Sunteți pe pagina 1din 144
Stejun RUSU - “Tolerant trol Dimensional - note de 1.- PRECIZIA DE PRELUCRARE Definim procesul tehnologic de fabricare (PTF) drept partea din procesul de productie in care are loc modificarea dimensiunilor, formei geomettice. pozitiei reciproce a elementelor geometrice gi calité{ii suprafetelor semifabricatului pan se objin parametrii analogi impugi ai piese’ finite. Injelegem prin piesé finité piesa rezultatd in urma unui PTF gi ai cdrei parametrii de precizie sunt evaluati printr-un proces de masurare — control. PTF se compune din mai multe etape, numite, in prima aproximatie, operafil tehmologice. Fiecare operatie isi propune s& elimine toate erorile generate in etapele anterioare ale PTF gi materializate pe piesa de prelucrat, In acelasi timp. fiecare operatie tehnologic’ genereazé alte erori de prelucrare. Cauzele aparitiei acestor erori ‘sunt > = neomogenitatea structuralé a materialului de prelucrat ; = neuniformitatea adaosului de prelucrare ; = erori constructive ale masinii-unelte (MU) sau ale sistemulul tehnologic de fabricare (STF) ; = erori geometrice ale parfii active a sculei aschietoare ; = deformatille elastice $i termice ale structunii (STF) ; = vibratiile relative scul& — piesa in timpul prelucrdril etc. tefan RUSU ~ “Tolerany nal ~ note de curs” Aceste cauze se constituie In factori de influen{& reciproc independenti $i avénd o pondere comparabilé. Ca urmare, erorile de prelucrare au, de regula,caracteru! unor variabile aleatoare, ceea ce justifica evaluarea lor prin metode statistice. Observatie. Pe masura parcurgerii PTF, eroarea total de prelucrare scade. In FIG. 1.1. $-a notat prin €} eroarea total de prelucrare caracteristic semifabricatului, prin €2 — idem, pentru starea piesei dup& prima degrogare etc. Procesul tehnologic, astfel analizat, se va Incheia la operatie tehnologicd de ace! rang “n" pentru care Ey S £, unde € este eroarea total admisibild a piesei finite, eroare data in desenul de executie al piesel. Eroarea de prelucrare V2Z sess es 2 Rang operatic tehnologica FIG. 1.1.- Evolutia erorit de prelucrare pe masura parcurgerii etapelor procesului tehnologic de fabricare Datorita existenjei erorilor de prelucrare va exista intotdeauna o diferent intre parametrii geometrici ai piesei finite si parametril analogi ai pieSei ideale. Intelegem prin piesa idealé piesa daté in desenul de executie si considerat& fara abateri, in cazul general. Dupa aceasté pregatire, definim precizia de prelucrare ca grad de concordanté intro parametrii dimensionali, de forma geometricd, de pozitie reciproc& a elementelor geometrice ale piesei si de calitate a suprafefelor pentru piesa finita si parametrii Stefan KUSU - “Toleraute si Control Dimensional ~ note de curs” analogi pentru piesa ideald, Precizia de prelucrare se m&soar& prin diferenta dintre valorile parametrilor similari, de aceeagi natura, corespunzatori piesei finite, respectiv celei ideale, adica prin aga-numita abatere (eroare) de prelucrare. Eroarea totalé de prelucrare &r este privité ca suma a cinci componente gi anume : © eroarea dimensionalé £4 , adic& gradul de concordanté dintre dimensiunile piesei finite si cele ale piesei ideale ; © eroarea de forma macrogeometricé a suprafefei piesei Eys , adic& gradul de concordanfa dintre forma macrogeometric& a suprafefei piesei finite si forma analoaga a aceleiasi suprafete a piesel ideale ; © eroarea de form& macrogeometricé a profilului piesei Eg, , adic& gradul de concordan{a dintre forma macrogeometrica a profilului piesei finite gi forma analoaga a aceluiasi profil al piesei ideale ; © eroarea formei microgeometrice a suprafefei plesei (rugozitatea suprafefei) & , adic’ gradul de concordanta dintre microgeometria suprafetei piesei finite gi microgeometria aceleiasi suprafete a piesei ideale ; © eroarea de pozitie relativa (reciproca) a efementelor geometrice ale piesei £p, , adic gradul de concordanta dintre pozitia relativa a unor elemente geometrice ale piesei finite si aceeasi pozitie relativa corespunzatoare elemertelor geometrice similare ale piesei ideale (intelegem prin element geometric o ax, un centru, un plan de simetrie, o suprafatéa, o generatoare etc. ale unei piese date) . Toate aceste componente ale erorii totale de prelucrare gi, in acelasi timp, ale preciziei de prelucrare vor fi analizate gi riguros definite In capitolele viitoare ale cursului. Fiecare dintce aceste componente este functie, de regul, aleatoare, de tofi factorii de influenti x, reciproc independenti care determina aparifia erorilor de. prelucrare, respectiv : “Tolerante a%), unde “i " semnificd tipul componente! erorii totale de prelucrare, iar k = reprezinté rangut factorilor de influent reciproc independenti, preponderenti, care provocd generarea erorilor de prelucrare. Componentelor anterioare ale erorii totale de pretucrare le corespund, prin similitudine, componentele preciziei de prelucrare si anume : precizia dimensionalé, precizia icrogeometrice_a_suprafetei_piesei, precizia_formei_macrogeometrice_a Profilului piesei, precizia forme! microgeometrice a suprafefei piesei si precizia pozitie! relative a elementelor geometrice ale piesel. formei Este util de subliniat, inc’ de acum, c& penty ca o piesé s&-si satisfacé cerintele functionale impuse nu este absolut necesar ca parametni si de precizie realizati s& alba exact valoarea prescrisa. Spre a Tnjelege masura acestei afirmatii se considera un exemplu. Fie, deci, fusul unui arbore pentru care, in desenul de executie, este prescrisA valoarea diametrului @ 36 mm. Cerinfele functionale ale arborelui vor fi Indeplinite chiar dac& acel fus nu va avea riguros diametrul @ 36,000 mm, fiind suficient, de pild&, ca erest diametru sd aiba o dimensiune cuprins& intre @ 35,995 mm si @ 36,007 mm. In prima aproximatie, diferenta dintre valorile limita ale parametrulut de precizie, intre care ‘se mai asiguré inc& functionalitatea piesei, se numeste toleranga. INTREBARI $1 TESTE DE VERIFICARE : . 1). Care sunt cauzele care determina aparitia erorilor de prelucrare ? 2) Definiti precizia de prelucraro 3) Dofinifi piesa ideald si piesa finits . 4) Care sunt componentele erorii totale de prelucrare $1, prin similitudine, ale preciziei de prelucrare ? 5) Cum evolueazé eroarea de prelucrare pe masure percurgerii etapelor procesuilu tehnologic dé fabricare 7 10 Stefam RUSU ~ “Tolerante si Conttrol Dimensional - note de curs” 2.- PRECIZIA DIMENSIONALA 2.1.- Notiuni ce carecterizeazé precizia dimensionala. nv Arbore Arborele este un termen generic ce defineste orice suprafafa cuprinsa intr-o imbinare mecanica sau termen conventional ce caracterizeaz4 orice dimensiune exterioara a unei suprafete, chiar dac& ea nu este de revolutie. Hl). Alezal Alezajul este un termen generic ce defineste orice suprafati cuprinztoare intr-o Imbinare mecanicd sau termen conventional ce caracterizeaz& orice dimensiune interioaré a unei supratete, chiar dacd ea nu este de revolutie. ill) Dimensiune Dimensiunea este un numar care, th unitatea de masura aleas4, exprima valoarea numeric unei lungimi, diametru, distante etc. Dimensiunea inscris pe un desen se numeste cotd. ‘Stefan RUSU -.“Tolerante si Control Dimensional = note de cure” Dimensiunea poate fi: a) nominala , notata prin Np , pentru alezaje (FIG. 2.1.) si Na. pentru arbori (FIG. 2.2.) ; ea reprezinta o dimensiune conventional, aleasé sau luata prin calcul gi In raport cu care se definesc dimensiunile limité care mai asigurd Incé functionalitatea suprafefei piesel ; b) efectiva, notat prin Ep , pentru alezaje (FIG. 2.1.) gi Eg , pentru arbori (FIG. 2.2.) ; ea reprezinté dimensiunea realizaté a suprafetei piesei printr-un proces de prelucrare oarecare $i evaluata printr-o operatie de masurare ; In consecinta, Ep si Eg contin erorile de masurare €,,, ; cu Cat Em — 0, cu atét Ep — Rp si Eq — Rg . unde Ro si Ra sunt dimensiunite_reale ale alezajului, respectiv arborelui, dimensiuni ce nu pot fi cunoscute ; ¢) limita, care reprezints dimensiunile tntre care se mai respects ned cerintele functionale ale piesei ; aceste dimensiuni pot fi : dimensiune maxima ~ adicé cea mai mare dintre cele doud dimensiuni limité $i dimiensiune minima — adic’ cea mai mica dintre aceleasi dou dimensiuni limit& gi se noteaz& prin Dmax , Dmin » Lmax . Lin etc. — pentru alezaje (FIG. 2.1.) $i dmax . Amin s Imax» !min etc. - pentru arbori (FIG. 2.2.) . Conditia de pies4 bund, in limbaj de dimensiuni, este: + Ep € (Dimin , Dmax] - pentru alezaje, (2.1.) Ea € [dmin . dmax | pentru arbori. (2.2) Conditie de piesa ,ut, in acelagi limbaj de dimensiuni, este : Ep € [Dmin , max] pentru alezaje, (2.3) Stef RUSU = “Tolerante $i Control Dimenst not ~ note de curs" Ed € (dmin » Imax ) - pentru arbori. (24) Acest rebut poale fi recuperabil daca, printr-o operatie tehnologic’ ulterioara, dimensiunea efectiva a suprafe|ei piesei poate fi adusa in intervalele date de refatifle (2.1.) si (2.2.) sau nerecuperabilé, in caz contrat, Prin urmare, piesa este rebut recuperabil daca : Ep < Omin - pent alezaje, (25) sau Eg > dmax - pentru arbori, (2.6.) Daca Ep > Dmax — pentru alezaje, (2.7.) sau dac& Eq < dmin - pentru arbori, g (2.8.) atunci rebutul este nerecuperabit Observatia. Rebutul recuperabil se objine ta lim ial (MAX MAT), iar rebut) nerecupesabil sezuh la limite mi {MIN MAT), aga dup’ cum se poate sesiza din FIG. 2.1. gi FIG. 2.2. In STAS 8100/1- 88, dimensiunea la maximum de material se simbolizeaza prin MML, iar dimensiunea ta minimum de material, prin LML. ALEZAJ ARBORE MIN MAT LINIA ZERO MALWAT LINIA ZERO FIG, 2.1.» Dimensiuni, abateri si tolerana FIG. 2.2.- Dimensiuni, abateri si toleran{é pentru piesé tip alezaj pentru piesd tip arbore 13 fan = “Tolerante si Con IV) Abatere Abaterea este diferenta algebrica dintre © dimensiune gi dimensiunea nominala corespunzatoare. In functie de natura descézutulul, abaterea poate fi : a) efectiva, data de (FIG. 2.1. si FIG. 2.2.) : E=Ep-Np - pentru alezaje, respectiv : @=Ey-Nq - pentru arbori. b) superioara, data de (FIG. 2.1. gi FIG. 2.2.) : ES =Dmax-No - pentru alezaje, respectiv : eS =dmax-Nd ~ pentru arbor. ¢) inferioara, vat de (FIG. 2.1. gi FIG. 2.2.): E1=Dmin-No ~ pentru alezaje, respectiv : ef = dmin- Na - pentru arbori, Conditia de pies bund, in limbaj de abateri, este . E & (El, ES) — pentru alezaje, e (e/, es] - pentru arbori. Condifia de piesa rebut, in acelasi limbaj de abateri, este : E ¢ (EI, ES] — pentru alezaje, (29) (2.10) (2.11,) (2.12) (2.13) (2.14,) (2.15) (2.16.) (2.17.) Stefan RUSL - “Toleranje si Control Dimensional - note de curs” ¢ ¢ (el, es] — pentru arbori (2.18.) Rebutul este recuperabil daca : E < El- pentru alezgje, (2.19) respectiv, daca : > es— pentru arbor. (2.20) E> ES ~ pentru alezaje, (2.21.) respectiv, dacd : e < ef~ pentru arbori . (2.22.) Abaterile pot fi pozitive, negative sau nule. Conventional, in reprezentarea graficd a abaterilor gi tolerantelor, abaterile pozitive se reprezinté deasupra linie! zero, cele negative dedesubtul finiei zero, iar cele nule corespund chiar liniei zero. Linia zero este definits ca dreapta ce corespunde dimensiunii nominale gi in raport cu care se reprezinta abaterila. In cazul in care linia zero este verticala, abaterile pozitive se vor situa la dreapta ei, iar cele negative la stanga ei. Vv) Toleranté Toleranta este diferenta dintre dimensiunile limit& care mal asiguré, inca, functionalitatea piesei, la 0 durabilitate impusd. Avem, deci (FIG, 2.1. gi FIG. 2.2.) : _Tp = Dmax~ Dinin = (Omax- No) - (Dmin- Np) = ES- EI — pent alezaje (2.23.) siz Ta = dmax- min = (dmax— Nd) - (dmin- Nd) = es ei — pentru arbor, — (2.24.) Stefan RU: Tolerante si Control Dimensional ~ note de curs” Deoarece ES > El si es > ei, avem Tp > 0 si Ty > 0. Alltfel spus, nu existé tolerante negative. In reprezentarea grafich a abaterilor gi toleran{elor, unei tolerante fi corespunde un cémp de _toleranté, adic& zona (dreptunghiul) marginit superior de dreapta corespunzétoare dimensiunii maxime sau abaterii superioare, mrginit inferior de dreapta corespunzatoare dimensiunii minime sau abaterii inferioare si marginit lateral de doud drepte, arbitrar distantate, perpendiculare pe linia zero. Orice cAmp de toletanta este definit univoc prin dol parametri: 1. manmea toleranjei, daté prin Tp sau Ta; ll. abaterea fundamentalé (EF - pentru elezaje si ef - pentru arbori) care precizeazé pozitia campulut de toleran{a fa{é de linia zero $i Gare este cea mai apropiata abatere limita In raport.cu.aceasta linie zero. Pozitille semnificative, posibile, ale campurilor de toleran{4 in raport cu linia zero sunt reprezentate in FIG. 2.3. eS=0 LINIA ZERO. Es>0 El0 EI=0 FIG, 2.3. Pozitille semnificative ale cémpurilor de toleran{& fa{& de linia zero (exemplificare pentru piese tip alezaj) Stefan RUSU - “Tolerante si Control Dimensional Marimea toleranjei se determina din condiia indeplinirii cerinfelor functionale ale piesei ‘a 0 fiabilitate impusé. Intelegem prin fiabilitatea unei piese calitatea acestela de a-gi satisface performantele functional, la parametsii prescrisi, fara avarii si fara necesitatea unor lucrari de repara{ii, 0 perioada de timp aprioric stabilita. In afara cerinfelor de functionalitate si de fiabilitate, la alegerea marimii toleranfei se vor lua In considerare $i urmatoarele crteril : A) Criteriu! costulul fabricatiel. in general, cu cat toleranfa este mai mic, cu atat sunt necesare sisteme tehnologice de fabricare (STF) mai performante,, operatori cu o calificare mai inalté, scule, Cost fabricatie Cy [%) 0 7 Tiamy FAG. 2.4.~ Variatia costului re‘ativ at fabricetiel in raport cu mérimea tolerantel “dispozitive gi verificatoare (SDV) mai pretentioase, ceea ce, In final, determing un cost mai ridicat al (PTF). Ca urmare, se va alege Into(deauna cea mai mare valoare a toleranjei pentru care mai sunt, inca, satisfcute cerinfele functionale ale piesei. Notém aceastd valoare, Pentru scopurile expunerilor viitoare, cu T7 FIG, 2.4,). Nu se vor adopta valor’ T < Ty nici chiar daca atelierul mecanic are 0 dotare care fi permite atingerea relativ ugoaré a unor tolerante mai mici. trol Dimensional ~ note de cw B) Criteriul intensitajii de uzare a mediului in care lucreazé piesa. Acest criteriu este specific maginilor gi utilajelor, implicit pieselor lor componente, ce lucreaza in medii abrazive, erozive, corozive etc. ca gi pieselor ce sunt supuse unor solicitari dinamice importante. In consecinta uzérii lor rapide aceste piese p&rdsesc relativ repede campul de toleranté in care au fost ele executate, Ca urmare, in asemenea situafii se vor alege, fa fabricatia acestor piese, tolerante T2 < Ts. pozifionate ca In FIG. 2.5., pentru piese tip aleza}. respectiv, arbore. ° FIG. 2.5. Plasarea cémpunilor Ye, toleran{a Tin raport cu cdmpurile de toleran{& Ty, pentru piese tip alezaj si arbore ce lucreaza in medii cu intensitate mare de uzare. Print-0 asemenea pozitionare, chiar daca dimensiunile pieselor parasesc campul de toleranta Ta, ele raman, intr-o prima etap4, tn cAmpul de tolerant Ty, adica cet ce mai asigur, thea, cerin{ele functionale ale piesej. Rezulta, astfel, o durabilitate acceptabila a piesei desi ea lucreaza intr-un mediu cu intensitate mare de uzare. C) Criteriul interschimbabilitati. Interschimbabilitatea este 0 cerint& actuald in constructia sistemelor mecanice prin care piese realizate la precizii determinate se pot‘monta fn unita{i de asamblare cu rol functional definit, fara ca la montaj sd fie necesare operafii suplimentare de ajustare, p&suire etc. stefan RU, lerante $i Control Dimensional Interschimbabilitatea poate fi : © exterioara, daca se refera la ansamble sau subansamble mecanice ; ® interioara, dacd se refer la piese. De asemenea, interschimbabilitatea poate fi: > totaié, dacd se extinde asupra unei Intregi multimi de piese, indiferent de locu! sau data executiei acestora ; > paifialé, dac& se refer& numai la piese fabricate intr-o anumita intreprindere si/sau intr-o anumité perioada de timp. Daca 0 piesa trebuie s4 satisfac cerinfele interschimbabilit&tii atunci, la executia acesteia se vor alege toleranfe de fabricatie T3 < Ty, pentru a fi evitat riscul acelor operatii suplimentare de ajustare la montaj. Daca, in plus, piesa lucreaza Intr-un mediu cu intensitate mare dg uzare, atunci T3 < T2 <1}. D) Criteriu! marimii seriei de fabricatie. In cazul productiei de serie sau de mas se poate aplica metoda sorlarii pieselor, Aceasté metoda permite adoptarea unor foleranfe de fabricatie mai mari, urmand ca, dupa executia loturilor de piese, acestea si fie sortate in clase de dimensiuni, toleranta fiecdrei clase fiind cea care asigura functionalitatea prescrisé a pieselor. La asamblare, imbinérile mecanice se vor realiza folosind numai plese conjugate din clase de dimensiuni de acelagi ordin, devenind, astfel, posibild respectarea cerintelor functionale ale unit&tii de asamblare in condiile in care tolerantele de fabricatie ale celor doud loturi de piese conjugate sunt mai mari si, deci, mai economice. Metoda sortarii se poate aplica profitabil dac& si numai dacé Er > Cs , unde Er reprezinté economille oblinute la fabricarea pieselor ca urmare a adoptarii unor Stefan RUSU ~ “Tolerante si Control Dimensional ~ note de curs” toleranje de fabricatie mai mari, iar Cg sunt cheltuielile suplimentare. pretinse de organizarea si logistica operatiei necesare de sortare. Observatii. 1) La productia individuala gi de serie micd, sortarea pieselor isi pierde ‘sensul sau este neeconomica, astfel incat alegerea marimii tolerantelor sé va face doar pe baza criterillor anterioare. 2) La lucrérile aplicative asociate acestui curs se va exemplifica numeric aplicarea metodei sortarii. INTREBARI $! TESTE DE VERIFICARE : 1) Defini notiunite de “arbore’ $i de “alezay” 2) Ce esle dimensiunea ? Definti dimensiunea nominalé, efectivé $i realé . 3) Defingi dimensiunite ind $i precizati condijia de ‘pies bund” $i de ‘piesd rebut" in limbaj de dimensiuni, pentru piese tip alezaj, respectiv arbore. Reprezentati grafic. 4) Indicafi conditia de rebut recuperabil si de rebut nerecuperabil, in limbaj de dimensiuni, pentru alezaje $i arbori 5) Definfi nojiunea de abatere $i dati relatile de catcul pentru abaterea efectiva, superioara si inferioaré pentru piese tip alezaj, respectiv arbore. Reprezentati grafic 6) Dati conditia de ‘pies8 buna”, de rebut recuperabil $i de rebut nerecuperabil, in limbal de abateri, pentru alezaje $i arbori. 7) Reprezentati dimensiunile efectiva, limité $i nominal, respectiv abaterile efectiva, superioara $i inferioara pentru o piesé tip alezay. 8) Idem, pentru’ piesa tip arbore. 9) Sedaucotele: g 421208 $i @ 42'0%. Care dintre ele aste incorectd $i de ce ? 10) Ce indicatie este eronala in cota 2:36 ¥ 0,020? 11) Definti notiunea de tolerant si de cémp da tolerana. 12) De ce toleranja nu poate fi decat o marime pozilive ? 13) Prin ce parameti este definit univoc un cAmp de toleranté ? 14) Defini abaterea fundamentala, 15) Reprezentati grafic pozitile semnificative posibile ale unui camp de tolerant faf5 de linia zero. 16) Enunfafi criteriul costulwi fabricafiei Tn alegerea mérimii tolerantei. 17) Enunfefi riteriul intonsitafi’ de uzare a mediului in chre lucreazéi piesa fa alegerea mérimil toferantel. 18) Definfi interschimbebilitatea $i precizafi tipurile acesteia. 19) Enunfati criteriul interschimbabiitati in afegerea mérimi tolerantel. 20) Formulati criteriu! marimil seriei de fabricatie in alegerea valori tolerantei de fabricatio a piesei. 21) Este apticabit criteriu! mérimii seriei de fabricafie la productia unicatelor sau la producfia de serie mic ? 20 3,- ASAMBLARI $I AJUSTAJE 3.1.° Asamblari. Asamblarea seprezinta imbinarea mecanica reelizaté intre un singur alezaj si un singur arbore, avnd aceeasi dimensiune nominala : Np = Ng = N. ‘Observatie, In cazul cel mai general, pentru asamblari, conditia egalitatii dimensiunilor nominale poate s& nu fie luatd in considerare. Nofiunea de asamblare apare in productia de unicate, in activitatea de mentenanté / restabilire / repara| j\in realizarea prototipurilor etc. Daca Ep > Eq, asamblarea se numeste cu joc (FIG. 3.1.) si se defineste jocul acesteia, dat de: J=Ep-Eg=E-e, (4) Dacd Ep < Eg, asamblarea se numeste cu stréngere (FIG. 3.2.) gi se defineste strangerea acesteia, data de : S=Ey-Ep=e-E. (3.2) Din relatile (3.1.) si (3.2.) rezult& cA strangerea poate fi asimilata cu un joc negativ si invers. Stefan RUSU - “Tolerante si Control Dimensional ~ note de curs” FIG.3.1.-Asamblare cu joo FAG, 3.2.- Asamblare cu strangere 3.2. Ajustaje. La productia de serie gi de mas apare problema imbin&rii mecanice a doud multimi de plese conjugate, Se admite c& fiecare multime este format din "n” piese. Aceasts problema este asociata notiunii de ajusta/, definit’ ca refafie rezultaté din diferenta gintre dimensiunile fective, dinainte de asamblare, ale pieseldt din doug Jotur conjugate ce urmeaza a se Imbine raciproc, Se considera ci mulfimea de alezaje are dimensiunea nominala Np, toleranta dimensionala Tp si cd multimea de arbori are dimensiunea nominal Ng = Np = N si toleranta dimensionala Tg. Obligativitatea egalitatii dimensiunilor nominaley pentru ajustaje, este implicita. Numérul reafizat de asamblari in cadrul unui ajustaj este egal cu "a" gi ef corespunde unei situatii intamp/atoare la montaj. NumArul teoretic posibil de asamblari realizabile in cadrul unui ajustaj este “nf. Cele ‘n" asamblari realizate sau cele “nF asamblari teoretic realizabile materializeaza nojiunea de ajustaj. 22 Stefan RUSU - “Tolerante si Control Dimensional — note de curs” Se poate scrie simbolic : ian Aj=UlAs), (3.3.) m Toleranja ajustajutui este dofinita prin = Taj =To+ Ta (3.4) Observatie. Deoarece Tp > 0 gi Tg> 0, avem, evident, Taj > 0. Ajustajele pot fi: + cujoc ; + cu strangere ; + intermediare 3.2.1.- Ajustaje cu joc. ‘Alustajele cu joc se definesc prin faptul c& dimensiunea efectivé a oricdrul alezaj este mai mare decat dimensiunea efectiva a tuturor arborilor din lotul conjugat de piese. Altfel_spus, dimensiunea minima a alezajelor din lotul de piese este intotdeauna ‘superioara sau, ce! putin, egala cu dimensiunea maxima a arborilor din lotul conjugat. Ca urmare, rezult& dou consecinte : 1) toate asambfarile realizate sau realizabile sunt sau pot fi numai cu joc ; Il) in reprezentarea grafic a abaterilor $i tolerantelor, cAmpul de toleranta al alezajului Tp este in intregime deasupra cémpulul similar al arborelul Ta . Jocurile tutuior asamblarilor realizate sau realizabile din cadrul ajustajului cu joc sunt cuprinse intre jocul maxim gi jocul minim (jocurile limita ale ajustajului), date de (FIG. 3.3): Jmax = Dmax - dmin = (max — N) - (min - N) = ES - ef (3.5) Stefan RUSU = “Tolerante si Control Dimensipnal ~ note de curs” Jmin = Dmin - dmax = (Dmin - N) - (dmax - N) = El es 36) FIG. 3.3.- Ajustaj cu joc. Jocurilé se vor reprezenta, conventional, ca asambiéri pozitive, deci pozitionaie deasupra liniei zero. Toleranta ajustajului cu joc va fi, conform relatiei (3.4.) : Taj = 72 * Ta = Dax - Din + max - dmin = Imax — Smin. (3.7.) ceea ce justificd reprezentarea din FIG, 3.3, Partea din dreapta a reprezentarii din FIG. 3.3, 0 vorn numi "pagapartul de calitate” al ajustajulul cu joc. Ajustajele cu joc se utilizeazé \a realizarea unor imbindri mecanice [a care, din motive functionale, se impune asigurarea unui joc minim garantat. Asamblarile cu joc, care materializeaza ajustajul cu joc, sunt demontabile, functioneazé, de regulé, la temperatura de referint& de 20°C, asiguré migcarea relativa a pieselor conjugate gi, in general, cu Ct Jmin are valori mai mari cu att Tey poate f mai mare. Exemple de utilizare 2 ajustajator cu joc : © Imbindriie tus-cuzinet, la care Jmfn Se determina din conditia hidrodinamicé a lubrifieni ; 24 Stefan RUSU ~ “Tolerante si Control Dimensional — note de curs” © roti baladoare pe axele cutillor de viteze etc. Se pot consulta alte exemple de utilizare a ajustajelor cu joc in constructia sistemelor mecanice in lucrarile [ 2, 3, 6] 3.2.2.- Ajustaje cu strangere. Ajustajele cu strangere se definesc prin faptul c& dimensiunea efectiva a oricdrui arbore este mai mare decat dimensiunea efectiv a faturor alezajelor din lotul conjugat de piese. Altfel spus, dimensiunea maxima a alezajelor din lotul de piese este Intotdeauna inferioara sau, cel mult, egalé cu dimensiunea minima a arborilor din lotul conjugat. Ca urmare, rezulta doua consecinte : 1) toate asambiarile realizate sau realizabile sunt sau pot fi numai cu stréngere; il) In reprezentarea graficé a abaterilor si tolerantelor, cémpul de toleranté al atezajului Tp este in intregime sub cémpul similar al arborelui Tg . Stréngerile tuturor asamblérilor realizate sau realizabile din cadrul ajustajului cu strangere sunt cuprinse intre strdngerea maxim si stréngerea minima (strangerile limité ale ajustajului), date de (FIG. 3.4.): |Smaxl = max ~ Omin = (dmax - N) - (Dmin—N) = es - EI G8.) (Smal = devin Dmax = (din — N) ~ (Dax N) = ef - ES (9) Strangerile se vor reprezenta, conventional, ca asambléri negative, deci pozitionate sub liniei zero. Toleranta ajustajului cu strangere va fi, conform relatiei (3.4.) Taj = Tp + Ta = Dax - Omin + max — Amin = |Smax- Sminl. (3.10.) 25 Stefi RUSU ~ “Tolerante si Control Dimensional ~ note de curs” c9ea ce justificd reprezentarea din FIG. 3.4. Partea din dreapta a reprezentarii din FIG, 3.4. 0 vom numi "pagaportu! de calitate” al ajustajului cu strangers. Observatie. S-au utilzat notatile prin modul pentru strangerile limit& gi pentru toleranta ajustajului tn scopul evitarii oricSrui echivec posibil, deoarece strangerile pot fi ‘exprimate prin valosi negative, conform considerarii (or conventionale drept asamblari negative, Nu vitati cd toleranta ajustajului nu poate fi decat o marime pozitiva. FIG. 3.4,» Ajustaj cu strangere, Ajustajele cu strangere se utilizeazé pentru realizarea unor Imbin&ri nedemontabile, capabile s& transmitd un anumit moment de torsiune capabil Mrcap f6r a avea loc deplasari reciproce intre piesele conjugate ale Imbinarii mecanice 9i fara a fi necesare 16 deplasairi. elemente suplimentare de asigurare contra acestor posi 1 Notém [Smeal = 5 ((Smax|+|Smin|) (3.41) In functie de raportul |Smeal/N, ajustajele cu strangere se pot clasifica, conventional, astfel : |. ajustaje cu stréngere foarte mare, caracterizate prin |Smeui/N = 10.10", folosite pentru transmiterea unor My,cap mari sau foarte mari, in conditii de dinamicitate foarte ridicata ; exemple uzuale : ajustajul rofilor de locomotiva pe axu! lor, scaunut supapelor in chiuloasa motorului, rofi dinfate mari cu Myeap mari sau foarte mari montate permanent pe arbore ; I. ajustaje cu strangere mare, la care |Smedi/N = (5...6).10%, utiizate ta transmiterea unor Meap mari In condifii de dinamicitate ridicata’ sau medie sau a unor Mtcap Medi in conditii de dinamicitate foarte ridicaté ; exemplu frecvent: céméasi de cilindru in alezajele blocului motoarelor termice ; lll, @justaje cu strangere medie, caracterizate prin |Smedl/N = (3,0...3,5).10°, folosite la transmiterea unor Mgcap medi in condifii de dinamicitate medie sau fidicaté ; exemple uzuale : Imbinarea rotorilor pompelor pe axul tor, bucge presate in lagére, capetele de bielé ; IV. ajusteje cu strangere usoar, la care |Smed/N = (1...2).10%, destinate transmiterii unor Mtcap mici, in conditii de dinamicitate scdzuté ; exemple frecvente : cuzinefi montat/ in corpuri de lagare, semicuplaje montale pe capete de arbori. Montarea ajustajelor cu strangere se efectueazd in urmatoarele variante : a) prin incdlzirea alezajului, metoda utilizata pentru strangeri mari $i foarte mari la dimensiuni medii gimari: pentru piese conjugate din ofel nu se va depasi temperatura de 550°...600° pentru a evita procese de recristalizare a structurii metalografice ; b) prin récirea arborelul In atmosferd de Nz lichid sau CO? solid, metoda folosité pentru strangeri mari la dimensiuni mici ; aa Stefan RUSU ~ “Tolerante si Control Dimensional — note de curs” ¢) prin presarea arborelui In alezaj, variant utilizata pentru strangeri mici intr-o gamé larga de dimensiuni ; aceasta variant presupune, ins, ca arborele s4 fie Prevazut, tehnologic, obligatoriu, cu o tesituré care s& favorizeze intrarea centric a arborefui tn alezaj gi s8 se asigure contitii satisfficatoare de lubrifiere a suprafetelor conjugate ale imbinarii. Ajustajele a) gi b) se numesc ajustaje fretate, ajustajele c) se numese ajustaje presate. La un ajustaj cu strangere, la care, din proiectarea functionala este impus un anumit Mycap. CU At Micap este mai mare, cu att [Sminl trebuie s& fie mai mare, pentru a asigura transmiterea momentului de torsiune impus de c&tre orice asamblare realizaté sau realizabilé din cadrul ajustajuiui ; pe de alt& parte, |Smax| nu poate depasi o valoare admisibil& spre a evita aparitia unor microfisuri sau a altor forme de deteriorare a suprafetelor conjugate. In consecint4, diferenta |Smax - Smin| are valori, in general, mici. Dac finem seama de relatia (3.10.), rezulta c tolerantele dimensionale Tp si Ta au valori mici, Se poate, deci, afirma, cd ajustajele cu stréngere sunt, de requis, mai precise decat alte ti, wi de ajustaje si cé impun o problematicé tehnologicé de executie mai pretentioasé. Observatio, Din retatile (3.6), (3.6.), (3.8.) §i (3.9), rezultd CA Smax = - Umin $1. CA Sin =~ Imax. Ceea ce permite tratarea strangerilor ca jocuri negative si invers. 3.2.3.- Ajustaje intermediare. w Ajustajele intermediare se definesc prin faptul cd exist o interferenté dimensionala intre foturile conjugate de piese (FIG. 3.5.), Ca urmare, rezulta doua consecinte : ) asamblarile realizete sau realizabile sunt sau pot fi at&t cu joc, cat $i cu strangere ; 28 Stefan RUSU ~ “Toleranfe si Coutrol Dimensional = note de curs” Wi) in reprezenterea grafic a abaterilor $i toleranfelor, cAmpul de toleranta al alezajului Tp se suprapune partial sau total cu cmpul similar al arborelui Te. FIG. 3.5. Suprapunerea partialé sau totalé a c&mpurilor de tolerant Tp $i Ta Asamblarile limita ale ajustajului intermediar sunt date de Jmax, dat de relatia (3.5.) gi de |Smaxl, daté de (3.8.), aga dupa cum rezulta din FIG. 3.6. Observatie. In cazul ajustajului intermediar, vom avea, evident, Jmin = | Smial = 0. Ajustajele intermediare pot fi: + cujoc mediu, dact Jmax > |Smax| : + simotric, dac& Jmax = |Smaxl t «cu strangere medie, dac& Imax < |Smaxl - da Pp i a] B at = 1 | 7 ¥ ; € wy ya} yy a | Fs | 0 5 db] ol Zz 3 é uw " val <5 x o|é 2 & £ é ni oO} Zz FIG. 3.6.- Ajustaj intermediar 29 Stefan RUSU = “Tolerante si Control Dimensional ~ note de curs” In FIG. 3.6. este reprezentat un ajustaj intermediar cu joc mediv. Este un exercifiu pentru Dvs. s& reprezentati, similar, un ajustaj intermediar simetric sau cu strangere medie. Toleranta ajustajului intermediar este data de : Taj = Imax * | Smax |, (3.12.) ceea ce corespunde reprezentarii din FIG. 3.6. Alustajele intermediare se folosesc pentru realizarea unor imbin&ri_ mecanice demontabile la care trebuie asigural& 0 pozitie reciproc c&t mai precisa a pieselor conjugate, inclusiv centrarea (ghidarea) acestora, sau la care se pretinde o capacitate de amortizare a posibilelor migcari relative intre cele dou’ plese conjugate ale imbindri, In general, cu cat conditile de precizie reiproc’ sau de centrare sunt mai severe, cu atat |Spax} are valori mai mari, iar, cu cat numarul de demontéri ale Imbinarii este mai mare, cu atét Imax este mai mare. Exemple tipice de utilizare a ajustajelor intermediare sunt : + came montaie pe ax ; * semicuplaje asamblate pe capete de arbori ; © rofide curea sau rofi de lan{ montate pe arbori ; * roaté melcata imbinaté pe arbore ; © bolt piston asamblat in piston ; * coroane de roti dinfate fixate cu suruburi pe butucul rofil, INTREBARI $! TESTE DE VERIFICARE : 4}, Definiti noiunite de “asamblare” $i de “ajustaj” $i precizati diferente dintre ele. 2) Reprezentati grafic 0 asamblare cu joc $i definiti jocul acesteia . 30 Stefan RUSU = “Tolerante si Control Dimensional - note de curs” 3) Reprezentati grafic o asamblare cu stréngere joc si definiti strangerea acesteia 4) Unde se uilizeazé conceptut de “asambiare” in constructia de masini ? 5) Detinti conform 150, nofiunea de *ajustay". 6) Sesizati diferenta dintre "asamblare intémplator realizata” si “asamblare realizabil8” in cadrul unui aceluiasi ajustaj. Care este num&rul de asambiari realizate si cel de asambléri realizabile la un ajustaj format din doué oturi de piese conjugate, fiecare lot avand ‘n" piese ? 7) Ce reprezinta toleranta ajustajului ? 8) Definiti ajustajul cu joc $i dayi-1 reprezentaree grafica conventionalé (inclusiv “pasaportul de calitate” al ajustajutui) precizand valorile jocurilor limita. 9) Unde se utilizeaza ajustajale cu joc ? 10) Exemplificati situafii concrete de folosire a ajustajelor cu joc. 11) Defin{i ajustajul cu stréngere si dati-i reprezentarea graficé conventionalé (inclusiv “pasaportul de calitato” al ajustajulul) precizénd valorile strangerifor limit8. 12) Unde se utilizeaza ajustajele cu strangere ? 73}Cum se clasificé ajustajele cu strangere In functie de marimea raportulul |Smog/N ? Exemplificati fiecare tip clasificat de ajustaj cu strngere. 14) Cum se monteaz& ajustajele cu strangere ? 18) De ce ajustajele cu stréngere pretind 0 problematic& tehnologicé de execujio mai pretentioasé decat alte tipuri de ajustaje ? 16) Definifi ajustajul intermediar $i dafi-i reprezentarea grafic conventionalé (inclusiv ‘paseportul de calitate” at ajustajulul) precizénd vatorile asambl&rilor limita. 12) Unde se utilizeaza ajustajele intermediare ? 18) Exemplificati situatii concrete dé folosire a ajustajelor intermediare ; 19) Cum se clasifica ajustajele intermediare ? 20) Avefi un lot de alezaje pentru care este prescrisé dimensiunea ® 42°30 ‘si un lot de arbori conjugati ta care, analog, avern prescrisé dimensiunea > 42*9-912. Ce tip de ajustaj formeazé aceste doué foturi ? Justificafi. 21) Fie un lot de alezaje cu dimensiunea data in desenut de execute de D 25°2°% si un fot de arbori conjugafi cu dimensiunea data de @ 25,0968 . Poate fi acesta un ajustaj cu strangere ? Dac da, de ce ? Dacé nu, de ce ? 4,- SISTEMUL DE TOLERANTE $I AJUSTAJE ISO 4.1. Generalitati. Sistemul de tolerante gi ajustaje ISO a fost elaborat In cadrul Organizatiei Internationale de Standardizare. El reprezint& un ansamblu sistematic de valori ale abaterilor limit, tolerantelor precum gi ale jocurilor gi stréingerilor, cu marimi stabilite prin calcul sau determinate prin prelucrarea statistica a datelor experimentale. Observatie. In STAS 8100/1-88, sistemul de toleranfe este definit ca ansamblu de toleranje gi abateri limita standardizate, iar sistemul de ajustaje este definit ca ansamblu sistematic de ajustaje intre arbori gi alezaje,aparfinand unui sistem de tolerante. Rafiunile ce au condus la necesitatea unui asemenea sistem sunt urmatoarele: > eliminarea arbitrariului in alegersa abaterilor i tolerantelor ; > rafionalizarea SDV in Jogistica tehnologicé a intreprinderitor mecanice ; » crearea unui timbaj comun, in domeniul preciziel de’ prelucrare, intre proiectantil, fabricantii si beneficiarii de produse ; > favorizarea specializarii productiei, @ promovarii tehnologiilor de fabricare performante $i a cresteril calitaif produselor ; > asigurarea, in condifii economice, a cerinfelor interschimbabiitayii in constructia sistemelor mecanice ; 32 Stefan RUSU — “Toleraute si Control Dimensional ~ note de curs” > generalizarea executie’ rationale a pieselorfproduselor $i micsorarea costurilor de fabricatio ; > crearea conditllor firesti de cooperare tehnologicé intemé si internationala Intru realizarea produsetor. Un sistem standardizat de tolerante i ajustaje este definit prin urmatoarele eriferi 1. modalitatea de formare a ajustajelor ; . Stabilirea factorului de toleran{a (unitapii de toleranfa) ; . Stendardizarea treptelor de toleranfa $i a tolerantelor fundamentale ; . stabilirea abeterilor fundamentale ; clasificaree ajustajelor dupé precizie ; . precizarea temperatuni de referin{é ; 7. modalitatea de determinare a ajustajelor preferentiale. Oa Een Aceste criterii vor fi analizate, succesiv, in paragrafele urmatoare. 4.2.- Modalitatea de formare a ajustajelor in sistemul ISO. Functionalitatea unui ajustaj este univoc determinaté de o anumita mérime a cAmpurilor de toleranfé Tp si Ta gi de 0 anumita pozifie reciprocé a acestor cémpuri. In FIG, 4.1., dacd Tp1 = To2. Tar = Taz si J4 = Jz, atunci cele doud ajustaje sunt identice functional, desi ele admit, evident, dimensiuni limita diferite pentru loturile de piese conjugate aferente. Ar AJUSTAS 4" rezulta 8, pentru 0 aceeasi functionalitate impusd a unui ajustaj, alegerea acestuia s-ar putea face intr-o mare varietate de moduri. Aceasta nu poate constitui © solutie tehnologicd rational, c&ci, de exempl, dimensiunile FIG, 4.1.- Ajustaje identice funcional, degi diferite limit diterite impun SDV diferite, dimensional 33 Stefan RUSU - “Tolerante si Control Dimensional ~ note de curs” reglaje modificate ale sistemelor tehnologice de fabricare, pregattiri diverse ale procesului de prelucrare etc. Pentru a rationaliza maniera de alegere a ajustajelor cu 0 aceeagi functionalitate dat’, ceea ce reprezinta i scopul acestui criteriu,in sistemul ISO se adopt. conventional. doud modalitati de formare a ajustajelor gi anume : a) sistemuf alezaj unitar (SAZU) ; b) sistemul arbore unitar (SAbU) Sistemul alezaj unitar este definit prin mentinerea constanté a pozitie! cémpulul de toleranjé al alezajului, considerat ca pies unitaré (FIG. 4.2.) ; aceasté pozitie constantd este definita prin relaille : Dinin = N (4.4) El=0 ; ES=Tp Diferitele ajustaje se ob{in prin modificarea corespunzétoare a pozitiei cdmpului de toleranta al arborelui asimitat drept tard. Arbore = piesa neunitard FIG. 4.2. Sistemul alezaj unitar 4 Stefan RUSU ~ “Tolerante si Control Dimensional ~ note de curs” Sistemul arbore unitar este definit prin mentinerea constanté a pozifiei cémpului de Joleranjé al arborelui, considerat ca piesa unitard (FIG. 4.3.) ; aceasté pozitie constenta este definita prin relatile Sires (4.2.) es =0;e1%-Tq Diferitele ajustaje se obtin prin modificarea corespunzatoare a pozitiei campului de toleranja al alezajului, asimilat drept ples4 neunitard . FIG. 4.3.- Sistemul arbore unitar Observatit: 1) In SAzU, cmput de toferanta at alezajului unitar se noteazA cu H ; analog, In SADU, cAmpul arborelui unitar se noteazA cu h ; rezult ca orice ajustej ine, in simbolizare, liters H va ff un ajusta! tin SAZU ; analog, dacd contine litera fh, semnificd un ajustal format in SAU. 2) In FIG. 4.2 g1 FIG. 4.3, indicele 1 corespunde unui ajustaj cu strangere, indicele 2, unui ajustaj intermediar, iar indicele 3, unui ajustaj cu joc ; este observabil cd sensul de variatie al cAmpului de toleranté al piesei neunitare este antisimetric in cele doua sistema de ajustajé admise de 'SO. 3} Conceptele de SAzU si SAbU nu sunt unice. Vom avea atatea sisteme SAZU si SAbU cdte marimi standardizate ale campurilor de toleranté H gi A sunt stabilite 35 Slefim RUSU - “Tolerante si Control Dimensional ~ note de curs” (vezi & 4.4.), Toate aceste multimi de sisteme vor avea comun principiul pozitie’ Constante a cémpului de toleranté al piesei unitare. 4) In standardele 180, alezajul unitar este definit ca find alezajul a c&rei abatere superioard este nulé sau, intr-un inteles general, alezajul ales ca baza a sistemului de ajustaje cu alezaj unitar. Analog, arborele unitar este definit ca arbore a cdrui abatere supetioara este nulé sau, intr-un inteles general, arbore ales ca bazd a sistemului de ajustaje cu arbore uniter. Criterille de alegere a celor dous sisteme de ajustaje sunt urmatoarele : criteriul costului fabricatiei ; de regula, se alege drept piesa unitaré piesa care pretinde un cost de executie’ mai mare ; prin aceasta, modificarea pozitiei cAmpului de toleranté al piesei neunitare se poate face in condifii mai economice ; in constructia sistemelor mecanice, tn general, alezajui este piesa care conduce la un cost de fabricatie mai mare ; in consecinta, este fecomandabil SAZU. Criteriut tehnologic, care cuprinde mai multe aspecte = * din punct de vedere al secventei tehnologice de fabricare, alezajul pretinde, Pentru prelucrarea sa mecanicd. o secventé tehnologica de fabricare care cuprinde procedeele de burghiere, largire, stunjire cilindricé interoara, eventual, alezare, brogare, rectificare cilidrica interioara si honuire, in timp ce arborele necesita, pentru a-si realiza precizia uzual impusa, doar o strunjire cilindricé exterioara si, ce! mult, o rectificare, implicand, deci, o dificultate tehnologica mai redusa ; din acest punct de vedere recomandabil devine, din nou, sistemul SAZU ; = din punct de vedere a! sculelor aschietoare, la prelucrarea alezajelor se utilizeaz& scule de forma (burghie, alezoare, brose etc.), scule care pretind o manopera mai pretentioas4, avand si mai multi dinti, in timp ce la executia arborilor se folosesc scule prismatice (de exemplu, cutite de strung), mult maiieftine ; pe baza aceluiagi rationament réméne recomandabil tot SAZU si din acest punet de vadere ; 36 era Dimensional + din punct de vedere ai somifabricatelor, existé situatii In care se recomanda SAbU ; de exemplu, dac& pe un acelasi arbore se monteazS mai multe alezaje, toate formand ajustaje cu joc, si daca precizia constructiva a arborelui se obfine, direct, din starea de semifabricat tras, atunci, din motive functionale gi tehnologice este preferat SABU. J. criteriu! constructiv ; fie, de exemplu, solutia (mbindrii a trei alezaje distincte pe un arbore uni¢ in succesiunea strangere — joc — stringere ($+ J —» S) ; daca se adopta SAzU, atunci, din conditia mentinerii constante a pozitiei campului Tp, pentru toate cele trai alezaje, rezult necesitatea constructiva a unui arbore in trepte (FIG. 4.4.a.), ceea ce impune o manoperd mai mare, un consum sporit de material, un cost mai ridicat de fabricatie ; dimpotriva, dacd se accepté SAbU, atunci succesiunea impus’ S—J—> § poate fi asigurata ugor prin variatia s—+y——+8 $———-y ——s tolerant unicé @ Gav) alazajob distincte COTS a) co] FIG, 4,4.- Exemplificarse orteriulst constructiv tn afegerea sistemulul de ajustaje. 7 Stefin RUSU - “Tolerante si Control Dimensional ~ note de curs” dimensionala a celor trei alezaje distincte (FIG. 4.4.b.), putandu-se adopta solutia constructiva a-arborelui neted, mai economica, astfel incat Varianta SAbU devine recomandabila. Observatie. In sistemul ISO se admite c& sistemul alezaj unitar este preferential, el utilizandu-se In toate cazurile, cu exceptia acelora tn care, funcfional sau tehnologic, este rational folosirea sistemului arbore unitar, aga dupa cum ‘s-a exemplificat mai sus. 4.3.- Stabilirea factorului de toJeranta (unitatii de toleranta). Scopul acestu! criteriu il reprezinté determinarea unei modalitati unitare de evaluare a mérimil tolerantei, introducdnd aga-numita unitate de tolerant, cu rolul unitafi/ de m&suré a acestei marimi a tclerantei. In acest sens, sistemul ISO introduce termenul de factor de toleranta (unitate de toleranta) definit ca factor, funcjie de dimensiunea nominal, care serveste la determinarea toleranfelor fundamentale. El se noteazé cu i, pentru dimensiuni pana la 500 mm (inclusiv) gi cu J, pentru dimensiuni peste 500 mm. Observetie. Notiunes de loleran{a fundamentald va fi explicitaté la & 4.4. Experimental se con:tatd c4 erorile de prelucrare cresc odat& cu dimensiunea dupa o lege aproximativ parabolicd (FIG. 4.5.), data de : 6=C-¥D (4.3.) unde: é-este amplitudinea campului de Impragtiere a erorilor de prelucrare ; C—coeficient functie de procedeul de prelucrare ; x"? — gradul functiei ; D-—dimensiunea nominald a suprafetei prelucrate. in general, cu c&t procedeul de prelucrare este mai apropiat de finisare, cu atat C are valori mai mici (FIG. 4.5.). 38 Ul = “Toleran Erot Dimensional — 1 Stefan & BURGHIERE LARGIRE ALEZARE ar, = arcigC, i= A (alezare), B lourghiere), | Qargiro) FIG. 4.5.- Variajia erorior de prolucrare functie de dimensiunea nominal®, Din aceastd observatie practicA rezulta cA este rafional a estima precizia de prelucrare nu numai dup& mérimea toleranfei, ¢i, in primul rand, dupé dificultatea tehnologicé de obtinere a acelei tolerante, Altfel spus, se_va _aprecia c& doud supratete de piese au aceeasi precizie de prelucrare dac& si numai_dacé rezulté_in_urma _unor procese tehnologice de aceeasi dificultate si nu, neaparat, dac& au aceeasi marime a folerantel. Penis a face posibilé o asemenea modalitate de apreciere a praciziel unei suprafete prelucrate se defineste factoru! de toleranté (unitatea de tolerant) pe baza unei relati generale similare cu (4.3.) gi anume iza¥D+b-D (44) unde: i este factorul de toleranta ; a@¥D -termen ce caracterizeazd cresterea erorilor de prejucrare odaté cu dimensiunea nominala a suprafetei prelucrate ; ®-D -termen ce defineste cregterea liniaré a erorilor de. masurare odald cu 39 Stefan RUSU ~ “Tolerante si Control Dimensional ~ note de curs” aceeasi dimensiune nominala. a, b, x — coeficienti sau exponenti determinati prin prelucrarea statisticd a datelor » experimentale. Conform relafiei (4.4.) (D) este variabila cu dimensiunea nominala, ceea ce, desi corespunde situajiei tehnologice reale (vezi relafia (4.3.)), creaza, totusi, 0 anumita incomoditate in aplicare. De aceea, In sistemul ISO se definesc intervale de i ensiuni, de forma [Dx, Dx+4], in interiorul cérora factorul de toferan{& se consideré constant, ef variind numai de la un interval fa altul. Cu aceste precizari, factorul de toleran{a, In sistemul ISO, este definit de relatia : =0,45-3Dmg + 9,001: Ding (4.5.) unde : Ding este media geometricd a valorilor extreme ale intervalului de dimensiuni nominale, adica : Ding = VO Dest 4.6.) Observafie. Asupra relafiei de caloul al factorului de toleranta se va reveni in & 4.4., unde se vor da si particularizdrile acestei relatii pentru diferite toleranje fundamentale. Odata definit factorul de toleran{a i, prin relatiile (4.5.) gi (4.6.), se poate introduce termenul de coeficient de precizie (coeficientul de treapté de toleran{a) k, dat de : (4.7) unde T este toleranta dimensional a suprafefei piesei. Coeficientul k este o m&surd a dificultatii tehnologice de realizare a unei anumite toleranfe la o suprafaté avand o dimensiune data. Rezulta, deci, c8 doué suprafefe ale unor piese vor avea aceeasi precizie dacé si coeficientul k are valori mai mari, aceasta semnificd faptul c& precizia suprafetei piesei este mai redusa. 40 Stefan RUSU ~ “Tolerante gi Control Dimensional ~ note de curs” Pentru a injelege rapartut dimensiune — toleran{é — precizie se consider& urmAtoarele exemple : 1) Fie doud suprafete de piesa cu dimensiunile nominale Dy = Dz i cu aceeasi pracizie de prelucrare, deci ky = kg, Din relatia (4.6.), rezulté atunci fy = fa, iar, din relatia (4.7.), se obtine Ty = Tz. Deci, doud suprafe(e de aceeasi dimensiune $i aceeasi precizio au acevasi tolerant. 2) Fie, acum, doua supratete avand dimensiunile nominale Dy si Dz apartinand unor intervale de dimensiuni diferite (sA presupunem Dy > Dz) si avand aceeagi precizie (ky = kz). Din aceleasi relafil aver 14 > /2 si, apol, Ty > Ta, astfel Incat, doud suprafete de dimensiuni diferite dar de aceeasi precizie vor avea foleranfe de mérimi difente si anume, suprafata cu dimensiunea mai mare va avea (oleranfa mai mare. 3) Se dav doud suprafete cu Dy = D2, dar avand precizii diferite (s& admitem eq > k2). Din (4.6,) avem iy = iz, iar, din (4.7,), se obtine Ty > Tz. Daci, dous suprafete de aceeasi dimenslune si de precizii diferite vor avea tolerante de marimi diferite $i anume, piesa cu precizia mai grosofand va avea toleran{a ‘mai mare. 4.4,- Standardizarea treptelor de toleranta si a tolerantelor fundamentate, Scopul acestui criteriu este precizarea marimilor standardizate ale tolerantelor $i, implicit, stabilirea valorilor star.dardizate ale coeficientului de precizie k, dat de (4.7.), in acest sens, sistemul ISO introduce notiunea de foleranta fundamentalé (IT) definita drept oricare toleranté stabilita in cadrul sistemului de toleranfe si ajustaje ca $i termenul de treapté de toleranté conceput ca multime a toleranjelor apreciate ca find corespunzatoare acelulasi grad de precizie, pentry toate dimensiunile nominale. at Stefan RUSU - “Toleranfe si Control Dimensional - note de curs” Sistemul de tolerante gi ajustaje pentru dimensiuni liniare ISO pravede 20 trepte de tolerante (ITO1, ITO, IT1,..., 1718), pentru dimensiuni nominale pnd la 500 mm (inclusiv) gi © gam& de 18 trepte de tolerante (IT1,..., 1718), pentru dimensiuni nominate peste 500 mm pana la 3150 mm (inclusiv). Dintre acestea, treptele IT01 si ITO sunt considerate ca fiind de uz special. Cu cét numérul ce insoteste simbolul IT este mai mare, cu atét precizia aferenté treptei de toleranta respective va fi mai redusa. In general, tréptelé dé tolétante /T01, ITO, 1T1,.:., IT4 sé {olosésc"tn’ mivtanica find, in constrilctia Mijloacelon de: Masurais” gi: control "(MMC)/2In "Yealizerea utor! tanturi cinetiatice dé" precizielextrer de ridicats Apoi.,treptela de toleran(e/75;.91T12 sunt ANMRPCSHStrUctia ‘de Masini, pehtta!pléss Ce formeaza ajustaje. In fine, treptele dé t6lran{e1713;0"./1778 Sunt Uitlizate’ Tn’ Construdtia: dé Sistéthe mecanice, inclusiv pentru piesé ée'nu formeaza ajustaje. Standardizate fiind marimile tolerantelor fundamentale IT si, implicit, ale coeficientului de precizie k, pentru 0 treaptd de tolerant de rang “/", in concordan{a cu relatia (4.7.), putem serie : [Tepes (4.8.) unde / este factorul de toleran{a definit la & 4.3. Toleranfa fundamentala_este 0 Constanta, in limitele ‘aceluiaghinterval de dimensiuni (Dk Ox+1},indiferent de pozitia .campului_ de toleranta. fafa de linia zero. Aceasta reprezintd proprietatea de constant a tolerantei fundamentale. In relatia (4.8.), expresia factorului de toleranta 4, dat& de (4.5.), este adevaraté numai pentru treptele de tolerante IT5,..,, 1718, la dimensiuni nominale pand la 500 mm {inclusiv). Pentru acelagi domeniu de dimensiuni nominale, valorile treptelor de tolerante ‘701, 170 si IT1 sunt determinate pe baza unor relatii de calcul date In STAS ‘Stefin RUSU ~ “Tolerame si Control Dirnensional ~ note de curs” 8100/2-88, iar m&rimile treptelor de tolerante /T2,..., 174 sunt etajate in progresie geometrica intre valorile /T1 si IT5. Pentru dimensiuni nominale peste 500 mm, péné fa 3150 mm (inclusiv), expresia factorului de toleran{ f este data de relatia : 10,004: Dig +21 49) vare, In esenté, exprim& acseagi dependenta dintre erorile de prelucrare gi dimensiunea suprafetel uzinate, Observafie. Conceptul de treapta de toleranta si, implicit, de grad de precizie se referd la piese gi nulla ajustaje. Ca urmare, este posibilé si, chiar, recomandabild asamblarea unor plese avénd grade diferite de precizie. De exemplu, la ajustajele cu strangere sau la ajustajele intermediare cu strangere medie este recomandabil ca arborele s& aib& precizia cu o treapli de toleran{é mai find decét aiezajul, venind in Intaémpinarea dificultatil tehnologice diferite de executie a celor doud tipuri de piese. — 4.5.- Stabilirea abaterilor fundamentale. Scopul acestui criteriu este acela de a defini pozifile standardizate ale cAmpurilor de toleran{& fata de linia zero, pozitii determinate univoc prin abaterea fundamentalé (vezi & 2.1., punctut V). Abaterile furdamentale, stabilite prin sistemul ISO, se calculeaz4 pe baza unor relatii determinate prin prelucrarea statistic a datelor, relafii date in STAS 8100/2-88 si se simbolizeazé prin una sau doué litere, majuscule pentru alezaje (A,..., ZC), minuscule pentru arbori (a,..., ZC), Observafio. Pentru a elimina orice echivoc nu se utiizeaza literele 1, i, L, lO, 0, Q @ jw. 43

S-ar putea să vă placă și