CAPITOLUL AL II-LEA
SIMBOLICA SUBLIMULUI
m0)
Qlaritatea netulburata de enigme a spiritului, ce-si di
forma adecvati din sine insusi — finta a artei simbolice —
poate fi realiizata decit cind semnificatia apare mai intii in oo
stiinta pentru sine, sepanaté de intreaga lume a feno
fiindc& in unitatea nemijlocit intuit’ a ambelor laturi consti
de arti in plasmuirile vechilor parsi ; contnadictia separarii si
legarii nemijlocite, solicitati totusi, a produs simbolica
a inzilor, in timp ce si in Egipt lipsea tnc& posibiliitatea cunoas-
terii libere a interiorului gi a ceea ce e semnificativ in sin
pentru sine, cunoastere liberaté de ceea ce apare, de
lipsi care a servit de temei pentru caracterul enigmatic si obscw
al simbolicului egiptean.
Prima purificare radicala si sepanare explicit’ de prezen
senzorial, adic& de particularitatile empirice ale exteriorului,
ceea ce este existent in sine si pentru sine, trebuie cantata
sublim, care inalja absolutul deasupra gi dincolo de
existenté nemijlocita in primul rind abstract’, care consti
cel putin baza spiritului, Deoarece semnificatia astfel indlta#
inca nu e conceputa ca spiritualitate concreta, dar este totus
considera‘ ca interior existent si subzistent in sine, interior @
numai din cauza caracterului sau abstract nu este in stare
— aseasca expresia adevarat’ in fenomene finite.
i Kant a deosebit sublimul de frumos intr-un fel foarte i
gant Jar considenatiile pe care el le face in legitur’ ca
{in prima paste a Criticit puterii de judecatd, tncepind de la 2SECTIUNEA 1. 2. SIMBOLICA suBLMULUL
371
4 inca interes, in ciuda prolixitati: lor ¢j
prety minatiilor Ja ceva ee fae reducerii tutu
2 imaginatich poe cite principiul ei era ced
cere trebuie Teounoastem ca justd in sensul ci subline
we exprima Kant, nu este continut in nie falas eee
cm amai in sufletul nostra, in misura. in core me atti