7.- PRECIZIA POZITIEI RELATIVE A ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE PIESEI In acest capitol va fi analizaté componenta Ey, a erorii totale de prelucrare gi, implicit, preciziei de prelucrare, aga cum au fost ea definit& in cap. 7. Definitia nofiunii de element geometric al piesei este data, de asemenea, in cap. 1. 7.1. Generalitati $i termeni specifici. Precizia de pozitie relativa (reciproca) a elementelor geometrice ale piesei se analizeaz& in raport cu bazele de referinté sau cu pozitia nominaié a elementului respectiv. Baza de referintS constitule un element geometric al piesei, teoretic exact, In raport cu care, prin cote liniare sau unghiulare, se defineste univoc pozifia altor elemente geometrice tolerate ale aceleiasi piese. Reuniunea a dou sau mai multe baze de referinté formeaz4 un element de referinjé combinat pentru un element geometric tolerat gi se numeste sistem de baze de referinfa. Pozitia nominalé reprezint& pozitia unui element geometric (suprafaja, axa, plan de simetrie etc.) determinata prin cote nominale fat& de bazele de referinta. Abaterea de pozitie relativa a elementelor geometrice ale piesei poate fi: 86$lefan RUSU ~ “Tolerante gi Control Dimensional - note de curs” "= abatere de pozitie , definité ca abatere de la pozitia nominal a unei suprafefe , a axei ei, a unui profil sau a unui plan de simetrie fat& de baza de referinjé sau abaterea de la pozitia nominald reciproc& a unei suprafefe, a axelor lor, a unor profile sau a planelor de simetrie ; = abatere de orientare , definita drept abatere de la orientarea nominala a unei suprafefe, a axei ei, a unui profil sau a unui plan de simetrie in raport cu baza de referin{a sau abaterea de la orientarea nominal reciproca a unor suprafete , a axelor lor, a unor profile sau a planelor de simetrie ; = abatere de bétaie , definita ca diferenta intre cea mai mare gi cea mai mic& distant4 de la punctele profilului efectiv ia baza de referinta considerata. Observatie. In. eveluarea abaterilor de pozitie gi de orientare nu se iau tn considerare abalerile de form& macrogeometrica ale suprafe|ei sau ale profilului astfel incat in locul suprafetelor efective se vor folosi suprafetele adiacente (vezi sicap.5). Abaterea limité de pozitie reprezinté valoarea maxim admisibilé a abaterii de pozitie pentru care se mai respecta inc cerintele functionale ale piesei, Definitii analoage se accepta si pentru abaterea limita de orientare si abaterea limita de bataie. Toleranta de pozitie TP constituie zona spatial determinata de abaterile limita de pozitie, definifii similare fiind avansate gi pentru foleranfa de orientare, respectiv pentru toleranja de bataie. Toleranta de pozitie TP poate fi dependentd, dacé marimea zonei spatiale amintite depinde de abaterile dimensionale ale suprafetelor piesei sau independenta, in caz contrar. Pentru ca o pies& s4 corespunda functional cerinfelor impuse este necesar (dar nu $i suficient) ca : AP CTP. 71) unde prin AP s-a notat abaterea de pozitie. 87Stefiin RUSU ~ “Tolerante st Control Dimensional - note de curs" Geometric, cerinfei (7.1.) ii corespunde conditia ca suprafata efectivé (sau un alt element geometric examinat) s aib4 orice pozitie oarecare, dar care s& fie cuprins& tn intregime in zona TP. Abaterile gi tolerantele de pozitie, de orientare gi de bataie ale elementelor geometrice ale pieselor sistemelor mecanice sunt mentionate In TAB. 7.1. TABELUL 7.1, ‘Simbol literal Simbo! Abatere | Toleran{é Denumire abatere Tip abatere aterea de la pozitia nominala Abaterea de la coaxialitate| |concentricitate) Abaterea de la simetrie \baterea de la intersectare baterea de la paralelism baterea de la_perpendiculary tate \Abaterea de la inclinare IBataia radiala IBataia frontala 7.2. Exemple de abateri de la pozitia relativa a elementelor geometrice ale piesel. A) La piesa cu alezaj, din FIG. 7.1., suprafata frontalé dreapta a bozajului trebuie 84 fie perpendicularé, din cerinfe functionale gi tehnologice, pe axa alezajului D(Tp). Verificarea cerintei de perpendicularitate se realizeaz cu un calibru special cu dom de centrare gi furcd de contact (FIG..7.1.). Daca la intrarea dumnului calibrului in alezajul 88Stefan RUSU ~ “Tolerante si Control Dimensional ~ note de curs” D(Tp), cele doua t&lpi ale'furcii intr simultan in contact cu fata frontalé a bozajului, atunci se admite cd aceasta fatéi este perpendiculard pe axa alezajului D(Tp), respectiv abaterea de la perpendicularitate APd = 0. Dac&, in timp ce talpa B este tn contact cu fata frontala examinaté, la talpa B’ se observa o fantd de lumina de grosime 4, atunci exist o anumitd abatere de la perpendicularitate intre cele doug elemente geometrice yerificate. In general, cu cat marimea J a fantei va fi mai mare, cu att se poate aprecia ¢& abaterea de la perpendicularitate APad va fi mai mare. CALIBRU FIG. 7.1... Masurarea abateri de la perpendicularitate dintre fata frontalé a bozajului si axa alezajului cu ajutorul unui calibru special. Dar marimea ¢ este influentata de jocul existent intre alezajul D(Tp) gi dornul d¢(Tac), deci de marimea abaterilor dimensionale ale celor dou suprafete. Ca urmare a acestui joc J dornul poate intra Inclinat la verificare, aga dupa cum se poate observa din FIG. 7.2., rezultand o informatie eronatd privind reala abatere de la perpendicularitate existent Intre cele doud elemente geometrice examinate. 89Stefan RUSU - “Toleraute si Control Dimensional ~ note de curs” In consecinté, in acest exemplu, toleranta de la perpendicularitate este o toleranté dependenté gi ea se mentioneaz, in desenul de executie a piesei, prin simbolul m. FIG. 7.2 Posibila Inclinare la agezarea domnutui de contro! in alezajut piesel. B) Fie arborele cu flangé din FIG. 7.3. la care suprafata frontal a discului flangei trebuie s& fie, din motive functionale, perpendicular pe axa A a fusului arborelui in limitele unei abateri inaxime de la perpendicularitate de 0,12 mm, Semnificatia acestei restricfii de precizie de pozitie este data in continuare. Se definesc doué plane 174 si 12 riguros perpendiculare pe axa A gi distantate intre ele cu 0,12 mm, Planele 7 si 72 reprezinté suprafetele corespunzAtoare abaterilor limita de pozitie, iar zona spatialé marginité de cele doud suprafete constituie zona tolerantei TPd. Piesa corespunde functional daca suprafata efectiva Ser ia orice pozitie oarecare cu singura conditie ca nici un punct al suprafefei Ser 84 nu p&raseaascd zona tolerantei TPd. Marimea abaterii efective de la perpendicularitate APd se determina cu ajutorul unui ceas comparator ce executa deplaséiri radiale ca in FIG. 7.3., indicatiile acestuia find independente atat de abaterile dimensionale ale diametrului fusului, cat gi de cele ale 90.tefan RUSU — “Toleran, mtrol Dimensional — note de curs’ diametrului discului. Ca urmare, toleranta de Ja perpendicularitate, aici exempiificata, este 0 folerana independenta. FIG. 7.3.- Toleranja de la perpendiculanitate independents. C) Intr-o piesa tip placa trebuie executatd o gaurd de trecere D(Tp). Pozitia nominala 0-0’ a axel gdurii este definita prin cotele nominale a(Ta) si (Tp) fata de bazele de teferinté BR1 (care se admite c4 elimina trei grade de libertate — vezi simbolul utilizat) repectiv BR2 (care elimina doua grade de libertate), ca in FIG. 7.4. Datorita erorii de centrare dintre axa arborelui principal (AAP) al maginii de gaurit gi axa g4urii de prelucrat, intrarea burghiului in materialul piesei are loc, excentric, in punctut 0}. In acelagi timp, datoritA unei erori de rezemare la instalarea piesei pe masa Masinii-unelte, exista un unghi diedru a intre planul adiacent al mesei maginii de gurit $i planul adiacent al suprafefei de orientare a piesei. Ca urmare, axa suprafetei adiacente de rotatie a alezajului 0702 va fi inclinatd, In final rezultand o abatere de la pozitia nominala APp a axei alezajului D(Tp). aStefom RUSU ~ “Tolerante si Control Dimensional ~ nate de curs” 1 cazul exemplficat se definegte abaterea APp ca fiind distanta maxima dintre-axa suprafefei adiacente de rotatie 0102 gi pozitia nominalA a axei 0-0’, in limitele lungimii de referinfA, care este, aici, chiar létimea piesei tip placd. Poritia nominal Axa supiatejet @ axe) alezajulur adiacente de sotatio FAG. 7.4.- Abaterea de la pozitia nominalé a axei alezajulul D(Tp). D) Fie o piesa prismatic’ tip vinclu (comier) la care este prevazut, pe latura verticals a piesei, alezajul D(Tp). Axa alezajului trebuie 8 fie paralelé-cu suprafata de rezemare a piesei, adic cu suprafata plana inferioara a laturii orizontale a acesteia (FIG. 7.5.). In cazul analizat, abaterea de la paraiefism API va fi diferenta dintre distanta maxima si distanta minimd dintre planul adiacent al suprafetei plane de rezemare gi axa suprafetei adiacente de rotatie, diferenté masuratd in limitele lungimii de referint&, adicd = API=A-B. 92tefan RUSU ~ “Tolerante si Control Dimensional Zona spatiala TP/ va fi un cilindru cu diametrul TP! , situat paralel cu planul adiacent al suprafetei de referinta (suprafata de rezemare), deoarece toleranta la paralelism a axei a fost prescrisé tn orice directie. Axa suprafe(ei adiacente de rotafie FIG. 7.5.- Abaterea de fa paralelism dintre un plan $i axa unei suprafete de rotatie. INTREBARI $I TESTE DE VERIFICARE : 1) Detinii baza de referin{é si sistemu! de baze de referin(a. 2) Ce reprezinté pozitia nominalé @ unui element geometric af piesei ?. 3) Care sunt tipurile de abateri de pozitie reciprocé a elementelor geometrice ale piesef ? Exempiificali lund date din TAB. 7.1 4) Definii abaterea limita de pozitie $i toleranta de pozitie 5) Ce reprezinté toleranta de pozitie dependent si cea independent ? 6) Care este conditia necesara de bund functionalitate a unei piese din punct de vedere al preciziei de pozitie a elementelor sale geometrice ? 7) De ce se iau in considerare suprafefele adiacente $i nu cele efective in evaluarea abaterilor de poxitie si de orientare ? Recapitulati abaterile si tolerantele de pozitie, de orientare si de bataie ale elementelor geometrice ale pieselor sistemelor mecanice conform TAB. 7.1. 9) Comentati, dacé se poate cu proprile voastre cuvinte, exemplele de abatere de la pozifia relativé a elementelor geometrice ale piesel, date in & 7.2.. 93tefan RUS " 10) Rezolvati problemele 4.1., 1.2. si 1.3., care corespund exemplelor descrise in & 7.2., probleme incluse in lucrarea , Toleranfe $i control dimensional - culegere de probleme", lucrare consideraté. ca fiind obligatorie pentrs insusirea cunostinfelor necesare la aceasta disciplina. Incercati s@ raspundeti variantelor, acolo propuse, de abordare a acestor probleme ingineresti. 11) Consuttafi standardele in vigoare privind toleranjele $i abaterile geometrice pentru a cuneaste $i alte exemple de analizd a preciziei de pozitie relativa @ elementelor geometrice ale pieselor. 12) Considerati exemple de abateri de Ia inclinare, abateri de la simetrie, abateri de batale radial& $i frontalé pe baza lucrérifor de laborator de la aceasta disciplind sau pe baza cunostintelor dob4ndite la alte discipline, conform exemplelor date In & 7.2.