Unitatea de învăţământ: L.T. „G.G.

Longinescu”
Disciplina: Fizică
Nr. ore/an: 32
Nr. ore/săpt: 2
Clasa: a IX-a, Profesională
An şcolar: 2023 – 2024
Profesor: Coman Daniela

Unităţi de Nr.
Competenţe specifice Conţinuturi Săptămâna Exp./Obs.
învăţare ore
MODULUL I
Evaluare initiala Norme de protecția muncii.Evaluare inițială 1 S1
Principiile opticii geometrice 1 S2
Reflexia luminii 1 S3
Refracția luminii 1 S4
Aplicaţii ale reflexiei (oglinzi) 1 S5
Aplicatii 1 S6
Test de evaluare 1 S7

MODULUL II
Lentilele subţiri 1 S8
Formarea imaginilor în lentilele subţiri 1 S9
1 S10
Sisteme de lentile
1 S11
Ochiul
1 S12
Instrumente optice
1 S13
Aplicații 1 S14
Test de evaluare
MODULUL III
 Mișcare şi repaus. 1 S15
Viteza 1 S16
Elemente de
Accelerația 1 S17
cinematică
Aplicații 2 S18-S19
Evaluare 1 S20

MODULUL IV
Mişcarea rectilinie uniformă 1 S21
Mişcarea rectilinie uniform variată 1 S22
Aplicații 2 S23-S24
Evaluare 1 S25
Elemente de
4.1-4.3 Principiul I
statică
Principiul al II-lea 1 S26
Principiul al III-lea 1 S27
Aplicații 1 S28
Test de evaluare 1 S29
MODULUL V
Recapitulare
Aplicații 1 S30
finală

Obs. S31, S32-SA,SV

1.Optică geometrică
1.1.Descrierea şi explicarea într-un limbaj specific a fenomenelor de reflexie, refracţie, a luminii.
1.2.Descrierea şi explicarea principiilor de funcţionare ale unor dispozitive şi aparate optice ce utilizează oglinzi şi lentile.
1.3.Descrierea şi explicarea într-un limbaj specific a propagării luminii prin prisma optică
1.4.Determinarea pe cale experimentală, grafică şi analitică a imaginii unui obiect prin lentilele subţiri
1.5.Identificarea condiţiilor de producere a reflexiei totale
1.6.Identificarea principalelor defecte de vedere şi a modalităţilor de corectare a acestora
1.7.Identificarea unor noţiuni şi caracterizarea unor mărimi fizice utile în studiul opticii geometrice.
1.8.Evidenţierea experimentală a reflexiei şi refracţiei luminii, şi a legilor acestora.
1.9.Rezolvarea unor probleme simple prin aplicarea relaţiilor stabilite între mărimile ce caracterizează diferite sisteme optice cu lentile.
1.10.Explicarea formarii imaginii în aparatul foto şi în microscop

2. Principii şi legi în mecanica clasică

2.1.Descrierea şi explicarea într-un limbaj specific a mişcării corpurilor folosind mărimile fizice vectoriale viteză şi acceleraţie;
2.2.Identificarea condiţiilor in care un corp poate fi descris ca un punct material;
2.3.Evidenţierea modurilor observabile in care se manifesta inerţia corpurilor;
2.4.Generalizarea şi extrapolarea rezultatelor observaţiilor experimentale în formularea principiului I;
2.5.Evidenţierea faptului că starea mecanică a corpurilor poate fi modificată ca urmare a unei interacţiuni şi ca interacţiunea este o proprietate
măsurabilă a tuturor fenomenelor fizice;
2.6.Identificarea modului in care inerţia corpurilor influenţează efectul interacţiunii acestora;
2.7.Identificarea relaţiei cauzale dintre forţă şi acceleraţie şi a faptului că pe durata unei interacţiuni asupra fiecărui corp acţionează câte o forţă;
2.8.Determinarea caracteristicilor perechi de forţe care există într-o interacţiune;
2.9.Generalizarea rezultatelor observaţiilor experimentale în formularea principiului al II-lea şi al III-lea al mecanicii;
2.10.Rezolvarea unor probleme simple prin aplicarea în diferite situaţii a principiilor II şi III ale mecanicii newtoniene;
2.11.Evidenţierea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare, în domeniul elastic;
2.12.Generalizarea rezultatelor observaţiilor experimentale în formularea legii lui Hooke;
2.13.Identificarea forţei care tinde să readucă corpul în starea nedeformată ca fiind forţa elastică;
2.14.Interpretarea diagramei dependenţei efortului unitar de alungirea relativă pentru diferite materiale;
2.15.Modelarea interacţiunii dintre corpurile legate prin fire utilizând tensiunea;
2.16.Rezolvarea unor probleme simple prin aplicarea în diferite situaţii a legii lui Hooke;
2.17.Descoperirea pe cale experimentală a legilor frecării la alunecare;
2.18.Rezolvarea unor probleme simple prin aplicarea în diferite situaţii a legilor frecării la alunecare;
2.19.Analizarea diferenţelor dintre frecarea statică şi frecarea cinetică precum şi a rolului frecării în tehnică şi activitatea cotidiană;
2.20..Evidenţierea faptului că toate corpurile din Univers se atrag cu o forţă care depinde de masele corpurilor şi de distanţa dintre ele;
2.21.Interpretarea greutăţii ca forţa de atracţie universală manifestată în vecinătatea Pământului;
2.22.Evidenţierea faptului că interacţiunea gravitaţională se transmite prin câmp;
2.23.Interpretarea acceleraţiei gravitaţionale ca intensitate a câmpului gravitaţional;

3. Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanica clasică

3.1.Identificarea condiţiilor în care o forţă efectuează un lucru mecanic şi a condiţiilor în care energia mecanică se conservă;
3.2.Explicarea semnificaţiei fizice a puterii şi a randamentului, a relaţiei dintre lucrul mecanic şi variaţia energiei cinetice;
3.3.Calcularea lucrului mecanic efectuat de diferite forţe - greutatea, forţa de frecare la alunecare, forţa elastică - a energiei cinetice şi a energiei
potenţiale gravitaţionale şi potenţiale elastice;
3.4.Rezolvarea unor probleme simple prin aplicarea în diferite situaţii a teoremei variaţiei energiei cinetice şi a legii de conservare a energiei
mecanice;
3.5.Explicarea faptului ca forţa poate avea ca efect modificarea produsului dintre masa şi viteza corpului;
3.6.Identificarea produsului dintre masă şi viteză ca fiind o mărime fizică vectorială numită impuls şi a cărui viteză de variaţie în timp este egală
cu rezultanta forţelor care acţionează asupra corpului;
3.7.Calcularea impulsului punctului material şi a unui sistem de puncte materiale;
3.8.Identificarea condiţiilor în care impulsul total se conservă;
3.9.Rezolvarea unor probleme simple prin aplicarea în diferite situaţii a teoremei variaţiei impulsului şi a legii de conservare a impulsului;

4. Elemente de statică
4.1.Identificarea condiţiilor în care corpurile efectuează o translaţie sau o rotaţie
4.2.Identificarea condiţiilor în care un corp este în echilibru de translaţie sau echilibru de rotaţie
4.3.Rezolvarea unor probleme simple prin aplicarea în diferite situaţii a condiţiilor de echilibru la translaţie sau rotaţie
4.4.Explicarea legăturii între energia potenţială a sistemului, starea de echilibru mecanic şi sensul de evoluţiei sistemului;