ION

LIVIU REBREANU
RELAȚIA ÎNTRE DOUĂ PERSONAJE

Opera literară „Ion” de Liviu Rebreanu este un roman realist de tip obiectiv,
aparținând prozei interbelice. Romanul cuprinde o acțiune desfășurată pe mai multe planuri,
cu un conflict complex și prezența unor personaje numeroase.
Romanul „Ion” se remarcă și prin modul de construcție a personajelor, care
întruchipează adevărate tipologii umane, reprezentative pentru universul rural al epocii.
Personajele principale, Ion și Ana, au o relație bazată pe obsesie și interese, acestea aducându-
le sfârșitul în finalul romanului.
Din punct de vedere social, personajele se situează la polii opuși ai ierarhiei. Ion este
sărac, Ana provine dintr-o familie înstărită. Ion fiind complexat de statului său social, o alege
pe Ana, deși o place pe Florica: „Florica era săracă…Ana avea locuri și case și vite multe.”
Din punct de vedere psihologic, personajele dau dovadă de un caracter slab,
comportamentul lor fiind dictat de obsesii: Ion are o obsesie pentru avere și pământ, pentru
care ar sacrifica orice, iar Ana încearcă obsesiv să-i obțină afecțiunea lui Ion. Protagonistul
profită de slăbiciunea pe care Ana o are pentru el, și o manipulează pentru a-și atinge scopul,
îmbogățirea. Astfel, relația lor devine una de manipulator – manipulat.
Secvența ce descrie o zi de muncă, descrie totodată și caracterul oscilant al lui Ion, în
raport cu Ana și Florica. În timp ce cosea o întâlnește pe Ana, despre care gândește: „Tare-i
slăbuță și urâțică, săraca de ea!” și pe Florica, pe care „O luă în brațe, o strânse și-o înăbuși și
o sărută pe gură cu o patimă sălbatică.”
Caracterul violent al lui Ion, în raport cu Ana, se validează și după ce se căsătorește cu
ea: „cu o poftă neînfrânată ridică mâna și o lovi greu peste obrazul drept”. Chiar și în
momentul în care este pe cale să nască, Ana nu are înțelegere din partea lui Ion:
„- Afurisită muiere! Bombăni Ion…Știe că-i sosește ceasul și vine să fete pe câmp!”
Conflictul central din roman este lupta pentru pământ în satul tradițional, unde
posesiunea averii condiționează respectul. Ion, mândru și orgolios, este pus în situația de a
alege între iubirea pentru Florica și averea Anei. Prin urmare, conflictul exterior, social este
dublat de conflictul interior, de glasul iubirii. Punctul de greutate îl constituie însă, conflictul
dintre Ion și Vasile, în urma căruia, Ana devine o marionetă, găsindu-și, ca singură formă de
salvare, moartea.
Caracterizarea celor doi este făcută atât în mod direct, de către celelalte personaje, cât
și în mod indirect. Ion este caracterizat direct de către Vasile Baciu, care îl numește hoț și
tâlhar, iar Ana este numită de Ion urâtă și slaba. Acțiunile lor și atitudinile creează
caracterizarea indirectă. Ion se degradează pe parcursul căsniciei. La început se arată
binevoitor, dar devine brutal și indiferent, făcând-o pe Ana responsabilă pentru nefericirea lui.
În concluzie, cuplul Ana-Ion, deși un cuplu antipatic, rămân un cuplu românesc
memorabil și monumental, dar supus unui destin tragic, în care nu triumfă nici dragostea, nici
averea.