(10 puncte) fragmentu: dat se formuleazé ideea poetica a schimbarii anotimpurilor, a ciclurilor naturii. Fenomenele jorologice sunt definite metaforic: Din caier incAlcit de nouri/ toarce vantul/ fire lungi de ploaie. Delicata primavara fre de la inceput suficienta forta pentru a se impune in fafa ierni, Lucian Blaga deseneaza, cu ajutorul epitetului luratici fulgi si al personificari -e sili, un tablou de naturé la inceput de primavara, fadar, prin intermediul figurilor de stl anterior enuntate, care conduc la imagini artistice predominant vizuale, n Blaga se dovedeste un spirit atent la mersul timpului, la schimbare. Cititorul este invitat s& asiste la lupta fe primavard si iarna jectul al Il-lea ean ____(0.de puncte) Particularitafi ale unui text narativ de G. Calinescu (Enigma Otilie/) ioada interbelicd este una de diversitate la toate nivelurile, fapt vizibil prin coexistenta unor directii epice fe. Astfel, Rebreanu ilustreazéi in opera sa un realism dur, obiectiv, in timp ce Sadoveanu opteaza pentru un ism cu substrat mitic, iar G. Calinescu se las atras de influenta balzaciana. Acesta din urma respinge Stianismul si opteaza pentru modelul realist balzacian, epic si obiectiv, de facturd clasicista. Balzacianismul nului este evidentiat mai ales la nivel tematic: istoria unei mosteniri, cAreia i se asociazé lupta pentru inavutire Jatia de paternitate. Totusi, scriitorul roman se detaseaz4 de Balzac prin atitudinea comic-parodica si prin jarea grotescului in portretul personajelo blicat in 1938, romanul Enigma Otilie! apare la sfarsitul perioade interbelice, find ilustrativ pentru modul in romancierul isi tradeaza formatia de critic literar, c&ci comentariul viel Infatisate in roman trece inaintea viet Tipologic, este un roman realist prin tema sociala a burgheziei citadine, prin tehnica detaliului, prin tipologia najelor si prin perspectiva narativa obiectiva. Are si elemente moderne, ce tin de constructia personajulu ipal, precum reflectarea poliedrica si comportamentismul. Enigma Ottliei este un roman citadin, o veritabila & a burgheziei bucurestene de la inceputul secolului XX, ce surprinde efectele banului ca forma de pervertire #8 @ individului jul este un element paratextual, care ofera cititorului un orizont de asteptare. Initial, acesta a fost Parintif Oil. til, pentru c& fiecare dintre personaje determina soarta orfanei Otlia, ca niste fi, Til final focalizeaza pe tehnica modemé a oglinzilor paralele, prin care este realizat personajul feminin, titular. ra este alcatuita din douazeci de capitole, organizate pe mai multe planuri: unul al iubiri dintre Felix gi Otilia. alt pian, al competitiei pentru mostenirea averii lui Costache, desfasurat in jurul clanului Tulea. pitul probeaza caracterul b wicarea cadrului temporal - intr-o seard de la Inceputul 1909 — si spatial - strada Antim si arhitectura casei lui mos Costache ~, ca si prin prezentarea detaliata a ipalelor personaje. alul este i onflictului. Simetria incipitulul cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii feasei lui mos Costache, din perspectiva lui Felix, In momente diferite ale existentei sale, in adolescenta si dup& ani rinand prozei realiste, Enigma Otiliei se caracterizeaza prin prezenta unui narator omniscient si omniprezent, relateaza faptele la persoana a Ill-a, nonfocalizat. El le stabileste personajelor destinul si le actioneaza tionar, ca pe niste papusi flictele romanului sunt numeroase, puternice si se manifesta in toate planurile narative. Conflictul epic principal Jangeaza intre familia lui Costache Giurgiuveanu, posesorul averii si cea a surorii sale, Aglae Tulea. Din familia pil, Olimpia, Aurica i Tit, si sotul, Simion. In aceasta familie patrunde Stanica Ratiu, in calitate ‘al Olimpiei. Confictele succesorale sunt iscate in jurul averii lui mos Costache. Acestora li se adauga un conflic vit din competitia nedeciarata dintre tanarul Felix si maturul Pascalopol pentru dragostea Otilei i4 secvente relevante pentru problematica si pentru alcatuirea carti sunt descrierea camerel Otiliel si rea lui Pascalopol cu Felix, in tren yera ei, cu rochii aruncate peste tot, cu romane frantuzesti deschise sau azvarite la intamplare, depune fie pentru stilul de viata lsat in voia hazardulul gi pentru personalitatea ei provocatoare, libera si dezinhibata. tele risipite prin odaie — oglinzi mobile, pal, panto, sticlute de parfum -, toate traduc preocuparea ei pentru fe si cochetaria ferinina, Ajungand intmplator acolo, Felix are revelatia complexitati interioare a Otiliei oasele volume de poezie si partituri atesta preocupaiile ei intelectuale, afirma temperamentul ei artistic. ide-a doua secventa semnificativa este cea din finalul romanului, in care Pascalopol i! intalneste intémplator ix si, cu acest prilej, i-0 aratd pe Otilia intr-o fotografie, care sugereaza evolutia fetei: Femeia era frumoasa, fine, dar nu era Otiia, nu era fata nebunatica. Un aer de platitudine feminina stingea totul ...] Ce deosebire!