pe durata realizării lucrării, medicul de medicina muncii şi membrii
comitetului de securitate şi sănătate sau de către reprezentanţii lucrătorilor,
cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.
10. Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să fie actualizat ori
de câte ori este cazul.
11. Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate şi sănătate
trebuie să se afle în permanenţă pe şantier pentru a putea fi consultat, la
cerere, de către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii
comitetului de securitate şi sănătate în muncă sau de reprezentanţii
lucrătorilor, cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor.
12. Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să fie păstrat de
către antreprenor timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.
16
Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate şi sănătate trebuie să
se afle în permanenţă pe santier pentru a putea fi consultat, la cerere, de câtre
inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate
şi sănătate în muncă sau de reprezentanţii lucrătorilor, cu râspunderi
specifice in domeniul securitâţii şi sănătâţii lucrătorilor.
Registrul de coordonare reprezintă un alt instrument al coordonării în
materie de securitate şi sănătate, conform prevederilor Secţiunii 3 din
capitolul III al HG 300/2006.
Cerintele registrului de coordonare dunt urmatoarele:
1. Registrul de coordonare cuprinde ansamblul de documente
redactate de către coordonatorii în materie de securitate şi sănătate,
informaţii privind evenimentele care au loc pe şantier, constatările efectuate
şi deciziile luate.
2. Coordonatorii în materie de securitate şi sănătate trebuie să
consemneze în registrul de coordonare:
a) numele şi adresele antreprenorilor, subantreprenorilor şi data
intervenţiei fiecăruia pe şantier;
b) lista cu efectivul lucrătorilor pe şantier şi durata prevăzută pentru
efectuarea lucrărilor;
c) evenimentele importante care trebuie luate în considerare la
realizarea proiectului, respectiv a lucrărilor, constatările şi deciziile adoptate;
d) observaţiile, informaţiile şi propunerile privind securitatea şi
sănătatea în muncă aduse la cunoştinţa beneficiarului, managerului de
proiect sau celor care intervin pe şantier şi eventualele răspunsuri ale
acestora;
e) observaţiile şi propunerile antreprenorilor şi subantreprenorilor
privind securitatea şi sănătatea în muncă;
f) abaterile de la prevederile planului de securitate şi sănătate;
g) rapoartele vizitelor de control pe şantier şi ale întrunirilor,
dispoziţiile care trebuie transmise;
h) incidente şi accidente care au avut loc.
3. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata
elaborării proiectului lucrării trebuie să transmită coordonatorului în materie
de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării registrul de coordonare,
pe baza unui proces-verbal care va fi atasat la registru. Coordonatorii în
materie de securitate şi sănătate trebuie să prezinte registrul de coordonare,
la cerere, managerului de proiect, inspectorilor de muncă şi inspectorilor
sanitari.
17
4. Registrul de coordonare trebuie păstrat de către coordonatorul în
materie de securitate şi sănătate timp de 5 ani de la data recepţiei finale a
lucrării.
DOSARUL DE INTERVENŢII ULTERIOARE reprezintă un alt instrument
al coordonării în materie de securitate şi sănătate, conform prevederilor
Secţiunii 4 din capitolul III al HG 300/2006.
1. Dosarul de intervenţii ulterioare trebuie să cuprindă:

a) documentaţia de intervenţii ulterioare, cum ar fi planuri şi note
tehnice;
b) prevederi şi informaţii utile pentru efectuarea interventiilor
ulterioare în condiţii de securitate şi sănătate.
2. Dosarul de intervenţii ulterioare trebuie să fie transmis
coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării
lucrării, pe baza de proces-verbal care se ataşează la dosar.
3. După recepţia finală a lucrării dosarul de intervenţii ulterioare
trebuie transmis beneficiarului pe baza unui proces-verbal care se ataşează la
dosar.
4. În cazul unei intervenţii ulterioare, beneficiarul trebuie să pună la
dispoziţie coordonatorului în materie de securitate şi sănătate desemnat pe
durata intervenţiilor ulterioare un exemplar al dosarului de intervenţii
ulterioare.
5. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate desemnat pe
perioada interventiilor ulterioare trebuie să completeze dosarul de intervenţii
ulterioare şi să efectueze eventuale modificări cerute de noile lucrări.
În cadrul acestui suport de curs, conform prevederilor Regulamentului
privind formarea specifică de coordonator în materie de securitate şi sănătate
în muncă prezentăm cerinţele legate de realizarea lucrării.
Pentru asigurarea condiţiilor de Realizare a Lucrării prevăzute de capitolul
VI din HG 300/2006 este necesar să prezentăm o serie de informaţii legate
de cerinţele stabilite pentru elaborarea proiectului lucrării.
În cadrul capitolului V din HG 300/2006 referitoare la Elaborarea
Proiectului Lucrării sunt prezentate cerinţe legate de:
- Principiile generale de securitate şi sănătate aplicabile proiectului
lucrării;
- Desemnarea coordonatorului în materie de securitate şi sănătate în
munca pe durata elaborării lucrării
- Atribuţiile coordonatorului în materie de securitate şi sănătate în
muncă.
18
Pe durata realizării lucrării este necesar să se respecte prevederile cap VI din
HG 300/2006.
Cerinţele legate de asigurarea Principiilor Generale Aplicabile pe Durata
Realizării Lucrării sunt următoarele:
Pe toată durata realizării lucrării angajatorii şi lucrătorii independenţi trebuie
să respecte obligaţiile generale ce le revin în conformitate cu prevederile din
legislaţia natională care transpune Directiva 89/391/CEE, în special în ceea
ce priveşte:
a) menţinerea şantierului în ordine şi într-o stare de curăţenie
corespunzătoare;
b) alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ţinând seama de
condiţiile de acces la aceste posturi;
c) stabilirea căilor şi zonelor de acces sau de circulaţie;
d) manipularea în condiţii de siguranţa a diverselor materiale;
e) întreţinerea, controlul înainte de punerea în funcţiune şi controlul
periodic al echipamentelor de muncă utilizate, în scopul eliminării
defecţiunilor care ar putea să afecteze securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
f) delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare şi înmagazinare a
diverselor materiale, în special a materialelor sau substanţelor periculoase;
g) condiţiile de deplasare a materiilor şi materialelor periculoase
utilizate;
h) stocarea, eliminarea sau evacuarea deşeurilor şi a materialelor
rezultate din dărămări, demolări şi demontari;
i) adaptarea, în funcţie de evoluţia şantierului, a duratei de execuţie
efectivă stabilită pentru diferite tipuri de lucrări sau faze de lucru;
j) cooperarea dintre angajatori şi lucrătorii independenţi;
k) interacţiunile cu orice alt tip de activitate care se realizează în
cadrul sau în apropierea şantierului.
Cerinţele legate de desemnarea coordonatorului în materie de securitate şi
sănătate pe durata realizării lucrării sunt următoarele: atunci când
beneficiarul sau managerul de proiect desemnează un coordonator în materie
de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, altul decât cel desemnat
pe perioada realizării proiectului, această desemnare va avea loc înaintea
începerii lucrărilor pe şantier.
Cerinţele legate de atribuţiile coordonatorului de securitate şi sănătate sunt
următoarele:
realizării lucrării, numit în conformitate cu art. 7, are următoarele atribuţii:
a) să coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire şi de
securitate la alegerea soluţiilor tehnice şi/sau organizatorice în scopul
19
planificării diferitelor lucrări sau faze de lucru care se desfăşoară simultan
ori succesiv şi la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări
sau faze de lucru;
b) să coordoneze punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru a se
asigura că angajatorii şi, dacă este cazul, lucrătorii independenţi respectă
principiile prevăzute la art. 56, într-un mod coerent şi responsabil, şi aplică
planul de securitate şi sănătate prevăzut la art. 54 b;
c) să adapteze sau să solicite să se realizeze eventuale adaptări ale
planului de securitate şi sănătate prevăzut la art. 54 b) şi ale dosarului de
intervenţii ulterioare prevăzut la art. 54 c, în funcţie de evoluţia lucrărilor şi
de eventualele modificări intervenite;
d) să organizeze cooperarea între angajatori, inclusiv a celor care se
succed pe şantier, şi coordonarea activităţilor acestora, privind protecţia
lucrătorilor, prevenirea accidentelor şi a riscurilor profesionale care pot
afecta sănătatea lucrătorilor, informarea reciprocă şi informarea lucrătorilor
şi a reprezentanţilor acestora şi, dacă este cazul, informarea lucrătorilor
independenţi;
e) să coordoneze activităţile care urmăresc aplicarea corecta a
instrucţiunilor de lucru şi de securitate a muncii;
f) să ia măsurile necesare pentru că numai persoanele cu abilitate să
aibă acces pe şantier;
g) să stabilească, în colaborare cu managerul de proiect şi
antreprenorul, măsurile generale aplicabile şantierului;
h) să ţină seamă de toate interferenţele activităţilor din perimetrul
şantierului sau din vecinătatea acestuia;
i) să stabilească, împreună cu antreprenorul, obligaţiile privind
utilizarea mijloacelor de protecţie colectivă, instalaţiilor de ridicat sarcini,
accesul pe şantier;
j) să efectueze vizite comune pe şantier cu fiecare antreprenor sau
subantreprenor, înainte ca aceştia să redacteze planul propriu de securitate şi
sănătate;
k) să avizeze planurile de securitate şi sănătate elaborate de
antreprenori şi modificările acestora.
realizării lucrării trebuie să aibă competenţa necesară exercitării funcţiei:
a) experienţa profesională în construcţii sau în conducerea şantierului
de minimum 5 ani;
b) formare specifică de coordonator în materie de securitate şi
sănătate, actualizată la fiecare 3 ani.
20
CAPITOLUL I: LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ REFERITOARE LA
ŞANTIERE TEMPORARE ŞI MOBILE
În cadrul acestui suport de curs continuăm abordarea aspectelor legate de

prevederile legislative referitoare la şantiere temporare sau mobile.
În cadrul acestei expuneri trebuie să facem o serie de menţiuni:
1. Legea Securităţii şi Sănătâţii în Muncă nr. 319/2006 preia integral
Directiva-cadru în domeniul securităţii şi sănăttii în muncă, şi anume,
Directiva 89/391/CEE privind introducerea de măsuri pentru promovarea
îmbunătăţirii securităţii şi sănătâţii lucrătorilor la locul de muncă.
2. Conform prevederilor art.52, alin.2 Ministerul Muncii Familiei şi
Egalităţii de Şanse a elaborat acte normative necesare implementării şi/sau
adaptării situaţiilor existente la cerinţele Legii Securităţii şi Sănătâţii în
Muncă nr. 319/2006.
3. Hotărârea de Guvern nr. 300/2006 stabileşte cerinţele minime de
securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile-publicată în
Monitorul Oficial Partea I nr. 252 din 21.03.2006.
4. Conform art.2 din H.G nr. 300/2006 nu se aplică activităţilor de foraj şi
extracţie din industria extractivă.
5. Acest suport de curs abordează cerinţele legale referitoare la întocmirea
declaraţiei prealabile, instrument necesar realizării Planului de Securitate şi
Sănătate; elaborarea proiectului lucrării şi respectiv obligaţiile beneficiarilor,
managerului de proiect, angajatorilor şi lucrătorilor independenţi.
Un instrument principal al coordonării în materie de securitate şi
sănătate prezentate în capitolul III al H.G nr. 300/2006 este Planul de
Securitate şi Sănătate.
Planul de Securitate şi Sănătate trebuie să conţină cel puţin urmaătoarele:
a) informaţii de ordin administrativ care privesc şantierul şi, dacă este
cazul, informaţii care completează declaraţia prealabilă prevăzută la art. 47;
b) măsuri generale de organizare a şantierului stabilite de comun
acord de către managerul de proiect şi coordonatorii în materie de securitate
şi sănătate;
c) identificarea riscurilor şi descrierea lucrărilor care pot prezenta
riscuri pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
d) măsuri specifice de securitate în muncă pentru lucrările care
prezintă riscuri; măsuri de protecţie colectivă şi individuală;
21
e) amenajarea şi organizarea şantierului, inclusiv a obiectivelor
edilitar-sanitare, modalităţi de depozitare a materialelor, amplasarea
echipamentelor de muncă prevăzute de antreprenori şi subantreprenori
pentru realizarea lucrărilor proprii;
f) măsuri de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de
securitate şi sănătate şi obligaţiile ce decurg din acestea;
g) obligaţii ce decurg din interferenţa activităţilor care se desfăşoară în
perimetrul şantierului şi în vecinătatea acestuia;
h) măsuri generale pentru asigurarea menţinerii şantierului în ordine şi
în stare de curăţenie;
i) indicaţii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea
persoanelor şi măsurile de organizare luate în acest sens;
j) modalităţi de colaborare între antreprenori, subantreprenori şi
lucrătorii independenţi privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Conform prevederilor art.19 pentru completarea declaraţiei prealabilă
prevazută la art. 47 sunt necesare o serie de informaţii de ordin administrativ
care privesc santierul.
În acest sens, beneficiarul lucrĂrii sau managerul de proiect, trebuie să
întocmească o declaratie prealabilă în următoarele situaţii:
a) durata lucrărilor este apreciată a fi mai mare de 30 de zile
lucrătoare şi pe şantier lucrează simultan mai mult de 20 de lucrători;
b) volumul de mână de lucru estimat este mai mare de 500 de oameni-
zi.
În cadrul acestui suport de curs, conform prevederilor Regulamentului
privind formarea specifică de coordonator în materia de Securitate şi
Sănătate în muncă prezentăm cerinţele legate de elaborarea proiectului
lucrării. Pentru asigurarea condiţiilor de elaborare a proiectului lucrării
prevăzute de capitolul V din H.G nr. 300/2006 este necesar să prezentăm o
serie de informaţii legate de cerinţele stabilite pentru realizarea acestei
activităti.
În cadrul capitolului V din H.G nr. 300/2006 referitoare la ELABORAREA
PROIECTULUI LUCRĂRII sunt prezentate cerinţe legate de :
• Principiile generale de securitate şi sănătate aplicabile proiectului
lucrării ;
• Desemnarea coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe
durata elaborării proiectului lucrării;
• Atribuţiile coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe
durata elaborării proiectului lucrării.
22
PRINCIPII GENERALE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE APLICABILE
PROIECTULUI LUCRĂRII :
1. Încă din faza de concepţie, studiul şi elaborarea proiectului lucrării,
managerul de proiect, proiectantul şi atunci când este cazul, beneficiarul
trebuie să ia în considerare principiile generale de prevenire în materie de
securitate şi sănătate prevăzute în Legea Securităţii şi Sănătâţii în Muncă nr.
319/2006 în special în ceea ce priveşte:
a) alegerea soluţiilor arhitecturale, tehnice şi/sau organizatorice în
scopul planificării diferitelor lucrări ori faze de lucru care se desfăşoară
simultan sau succesiv.
b) estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze
de lucru.
2. În faza de concepţie, studiu şi elaborarea proiectului lucrării trebuie să se
ţină seama ori de câte ori este necesar de tote planurile de securitate şi
sănătate şi de toate dosarele întocmite conform articolului 54 b şi c din H.G
nr. 300/2006 sau adaptate conform art.58 c din acelaşi act normativ.
DESEMNAREA COORDONATORULUI ÎN MATERIE DE
SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PE DURATA ELABORÂRII
PROIECTULUI LUCRĂRII
Desemnarea coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata
elaborării proiectului lucrării trebuie să se facă înainte de începerea fazei de
elaborare a proiectului lucrării.
ATRIBUŢIILE COORDONATORULUI ÎN MATERIE DE SECURITATE
ŞI SĂNĂTATE PE DURATA ELABORĂRII PROIECTULUI LUCRĂRII
1. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării
proiectului lucrării numit în conformitate cu art.6 din H.G nr. 300/2006 are
următorele atribuţii:
a) să coordoneze aplicarea prevederilor art. 51 şi 52;
b) să elaboreze sau să solicite să se elaboreze, sub responsabilitatea sa,
un plan de securitate şi sănătate, precizând regulile aplicabile şantierului
respectiv şi ţinând seama de activităţile de exploatare care au loc în cadrul
acestuia;
c) să pregătească un dosar de intervenţii ulterioare, adaptat
caracteristicilor lucrării, conţinând elementele utile în materie de securitate
şi sănătate de care trebuie să se ţină seamă în cursul eventualelor lucrări
ulterioare;
23
d) să adapteze planul de securitate şi sănătate la fiecare modificare
adusă proiectului;
e) să transmită elementele planului de securitate şi sănătate tuturor
celor cu responsabilităţi în domeniu;
f) să deschidă un registru de coordonare şi să-l completeze;
g) să transmită planul de securitate şi sănătate, registrul de coordonare
şi dosarul de intervenţii ulterioare beneficiarului şi/sau managerului de
proiect şi coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata
realizării lucrării;
h) să participe la întrunirile organizate de beneficiar şi/sau de
managerul de proiect;
i) să stabilească, în colaborare cu beneficiarul şi/sau managerul de
proiect, măsurile generale de securitate şi sănătate aplicabile şantierului;
j) să armonizeze planurile proprii de securitate şi sănătate ale
antreprenorilor cu planul de securitate şi sănătate al şantierului;
k) să organizeze coordonarea între proiectanţi;
l) să ţină seamă de toate eventualele interferenţe ale activităţilor de pe
şantier.
2. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării
proiectului lucrării trebuie să aibă competenţa necesară exercitării funcţiei:
a) experienţă profesională de minimum 5 ani în arhitectură, construcţii
sau conducerea şantierelor;
b) formare specifică de coordonator în materie de securitate şi
sănătate, actualizată la fiecare 3 ani.
În cadrul capitolului VI - Realizarea lucrării sunt prezentate:
• Principiile generale aplicabile pe durata realizării lucrării;
• Desemnarea coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe
durata realizării lucrării;
• Atribuţiile coordontorului în materie de securitate şi sănătate pe durata
realizării lucrării.
Pe durata realizării lucrării este necesar să se respecte prevederile capitolului
VI din H.G nr. 300/2006. În cadrul Capitolului VII sunt prezentate
obligaţiile beneficiarului, managerului de proiect sau angajatorilor şi
lucrătorilor independenţi.
OBLIGAŢIILE BENEFICIARULUI ŞI ALE MANAGERULUI DE
PROIECT sunt următoarele:
1. Atunci când un beneficiar sau un manager de proiect a desemnat
unul ori mai mulţi coordonatori de securitate şi sănătate în muncă pentru a
executa sarcinile prevăzute în art.54 şi 58 din H.G nr. 300/2006, acesta nu va
fi exonerat de răspunderile care îi revin în acest domeniu.
24
2. În vederea asigurării şi menţinerii securităţii şi sănătâţii lucrătorilor
din şantier, managerul de proiect are, în principal, următoarele obligaţii:
a) să aplice principiile generale de prevenire a riscurilor la locul de
muncă;
b) să coopereze cu coordonatorii în materie de securitate şi sănătate în
timpul fazelor de proiectare şi de realizare a lucrărilor;
c) să ia în considerare observaţiile coordonatorilor în materie de
securitate şi sănătate consemnate în registrul de coordonare;
d) să stabilească măsurile generale de securitate şi sănătate aplicabile
şantierului, consultându-se cu coordonatorii în materie de securitate şi
sănătate;
e) să redacteze un document de colaborare practică cu coordonatorii în
materie de securitate şi sănătate.
OBLIGAŢIILE ANGAJATORILOR sunt următoarele:
1. Punerea în aplicare a art.54, 58 şi 60 din H.G nr. 300/2006 nu aduce
atingere principiului râspunderii angajatorilor prevăzut în Legea nr.
319/2006 privind Securitatea şi Sănătatea în Muncă.
2. În vederea asigurării şi menţinerii securitâţii şi sănătâţii lucrătorilor
din şantier în condiţiile prevăzute la art.58 şi 60 din H.G nr. 300/2006,
angajatorii au în principal, următoarele obligaţii:
a) să respecte obligaţiile generale ale angajatorilor în conformitate cu
prevederile din legislaţia naţională care transpune Directiva 89/391/CEE;
b) să îndeplinească şi să urmărească respectarea planului de securitate
şi sănătate de către toţi lucrătorii din şantier;
c) să ia măsurile necesare pentru aplicarea prevederilor art. 56, în
conformitate cu cerinţele minime stabilite în anexa nr. 4;
d) să ţină seamă de indicaţiile coordonatorilor în materie de securitate
şi sănătate sau ale şefului de şantier şi să le îndeplinească pe toată perioada
execuţiei lucrărilor;
e) să informeze lucrătorii independenţi cu privire la măsurile de
securitate şi sănătate care trebuie aplicate pe şantier şi să pună la dispoziţie
acestora instrucţiuni adecvate;
f) să redacteze planurile proprii de securitate şi sănătate şi să le
transmită coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate.
3. În vederea menţinerii securitâţii şi sănătâţii pe şantier, atunci când
ei inşişi execută o activitate profesională pe şantier, angajatorii trebuie să
respecte:
a) Prevederile referitoare la obligaţiile angajaţilor, echipamentul de
muncă, echipamentul individual de protecţie stabilite în Legea nr. 319/2006
privind Securitatea şi Sănătatea în Muncă ;
25
b) Indicaţiile coordonatorului sau coordonatorilor în materie de
securitate şi sănătate în muncă.
OBLIGAŢIILE LUCRĂTORILOR INDEPENDENŢI sunt următoarele:
În vederea menţinerii securitâţii şi sănătâţii pe şantier, lucrătorii

independenţi trebuie:
a) să respecte, pe toată durata execuţiei lucrării, măsurile de securitate
şi sănătate, în conformitate cu legislaţia naţională care transpune Directiva
89/391/CEE şi, în particular, prevederile art. 56;
b) să respecte dispoziţiile minime de securitate şi sănătate stabilite în
anexa nr. 4;
c) să-şi desfăşoare activitatea conform cerinţelor de securitate şi
sănătate stabilite pentru şantierul respectiv;
d) să participe la orice acţiune coordonată de prevenire a riscurilor de
accidentare şi imbolnavire profesională pe şantier;
e) să utilizeze echipamente de muncă ce îndeplinesc condiţiile de
securitate şi sănătate;
f) să aleagă şi să utilizeze echipamente individuale de protecţie
conform riscurilor la care sunt expusi;
g) să respecte indicaţiile şi să îndeplinească instrucţiunile
coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate;
h) să respecte prevederile planului de securitate şi sănătate.
Pentru adoptarea măsurilor necesare alicării prevederilor art. 56 şi a
art. 65 din H.G nr. 300/2006, angajatorii şi lucrătorii indepedenţi
trebuie să respecte CERINŢELE MINIME stabilite în Anexa nr. 4 a
aceleaşi hotărâri de guvern.
• Obligaţiile prevăzute în Anexa nr. 4 a H.G nr. 300/2006 se aplică de
fiecare dată când caracteristicile şantierului ori ale activităţii,
circumstanţele sau un risc o cer.
• În sensul Anexei nr. 4, termenul încăperi înseamnă, printre altele,
barăci.
CERINŢELE MINIME stabilite în Anexa nr. 4 din H.G nr. 300/2006 -
PARTEA A - CERINŢELE MINIME GENERALE PENTRU
LOCURILE DE MUNCĂ DIN ŞANTIERE
1.Stabilitate şi soliditate
2.Instalaţii de distribuţie a energiei
3. Căile şi ieşirile de urgenţă
4. Detectarea şi stingerea incendiilor
26
5. Ventilaţie
6. Expunere la riscuri particulare
7. Temperatura
8. Iluminatul natural şi artificial al posturilor de lucru, încăperilor şi căilor de
circulaţie de pe şantier
9. Uşi şi porţi
10. Căi de circulaţie- zone periculoase
11. Cheiuri şi rampe de încărcare
12. Spaţiu pentru libertatea de mişcare la postul de lucru
13. Primul ajutor
14. Instalaţii şanitare
15. Încăperi pentru odihnă şi/sau cazare
16. Femei gravide şi mame care alăptează
17. Lucrători cu dizabilităţi
18. Dispoziţii diverse
27
INTRODUCERE
CE ESTE ŞI DE CE ESTE NECESAR COORDONATORUL ÎN

MATERIE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE?
Sectorul construcţiilor reprezintă un sector a cărui activitate are o

pondere importantă atât din punct de vedere economic cât şi al forţei
de muncă implicată, recunoscut unanim că având un nivel de risc
ridicat.
Conform datelor furnizate de Fundaţia Europeană pentru ameliorarea
condiţiilor de viaţă, în statele membre ale UE peste 13 milioane de
lucrători lucrează în acest sector, iar statisticile arată că numărul
accidentelor mortale, leziunilor şi bolilor profesionale este mai ridicat
decât în oricare alt sector de activitate iar probabilitatea ca angajaţii
din acest sector să sufere un accident de muncă cu incapacitate
temporară de muncă este de două ori mai mare decât media din
celelalte sectoare de activitate.
28
CAPITOLUL III: PREZENTAREA PRINCIPALELOR FAZE DE
EXECUŢIE AL UNUI ŞANTIER DE CONSTRUCŢII ŞI A
RISCURILOR DE ACCIDENTARE SPECIFICE ACESTORA
ACTIVITATEA PE ŞANTIERELE DE CONSTRUCŢII SE

CARACTERIZEAZĂ PRINTR-O COMPLEXITATE RIDICATĂ, PRIN
UNICITATEA CONDIŢIILOR, PRIN IMPLICAREA SIMULTANĂ A
UNOR ANGAJATI DE DIFERITE MESERII ŞI CALIFICĂRI.
ŞANTIERUL DE CONSRUCŢII PREZINTĂ, ÎN ORICE FAZĂ DE
EXISTENŢĂ, UN POTENŢIAL RIDICAT ACCIDENTOGEN
LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII CIVILE:
• EXCAVAŢII
• TERASAMENTE
• CONSTRUCŢII
• MONTAREA ŞI DEMONTAREA ELEMENTELOR
PREFABRICATE
• AMENAJAREA SAU ECHIPARE, TRANSFORMĂRI
• RENOVARI, REPARAŢII
• DĂRĂMĂRI DE ZIDURI
• DEMOLĂRI, ÎNTREŢINERE
• ASANĂRI
SUNT LUCRĂRI ÎN CARE SE POT MANIFESTA RISCURI SPECIFICE
ACESTE LUCRĂRI EXPUN LUCRĂTORI LA:
• SURPĂRI ŞI ALUNECĂRI DE TEREN
• LA CĂDERE DE LA ÎNĂLŢIME
• LA RADIAŢII IONIZANTE
• LA INFLUENŢA LINIILOR ELECTRICE DE ÎNALTĂ
TENSIUNE
• LA RISCURI GENERATE DE LUCRĂRI DE TUNELE,
PUTURI, SUBTERANE
• LUCRĂRI CU TUBURI DE AER COMPRIMAT
• FOLOSIREA EXPLOZIVULUI, LUCRĂRI DE MONTARE A
ELEMENTELOR PREFABRICATE GRELE
29
PRINCIPALELE FAZE DE EXECUŢIE ALE UNUI ŞANTIER DE
CONSTRUCŢII
DECIZIA DE FINANŢARE, CERCETARE, PROIECTARE
ORGANIZARE DE ŞANTIER
REALIZAREA:
-spaţiilor de cazare
-spaţiilor de depozitare
-drumurilor de acces
-racordarile la instalaţiile de alimentare
1. LUCRĂRI DE FUNDAŢII
Operaţii de: -trasare
-săpături
-umpluturi
-sprijiniri
RISCURI POTENŢIALE SPECIFICE FAZELOR DE EXECUŢIE
SOLICITARE PSIHICĂ;
(ritm intens, operaţii complexe, decizii dificile)
• -cădere de la acelaşi nivel
• -electrocutare
• -manipulare manuală
• -manipulare mecanică
• -deplasări, staţionări în zone periculoase
• -comunicări accidentogene
• -deplasări sub efectul propulsiei şi sub efectul gravitaţiei
• -surpări
• -căderi de la înălţime
• -căderi de obiecte
• -manipularea mecanică
• -deplasări sub efectul gravitaţiei
• -temperatura şi umiditatea aerului
• -calamităţi naturale
30
PRINCIPALELE FAZE DE EXECUŢIE ALE UNUI ŞANTIER DE
CONSTRUCŢII:
• LUCRĂRI DE COFRARE ŞI ARMARE BETOANE
• LUCRĂRI DE TURNARE BETON
• LUCRĂRI DE ÎNCHIDERI
Se execută: -zidarii(clasice,BCA)
-pereţi metalici
-sisteme de pereţi din sticlă
2.LUCRĂRI DE ÎNVELITORI
RISCURI SPECIFICE FAZELOR DE EXECUŢIE GENERATE DE
-manipularea manuală a maselor
-căderea de la înălţime şi de la acelaşi nivel
-electrocutare
-căderi de obiecte
-manipulări mecanice de materiale
-căderi de la acelaşi nivel
-neutilizarea echipamentelor de protecţie
-substanţe chimice
-efort fizic
-căderea de la înălţime
-manipularea manuală a materialelor
-căderi de obiecte
-deplasări sub efectul gravitaţiei
-neutilizarea ehcipamentelor de protecţie
-căderea de la înălţime
-căderi de obiecte
-manipularea manuală şi mecanică
-neutilizarea echipamentului de protecţie
3. LUCRĂRI DE MONTAJ INSTALAŢII DE ALIMENTARE
-canalizări, racorduri de gaze, apă , electrice, sanitare, încălzire
4. LUCRĂRI DE IZOLAŢII TERMICE ŞI HIDROIZOLAŢII
-la clădiri
-la terase circulabile sau necirculabile
5. LUCRĂRI DE FINISAJE
-zugrăveli
-placări
-compartimentari cu gips-carton
31
6. LUCRĂRI DE AMENAJARE ŞI PARCĂRI INTERIOARE
RISCURI SPECIFICE FAZELOR DE EXECUŢIE GENERATE DE
-căderea de la acelaşi nivel
-manipularea manuală a maselor
-agent termic
-căaderea de la înălţime
-manipularea manuală
-substanţe chimice
-căaderea de la acelaşi nivel
-manipularea manuală
-substanţe chimice
-efort fizic
-căderea de la acelaşi nivel
-utilizarea unor echipamente de muncă inadecvate
-metode de lucru greşite
32
CAPITOLUL IV: RISCURI ERGONOMICE COMUNE FAZELOR
DE EXECUŢIE DIN ŞANTIER
MANIPULAREA MANUALĂ A MASELOR

RISCURI:
1. De accidentare
• Accident lombar: lumbago, hernie discală, ruptură musculară
• Strivire, rănire, tăiere sau arsură, datorate masei musculare
• Cădere cu entorsă sau fractură
2. De îmbolnăvire:
Lombalgii, artroză, sciatică, hernie discală
Oboseală musculară
Afecţiuni osteomusculo articulare
ACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ
1. LEGEA 319/2006 securităţii şi sănătâţii în muncă
2. HG 300/2006
3. HG 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru locul de muncă
pentru manipularea maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în
special de afecţiuni dorsolombare
pentru utilizarea de câtre lucrători a echipamentelor individuale de
protecţie la locul de muncă
Măsuri de prevenire nr.1:
• Alegerea de sisteme de depozitare care permit apucarea şi
depozitarea fără ca obiectele să fie deplasate in prealabil:rafturi
cu adâncime compatibilă cu dimensiunile obietelor
• Organizarea corespunzătoare a deplasârii şi transportului
materialelor pe verticală utizând dispozitive şi utilaje de ridicat
• Menţinerea curăţeniei şi degajarea materială de pe sol,
prevederea unor containere pentru deseuri
• Amenejarea căilor de acces
• Evitarea denivelărilor
• Prevederea mijloacelor de transport cu sisteme care permit
reducerea efortului de încărcare/descărcare
33
• Organizarea activitâţii:
• Reducerea frecvenţei şi duratei manipulărilor
• Reducerea cantitâţii de mase manipulate
• Scurtarea distanţei de transport
• Alternarea sarcinilor cu altele
• Organizarea de pauze pentru relaxare şi recuperare după eforturi
prelungite sau importante
• Organizarea ratională a fluxului de aprovizionare cu materii şi
materiale
• Pregătirea intervenţiilor pe şantier pentru a limita improvizaţiile şi
întârzierile
• Evitarea organizării de posturi de muncă isolate
• Prevederea de EIP: mânusi, centură lombară
• Formare şi instruire privind:
-Gesturi şi poziţii de muncă, amenajarea posturilor de muncă,
economia de mişcări
-Organizarea muncii: constituirea echipelor de lucru
-Utilizarea şi întreţinerea mijloacelor tehnice ajutătoare
-Folosirea adecvată a mijloacelor de protecţie colectivă şi
individuală
34
CAPITOLUL V: LEGI HOTĂRÂRI DE GUVERN, ORDINE,
STANDARDE ARMONIZATE PRIVIND SECURITATEA ŞI
SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ, APLICABILE PE ŞANTIER
LEGI:
- LEGEA 319/2006
- LEGEA 10/1995
HG 300/2006
pentru locul de muncă
2. HG 1051/2006 privind cerinţele de securitate şi sănătate pentru
manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători,
în special de afecţiuni dorsolombare
pentru utilizarea de câtre lucrători a echipamentelor individuale de
protecţie la locul de muncă
4. HG 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de
securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă
pentru utilizarea în muncă de câtre lucrători a echipamentelor de
muncă.
PRESCRIPŢII TEHNICE
În activitatea unui şantier, utilizarea maşinilor de ridicat este
permanentă, complexă şi în condiţiile de tip “unicat”. Aplicarea şi
respectarea “Prescripţiilor tehnice R1, ISCIR”este obligatorie.
STANDARDE DE REFERINŢĂ
Domeniul construcţiilor beneficiază de o serie de standarde de
referinţă (SR, SR EN, SR ISO), atât pentru desfăşurarea lucrărilor
specifice, cât şi pentru materialele folosite, echipamentele tehnice şi
testări de rezistenţă şi fiabilitate.
35
CAPITOLUL VI: EXEMPLE DE IDENTIFICAREA A UNUI RISC
SPECIFIC ŞANTIERULUI
PERICOLELE SAU SITUAŢIILE PERICULOASE DIN ŞANTIER

EXEMPLE DE PERICOLE SAU DE SITUAŢII PERICULOASE
CĂDERI DE LA ACELAŞI NIVEL
-sol alunecos (condiţii climatice)
-sol defectuos (gropi, dale sparte)
-pasaje stamte, neasigurate
-locuri slab iluminate
CĂDERI DE LA ÎNĂLŢIME
-utilizarea scĂrilor cu defecte, f ără asigurare
-acces neasigurat la pârţile înalte ale construcţiei
-utilizarea defectoasă a schelelor, esafodajelor
-utilizarea mijloacelor improvizate
-neutilizarea echipamentelor individuale de protecţie
EXEMPLE DE MĂSURI DE PREVENIRE
PROTECŢII COLECTIVE
-organizarea judicioasă a circulaţiei angajaţilor
-întreţinerea solului, menţinerea curăţeniei, ordinii
-degajarea şi iluminarea pasajelor
-realizarea mijloacelor colective de protecţie (balustrade, mână
curentă, schele)
EXEMPLE DE RISCURI CAUZATE DE ECHIPAMENTELE DE MUNCĂ
RISCURI MECANICE:
-deplasări sub efectul gravitaţiei (răsturnare, patinare)
-deplasări sub efectul propulsiei(frâne defecte, comenzi greşite), mişcări
disfuncţionale (spargerea unei conducte sub presiune, pornire accidentale
ale unor mecanisme)
RISCURI TERMICE:
-temperatura coborâtă a obiectelor (manipularea ţevilor), flăcări,
flame
RISCURI ELECTRICE:
-curentul electric prin atingere directă sau indirectă (existenţa unor
legături electrice improvizate, lipsa legăturii la impământare)
EXEMPLE DE MĂSURI DE PREVENIRE:
-aplicarea prevederilor şi prescripţiilor, tehnice şi organizatorice din
legislaţia şi standardele de referinţă în vigoare.
-alegerea şi întreţinerea echipamentelor tehnice adecvate, organizarea
36
judicioasă a transportului intern
EXEMPLE DE RISCURI GENERATE DE NEPURTAREA ECHIPAMENTULUI
INDIVIDUAL DE PROTECŢIE
Lucrul simultan pe verticala construcţiei, pe diverse nivele, nepurtarea
căştii de protecţie, căderea de materiale, scule
Trecerea de pe schelă pe o zonă neprotejată, fără asigurare în centură
Urcarea (coborârea ) la locul de muncă, aflat la înălţime fără asigurare
Utilizarea schelei descompletate, fără podine, fără scări între nivele,
fără balustrade
Efectuarea manipulârii de materiale, manual, fără EIP
EXEMPLE DE MĂSURI DE PREVENIRE
-dotarea locurilor periculoase cu mijloace colective de protecţie:
balustrade, rampe sau pasarele cu mână curentă, schele complete.
-dotarea şi purtarea EIP: cască, încălţâminte cu bombeu întărit,
palmare, centură complexă după caz de prevnire a câderii în gol
EXEMPLE DE RISCURI ERGONOMICE- MANIPULAREA MANUALĂ A
MASELOR
POZIŢII DE MUNCĂ FORŢATE, VICIOASE
• Alecat excesiv
• Mâini întinse deasupra capului/înainte
• Ghemuit
• În genunchi
• Muncă statică
• Postura şi menţinerea unui nivel constant de forţă
• Munca repetitivă
• Ciocânire
• Perforare
• Vopsire
• Transport cărămizi, ţigle
• Mişcări necesitând forţa excesivă
• Compresie locală prin unelte sau suprafeţe de lucru
• Unghiuri ascutiţe
• Suprafeţe dure, rugoase
EFORT FIZIC INTENS
• Mase voluminoase, grele, greu de apucat, cu centrul de greutate situat
excentric
• Sol alunecos, cu neregulitâţi
• Constrângeri ale activitâţii
CONDIŢIILE MEDIULUI DE MUNCĂ
• Temperatura, umiditate, curenţi de aer
37
•Vibraţii
FACTORI INDIVIDUALI DE RISC
• Inaptitudine fizică
• Echipament de lucru necorespunzâtor
• Lipsa formârii şi informârii
EXEMPLE DE MĂSURI DE PREVENIRE:
-eliminarea necesitâţii operaţiilor de MMM din faza de proiectare
-mecanizarea unor operaţii/alegerea de mijloace mecanizate adaptate
sarcinii de muncă şi caracteristicilor masei
-utilizarea unor mijloace tehnice ajutâtoare: ventuze mobile, platforme
elevatoare, cărucioare, cricuri, leviere
-amenajarea posturilor de muncă: înăţime corespunzâtoare a
planurilor de lucru,
-spaţiu de lucru degajat, unelte concepute ergonomic
-utilizarea de containere, ambalaje, produse care să nu depăşească
masa de manipulat maximă admisă
-alegerea de sisteme de depozitare care permit apucarea şi depozitarea
fără ca obiectele să fie deplasate în prealabil: rafturi cu adâncimea
compatibilă cu dimensiunile obiectelor,cu înăţime de minimum 40 de cm,
maximum 160 cm; depozitarea obiectelor grele la înalţimea de 80 de cm
-organizarea corespunzâtoare a deplasârii şi transportului materialelor
pe verticală utilizând dispozitive şi utilaje de ridicat (macarale, căruciare
elevatoare, etc)
-menţinerea curâţeniei şi degajarea materialelor de pe sol, prevederea
unor containere pentru deseuri
-amenajarea căilor de acces
-evitarea denivelărilor (trepte, pante)
-prevederea mijloacelor de transport cu sisteme care permit reducerea
efortului de încărcare/descărcare: rampe escamontabile, braţ de încărcare
auxiliar, etc
ORGANIZAREA CORESPUNZÂTOARE ACTIVITÂŢII:
• reducerea frecvenţei şi duratei manipulărilor
• reducerea cantitâţii de mase manipulate
• scurtarea distanţelor de transport (puncte de preluare a materialelor,
colactare şi evacuare a deseurilor)
• alternarea sarcinilor cu altele care nu implică MMM
• organizarea de pauze pentru relaxare şi recuperare după eforturi
prelungite sau importante
• organizarea raţională a fluxului de aprovizionare cu materii prime şi
materiale: cantităţi necesare, aprovizionare ritmică, urmărire termene
38
de livrare
• pregâtirea intervenţiilor pe şantier pentru a limita improvizaţiile şi
întârzierile
• evitarea organizârii de posturi de muncă isolate
• prevederea de EIP (mânuşi, apărători genunchi, centură lombară)
• Formare şi instruire privind:
o gesturile şi poziţiile de muncă, amenajrea posturilor de lucru,
economia de miscări;
o organizarea muncii:constituirea echipelor de lucru, polivalentă
în activitate;
o utilizarea şi întreţinerea mijloacelor tehnice ajutătoare;
o folosirea adecvată a mijloacelor de protecţie colectivă şi
individuală.
CAPITOLUL VII: DIRECŢII DE ACŢIUNE ÎN DOMENIUL
39
PREVENIRII ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI A
ÎMBOLNĂVIRILOR PROFESIONALE
• identificarea Şi evaluarea situaţiilor de lucru periculoase şi a riscurilor

de accidentare şi avarie existente şi/sau potenţial existente;
• gestionarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
• identificarea posibilităţilor tehnice de optimizare a modului de
efectuare a lucrărilor din punct de vedere al riscurilor generate;
• asigurarea stabilităţii forţei de muncă şi acontinuităţii acesteia;
• conştientizarea angajatorilor cu privire la necesitatea respectării
măsurilor de securitate şi a măsurilor de securitate precum şi a
măsurilor care influenţează incidenta meseriilor cu risc ridicat;
• creşterea exigenţei în ceea ce priveşte latura educaţională în vederea
conştientizării pericolelor şi creşterii capacităţii de prevenire a
riscurilor;
• efectuarea de verificări privind instruirea lucrătorilor, cu precădere la
schimbarea locului de munca;
• funcţionarea efectivă a Comitetului de Securitate şi Sănătate în
Muncă;
• utilizarea corectă a fondurilor alocate securitâţii şi sănătâţii în muncă;
• întocmirea PLNULUI DE SECURITATE, pentru şantier şi pentru
anumite lucrări complexe.
PLANUL DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE
40
Răspunde: BENEFICIARUL LUCRĂRII sau
MANAGERUL DE PROIECT
Elaborat de :COORDONATORUL DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE
Planul de securitate şi sănătate trebuie:

a) Să precizeze cerinţele de securitate şi sănătate aplicabile pe şantier;
b) Să identifice riscurile ce pot apare;
c) Să indice măsurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea
riscurilor;
d) Să conţină măsuri specifice de prevenire în cazul lucrărilor care implică
riscuri specifice
Planul de securitate şi sănătate trebuie să conţină:

• informaţii de ordin administrativ, durată estimată a lucrărilor şi
volumul de mână de lucru;
• măsuri generale de organizare a şantierului stabilite de managerul de
proiect şi coordonatorii de securitate;
• identificarea riscurilor şi descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri;
• măuri specifice de securitate (protecţii colective şi individuale) pentru
lucrări care prezintă riscuri:
• amenajarea şi organizarea şantierului, obiectivele edilitar-şanitare,
materiale şi echipamente de muncă prevăzute de antrepenori şi
subantrepenori pentru lucrările proprii;
• măsuri de coordonare stabilite de câtre coordonatorii de securitate şi
obligaţiile care decurg;
• măsuri generale pentru asigurarea menţinerii ordinii pe şantier;
• indicaţii practice privind acordarea primului ajutor şi evacuarea
persoanelor;
• obligaţii care decurg din interfaţa activităţilor şantierului cu
vecinătâţile.
CAPITOLUL VIII: EXEMPLIFICĂRI ORIENTATIVE
41
EXEMPLIFICĂRI ORIENTATIVE PRIVIND:
- IDENTIFICAREA RISCURILOR PROFESIONALE,
SPECIFICE FAZELOR DE EXECUŢIE ALE UNUI ŞANTIER;
- PRESCRIPŢIILE TEHNICE DE REFERINŢE APLICABILE
PENTRU PREVENIREA MANIFESTĂRII RISCURILOR;
- MĂSURILE DE PREVENIRE PROPUSE A FI APLICATE, ÎN
CONDIŢIILE CONCRETE ALE SITUAŢIEI CARE A
GENERAT RISCURILE IDENTIFICATE.
FAZA DE EXECUŢIE PE ŞANTIER:
42
1.PROIECTARE, ORGANIZARE DE ŞANTIER
RISCURI POTENŢIALE:
-omiterea necesarului de material, echipamente de muncă, finanţări
pentru faze/operaţii de şantier
-existenţa unor deficienţe privind trasarea căilor de circulaţie,
depozitări de materiale pe locul unor lucrări ulterioare, neprevederea
unor echipamente de lucru adecvate, dimensionarea greşită a dotărilor
sociale şi administrative
REFERINŢE:
• Legea nr.10, Calitatea în construcţii, Cap III Prescripţii minime de
securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile, Cap VII
• Legea 10 Cap II, secţiunea 2: Prescripţii minime de securitate şi
sănătate pentru şantierele temporare sau mobile, Cap V.
MĂSURI DE PREVENIRE:
-elaborarea documentaţiei de execuţie de către proiectant cu
verificarea de câtre beneficiar şi managerul de proiect;
-participarea, în faza de proiectare, a coordonatorului de securitate şi
elaborarea planului de securitate şi sănătate
-redactarea şi verificarea, conform Legii 10, privind Calitatea în
Construcţii, a proiectului general al construcţiei, responzabilizarea
managerului de proiect, a şefului de şantier, a antreprenorului (general), a
coordonatorului în materie de securitate şi sănătate (faza de proiectare şi faza
de execuţie)
2. LUCRĂRI DE FUNDAŢII
RISCURI POTENTIALE:
-tensiuni în pereţii fundaţiei, datorate vecinătâţilor, risc de deformare,
surpare
-surpare, cădere în gol, deversare
-cădere de la înălţime, surpare
-căderea de materiale de lucru, avarierea conductelor, cablurilor
subterane
REFERINTE:
• prescripţii minime de securitate şi sănătate pentru şantiere temporare
sau mobile, Anexa IV, secţiunea II
• instrucţiuni proprii de securitate pentru lucru la înălţime
• instrucţuni proprii de securitate pentru activităţile de îmbunătâţiri
funciare şi irigaţii
• instrucţiuni proprii de securitate pentru lucrări de reparaţii,
consolidări, demolări şi translaţii de clădiri
43
• prescripţii minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare
sau mobile, anexa IV, B, secţiunea 2, pct 5, pct 10
sau mobile, anexa IV, secţiunea 2, pct.8.
-asigurarea pereţilor fundaţiei prin sprijiniri din inventar sau calculate
şi executate special;
-asigurarea peretelui spre vecinătâţi prin turnarea unui sprijin
suplimentar şi, după întârire, continuarea lucrărilor pentru fundaţie
-pentru lucrări de săpături şi sprijiniri trebuie întocmit un plan de
securitate care va cuprinde: precizari asupra straturilor, a existenţei apelor
subterane, a existenţei unor cabluri electrice, conducte de apă sau gaze,
măsuri tehnico-organizatorice conforme realitâţii zonei de lucru, modul de
asigurare a asistenţei tehnice pe durata lucrărilor, avertizarea lucrătorilor în
privinţa pericolelor existente
-prevenirea surpării prin aşezarea unei prelate pe suprafaţa înclinată,
taluzată, adiacentă fundaţiei;
-montarea unei balustrade continue, nivelul superior al confrajului,
deplasabilă cu cofrajul, rezistentă la o eventuală deplasare de pământ;
-pentru deplasarea lucrătorilor pe latura lungă a construcţiei,
neprotejată de balustradă, aceştia vor purta echipament individual de
protecţie, specific căderii în gol, ancorat pe suport flexibil, cu disipator de
energie
-respectarea planului de execuţie şi în special, planului de securitate
-executarea unor lucrări numai sub supravegherea de specialitate
-alegerea unui echipament indivdual de protecţie corespunzâtor
condiţiilor concrete de lucru
-ancorarea sigură, verificarea schelelor, esafodajelor, elemnetelor de
cofrare
3. LUCRĂRI DE COFRAJE
RISCURI POTENTIALE:
-căderea de la înălţime, cădere de obiecte
REFERINŢE:
sau mobile, anexa IV, secţiunea 2, pct.4 , pct.5
• instrucţiuni proprii pentru lucrul la înălţime
-asigurarea cu balustrade de protecţie pentru tot perimetrul existent
-asigurarea, contra căderii în gol, a deschiderilor ferestrelor, a zonei
casei scării,etc
44
-amplasarea, în consolă, deasupra zonei cieculate, a plaselor
(copertine) de protecţie înpotriva căderilor de obiecte (scule, materiale, etc)
-semnalizarea zonelor periculoase, marcarea acestora, iluminarea de
protecţie şi de avrtizare pe timp nefavorabil (întunecos)
4. LUCRĂRI ÎN SUBTERAN
-degajări de noxe, surpări, căderi de obiecte, calitate scăzută a aerului
de respirat
REFERINŢE:
sau mobile, anexa IV
-evaluarea condiţiilor concrete privind calitatea rocilor, straturilor
adiacente lucrării şi adoptarea măsurilor respective;
-analiza posibilitâţilor de emanare gază sau vapori toxici şi prevederea
de măsuri şi sisteme de protecţie pentru lucrători
-demararea lucrărilor numai după ce s-au verificat toate condiţiile
reale de lucru şi s-au asigurat echipamentele corespunzâtoare
5. LUCRĂRI DE COFRARE - TURNARE
-căderi de la înălţime, riscuri legate de manipularea manuală şi
mecanică de materiale
REFERINŢE:
• instrucţiuni proprii de securitate pentru lucrul la înăţtime
• instrucţiuni proprii de securitate pentru prepararea, transportul şi
turnarea betoanelor şi executarea lucrărilor de beton armat şi
precomprimat
• instrucţiuni proprii de securitate pentru manipularea, transportul prin
purtare şi cu mijoace nemecanizate şi depozitarea materialelor
• prescripţii tehnice ISCIR, maşini de ridicat
-realizarea schelelor pentru accesul la locul de muncă conform
planului de montare conceput în funcţie de formă şi dimensiunile concrete
ale cifrajului.
-schela trebuie să fie dotat cu scara de acces pe nivele, balustrade de
protecţie, borduite la nivelul de lucru, ancorată şi sprijinită exterior datorită
formei construcţiei;
-amplasarea unei platforme de lucru pentru facilitarea manipulărilor
manuale de materiale;
45
-utilizarea tipului constructiv de echipament de muncă, adecvat formei
construcţiei, pentru manipularea mecanică a materialelor
6. LUCRĂRI DE COFRARE – LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII
METALICE (SUDURI)
-căderi de la înălţime, riscuri generate de manipulări de materiale,
neutilizarea EIP-urilor
REFERINŢE:
• instrucţiuni proprii de securitate pentru lucrul la înălţime
sau mobile, anexa IV
-realizarea protecţiilor colective – esafodaje pentru accesul la locul de
muncă sau utilizarea unei nacele dimensionate corespunzâtor pentru
facilitarea manipulărilor manuale de materiale şi a montajului;
-utilizarea tipului constructiv de echipament adecvat formei
construcţiei, pentru manipularea mecanică a materialelor;
-funcţie de modul de lucru adoptat, utilizarea EIP corespunzâtor
7. LUCRĂRI SPECIALE - PASARELE
-organizarea defectuoasă a lucrăriilor având în vedere vecinătâţiile
şantierului
-folosirea improvizaţiilor pentru demarcarea zonelor periculoase
-asigurarea improprie a accesului la înălţime (scări improvizate,
neasigurate)
-lipsa semnalizărilor de securitate
-cădere de la înălţime
-deplasări datorate gravitaţiei
-căderi de obiecte
-contururi intepatoare
REFERINŢE:
sau mobile (planul de securitate)
• instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate pentru exploatarea şi
întreţinerea drumurilor şi podurilor;
• prescripţii PT R1, Colecţia ISCIR
46
-realizarea unei demarcaţii efective între zona şantierului şi vecinătâti
(panouri continue, rezistente la şocuri)
-semnalizarea zonei de interferenţă între şantier şi vecinătâti (atât ziua
cât şi noaptea);
-utilizarea unui echipament de lucru adecvat accesului în siguranţă a
lucrătorului la locul intervenţiei
-asigurarea mijloacelor colective de protecţie (patforma de lucru,
schela, balustrade);
-utilizarea echipamentelor de lucru (maşini de ridicat) conform
prescripţiilor ISCIR;
-adoptarea unui mod de lucru care să evite situaţiile periculoase
(“mustăţile” de fier beton îndoite)
8. LUCRĂRI SPECIFICE – FINISĂRI DE FAŢADĂ
-deplasări datorate gravitaţiei
-căderi de obiecte
-neasigurarea protecţiei zonelor învecinate
-influenţe ale agenţilor climaterici (vânt, ploaie, temperaturi ridicate)
REFERINŢE:
• instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate pentru lucrările de zidărie,
montaj prefabricate şi finisaje în construcţii;
• prescripţii PT R1, Colecţia ISCIR
-asigurarea mijloacelor colective de protecţie adecvate (patformă
autoridicatoare, lift de materiale);
-utilizarea echipamentelor de lucru (maşini de ridicat) conform
prescripţiilor ISCIR;
-purtarea EIP
9. LUCRĂRI DE MONTAJ-SOLUŢII TEHNICE PENTRU
ASIGURAREA ÎMPOTRIVA CĂDERII DE OBIECTE
-deplasări sub efectul gravitaţiei (căderea de obiecte în zone de
vecinătate
REFERINŢE:
• instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate pentru lucrul la înălţime
-adoptarea soluţiilor tehnice care să elimine pericolele de accidentare
47
-prevederea unei podine rezistente dotată cu consola (copertina) din
plasă de sarmă pentru prevenirea căderii de obiecte, scule, materiale, în zone
din vecinătatea şantierului
10. LUCRĂRI DE MONTAJ-SOLUŢII TEHNICE PENTRU
ASIGURAREA STABILITĂŢII ECHIPAMENTELOR TEHNICE (DE
LUCRU)
-deplasări sub efectul gravitaţiei (răsturnare maşinilor de ridicat)
REFERINŢE:
• prescripţii PT R1 Colecţia ISCIR
-adoptarea soluţilor tehnice în conformitate cu prescripţiile ISCIR;
-ancorarea, pe durata lucrărilor, a macaralei turn de structură de
rezistenţă a clădirii
11. LUCRĂRI DE TURNARE CU POMPA DE BETON
-desprinderea elementelor pompei de beton;
-improscarea cu beton
REFERINŢE:
• instrucţiuni proprii de securitate pentru prepararea, transportul şi
turnarea betoanelor şi executarea lucrărilor de beton armat şi
precomprimat
-înainte de introducerea betonului în conductă se vor verifica toate
îmbinările şi racordurile pompei
-în timpul curăţarii lucrătorii vor fi îndepărtaţi la o distanţă de cel
puţin 10 m de conducte, iar în faţa orificiului de evacuare se va monta o
aparatoare înclinată
12. FINISARE TENCUIRE FAŢADĂ EXTERIOARĂ
-cădere de materiale sau cădere de obiecte de la înălţime
REFERINŢE:
• instucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrul la
înălţime
-montarea de schele exterioare metalice cu balustrade în dreptul
golurilor;
48
-podine rezistente la greutatea omului şi a materialelor care urmează
să fie puse in operă;
-să se evite lucrul concomitent pe aceeaşi verticală a mai multor
lucrători
-utilajele pentru prepararea mortarului şi pentru executarea tencuielii
vor avea verificate înpămantarea şi alimentarea electrică
13. LUCRĂRI DE ÎNVELITORI
-cădere de materiale de la înălţime
-arsuri cu bitum fierbinte pentru izolaţii hidrofuge
REFERINŢE:
• instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate pentru lucrări de reparaţii
şi demolări în construcţii
-montarea de schele exterioare cu balustrada depăşind marginea
acoperişului;
-astereala rezistentă la greutatea angajatului şi a materialelor. Pe ea se
vor monta paltforme speciale;
-încălzirea bitumului folosit la realizarea izolaţiilor hidrofuge se va
face în spaţii deschise;
-se vor lua măsuri contra incendiilor
14. FINISĂRI ÎN CONSTRUCŢII ZIDĂRII INTERIOARE
-cădere de la înălţime pe scările de acces
-cădere de la acelaţi nivel
-cădere de materiale (în cap, pe maini sau pe picioare)
REFERINŢE:
• instrucţiuni proprii pentru lucrul la înălţime
• intrucţiuni proprii pentru lucrări de finisări în construcţii
• instrucţiuni proprii pentru manipularea şi transportul prin purtarea de
materiale
-scările duble şi simplu rezemate să fie asigurate contra răsturnarii
-curăţarea căilor de acces de materiale şi fără denivelări
-să se evite lucru concomitent pe acceaşi verticală a mai multor
lucrători
49
-manipularea manuală a materialelor să se facă coordonat şi să se
evite suprasolicitarera organismului
15. FINISĂRI- LUCRĂRI DE GIPS CARTON
-cădere de la înălţime (scări şi schele interioare)
-rănirea mainilor cu sculele acţionate electric (bormaşina, flex) sau
manuale
REFERINŢE:
• instrucţiuni proprii pentru lucrări de finisări în construcţii
-scările duble şi simplu rezemate să fie asigurate contra răsturnarii
-schelele interioare din aluminiu trebuie să aibă la partea superioară
balustrade şi scări de acces
-se vor folosi unelte manuale cu mânere bine fixate, netede şi cu
pârţile tăietoare protejate
-se vor verifica echipamentele portabile înainte de începerea lucrului
sau să nu prezinte defecte (cabluri întrerupte, sisteme de protecţie,
protectori)
CAPITOLUL IX: RESPONSABILITĂŢI ÎN CONFORMITATE CU

PRESCRIPŢIILE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE
PENTRU ŞANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE
50
• beneficiar (investitor) - orice persoană fizică sau juridică pentru care
se execută lucrarea şi care asigură fondurile necesare realizării
acesteia;
• manager de proiect - orice persoana fizică sau juridică, autorizată în
condiţiile legii şi desemnată de către beneficiar, însărcinată cu
organizarea, planificarea, programarea şi controlul realizării lucrărilor
pe şantier, fiind responsabilă de realizarea proiectului în condiţiile de
calitate, costuri şi termene stabilite;
• proiectantul lucrării - orice persoană fizică sau juridică competentă
care, la comanda beneficiarului, elaborează documentaţia de
proiectare;
• şef de şantier - persoană fizică desemnată de către antreprenor să
conducă realizarea lucrărilor pe şantier şi să urmărească realizarea
acestora conform proiectului;
• antreprenor (constructor, contractant, ofertant) - orice persoană
fizică sau juridică competentă care execută lucrări de construcţii-
montaj, în baza unui proiect, la comanda beneficiarului;
• subantreprenor (subcontractant) - orice persoană fizică sau
juridică care îşi asumă contractual faţă de antreprenor sarcina de a
executa lucrări de construcţii-montaj de specialitate, prevăzute în
proiectul lucrării;
• coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata
elaborării proiectului lucrării - orice persoană fizică sau juridică
competentă, desemnată de către beneficiar şi/sau de către managerul
de proiect pe durata elaborării proiectului, având atribuţiile prevăzute
la art. 54;
• coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata
realizării lucrării - orice persoană fizică sau juridică desemnată de
către beneficiarul lucrării şi/sau de către managerul de proiect pe
durata realizării lucrării, având atribuţiile prevăzute la art. 58.
SISTEMUL DE MUNCĂ
EXECUTANTUL
SARCINA DE MUNCĂ
MIJLOACELE DE PRODUCŢIE
MEDIUL DE MUNCĂ
51
EXECUTANTUL
Omul implicat nemijlocit în realizarea sarcinii de muncă
SARCINA DE MUNCĂ
Totalitatea acţiunilor pe care le efectuează executantul în vederea realizârii
scopului sistemului de muncă
Totalitatea mijloacelor de muncă: (clădiri, instalaţii, maşini, unelte, mijloace
de transport) şi a obiectelor muncii: materii prime, produse intermediare)
MEDIUL DE MUNCĂ
Ambianţa în care executantul îşi desfăşoară activitatea
FACTORI DE RISC ÎN SISTEMUL DE MUNCĂ
Factori de risc proprii executantului

Factori de risc proprii sarcinii de muncă
Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
Factori de risc proprii mediului de muncă
Factori de risc proprii executantului

• Erori de recepţie, prelucrare şi interpretare a informaţiei
• Erori de decizie
• Erori de execuţie
• Erori de autoreglaj
Factori de risc proprii sarcinii de muncă
• Operaţii, reguli, procedee greşite, absenţa unor operaţii, metode de
muncă necorespunzătoare
• Supradimensionarea cerinţelor impuse executantului
Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
• Risc mecanic
• Risc termic
• Risc electric
• Risc chimic
• Risc biologic
Factori de risc proprii mediului de muncă
• Abateri sub formă de depăşiri ale nivelului sau intensitâţii funcţionale
a parametriilor specifici: microclimat, zgomot, vibraţii, noxe chimice,
radiaţii, iluminat
52
• Acţiunea factorilor poate conduce fie la vătâmarea violentă a
organismului fie la afecţiuni ale organismului, în prim caz survine un
accident de muncă, iar în al doilea boală profesională
EXEMPLIFICĂRI ORIENTATIVE
53
MUNCITOR ÎN CONSTRUCŢII
NECALIFICAT
PROCESUL DE MUNCĂ
Procesul de muncă pentru MUNCITOR ÎN CONSTRUCŢII –

NECALIFICAT constă în executarea lucrărilor de construcţii care nu
necesită calificare (ex: încărcare – descărcare şi transport materiale de
54
construcţie şi utilaje, prepararea betonului şi mortarului, executare de
săpături, nivelări, compactări, etc)
ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ

EVALUAT
MIJLOACE DE PRODUCŢIE
-Polizor unghiular (flex) de diferite tipuri, diemnsiuni şi puteri;
-Bormasină rotopercutoare, pickhammer;
- Malaxor pentru produse beton sau mortar;
- Ciocan, spit, daltă, ruletă, prelungitor pentru energie electrică ;
- Roabă, targă;
- Lopată, cazmă, tarnacop, grablă, sapă, matură;
- Foarfecă pentru tăiat oţel beton;
-Scară, schelă;
- Etc.
SARCINA DE MUNCĂ
-Aprovizionează locurile de muncă cu materiale necesare pentru
desfaşurarea activităţii de producţie (scânduri, cărămidă, beton, mortare,
armături metalice, etc);
- Manipulează diverse materiale de construcţie şi echipamente
tehnice;
- Execută lucrări de terasamente – săpătură, nivelare, compactare, etc;
- Prepară şi transportă beton şi mortar pentru zidărie şi tencuială;
- Toarnă beton conform documentaţiei de execuţie şi îl vibrează;
- Ajută dulgherul la operaţia de cofrare şi decofrare;
- Ajută fierarul betonist la manipularea armăturilor din oţel beton;
- Leagă sarcina în cârligul macaralei;
- Participă la lucrări de demolare a construcţiilor şi instalaţiilor;
- Nu permite accesul persoanelor străine în zona de lucru;
- Controlează periodic şi utilizează corect echipamentele tehnice;
- Foloseşte optim timpul de lucru pentru încadrarea în termenele
stabilite pentru execuţia lucrării;
- Răspunde de calitatea lucrărilor executate;
- Are obligaţia de a menţine sculele în stare bună de funcţionare şi
anunţă superiorul pentru eventualele deteriorări ale acestora;
- Participă la activităţile colective ale echipei;
- Aduce la cunoştinţa şefului de echipă sau şefului de punct de lucru
orice neregulă întălnită în cadrul procesului de eexecuţie;
55
- Execută măsuri tehnico-organizatorice de preîntâmpinare a
accidentelor tehnice şi de optimizare a activităţii, conform
dispoziţiilor primite;
- Intervine prompt pentru limitarea efectelor în cazul situaţiilor de
urgenţă;
- Are obligaţia de a purta echipamentul individual de protecţie;
- Respectă legislaţia şi instrucţiunile de securitate în muncă şi situaţii
de urgenţă;
- Respectă prevederile Regulamentului Intern
- Răspunde la toate solicitările şefului direct legate de activitatea
postului;
- Se prezintă la serviciu odihnit şi fără să fi consumat băuturi
alcoolice :
- Nu părăseşte locul de muncă fără acordul şefului direct ;
- În timpul serviciului sunt interzise discuţiile care nu au legătură cu
îndeplinirea obligaţiilor şi atribuţiilor de serviciu;
- Participă la toate formele de instruire :
• profesională;
• privind securitatea în muncă (instrucţii introductiv generale
la locul de muncă, periodic şi pentru lucrări speciale) ;
• privind situaţiile de urgenţă (SU)
MEDIUL DE MUNCĂ
Muncitorul în construcţii - necalificatul îşi desfăşoară activitatea atât în
spaţii acoperite (clâdiri noi) cât şi în aer liber
Lucrul pe şantier este caracterizat prin :
• temperaturi scăzute iarna şi ridicate vara;
• curenţi de aer;
• intemperii (ploaie, vânt, viscol, etc);
• zgomot de fond generat de utilaje pentru construcţii;
• pulberi rezultate în urma preparârii betoanelor, mortarelor şi
efectuării curâţeniei
FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI

FACTORI DE RISC MECANIC
- Prindere, strivire membre superiaore la manipularea materialelor de
construcţii sau la deservirea echipamentelor de muncă (organe de maşini în
mişcare, dispozitive);
56
- Lovire de câtre vehicule (auto sau utilaje pentru construcţii) care se
deplasează sau execută manevre în şantier;
- Cădere liberă de obiecte (scule, materiale, echipamente, etc) de la
înălţime;
- Pericol de prăbuşire (ex: prăbuşirea peretelui sau planşeului în cazul
lucrărilor de demolare, prăbuşirea cofrajelor la decofrarea planşeului etc)
-Cădere de la înălţime datorită scărilor (schelelor) necorespunzâtoare;
- Surparea pereţilor transeei sau gropii (lipsa sprijinirilor) îndeosebi în
cazul executării lucrărilor de săpătură;
- Pericol de lovire, tăiere, înţepare, membre superioare şi inferioare la
contactul cu suprafeţe periculoase;
- Proiectare de particule în ochi – ex: la utilizarea flexului pentru
tăiere sau polizare, la spargerea manuală cu daltă a peretelui sau planşeului,
etc;
- Vibraţii excesive la lucrul cu pickhammerul;
- Electorcutare prin atingere directă, indirectă – ex: lucrul cu
echipamente electrice defecte.
FACTORI DE RISC TERMIC
- Arsură termică ex: la manipularea bitumului fierbinte, lucrul cu foc
deschis, etc;
FACTORI DE RISC ELECTRIC
- Electrocutarea prin atingere directă, indirectă – ex: lucrul cu
echipamente electrice defecte.
FACTORI DE RISC CHIMIC
-Lucrul cu substanţe iritante (ciment, var, ipsos, etc) care
deshidratează pielea, o crapă şi poate provoca alergii.
MEDIUL DE MUNCĂ
FACTORI DE RISC FIZIC
- Temperatură ridicată sau coborâtă a aerului, în funcţie de anotimp la
lucarări în aer liber;
- Zgomot sub limita maximă admisă, datorat funcţionârii utilajelor de
construcţii;
- Intemperii (vânt, viscol, ploaie) la lucrul în aer liber;
-Existenţa pulberilor pneumoconiogene – ex : la prepararea betonului
sau mortarului, transportul cimentului şi varului, la efectuarea curăţeniei, etc
-Gaze sau vapori toxici şi inflamabili ex : vopsirea în spaţii închise
FACTORI DE RISC PSIHOSOCIAL
57
- Relaţii de muncă necorespunzâtoare (necooperarea, antipatie,
invidie) ;
SARCINA DE MUNCĂ
CONŢINUT NECORESPUNZÂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ
- Succesiunea greşită a operaţiilor – datorită în general a slabei
pregătiri teoretice şi profesionale, precum şi fluctuaţiei mare de personal.
SUPRASOLICITAREA FIZICĂ
- Efort fizic frecvent şi prelungit în timpul executării lucrărilor ex:
transportul materialelor de construcţii, prepararea betonului, executarea de
lucrări de terasament, etc;
- Poziţii de lucru fortaţe ex: aplecat, în genunchi, lucru la înălţime, în
şanţuri, etc
EXECUTANT
ACŢIUNI GREŞITE
- Organizarea necorespunzâtoare a locului de muncă de ex: lipsa
imprejmuirii zonei de lucru, indicatoare, etc
- Executarea operaţiilor de întreţinere şi curăţire a utilajului în timpul
funcţionării;
- Nesincronizarea de operaţii de ex: la manipularea materialelor lungi
sau grele;
- Executarea de lucrări periculoase, din proprie iniţiativă care nu fac
obiectul sarcinii de muncă de ex: intervenţia la instalaţia electrică;
- Deplasări sau staţionări în zone periculoase de ex: în raza de acţiune
a utilajelor de construcţii;
- Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, dezechilibrare, alunecare;
- Cădere de la înălţime – prin păşire în gol (de ex: goluri
neîmprejmuite)
- Accidente de traseu - pe durata şi traseul deplasării normale de acasă
la serviciu şi invers;
- Prezentarea la lucru în condiţii psiho-fiziologice necorespunzâtoare
(oboseală, boală, lucrul sub influenţa alcoolului):
- Comunicări şi glume accidentogene.
OMISIUNI
- Omiterea unor operaţii cu scopul de a uşura munca în detrimentul
securitâţii lucrătorului;
- Neutilizarea echipamantelor de protecţie colectivă sau a
echipamentelor de protecţie individuală.
58
LUCRĂRI DE DRUMURI ŞI PLATFORME
PROCESUL DE MUNCĂ
Procesul de muncă pentru EXECUTANTUL DE DRUMURI ŞI
PLATFORME constat în executarea urmâtoarelor lucrări principale:
59
spargere beton, aşternere balast, nivelare, compactare de monatre borduri,
betonare, asfaltare.
ELMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ

EVALUAT
- Autobasculante;
- Buldoexcavator – cu echipamente: cupă pentru săpat, cupă pentru
încărcat, lamă pentru nivela, lame pentru stivuitor;
- Cilindru compactor, mai compactor, placă vibratoare;
- Compresor de aer, pickhammer;
- Vibratoare interne pentru beton;
- Longrine pentru cofrat betonul;
- Grindă vibratoare pentru nivelat betonul;
- Bormaşina rotopercutoare;
- Ciocan, spit, daltă, ruletă, prelungitor pentru energie electrică;
- Roabă, targă;
- Lopată, cazmă, tarnacop, greblă, sapă, mâtură, etc;
- Cherestea pentru cofraje;
- Etc.
SARCINA DE MUNCĂ
ATRIBUŢII
- Organizează locul de muncă – execută împrejmuirea zonei de lucru
cu panouri sau cu bandă, montează semne de circulaţie, etc;
- Dirijează circlaţia din apropierea zonei de lucru;
- Aprovizionează locurile de muncă cu materiale necesare pentru
desfăşurarea activităţii de producţie (longrine, cherestea, borduri, beton,
armături metalice, etc);
- Manipulează diverse materiale de construcţie şi echipamante de
muncă;
- Execută lucrări de terasamente – săpătură, aşternere balast, nivelare,
compactare, etc;
- Montează borduri din beton;
- Execută lucrări de pavaj cu piatră de râu, granit sau cu dale din
beton;
- Prepară şi transportă beton;
- Toarnă beton conform documentaţiei de execuţie şi îl vibrează;
- Leagă sarcina în cârligul macaralei ;
- Participă la lucrări de demolare a construcţiilor şi instalaţiilor;
60
- Nu permite accesul persoanelor strâine în zona de lucru;
- Controlează periodic şi utilizează corect echipamantele de muncă;
- Foloseşte optim timpul de lucru pentru încadrarea în termenele
stabilite pentru execuţia lucrării;
- Are obligaţia de a menţine sculele în stare bună de funcţionare şi
anunţă superiorul pentru eventualele deteriorări ale acestora;
- Participă la activităţile colective ale echipei;
- Aduce la cunoştinţa şefului de echipă sau şefului de punct de lucru
orice neregulă întâlnită în cadrul procesului de execuţie;
- Execută măsuri tehnico-organizatorice de preîntâmpinare a
accidentelor tehnice şi de optimizare a activităţii, conform
dispoziţiilor primite;
- Intervine prompt pentru limitarea efectelor în cazul situaţiilor de
urgenţă;
- Are obligaţia de a purta echipamentul individual de protecţie;
RESPONSABILITĂŢI
- Răspunde de calitatea lucrărilor executate;
- Respectă legislaţia şi instrucţiunile de securitate în muncă şi situaţii
de urgenţă;
- Respectă prevederile Regulamentului Intern;
- Răspunde la toate solicitările şefului direct legate de activitatea
postului;
- Se prezintă la serviciu odihnit şi fără să fi consumat băuturi
alcoolice :
- Nu părăseşte locul de muncă fără acordul şefului direct ;
- În timpul serviciului sunt interzise discuţiile care nu au legătură cu
îndeplinirea obligaţiilor şi atribuţiilor de serviciu;
- Participă la toate formele de instruire :
• profesională;
• privind securitate în muncă (instrucţii introductiv generale la
locul de muncă, periodic şi pentru lucrăari speciale) ;
• privind situaţiile de urgenţă (SU)
MEDIUL DE MUNCA
Executantul de drumuri si platforme isi desfasoara activitatea in aer liber
Lucrul pe santier este caracterizat prin :
• temperaturi scazute iarna si ridicate vara;
• curenti de aer;
• intemperii (ploaie, vant, viscol, etc);
61
• zgomot de fond generat de utilaje pentru constructii;
• pulberi rezultate in urma prepararii betoanelor, mortarelor si
efectuarii curateniei
FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI

FACTORI DE RISC MECANIC
- Prindere, strivire membre superioare la manipularea materialelor de
construcţii sau la deservirea echipamentelor de muncă (organe de maşini în
mişcare, dispozitive);
- Lovire de câtre vehicule (auto sau utilaje pentru construcţii) care se
deplasează sau execută manevre în şantier;
- Căderea liberă de obiecte (scule, materiale, echipamente, etc) de la
înălţime;
- Surparea pereţilor tranşeei, gropilor sau taluzului (lipsa sprijinirilor)
îndeosebi în cazul executării lucrărilor de săpătura;
- Pericol de lovire, tăiere înţepare, membre superioare şi inferioare la
contactul cu suprafeţe periculoase;
- Proiectarea de particule în ochi de ex: la utilizarea flexului pentru
tăiere sau polizare, la spargerea betonului, etc;
- Vibraţii excesive la lucru cu pickhammerul sau maiul compactor;
FACTORI DE RISC TERMIC
- Temperatura coborâtă a obiectelor în special iarna;
- Arsură termică de ex la manipularea bitumului fierbinte, a asfaltului,
etc
FACTORI DE RISC ELECTRIC
- Electrocutarea prin atingerea directă, indirectă de ex. Lucrul cu
echipamante electrice defecte.
- Lucrul cu substanţe iritante (ciment, beton) care deshidratează
pielea, o crapă şi poate provoca alergii.
MEDIUL DE MUNCĂ
FACTORI DE RISC FIZIC
-Temperatura ridicată sau coborâtă a aerului, în funcţie de
anotimp la lucrări în aer liber;
- Zgomot, datorat funcţionării utilajelor de construcţii;
- Intemperii (vânt, viscol, ploaie) la lucrul în aer liber;
62
- Existenţa pulberilor pneumoconiogene de ex. la prepararea
betonului, la terasamente, la efectuarea curăţeniei,etc.
FACTORI DE RISC BIOLOGIC
- Contaminarea cu ciuperci, bacterii sau viruşi datorită igienei
insuficiente la locul de muncă;
FACTORI DE RISC PSIHOSOCIAL
- Relaţii de muncă necorespunzâtoare (necooperare, antipatie,
invidie);
SARCINA DE MUNCĂ
CONŢINUT NECORESPUNZÂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ
- Succesiunea greşită a operaţiilor – datorită în general a slabei
pregătiri teoretice şi profesionale, precum şi a fluctuaţiei mari de personal.
SUPRASOLICITAREA FIZICĂ
- Efort fizic şi prelungit în timpul executării lucrărilor de ex:
transportul materialelor de construcţii, prepararea betonului, executarea de
lucrări de terasamente, etc;
- Poziţii de lucru fortaţe de ex: aplecat, în genunchi, lucru la înăţtime,
în şanţuri, etc.
LUCRĂTOR
ACŢIUNI GREŞITE
- Organizarea necorespunzâtoare a locului de muncă de ex: lipsa
împrejmuirii zonei de lucru, indicatoare, etc
- Executarea operaţiilor de întreţinere şi curăţire a utilajului în timpul
funcţionării;
- Nesincronizarea de operaţii de ex: la manipularea materialelor lungi
sau grele;
- Executarea de lucrări periculoase, din proprie iniţiativă care nu fac
obiectul sarcinii de muncă de ex: intervenţia la instalaţia electrică;
- Deplasări sau staţionări în zone periculoase de ex: în raza de acţiune
a utilajelor de construcţii;
- Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, dezechilibrare, alunecare;
- Cădere de la înălţime – prin păşire în gol (de ex: goluri
neîmprejmuite)
- Accidente de traseu - pe durata şi traseul deplasării normale de acasă
la serviciu şi invers;
- Prezentarea la lucru în condiţii psiho-fiziologice necorespunzâtoare
(oboseală, boală, lucrul sub influenţa alcoolului):
- Comunicări şi glume accidentogene.
63
OMISIUNI
- Omiterea unor operaţii cu scopul de a uşura munca în detrimentul
securităţii lucrătorului;
- Neutilizarea echipamentelor de protecţie colectivă sau a
echipamentelor de protecţie individuală.
64

Curs Coordonator SSM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Coordonator SSM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS COORDONATOR ÎN MATERIE DE

CAPITOLUL I : LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ REFERITOARE LA

CAPITOLUL II: INTRODUCERE

CAPITOLUL III: PREZENTAREA PRINCIPALELOR FAZE DE

CAPITOLUL IV: RISCURI ERGONOMICE COMUNE FAZELOR DE

CAPITOLUL V: LEGI, HOTĂRÂRI DE GUVERN, ORDINE,

CAPITOLUL VI: EXEMPLE DE IDENTIFICAREA A UNUI RISC

CAPITOLUL VII: DIRECŢII DE ACŢIUNE ÎN DOMENIUL

CAPITOLUL VIII: EXEMPLIFICĂRI ORIENTATIVE

CAPITOLUL IX: RESPONSABILITĂŢI ÎN CONFORMITATE CU

Pentru aplicarea reglementărilor la securitatea şi sănătatea în muncă în

Termenii şi expresiile definite în cadrul art.4 al HG 300/2006:

a) şantier temporar sau mobil, denumit în continuare şantier, - orice

Lucrările de construcţii şi inginerie civilă care sunt realizate pe şantiere,

Cerinţele legate de coordonarea în materie de securitate şi sănătate sunt

3. Atunci când la realizarea lucrărilor pe şantier participă mai mulţi

Instrumentele coordonării în materie de securitate şi sănătate

Cerinţele legate de realizarea PLANULUI DE SECURITATE ŞI

Categoriile de lucrări care implica riscuri specifice pentru securitatea şi

Planul de securitate şi sănătate trebuie să conţină cel putin următoarele:

1. Dosarul de intervenţii ulterioare trebuie să cuprindă:

În cadrul acestui suport de curs continuăm abordarea aspectelor legate de

OBLIGAŢIILE LUCRĂTORILOR INDEPENDENŢI sunt următoarele:

În vederea menţinerii securitâţii şi sănătâţii pe şantier, lucrătorii

CE ESTE ŞI DE CE ESTE NECESAR COORDONATORUL ÎN

Sectorul construcţiilor reprezintă un sector a cărui activitate are o

ACTIVITATEA PE ŞANTIERELE DE CONSTRUCŢII SE

MANIPULAREA MANUALĂ A MASELOR

PERICOLELE SAU SITUAŢIILE PERICULOASE DIN ŞANTIER

CAPITOLUL VII: DIRECŢII DE ACŢIUNE ÎN DOMENIUL

• identificarea Şi evaluarea situaţiilor de lucru periculoase şi a riscurilor

PLANUL DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE

Planul de securitate şi sănătate trebuie:

Planul de securitate şi sănătate trebuie să conţină:

CAPITOLUL VIII: EXEMPLIFICĂRI ORIENTATIVE

FAZA DE EXECUŢIE PE ŞANTIER:

CAPITOLUL IX: RESPONSABILITĂŢI ÎN CONFORMITATE CU

FACTORI DE RISC ÎN SISTEMUL DE MUNCĂ

Factori de risc proprii executantului

Factori de risc proprii executantului

Procesul de muncă pentru MUNCITOR ÎN CONSTRUCŢII –

ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ

FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI

ELMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ

FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI

S-ar putea să vă placă și