Sunteți pe pagina 1din 3

Termenii centrali:

1. Rațiune instrumentală = cea care calculează cel mai economic mod de a face ceva.
a. Măsura succesului este eficiența maximă, cel mai bun randament cost-rezultat.
2. Atomism = se referă la fragmentarea societății în indivizi desprinși de comunitate.

Taylor discută despre rațiunea instrumentală și spune că înțelegerea actuală a sa poate fi


schimbată prin recuperarea unor resurse morale originare. În prezent status quo-ul rațiunii
instrumentale este menținut de discuția polarizatoare dintre susținătorii și detractorii săi. În
același timp, găsirea alternativelor este îngreunată de politică și de organizarea socială. De
aceea, este nevoie de o analiză a ideilor și o înțelegere a resurselor morale ce stau la baza lor.

În primul rând, protagoniștii poveștii sunt:


Pozițiile extreme luate în ce privește natura instrumentală sunt:
- Prima descrie natura în termenii dominării și are o viziune cinică asupra efectelor ei în
societatea de azi. Reprezentanții acestei viziuni vad în societatea tehnologizată un
declin datorită pierderii contactului cu natura exterioară și din noi înșine. Aceștia
consideră că tehnologia este mânată de imperativul dominării naturii. Încă din
Romantism se deplânge că omul este divizat în trei: în noi, față de ceilalți și față de
natură.
o Această viziune merge mână în mână cu admirație pentru stilurile de viață pre-
industriale.
- Cealaltă extremă vede tehnologia ca soluție pentru toate problemele omenirii.

Reprezentanții acestor idei se manifestă în practică contradictoriu:


Conservatorii de dreapta sunt cei care ajută tehnologia să distrugă natura când în
teorie ei sunt cei care ar trebui să îi oprească înaintarea. Aceștia se vad drept susținătorii
stilurilor de viață tradiționale când interzic pornografia și avortul, dar economic susțin o
formă de capitalism care distruge comunitățile istorice și produce atomizare în rândul
indivizilor (însingurare).
În tabăra cealaltă, cei care ar face orice să apere natura sunt în favoarea avortului pe
motivul că fiecare alege ce face cu propriul corp. Se ajunge în situația în care adversarii
capitalismului sălbatic duc individualismul bazat pe proprietate mai departe ca orice apărători
ai săi.

Problema de fond cu aceste concepții este că deformează rațiunea instrumentală și ascund


esențialul. Susținătorii tehnologiei se încred prea mult în atomism și instrumentalism, iar
detractorii descriu tehnologia doar în termenii dominării. Resursele morale care au ajutat la
dezvoltarea acestei concepții au fost pierdute din vedere prin întărirea valorilor atomo-
instrumentaliste.

Cauza dominației rațiunii instrumentale nu este doar imperativul dominării ci într-un fel
suntem îndemnați să o lăsăm într-o proporție cat mai mare în viețile noastre.
Societatea are nevoia de ea pentru buna funcționare a instituțiilor ei: firmele, instituțiile
publice au nevoie de ea. De asemenea, este indispensabilă funcționării sferei private – pentru
că suntem agenți economici trebuie să fim eficienți pentru a supraviețui.
Astfel, s-a tras concluzia greșită că această stare de lucruri este imposibil de schimbat; că
gândirea atomist-instrumentală nu mai poate fi îndepărtată odată ce a pătruns în societate.
Acestei viziuni îi corespunde imaginea unei cuști de fier din care nu poate evada.
Taylor este de acord ca atomo-instrumentalismul este prevalent, dar există puncte de
rezistență încă din Romantism – un exponent din zilele noastre este mișcarea ecologică.
Aceasta demonstrează că există posibilitatea alternativelor. Ne arată în plus că un public
fragmentat nu are șanse de câștig. Într-un final, orice mișcare locală sau minoritară, împotriva
intereselor majorității va fi absorbită de democrație.
Dificultatea de a avea succes constă în factorii instituționali dar și în caracterul deformat al
ideilor.

Aici este un punct de legătură între rațiunea instrumentală și o variantă a idealului libertății de
auto-determinare, prezent în cultura de azi.
Suntem liberi când putem domina ceea ce ne determină existența. Această idee dă importanță
imperativului de a domina prin tehnologie.
Altă idee legată de rațiunea instrumentală este un model al subiectului înțeles drept degajat.
Subiectul degajat ne oferă o imagine a umanității ca rațiune auto-suficientă. În ziua de azi
este una dintre cele mai prestigioase forme de rațiune – exemplificată prin matematică.
Descartes a făcut pasul cel mai celebru în direcția aceasta și noi l-am urmat. El a presupus că
noi suntem în esență rațiune detașată de corp, emoții, cultură, dialog. De aceea azi, este foarte
ușor să concepem gândirea umană pe modelul calculatorului.
Această imagine a sinelui este încurajată de un sentiment de putere care vine alături de o
înțelegere detașată și instrumentală a lucrurilor.

Dar există alternative și rezistență, iar o formă este redescoperirea fondului moral pe care s-a
format rațiunea instrumentală. Ce este atractiv la ea este puterea de a controla mediul, dar
contextul este mai larg.
1. Este într-adevăr legată de concepția rațiunii detașate. Idealul raționalității este legat în
același timp de unul al libertății – gândirea autonomă și auto-suficientă care nu are
nevoie de nimic exterior.
2. Al doilea ideal moral – afirmarea vieții obișnuite (pg.115 PDF) care susține că
importante sunt: viața producției și reproducerii; a muncii și a familiei. Acest ideal a
contribuit la fondul ideilor prin: accentul pe producerea condițiilor de viață cât mai
bune și prin ameliorarea suferinței la o scară cât mai largă.
Idee prezentă în filozofia lui Francis Bacon. El critică științele aristotelice pentru că nu au
contribuit la alinarea condiției umane. Propune înlocuirea lor cu științe al căror criteriu de
adevăr să fie eficiența instrumentală. Pentru Bacon – a descoperi ceva înseamnă să poți
interveni, să poți modifica ceva. Important pentru Taylor este că științele în viziunea asta sunt
mânate epistemologic dar și moral.
Suntem urmașii lui Bacon atunci când nu acceptăm ca oamenii să sufere de pe urma
uraganelor sau a foametei. Facem campanii de ajutorare sub premisa intervenționismului în
natură.

Rațiunea instrumentală vine cu un bagaj moral. În niciun caz nu a fost împuternicită de libido
dominandi. Deși, de cele mai multe ori e folosită pentru sporirea controlului și perfecționarea
măiestriei tehnologice, nu este necesar să fie așa.
Taylor dorește o adoptare a idealurilor originare de la baza ideii de rațiune instrumentală, la o
tehnologie care e încadrată de o etică a bunăvoinței, spre deosebire de idealul contemporan al
controlului. Etica bunăvoinței trebuie și ea încadrată la rândul ei de o înțelegere corecta a
omului - omul înțeles în totalitatea sa, nu în forma distorsionată a rațiunii detașate. Această
idee să rămână doar ca ideal.
În prezent status quo-ul tehnologiei este menținut de discuția polarizatoare dintre susținătorii
și detractorii tehnologiei. În același timp, găsirea alternativelor este îngreunată de politică și
de organizarea socială. De aceea, este nevoie de o analiză a ideilor și o înțelegere a resurselor
morale ce stau la baza lor.

S-ar putea să vă placă și