3.- ASAMBLARI $! AJUSTAJE 3.1.- Asamblari. Asamblarea reprezint& imbinarea mecanica realizaté intre un singur alezaj gi un singur arbore, avand aceeasi dimensiune nominala : Np = Ng = N. ‘Observatie. In cazul cel mai general, pentru asamblari, conditia egalitatii dimensiunilor nominale poate s& nu fie lvatd in considerare. Nofiunea de asamblare apare in productia de unicate, in activitatea de mentenanta / restabilire / reparatii in realizarea prototipurilor etc, Dac Ep > Eg, asamblarea se numeste cu joc (FIG. 3.1.) si se defineste jocul acesteia, dat de J Ep-Eg=E-e. 4.) Daca Eg < Eg, asamblarea se numeste cu stréngere (FIG, 3.2.) si se defineste strangerea acesteia, data de : S=Eq-Ep=e-E. (3.2) Dir relatiile (3.1.) gi (3.2.) rezult& c& strangerea poate fi asimilata cu un joc negativ si invers.Stefan rante si Control Dit na) FIG.3.1.-Asambtare cu joc FIG, 3.2.- Asamblare cu stréngere 3.2.- Ajustaje. La productia de serie si de masa apare problema imbin&rli mecanice a doug muttimi de piese conjugate. Se admite cA fiecare mullime este format din "n” piese. Aceasta problema este asoriald notjunii de ajustaj, definitd ca relatie rezullaté din diferenta dintve dimensiunile efective, dinainte de asamblare, ale pieselér din doug loturi conjugate ce urmeaza a se Imbine reciproc. : Se considera cA mulfimea de alezaje are dimensiunea nominalé Np, toleranta dimensionala Tp si c& multimea de arbori are dimensiunea nominalé Nd = No = N si toleranta dimensionala Tg. Obligativitatea egalit&ti’ dimensiunilor nominale; pentru ajustaje, este implicita. Numdrul realizat de asambl&ri in cadrul unui ajustaj este egal cu "n" si ef corespunde unei situat{i Int&mplétoare la montaj. Numérul teoretic posibil de asamblari realizabile in cadrul unui ajustaj este “nf. Cele “n" asamblari reafizate sau cele “nf asamblari teoretic realizabile materializeazé notiunea de ajustaj 22Stefan RUSU — “Toleyante si Control Dimensional ote de curs” Se poate scrie simbolic : len Aj= UlAs), (3.3.) m Toleranta ajustajului este definita prin : Taj=Tp + Ta (4) Observatie. Deoarece Tp > 0 gi Tg> 0, avem, evident, Taj> 0. Ajustajele pot fi : * cujoc; = cu strangere ; * intermediare 3.2.1,» Ajustaje cu joc. Ajustajele cu joc se definesc prin faptul c& dimensiunea efectiva a oricarui alezaj este mai mare decat dimensiunea efectiva a tuturor arborilor din lotul conjugat de piese. Altfel spus, dimensiunea minima a alezajefor din lotul de piese este intotdeauna ‘superioara sau, cel putin, egala cu dimensiunea maxima a arborilor din lotul conjugat. Ca urmare, rezulté doud consecinte : 1) toate asamblarile realizate sau realizabile sunt sau pot fi numai cu joc ; li) In reprezentarea graficd a abaterilor $i toleranfefor, cémpul de toleran{é al alezejului Tp este in intregime deasupra cémpului similar al arborelui Tg . Jocurile tututor asamblrilor realizate sau realizabile din cadrul ajustajului cu joc sunt cuprinse tntre jocul maxim gi jocul minim (jocurile limité ale ajustajului), date de (FIG. 3.3.): Jmax ® Dmax ~ Amin = (Dinax - NM) - (dmin~ N) = ES-el ~~ (3.5.) 23trol Dimensional — note de curs Jmin = Omin = dmax = (Omin - N) - (dmax - N) = El—es 36) Omax FIG. 3.3.- Ajustaj cu joc. Jocurile se vor reprezenta, conventional, ca asambléri pozitive, deci pozitionate deasupra liniei zero, Toleranta ajustajului cu joc va fi, conform relatiei (3.4.) : Taj = T+ Ta = Dax - Prin + dmax— Admin * Imax Smin. (3.7) caea ce justificd reprezentarea din FIG. 3.3. Partea din dreapta a reprezentarii din FIG. 3.3. 0 vom numi “pagaportu! de calitate” al ajustajului cu joc. Ajustajele cu joc se utilizeazé Ja realizarea unor imbinari mecanice la care, din motive functionale, se impune asigurarea unui joc minim garantat. Asamblarile cu joc, care materializeaz4 ajustajul cu joc, sunt demontabile, funcfioneaz&, de reguld, la temperatura de referinté de 20°C, asigura-migcarea relativa a pieselor conjugate si, in general, cu cél Jmin are valor! mai mari cu atat Taj poate fi mai mare. Exemple de utiizare ajustajelor cu joc : © Imbinarile fus-cuzinet, la cere Jmin se determing din condifia hidrodinamica a lubrifiedi ; 241 RUSU ~ “Tolerante si Control Dimensional ~ note de curs” * roti baladoare pe axele cutillor de viteze eto. Se pot consulta alte exemple de utilizare a ajustajelor cu joc in constructia sistemelor mecanice in lucrarile [2, 3, 6}. 3.2.2.- Ajustaje cu strangere, Ajustajele cu strangere se definesc prin faptui cd dimensiunea efectiva a oricdrui arbore este mai mare dec&t dimensiunea efectiva a tuturor alezajelor din lotul conjugat de piese, Altfel spus, dimensiunea maxima a alezajelor din lotul de piese este Intotdeauna inferioaré sau, cel mult, egala cu dimensiunea minima a arborilor din lotul conjugat. Ca urmare, rezulté doua consecinte : 1) toate asambinie realizate sau realizabile sunt sau pot fi numai cu stréngere; 1), In reprezentarea graficd a abaterilor $i tolerantelor, cémpul de toleran{a al alezajului Tp este in intregime sub cémpu! similar al arborelui Ta . Strangerile tuturor asamblarilor realizate sau realizabile din cadrul ajustajului cu strangere sunt cuprinse Intre stréngerea maxima gi stréngerea minima (strangerile Jimitd ale ajustajului), date de (FIG. 3.4.): 1Smaxl = max — Omin = (dmax~ N) - (min N) = es - EF 3.8.) si \Sminl = dmin - Omax = (Amin - N) ~ (Dmax — N) = ei - ES G9.) Strangerile se vor reprezenta, conventional, ca asambiari negative, deci pozitionate sub liniei zero. Toleranta ajustajului cu stréngere va fi, conform relatiei (3.4.) : Taj ® Tp + Td = Dmax — Din + Imax - Amin = |Smax- Sminl. (3.10.) 25stefan RUSU ~ “Toleran ‘onttrol Dimensional note de curs ceea ce justific8 reprezentarea din FIG. 3.4. Parlea din dreapta a reprezentari din FIG. 3.4. 0 vom numi "pasaportul de calitate” al ajustajulvi cu strangere. Observatie. S-au utilizat noiatille prin modul pentny strangerile limita gi pentru toleranta ajustajului in scopul evitdrii aricarui echivoc posibil, deoarece strangerile pot fi exprimate prin valori negative. conform considerarii lor conventionale drept asamblari negative. Nu vitafi cA toleranta ajustajului nu poate fi decat o marime pozitiva. =I ¢ E o|3 \ ”\Tal_lo \ lw} tal & al \ a | 3 iE Wl Z| o € - a 3s ald oy = FIG. 3.4. Ajustaj cu stréngere, Ajustajele cu stringers se utilizeaza pentru tealizarea unor imbin&ri nedemontabile, capabile 4 transmita un anumit moment de torsiune capabil Mrcap fr a avea loc deplasari reciproce intre piesele conjugate ale imbinarii mecanice gi far a fi necesare elemente suplimentare de asigurare contra acestor posibile deplasari, Notam : [Smeal $(1Smax|+1S in (an) In functie de raportul |Smeql/N, ajustajele cu strngere se pot clasifica, conventional, astfel : 26Montai . ajustaje cu strangere foarte mare, caracterizate prin |Smedi/N = 10.10, folosite pentru transmiterea unor M¢,cap Mari sau foarte mari, in conditii de dinamicitate foarte ridicata ; exemple uzuale : ajustajul rofilor de locomotivé pe axul lor, scaunul supapelor in chiuloasa motorutui, rofi dinate mari cu Mtcap mari sau foarte mari montate permanent pe arbore ; . ajustaje cu strangere mare, la care |Smeal/N = (5...6).10%, utiizate la transmiterea unor Mr,cap mari in conditii de dinamicitate ridicaté sau medie sau a unor Mrcap medii in conditii de dinamicitate foarte ridicata ; exemplu frecvent: c&masi de cilindru in alezajele bloculul motoarelor termice ; ajustaje cu stréngere medie, caracterizate prin |Smedl/N = (3,0...3.5).10°*. folosite la transmiterea unor Mzeap medii in condi de dinamicitate medie sau fidicaté ; exemple uzuale : imbinarea rotorilor pompelor pe axul for, bucge presate in lag&re, capetele de biela ; |. ajustaje cu strdngere usoara, la care |Smed\N = (1...2).10%, destinate b) transmiterii unor Mycap mici, in conditii de dinamicitate sc&zuté ; exemple frecvente : cuzineti montati in corpuri de lagére, semicuplaje montate pe capete de arbori. rea ajustajelor cu stréngere se efectueaz in urmatoarele variante : prin incalzirea alezajului, metodé utilizaté pentru strangeri mari si foarte mari la dimensiuni medii si mari; pentru piese conjugate din ofel nu se va depasi temperatura de 550°...600° pentru a evita procese de recristalizare a structurii metalografic prin récirea arborelui In atmosfera de Nz lichid sau Cz solid, metodé folosita pentru strangeri mari la dimensiuni mici ; 4stefan R “Tolerant yatrol Dimensional ~ note de curs” ¢) prin presarea arborelui in alezaj, varianté utilizat pentru strangeri mici Intr-o gamd targa de dimensiuni ; aceast4 varianté presupune, fns&, ca arborele sé fie prevazut, tehnolagic, obligatoriu, cu o tesituré care s4 favorizeze intrarea centric a arborelui in alezaj gi s& se asigure conditii satistacatoare de lubrifiere a suprafetelor conjugate ale imbindrii Alustajele a) si b) se numesc ajustaje fretate, ajustajele c) se numesc ajustaje presate. La un ajustaj cu strangere, la care, din proiectarea functionala este impus un anumit Mtcap, Cu cat Mr cap este mai mare, cu atat |Sminl trebuie sé fie mai mare, pentru a asigura transmiterea momentului de torsiune impus de c&tre orice asamblare realizaté sau realizabilé din cadrul ajustajului ; pe de alt parte, |Smaxl nu poate depasi o valoare admisibilé spre @ evita aparitia unor microfisuri sau a altor forme de deteriorare @ suprafetelor conjugate. In consecinta, diferenta }Smax - Sminl ate valori, in general, mici. Daca finem seama de relatia (3.10.), rezultd cd tolerantele dimensionale Tp si Ta au valori mici. Se poate, deci, afirma, ca ajustajele cu_strangere sunt, de regula, mai precise decét alte ti, i de ajustaje si cé impun o problematicé tehnologic& de executie mai pretentioasé. Observatie. Din retatile (3.5,}, (3.6.), (3.8.) gi (3.9.), rezultd C& Smax © - Smin $1 C4 Sin = - Jmax, Ceea C2 permite tratarea strAngerilor ca jocuri negative $i invers 3.2.3,- Ajustaje intermediare. Ajustajele intermediare se definesc prin faptul c4 existd o interferenta dimensionala Intre loturile conjugate de piese (FIG. 3.5.). Ca urmare, rezulté doud consecinte : y asambidrite realizate sau reatizabile sunt sau pot fi atat cu foc, cét gi cu stréngere ;Stefan RUSU ~ “Tolerante si Control Dimensional - note de curs” N) in reprezentarea graficd a abaterilor si tolerantelor, cdmpul de toleranta al alezajulul Tp se suprepune partial sau total cu cémpul similar al arboralui Ta. FIG, 3.5.- Suprapunerea partialé sau totals a cémpurilor de toleran{é To $i Ty Asamblérile limita ale ajustajului intermediar sunt date de Jmax, dat de relalia (3.5.) gi de |Smaxl, data de (3.8.), aga dupa cum rezulta din FIG. 3.6. Observatie. In cazul ajustajului intermediar, yom avea, evident, Jmin =,| Smin| = 0. Ajustajéle intermediare pot fi: = cu joc mediu, dac& Jmax > |Smaxl } = simetric, dacd Imax = |Smaxl : * cu stréngere medie, dac& Imax <|Smax| - FIG. 3.6.» Ajustaj intermediarStefan RUSU ~ “Tolerante si Control Dimensional = note de curs” In FIG. 3.6. este reprezentat un ajustaj intermediar cu joc mediu. Este un exercitiu pentru Dvs. s& reprezentafi, similar, un ajustaj intermediar simetric sau cu stringere medie. Toleranta ajustajulul intermediar este data de : Taj = max * | Smax | (3.12.) ceea ce corespunde reprezentarii din FIG. 3.6. Ajustajele intermediare se folosesc pentru realizarea unor imbindri mecanice demontabile fa care trebuie asigurata 0 pozitie reciprocd cat mai precis& a pieselor conjugate, inclusiv centrarea (ghidarea) acestore, sau la care se pretinde 0 capacitate de amortizare a posibilelor migcdri relative Inte cele doua piese conjugate ale imbinarii, In general, cu cat conditile de precizie reiproc sau de centrare sunt mai severe, CU atat [Smax{ are valori mai mari, iar, cu cat num&rul de demontari ale ‘imbinarii este mai mare, cu at&t Jmax este mai mare. Exemple tipice de utilizare a ajustajelor intermediare sunt : * came montate pe ax ; + semicuplaje asamblate pe capete de arbori ; » rofide curea sau roti de lant montate pe arbor ; + roalé melcaté imbinaté pe arbore ; * bolt piston asamblat in piston ; * coroane de rofi dinfate fixate cu suruburi pe butucu! rofil. INTREBARI $! TESTE DE VERIFICARE : 1) Definiti nofianile de “asambiara” gi de “ajustaj” $i preciza{i diferenfe dintre ele. 2) Reprezentati gratic 0 asamblare cu joc $i defini jocul acesteia 30Stefan RUSU = “Tolerante si Control Dimensional ~ note de curs” 3) Reprezentati grafic 0 asamblare cu strangere joc si definiti strngerea acesteia . 4) Unde se utilizeaz8 conceptul de “asamblare” in constructia de masini ? 5) Definti, conform 1SO, nofiunes de ‘ajuusta;” 6) Sesizaji diferenta dintre “asamblare intémplator realizat&” $i “asamblare realizabilé” In cadrul unui aceluiasi ajustaj. Care este numérul de asambiari realizate $i cel de asambiari realizabile la un ajustaj format ain doud foluri de piese conjugate, fiecare lot avand “n" piese ? 7) Ce reprezinté toleranta ajustajului ? 8) Definiti ajustajul cu joc $i dati-i reprezentarea grafic conventionald (inclusiv ‘pagaportut de calitats” al ajustajului) preciznd valorite jocurilor limita. 9) Unde se utilizeazé ajustajele cu joc ? 10) Exempiificati situafii concrete de folosire @ ajustajelor cu joc 11} Defini ajustajul cu sirdngere si defi reprezentarea grafic conventional (inclusiv “pasaportul de calitato” al ajustejulul) preciznd valorile strangerilor limité, 12) Unde se utilizeaza ajustajele cu stréngere ? 13) Cum se clasiticé ajustajele cu stréngere in functie de mérimea raportului |Smudl!N ? Exempiificati fiecare tip clasificat de ajustaj cu stréngere. 14) Cum se monteazé ajustajele cu strangere ? 15) De ce ajustajele ou stréngere pretind o problematicé tehnologicé de execujie mai pretentioas& decat alte tipuri de ajustaje ? 16) Definiti ajustajul intermediar si daji-i reprezentarea graficé conventionalé (inclusiv “pasaportul de calitate” al ajustajului) precizand valorile asamblérilor limits. 17) Unde se utilizeaza ajustajele intermediare ? 18) Exempiificati situalii concrete de folosire a ajustajelor intermediare 19) Cum se clasifica ajustajele intermediare ? 40,025 20) Aveti un lot de alezaje pentru care este presorisé dimensiunea @ 42°25 si un lot de arbor conjugati fa care, analog, avem prescriss dimensiunea 42*0-°12 Ce tip de ajustaj formeazé aceste doud loturi ? Justificati. 21) Fie un Jot de alezaje cx dimensiunea daté in desenul de executie de @ 2573 si un lot de arbori conjugafi cu dimensiunea dat de ® 2530.008 . Poate fi acesta un ajustaj cu stréngere ? Daca @a, de ce ? Dacd nu, de ce?