1.

Simularea este un instrument util:

a)In studiul oricarui system
b)In special in situatiile prea complexe pentru a fi analizate analytic
c)Numai in cazul in care trebuie sa alegem intre 2 modele alternative
d)In niciuna dintre situatiile de mai sus

2.Utilitatea simularii ca instrument universal de lucru este datorata:

a)Utilizarii ca instrument de training
b)Posibilitatii de a construe si derula experimente
c)Abilitatii de a furniza solutii optime
d)Existentei unui mare numar de pachete software

3.Principalul motiv pentru care este necesara recurgerea la un mare numar de simulari
este urmatorul:
a)Simularea recurge la esantionare, si esantioane mai mari dau rezultate mai precise decat unele
mai mici
b)Datorita utilizarii calculatoarelor, ce permit manipularea seturilor mari de date si executiilor
complexe
c)Simularea reprezinta o abordare stiintifica, si un mare numar de executii imbunatateste
reproductibilitatea
d)Seturile mari de date permit frunizarea raspunsurilor optime --- Probabil

4.Regimul pulviometric lunar (cantitatea de ploaie cazuta intr-o asemenea perioada,intr-o

anumita regiune) este o statistica meteo des utilizata.Acest process are:
a)Parametru discret
b)Parametru continuu
c)Valori discrete
d)Valori continue

5.Intr-un laborator avem 10 PC-uri Windows si 5 statii Unix se ruleaza aplicatii

similare. Fiecare student ce intra in laborator alege aleator un calculator
liber.Probabilitatea ca din 6 studenti 3 sa aleaga Windows si ceilalti 3 sa aleaga masini
Unix este:
6.O cercetare pentru a determina influenta violentei la TV asupra tinerilor efectuata de un
student de la Psihologie,foloseste metoda chestionarelor distribuite prin colegii sai in
diferite facultati din Universitate.Este procedura de esantionare corecte?
a)Da, din acest punct de vedere,fiindca esantionul sau este nebalansat
b)Nu fiindca esantionul sau este balansat
c)Da,nu este nici un fel de problema cu procedura aplicata
d)Nu ,esantionul sau este prea aleator si reprezentativ
!!!!!!! Conflict. Avem aceeasi intrebare si in intrebari.pdf ex 28, acolo e C-ul

7.Fiind data o distributie normal,Normal(media=22,devst=3),aproximativ 99,7% dintre

valori se vor afla intre:
a)12 si 32 b)22 si 32 c)16 si 28 d)19 si 25

Miu = 22 ; sigma = 3 => miu – 3*sigma = 22 – 9 = 13 si 22+ 9 = 31

8.Care dintre urmatoarele caracteristici constituie o limitare a simularii:

a)necesitatea furnizarii unor problem rezolvabile mathematic
b)faptul ca nu permite aproximari
c)faptul ca nu permite experimentarea comportamentului system
d)faptul ca indica doar un comportament aproximativ pentru anumite intrari date
9.Probabilitatea unui bit eronat la transmiterea UNUI MESAJ pe un canal de comunicatie
este de 0,001.Probabilitatea de a nu avea erori intr-un MESAJ de 1000 de biti are valoarea:
a)cuprinsa intre 1/3 si ½ b)1/4 si 1/3 c)1/2 si ¾ d)0,999
1 – 0.001 = 0.999

10.Daca X si Y sunt valori aleatoare(v.a). discrete cu distributie uniform pe multimea

{1,2…n} iar Z=X-Y atunci valoarea lui K pentru care P(Z=K)este max. este:
a)n b)2n c)n-1
d)pentru toate valorile din multime probabilitatea este aceeasi,Z avand distributie uniforma

11.Intr-un experiment de degustare sunt incluse 2 grupuri de participanti, produsele

identice, sunt plasate pentru primul grup in cate o cutie rosie, iar pentru al doilea grup
intro cutie verde. Marcati variabila independent de alte variabile din test
a)gradul de apreciere al produsului
b)genul participantului
c)culoarea cutiei
d)marca produsului

12.O cercetare investigheaza relatia intre consumul de alcool si timpul de franare.

Fiecarui participant I se da sa bea unul sau doua pahare continand aceeasi bautura si
apoi se determina pentru fiecare intervalul intre aparitia culorii rosii si apasarea pedalei
de franare. Marcati variabila dependent de alte variabile de test:
a)tipul de vehicul
b)viteza de franare
c)aparitia culorii rosii
d)cantitatea de alcool consumata

13.Mesajul unei retele Petri este: mesajul??? Cred ca e marcajul

a)o functie care asociaza fiecarei locatii din retea un nr intreg reprezentat prin tot atatea
puncte(jetoane) in interiorul cercului care simbolizeaza locatia respective:
b)obligatoriu pentru orice retea Petri
c)dat doar prin valoarea sa initiala, apoi calculabil ==== Probabil
d)definit vectorial
?14.Printre elementele de definire, in retelele Petri, ale matricei de incidenta A, se afla
urm.:
Matricea de incidenta este Matricea Post – Matricea Pre => ca va avea valori pozitive unde
iese din tranzitia si val negative unde in tranzitie.
Practic asta inseamna ca punem in matrice daca castiga sau daca pierde un punct
Ca sa intre in tranzitie pierde un punct , ca sa iasa castiga unul si pe arcurile lor se inscriu
fix asta , -1 la intrare , + 1 la iesire

a)elemental Aij are valoarea inscrisa pe arcul ce leaga nodul Pi de tranzitia Tj daca Tj este o
tranzitie de intrare in nodul Pi; Adica, pe arc e pozitiv daca INTRA in Tj si IESE in Pi , pai , NU,
pt ca are valoare negativa ca pierde un token.

b)daca tranzitia Tj este o tranzitie de iesire din nodul Pi,atunci Aij are aceeasi valoare ca cea
inscrisa pe arcul coresp. Adica, pe arc e pozitiv daca iese din Tj si intra in Pi , pai , da, castiga un
token.

c)Daca tranzitia Tj este o tranzitie de iesire din nodul Pi, atunci Aij are aceeasi valoare ca cea
inscrisa pe arcul coresp,dar cu semn schimbat

d)daca intre nodul Pi si tranzitia Tj nu exista nici un arc,atunci elemental corespunzator al

matricei de incidenta este nul. Punem 0 unde nu se leaga intre ele

?15.Activitatea unei tranzitii consta in modificarea marcajelor locatiilor de intrare si de

iesire din tranzitia respectiva DA, se adauga un punct la iesire, se scade un punct la intrare
a)la activarea tranzitiei Tj,marcajul unei locatii Pi de intrare in tranzitia resptectiva scade cu o
cantitate egala cu valoarea arcului(Pi,Tj)
b)la activarea tranzitiei Tj,marcajul unei locatii Pi de intrare in tranzitia respective creste cu o
cantitate egala cu valoarea arcului(Pi,Tj)
c)Daca Pi este o locatie de iesire din tranzitie Tj,atunci marcajul sau creste cu o cantitate egala cu
valoarea arcului(Tj,Pi)
d)daca o locatie a retelei nu este legata de tranzitia Tj prin nici un arc,la activarea acesteia
marcajul locatiei ramane neschimbat

16.Datele experimentale provenite din masurari pot fi afectate,in general,de 3 tipuri de

erori,dintre urmatoarele:
a)erori aberante(grosolane) datorate unor greseli grave ale operatorului uman sau unor defectiuni
ale sistemului de masurare
b)erori sistematice,provenite de obicei din echilibrarea incorecta a unor component ale sistemului
de operare
c)erori aleatoare,generate de natura stochastica(probabilistica) a fenomenului studiat
d)erori logice,ca rezultate ale unor defecte in codul programelor folosite pentru prelucrare
?17.Datele experimentale sunt supuse unor seturi de prelucrari(teste statistice) ce au drept
scop:
a)identificarea eventualelor valori afectate de erori aberante si eliminarea acestora din esantion
b)verificarea existentei unor eventuale erori sistematice
c)det. Expresiei densitatii de probabilitate in care se incadreaza datele experimentale ca effect al
influentei erorilor aleatoare
d)det. Eventualelor erori logice,ca rezultate ale unor defecte in codul programelor folosite pentru
prelucrarea

18.Daca la un post de control ajung 5 masini intr-un minut,probabilitatea ca in urm. Minut

sa ajunga 6 masini este de aproximativ: a)0,146 b)0,246 c)0,346 d)0,546
Poisson ( formula e mai sus)
Miu = 5/min; P(x=6) = 0.146

19.O carte de 585 pagini contine 43 de erori tipografice, distribuite

aleator. Atunci, probabilitatea ca 10 pagini selectate aleator, sa nu aiba erori este de
aproximativ
a)0,179 b)0,279 c)0,479 d)0,679
585 pagini cu 43 erori => average-ul miu= 43/585 = 0.0735
Tot cu poisson
P(X=0) = 0.98659 probabilitatea ca o pagina sa nu aiba erori
 Pt a afla probabilitatea ca 10 pagini sa aiba erori inmultimi aceasta probabilitate cu ea de 10 ori
= 0.817

I THINK… not sure

20.Daca intr-un mic magazine intra in medie un client la fiecare 5 minute,probabilitatea ca
in urmatoarele 10 min sa nu ajunga nici un client este a)0,135 b)0,235 c)0,335 d)0,435
1/5min = 2/10 min , luam 10 min ca unitate de timp =>
Miu = 2 / o unitate de timp = 2;
P(x=0) = 0.135

21.Dupa o iarna grea, apar gropi in carosabil la o densitate de 50 pe km. Probabilitatea de a

gasi 5 gropi in 60 m de drum este de aproximativ: a)0,101 b)0,244 c)0,373 d)0,522

50 / km = 50 /1000 = 1/20 = 3 / 60 => luam 60 ca unitate

Miu = 3 => P(x=5) = 0.10082
22. Prin stimulare aleatoare de tip Monte-Carlo se obtine:
-se genereaza aleator intrari din domeniu pe baza unei distributii de prob.(cel mai adesea
uniforma)
-se fac calculi deterministe folosind aceste intrari
-se agrega rezultatele individuale in cel final

23. A: ”un nou nascut este baiat”

B: ”in cel mult 30 min va opriti din completarea acestui test”
C: ”castigati la loterie”
In ordine de la cel mai probabil la cel mai putin probabil:
a)A,B,C b)B,A,C c)C,A,B d)A,C,B

24. Se arunca simultan o moneda si un zar cubic.Cate rezultate posibile exista?

a)12 b)2 c)6 d)8

25) Se arunca de doua ori o moneda. Posibilitatea de a obtine o data ban si o data stema este:
a)1/2 b)1/4 c)1/3 d)1

26) La aruncarea unei perechi de zaruri:

27) Se considera:

Xi |1 2 3 4
Fi |3 6 2 1

Media este: a)6.25 b)6 c)2 d)2,08

(1*3 + 2*6 + 3*2 + 4*1 ) / 4 = 3+12 + 6+ 4 / 4 = 25/4 = 6.25

28) Sala principal a unui restaurant are 60 de locuri Timpul mediu-client este de 3 ore. Daca
sunteti la bar dupa 20 de client care asteapta,dupa cat timp veti fi cel mai probabil plasat la
masa?
a)30 b)45 c)60 d)75
Nu am idee, ca atare se poate calcula ca avand 60 de servere , o coada comuna, si capacitatea de
rezolvare a clientilor e de 20/h

29) Automatele cu stari finite sunt foarte utile in modelarea SED pentru ca:
-reduc numarul de stari
-se pot utilize atat pentru sist. De control,cat si pt sist de calcul

30) Retelele Petri cu alegere libera sunt diferite prin urmatoarea conditie:
Realizeaza un compromis rezonabil intre puterea descriptive si posibilitatea de
analiza: “rezultatul alegerii intre 2 tranzitii nu poate fi influentat de restul sistemului(alegerile
sunt libere)”
31. Sistemele in care relatiile functionale intrare-iesire sunt in general descrise
prin ecuatii diferentiale sunt:
a. Statice
b. Dinamice
c. Invariante in timp
d. Deterministe

32. O retea Petri se poate incadra in categoria modelelor:

a. Logice
b. Temporale
c. Stochastice
d. Operationale

33. Prin simulare se obtin:

a. Valori exacte ale parametrilor sistem
b. Aproximatii, estimari ale parametrilor sistem
c. Formule de calcul pentru parametrii sistem
d. Estimari ale erorilor estimatorilor

?34. In simularea discreta, tratarea unui eveniment plasat in lista evenimentelor viitoare
va putea:
a. Crea alte evenimente in coada
b. Sterge evenimente din coada
c. Schimba alte variabile sistem
d. Sterge orice eveniment din coada

35. Dupa o iarna grea, apar gropi in carosabil la o densitate de 5,2 pe km.
Probabilitatea de a gasi 8 gropi in 1 km de drum este aproximativ:
a. 0.55
b. 0.64
c. 0.73
d. 0.82

36. Numerele pseudoaleatoare furnizate de un bun generator trebuie sa fie:

a. Independente statistic
b. Neperiodice
c. Reproductibile
d. Autocorelate
e. Nedegenerate
37. Distributia esantionata a unei statistici (marimi):
a. Tinde sa se centreze pe valoarea estimata a parametrului statistic
corespunzator cu cresterea esantionului
b. Tinde sa fie tot mai „imprastiata” pe masura cresterii esantionului
c. Tinde sa coincida cu parametrul corespunzator doar in cazul unei
statistici balansate
d. Este de asteptat sa aiba o deviatie standard in general mai mica decat
cea a parametrului populatiei de intrare

38. Distributia esantionata a mediilor:

a. Este acea distributie de probabilitate ce descrie esantioane aleatoare
repetate dintr-o populatie (proces)
b. Este normala, independent de tipul distributiei populatiei de intrare
c. Este caracterizata de legea numerelor mari
d. E data de valorile medii din mai multe esantioane de acceasi marime

39. Intr-o simulare pentru starea stabila se realizeaza:

a. Estimarea parametrilor de performanta in regim permanent
b. Includerea comportarii tranzitorii a sistemului, eventual cu aplicarea
unor corectii in cazul balansarii estimatorilor
c. c. Eliminarea regimurilor tranzitorii
d. Analiza masurilor de performanta prin metoda replicarilor independente

40. La baza modelelor de simulare se afla, ca modele formale:

a. Procesele Markov
b. Lanturile Markov
c. Procesele semi-Markov generalizate
d. Automatele de stare stochastice

41. Definirea structurala a unei retele Petri:

a. Se reduce la precizarea grafului retelei
b. Precizarea unui marcaj initial === perhaps, nu cred totusi , pentru ca in
definire este M0 functia de marcaj , nu marcajul initial
c. Consta in definirea grafului retelei, ce include si precizarea capacitatii
pozitiilor si ponderilor arcelor
d. Consta in evidentierea legilor de evolutie ale marcajelor
42. O retea Petri ordinara in care orice locatie are exact o tranzitie de intrare si
una de iesire se numeste:
a. Masina de stare
b. Graf de evenimente
c. Retea cu conditii si evenimente
d. Retea cu alegere libera

43. Un model este:

a. O reprezentare abstracta a unui sistem
b. O reprezentare simplificatoare a unui sistem
c. O reprezentare suficient de detaliata a unui sistem
d. O imagine simpla a unui sistem complex

44. Triunghiul distributiilor „fara memorie” aplicat unor procese stochastice de intrare
include urmatoarele postulate:
a. Timpul intre sosiri este distribuit exponential
b. Într-un interval "mic", probabilitatea de a înregistra exact o sosire e
proportionala cu marimea intervalului
c. În acelasi interval "mic" probabilitatea de a înregistra mai mult de o
sosire este neglijabila
d. Sosirile sunt independente: probabilitatea unei sosiri într-un interval de
timp "mic" e independenta de alte sosiri si de timpul scurs de la ultima
sosire în sistem

45. Un proces Poisson omogen este:

a. Definit ca o limita a unei distributii binomiale
b. Stationar
c. Un proces de nastere si moarte
d. Distribuit dupa o lege exponentiala

46. Un proces Poisson omogen nu este:

a. Definit ca o limita a unei distributii binomiale
b. Stationar
c. Un proces de nastere si moarte
d. Distribuit dupa o lege exponentiala
47. Metoda histogramelor este:
a. O modalitate simpla de a vedea daca un esantion de date este adecvat
unei distributii
b. Similara algoritmului celor mai mici patrate
c. Formalizata prin testul Hi-patrat
d. Descrisa prin algoritmul mijocului patratelor (von Neumann)

48. Verificarea unei simulari consta in:

a. Un set izolat de proceduri ce urmeaza dezvoltarii modelului
b. Un set de proceduri integrate in dezvoltarea modelului
c. Compararea modelului conceptual cu codul programat
d. Analiza corespondentei intre model si sistemul real

49. Validarea unei simulari consta in:

a. Un set izolat de proceduri ce urmeaza dezvoltarii modelului
b. Un set de proceduri integrate in dezvoltarea modelului
c. Compararea modelului conceptual cu codul programat
d. Analiza corespondentei intre model si sistemul real

50. In validarea unei simulari se pot aplica urmatoarele metode:

a. Examinarea atenta a iesirilor modelului in conditiile variabilitatii cat
mai mari a intrarilor
b. Executia repetata a modelului programat
c. Examinarea codului modelului programat de un alt programator
d. Programarea in pereche (“pair programming”)

51. Acuratetea estimarilor presupune:

a. Stabilirea unui prag sau interval de incredere
b. Stabilirea erorii standard a estimarii
c. O singura executie a unui model stochastic
d. Revizuirea repetata a modelului conceptual si a celui operational
pentru a elimina inconsistentele si deficientele

51. Un estimator punctual al unui parametru sistem este:

a. Un interval mic in care se poate afla un parametru sistem
b. O marime ce caracterizeaza un parametru distributional, calculata pe
baza datelor experimentale
c. O formula statistica utilizata pentru a calcula aproximativ un
parametru distributional
d. O constanta necunoscuta a sistemului ce se poate determina prin
simularea sa

52. Intr-o simulare pentru starea stabila se realizeaza:

a. Estimarea parametrilor de performanta in regim permanent
b. Includerea comportarii tranzitorii a sistemului, eventual cu aplicarea
unor corectii in cazul balansarii estimatorilor
c. c. Eliminarea regimurilor tranzitorii
d. Analiza masurilor de performanta prin metoda replicarilor independente

53. La baza modelelor de simulare se afla, ca modele formale:

a. Procesele Markov
b. Lanturile Markov
c. Procesele semi-Markov generalizate
d. Automatele de stare stochastice

54. Procesele Poisson omogene au urmatoarele proprietati:

a. Sunt definite ca limite ale unei distributii binomiale
b. Sunt stationare
c. Sunt distribuite dupa o lege exponentiala
d. Se pot compune si descompune „natural”
55. Intr-o retea Petri:
a. Dinamica se modeleaza printr-un graf orientat bipartit
b. Arcele pot uni doar tranzitii diferite
c. Arcele pot uni doar locatii diferite
d. Arcele unesc tranzitiile cu locatii, si invers

56.Definirea structurala a unei retele Petri:

a. Se reduce la precizarea grafului retelei
b. Precizarea unui marcaj initial === perhaps, nu cred totusi , pentru ca in
definire este M0 functia de marcaj , nu marcajul initial
c. Consta in definirea grafului retelei, ce include si precizarea capacitatii
pozitiilor si ponderilor arcelor
d. Consta in evidentierea legilor de evolutie ale marcajelor

57.O retea Petri ordinara in care orice locatie are exact o tranzitie de intrare si
una de iesire se numeste:
a. Masina de stare
b. Graf de evenimente
c. Retea cu conditii si evenimente
d. Retea cu alegere libera

58.Comportamentul dinamic al unei retele Petri se bazeaza pe:

a. Accesibilitatea tranzitiilor
b. Atomicitatea tranzitiilor
c. Nedeterminismul tranzitiilor simultan declansabile
d. Puritate si conservativitate