stapan. Ghita infelege c4 nu poate rémane la han daca nu se face si om al lui Lica si, de aceea, accepta compromisul, pentru a-i fi pe moment bine. A doua ipostaza a personajului este cea dilematica, deoarece carciumarul simte cum igi fac loc in sufietul sau framantarile si zbaterea intre doua dorinte contradictori: aceea de a ramane om cinstit si cea de a se Imbogat usor alaturi de Lica. Sfasiat de trairi contradictoril, acesta se instraineaza treptat de Ana, se inchide in sine, devine mohorat. isi iese din fire, are gesturi brutale fata de sotie, pe care pana atunci o ocrotise, e dur si cu copii. La un moment dat, chiar ajunge sé regrete cd are familie si copii, pentru c& nu Poate risca indeajuns ca sa se imbogateasca alaturi de Lica Doua secvente semnificative pentru constructia personajului, pentru firea slaba si pentru degradarea sa moral severa, sunt marturia de la proces si uciderea Anei 0 scena semnificativa in economia nuvelei, cAnd criza morala atinge cote maxime, este cea a procesulul prezentat in detaliu de Slavici, cu mérturile fiecaruia dintre inculpati: Lica neaga tot cea ce declaraserd cellalti iar Ghita isi da seama ca marturille tuturor duc spre condamnarea lui Buza-Rupta ¢i a lui Saila Boarul, In acest context, depozitia lui Ghitd devine decisiva pentru stabilirea verdictulul in procesul de la Ineu. Desi este convins de nevinovatia lor, el nu le ia apararea. Mai mult, cArciumarul sustine in fata autoritatilor c& Lica si-a petrecut noaptea la han. Declaratia lui mincinoasa contribuie semnificativ la eliberarea Samadaulul gi la condamnarea subalternilor acestuia. © alta ipostaza, atingand suprema imoralitate, apare cAnd Ghitd este dispus s8-si sacrifice sotia pentru a da Pe Lica pe mana lui Pintea, la sarbatorile Pastelui. Dezgustata de lasitatea sotului, pe care Tl consider 0 muiore imbracata in haine barbétesti, Ana i se daruieste Samadaului. In acest timp, solul ei plecase sé-| anunte pe Pintea © Lic este la Moara cu noroc, cu banii insemnati. Intorcéndu-se la carciuma, Ghita este cuprins de remuscari Pentru ca o aruncase pe Ana in bratele Samadaului si-i marturiseste c& plecase sa-| caute pe Pintea, pentru a-1 prinde pe Lica cu galbenii arendasului. In culmea deznadejdii, o ucide, chinuit de vinovatie. La randul lui, este ucis de Raut, din ordinu! lui Lica. Nuvela ilustreaza in acest punct teza conform cdreia inclcarea normelor atrage pedeapsa destinului In concluzie, nuvela Moara cu noroc de loan Slavici este o scriere realista al cdrei protagonist are 0 conditie dramatica, determinata de slabiciuni si de iluzi, de alegeri incorecte si de infruntarea destinului. Slavici se foloseste de acest personaj masculin pentru a transmite si proba teza morala @ cumpataii TESTUL 19 Subiectul | nic an (50 de puncte) A 1. Sensul secventei este ne-a insofit, ne-a acompaniat. 6 puncte 2. Un personaj din opera iui Mihai Eminescu este sarmanul Dionis, 6 puncte 3. Eminescu se remarca fizic datorita priviri sale romantice, aparent pierdute: cu acea privire vaga gi ratacitd, care-i era caracteristica, 6 puncte 4. Eminescu se apropie sufleteste de Creanga, deoarece amandoi aveau idealuri gi preocupari comune, dar gi acelasi mod de viata simplu. 6 puncte 5. Creangai se caracterizeaza prin modestie, prin felul simplu de a vorbi si de a gandi. Prin modestia sa autentica fi CAgtiga lui Eminescu prietenia. lon Creanga nu-si uitd niciodata originile taranesti, dimpotriva, le evocd, mandrindu-se cu ele. Pentru Creanga a fi modest inseamna a fi cinstit fafa de sine gi fata de ceilalfi.. 6 puncte B. 20 puncte Conceptia despre lume reprezinta un set de principii, de valori si de credinte, care ne orienteaza existenta. in opinia mea, pe baza similitudinilor sau a suprapunerilor acestora se stabilesc totdeauna prieteniile. In primul rand, conexiunea interumand se realizeazé mai puternic si mai rapid atunci cand viata este privita si trata la fel, atunci cand indivizi se gasesc de aceeasi parte a baricadei, Practic, prietenia devine o zona de siguranta, unde omul se retrage pentru a se simti Infeles si alinat, unde disputele dispar si unde se instaleaza bucuria. De pildd, Creanga si Eminescu se imprietenesc ugor, avand in comun traiul simplu, pasiunea pentru literatura si pentru spiritul romanesc. Toate acestea definese conceptia lor despre lume si functioneaza ca niste fire nevazute care fi leaga strans. In al doilea rand, conceptia comuna despre lume statoriceste prietenia. Cand viata este privta prin lentie dferit, par confictele si tensiunile, nicidecum armonia. Un exemplu concludent este chiar proverbul roménesc: .Cine se aseamana se aduna’, care face referie la importanta asemanarilor dintre prieteni, Prietenia ca forma superioara de conexiune fntre oameni provine din apropierea lor de gndire si de simtie. Tn conctuzie, nu putem ramane Intro relatie de prietenie daca viziunile, valorie $i aspiratile nu coincid. Pe drumul Veli se poate merge impreuna numai daca destinatia este comund. 218 Limba $i literatura romdnd. Ghid complet pentru Bacalaureat