Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Învierea După Sf. Ioan PDF

    Încărcat de

    GEORGE - DANIEL
    21 vizualizări35 pagini

    Titlu original

    Învierea După Sf. Ioan.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    21 vizualizări35 pagini

    Învierea După Sf. Ioan PDF

    Încărcat de

    GEORGE - DANIEL

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 35
    V. INVIEREA DUPA SFANTUL-IOAN (In 20-21) Faptele care au avut loc la mormént (In 20, 1-31) in Evangheliile sinoptice gi in Evanghelia Sfantulul loan relatarile despre Invierea Mantultorulul Hristos reprezinta o forma elaborata, plecand de la kerygma Bisericii apostolice, in urma experlentel aratarll Man- tultorului Hristos inviat inaintea apostolilor adunati laolalta sia catorva martori privilegiati. Nici una dintre naratiunile evanghelice nu se Inchele cu moartea si Punerea in mormant a Mantuitorului lisus Hristos Moartea nu are ultimul cuvant: Vestea cea buna de fapt rasuna: .Hristos a inviat!", Ce s-a Intamplat intre ‘momentul puneri trupului luf lisus In mormant si cel al proclamarii credinfel in invierea Sa de catre apos- toli? Scrierile Noului Testament marturisesc ca ,Hris tos a fost ridicat cu umanitatea Sa la deplinatatea puteril prin care lucreaza asupra noastra, prin cele atru momente succesive: coborarea la lad (cf. 1 Ptr [NVIEREA DUPA SFANTUL IOAN 203 5, 19), invierea cu trupul, inaltarea la cer si sederea dea dreapta Tatalul"' Evangheliile propun ins un raspuns imediat prin {storisirea aratarilor lul Hristos, Domnul inviat. Mant torul Hristos S.a aratat ucenicilor, le-a descoperit seamna intrarea Sa in viata vesnica, rostul coborarii dumnezeiri si inaltarii umanitatil unite in Persoana Sa divino-umana, sensul Invierii umanitatii pe care Ska ‘asumato, dupa care le-a dat puterea de afi martori fa trimis in mislune. Acesta este in sinteza mesajul relatarllor evanghelice despre inviere. ‘Comunitatea celor care au crezut sia exprimat la inceput convingerea sa prin intermediul unor formulari succinte!*; marturisiri de credinta care prociama ca lisus a inviat din morti®, imnuri care vorbesc despre naltarea Mantuitorului Hristos intru slava*, Astfel, ‘sfantul Pavel reproduce o formula traditionala, foarte. veche, care poate fi datata in jurul anului 35 d. Hr. (cf. 1 Cor 15, 55). Dupa ce se refera la moartea si la punerea in mor: manta Domnulul, prin termenul traditional .a inviat"*" ne vesteste ca Mantuitorul Hristos a trecut din moarte lao viata care nu are sfarsit GE Pr. PROF, D, STANILOAE, Teologia Dogmaticd Ortodoxa, NeCEX. L~ DUFOUR, Risurrezione di Gesi. p. 30.96, WCE Rin 10, 9; 1 Cor 15, 35: 1 Tes 1, 10:4, 14. BCE Rm 1, 3 gus Fp 2, G11; 1 Tim 3, 16; BF 4, 7-10; Rm 10, 6 gu; 1 Ptr's, 18-22 etc 2 Alel este folosi termenul egégertal perfectul pasv al ver Dululegelro care inseamna .a se tezl se destepta din somn se subinjelege, in contextul nostru, dla .moarte”- Un alt verb (o- Tositin 1 Tes’, 14: anéste, de la anistemf care inseamna -a er. dca, a se scula’, se injelege: din poaiiaintinsa a trupul 204 INVIEREA MANTUFFORULUL IN EVANGHELIL Hagiografii Noului Testament au folosit si alte ex- presii scoase dint-un registru lingvistic cu totuldifer Inaltarea lui lisus dea dreapta lui Dumnezeu, intrarea Sa In slava pe care a avut-o mai inainte de crearea Jumil, preamarirea Sa. Evenimentulinsusi al invierii nu este istorii in niet un text al Noului Testament: prin natura lui, scapa ‘cunoasterilistorice. Precum soarele orbeste pe oricine Il priveste fix, dar se recunoaste din efectele pe care le produce, evenimentul invierl poate fi cunoscut numa prin credinta, pe baza marturiei intalnirii Mantuitoratu ‘care au facut experienta Invie- 4-8) afirmatia despre inviere este imediat urmata de cea a aratarilor, despre care ne este data o lista a celor care au beneficiat de ele, pana la Sfantul Pavel insusi. Plecand de la aceste atestari care apartin cunoas- tetil Istorice, invierea Mantuitorului lisus Hristos este un fapt pe care credinciosul il poate considera real si metaistoric, Evanghelistii au relatat unele intalniri reale ale uce- nicilor cu Mantuitorul Hristos inviat in mod diferit, fle: care potrivit perspectivel teologice proprii si surselor traditionale de care dispunea. Pentru a sesiza un astfel de proces care merge de Ia afirmarea pur si simplu a ‘unui fapt la istorisirea lui, se poate compara istorisirea lucana despre convertirea Sfantului Pavel cu marturia pe care ne-o da Sfantul Pavel insusi despre ea. In timp ce Sfantul Pavel in epistolele sale se limiteaza sa ex: prime intr-un mod foarte sobru experienta care ba transformat in mod radical viata ~ el L-a .vazut” pe Hris- tos (1 Cor 9, 1), a fost .prins” de El pe cénd ii prigonea IVIEREA DUPA SFANTUL IOAN 205 pe crestinl (Fip 5, 12), a fost .cunoscut de EI", Sfan- tul Luca expune in detallu, in Faptele Apostolilor, intal- nirea Sfantulul Pavel cu Domnul inviat st convertirea a5; Aceste doua tipuri de exprimare respecta datul {storic, insa il relateaza intr-un mod diferit. Daca prin formulele kerygmatice si prin imnurile hristologice comunitatile crestin-apostolice marturi- seau si preamareau evenimentul mantuitor pe care se. “intemeia credinta lor, prin istorisirile pascale ele isi ma- nifesta cu mal multa claritate relatia unificatoare cu ‘Mantuitorul Hristos Inviat. Istorisirile despre aratarile Mantuitorulul Hristos sunt, desigur, conditionate din punct de vedere narativ de datele spatiotemporale, insa nu pentru acest fapt ele nu constituie un rezumat de tip biografic despre lisus dupa biruinfa Sa asupra mortii: existenta Mantuitorulul Hiristos inviat are un ca racter ceresc si nu apartine acestei lumi. Nu trebule sa ne miram de faptul ca in Evanghelil localizarea aratarilor Mantultorului Hristos tnviat (Ieru- ssalim sau Gallleea) si cronologia lor nu concorda: sco- pul evanghelistilor nu este acela de a reconstitul 0 ‘secventa a evenimentelor corelate potrivit unel logis Interne, dupa cum este cazul istorisirii patimirilor in care arestaril fi urmeaza procesul, [ar procesului con- damnarea $i moartea, cl sa arate, sub diferite aspecte, efectul evenimentului pascal in aceasta lume, -legatura ul Hristos inviat cu planul istoriei"®*. Ceea ce este ‘comun tuturor prezentarilor evanghelice si care pre- 1 cor 15, 8:10. PCL FAS, 1:19:22, 621; 26, 1223, 2=4Cr, Pr, PROF. D, STANILOAE, Teologia Dogmaticd Ortodoxs, vol 1p. 166. 206 INVIEREA MANTUTTORULUIIN EVANGHELD ced aratarile Mantuitorului Hristos inviat este desco- perirea mormantulul gol. Evanghelisti se feresc sé-L prezinte pe Mantuitorul Huistos inviat ca find un supravietuitor dintr-o moarte clinica, Pentru a evita acest risc, Evanghetia dupa Marcu (16, 1-8) considerata cea mai veche de catre exegetl, din punct de vedere cronologic nu se refera la nici o apatite, ci se inchele in mod brusc prin ves. tirea unel intdniri in Galileea®*. Potrivit altor texte, Mantuitorul inviat S-a aratat pe Sine viu, $a manifes. lat prezenta si in acelasl timp Sa facut nevazut; initia: tiva Sa este absoluta, iar aspectul Sau nui permite sa fie recunoscut imediat; noua Sa existenta nu are ne- Voie de justificari apologetice, cu rare exceptil confir. mate de marturille din Luca 24, 36-45, potrivit carora Mantuitorul Hiristos inviat vrea Sa demonstreze ucent- cilor realitatea propriulul trup inva, care au crezut ¢@ vad un duh sau o fantasma. In ceea ce priveste pe- rioada de timp in care au avut loc apariile, Sfantul: Luca insusi nu se preocupa prea mult sa o precizeze: inaltarea ar fi avut loc in seara invieri (cf. Le 24, 51), ‘sau la patruzeci de zile dupa inviere (cf. FA 1, 5-11)? in orice az, aratarile Domnului inviat inaintea uceni- cilor sunt inchelate, deoarece Biserica este inteme- fata. Sfantul Matel ne arata, in mod indirect, ca aratarea lul Hristos inviat in Galileea este gio intainire 3 Versetele cave Inchele aceasta Evanghelle (Mc 16, 9-20) ‘nu constitue inal onginar au fost adaugate ulterior s1 au fost acceptate in canon. Continutl lor este inspiat din celelate Evan ‘hell canonice si din alle surse asemanatoare, Aceste versete ‘Sunt cunoscute ca find final marcan”; cf. J. HUG, La Finale de Frevangite de Marc (Mc 16, 9-20) (Pais, 1978). INVIEREA DUPA SFANTUL IOAN 207 de ramas-bun. In Evanghelia Sfantului foan, cuvintele Domnului din loan 20, 29 inaugureaza perioada Bise- ricil in istorie, cand oamenil vor crede fara sa-L mai vada pe Hristos prezent fizic pe pamant. Totusi, mee- tarea aratarilor nu inseamna in nici un caz absenta Mantultorulul Hristos inviat, ci se schimba numai mo- dul prezentei Sale. El ramane pentru totdeauna .Ema- uel" (cf. Mt I, 25; 28, 20); puterea Duhului Sfant va imbraca cu putere de Sus pe ucenici (cf. Le 24, 49), Duhul Sfant le este daruit (ci. In 20, 22), lar ei vor continua in istorie, prin Biserica nascuta la Cinci- zecime, opera mantuitoare a lui Hristos. Perspectiva credintei Bisericii este confirmata de faptul ca in flecare Evanghelie, episodul principal al, unel astfel de sectiuni const din Intainirea Domnului cu ucenicii adunati laolalta: astfel sunt puse bazele Bi sericil vazute, comunitatea celor care au crezut si au marturisit invierea Sa (Mt 28, 16-20; Le 24, 33-49; In, 20, 19-25; cf. Mc 16, 7 $i Mc 16, 14-18). In toate ver- slunile evanghelice, relatarile intalnirii cu Hristos inviat sunt constituite in baza unel scheme tripartite: 1) initiativa de a Se arata Hirstos inviat; #2) este recunoscut de cei carora Se face prezent: 5) acestora le Incredinjeaza misiunea de a fi mar- tori invierii Sale partine Mantuitorului Aceeasi structurd se intalneste si in celelalte nara- tHuni pascale®®, SCE KL. DUFOUR, Risurrezione di Geso, p. 125-127, 208 INVIEREA MANTUITORULUTIN EVANGHELIT Perspectiva Sféntului Evanghelist loan Invierea Mantuitorulul Hristos, potrivit perspectivel teologice a Sfantulul loan”, formeaza impreuna cu'pa: timirile si moartea Sa un eveniment mantuitor unic: im- plinirea ceasului, revelatia suprema a iubirii Tatalul descoperita prin talna trimiterii Fiului Sau in lume, Stralucirea slavel lul Dumnezeu a cuprins intreaga exis- tenta pamanteasca a Mantuitorulul Hristos, insa numai prin intoarcerea Sa la Tatal. El Sia manifestat in mod deplin identitatea Sa dumnezeiasca si sensul misiunil Sale in lume. Este vorba de ultimul act al unei drame ravasitoare, care are drept autor pe Dumnezeu-Creato- rul, ca protagonist pe propriul Fiu, trimis in lume s& descopere oamenilor planul Sau mantuitor, pentru a4 implini prin jertfa pe Cruce, ca intronare a imparatului jubini rastignite. Preamarirea prin inviere constituie ule timul act al implinirl operei de mantuire, lar consecinta acestuia consta in trimiterea darului Duhului Sfant. ‘Sfantul loan se refera numai la unele manifestari ale Mantuitorului Hristos inviat. Ins perspectiva sa ast pra tainei pascale difera de cea sinoptica. Pentru sinop- SFE RE, BROWN, Giovann!, vol. (Assisi, 1979). 1207- 1344; X. L- DUFOUR, Lettura delEvangelo secondo Giovanni (ca toll 1821.) vol WV (Cinisello Baisamo, 1998), p. 246-392; 0. SEGALLA, Giovanni. Versione-introduzione-Note (Cinlsello Bak samo *1994), p. 456-481; FABRIS, Giovann! (Roma, 1992). 1005-1102; A SCRIMA, Comentarlu Integral la Evanghelia dupa Ioan (Bucuresti, 2008),p. 381-816; PJ. MOLONEY, i! Vangelo dl Giovanni (SP 4; Torino, 2007), p, 450-496; F. MANNS, L'Bvangle ‘de Jean la lumiere de Judaisme (erusalem °2000), p. 449-509: SUMATEOSJ. BARRETO, I! Vangelo dl Giovanni. Anais! ingulstica ‘commento esegetico (Assisi, 1982), p. 791-868. ISVIEREA DUPA SANT IOAN 209 tick, invierea lui Hristos este, dupa cum spune vestea insdsi, un eveniment care urmeaza imediat mort, dis tincta de inaltare, daca prin aceasta se intelege Intro- area cereasca @ Mantuitorului Hristos 31 ca Om. ‘Spatiul de timp care desparte aceste evenimente este sesizat de Sfantul loan. Potrivit schemel sale hristologice a coborari/inalta- ‘ii Fiului Omului, inaljarea coincide cu momentul mor- pentru fisus, a muri inseamna, dupa incheterea propriei misiuni, .s4 treaca din aceasta lume la Tatal" (in 13, 1){Sensut dublu al termenului ,a fi inal” (hypséo), dit loan 12, 32, arata in mod clar ca moartea si nalfarea Flulul constitule doua aspecte ale aceleiast fainejin loan 13, 30-31 moartea iminenta este evocata numal prin acel -acum” al preamatiri ‘Cea ce caracterizeaza hermeneutica inviert in perspectiva ioanina este preferinta pentru verbul .a vedea"®*, Pentru Sfantul toan, ardtarile tut Hrstos in- Viat sunt semne care reveleaza dumnezeirea Flulul si care au ca scop séi conduca pe ucenici la credinta. lata de ce{¥elatarile pascale din Evanghelia a patra nu sunt o blografie @ Mantultorulul Hristos inviat, ci mai degraba, o istorie a ucenicilor indrumati de credinta in Invierea lui Hristos, care le vine in intampinare™™.| {. D. MOLLAT, .La fol pascale selon te chapltre 20 de Fvangile de St Jean*,"in E. DHANIS (6a), Resurrexit (Roma 1970), p. 316-339; 1. DE.LA POTTERIE, risello Balsamo *1994), p. 457. INVIEREA DUPA SPANTUL 1onN au Printrestudlile dedicate structurt capitolulul 20 din Evanghelia Sfantulul loan merita sa ne retina atentia cel propus de tei exegetifrancezi"; chiar daca este o propunere interesanta, este totusl artificial, ar mull Autor! sunt reticent in ceea ce priveste impartirea tex {ulut in structuri hiastice sau in baza unui termen sau altul. Ei includ si versetele finale, wy. 30-31, siar vedea in capltolul 20 aceasta stfuctura hiasmatico-irculara ‘A. In 20, 1-10 (cei doi ucenici la mormant,| acrede fara aL vedea pe lisus Nin 20, 30-31 redinciosil in vitor: a crede fara aL vedea pe lisus B.In 20, 11-18 lisus si Maria Magdalena: lisus Care Se sustrage BY. In 20, 24.29, lisus si Toma: lisus Care Se lasa verificat C. In 20, 19.25, lisus si ucenicii: lisus, Tatal si Duhul Sfant Punctul slab al acestel structuri il constitute parale- lismut dintre A si A’. In timp ce in loann 20, 8 se spune despre ucenicul iubit ca .a vazut si a crezut’,o situatie diferita este a celor care vor crede fara sa vada, si se intemelaza pe vestirea martorilor oculati. I. de la Potterle se inspira din propunerea lui D. Mollat, in baza corespondentelor In folosirea verbelor TCE L DUPONTC. LASHG. LEVESQUE, .Recherches su structure de Jean 20°, in Bib, 58 (1973), p. 482-289. 212. INVIEREA MANTUTTORULUT IN EVANGHELT a vedea/a crede”, si reconstruieste o structura con- Centrica a capitolulul nostru cu urmatoarea simetrie; A. Cei doi ucenici la mormant (,au vazut si au crezut’y foan 20, 1-10//A’Afatarea Domnulut in prezenta tu) ‘Toma (.pentru ca Mal vazut al crezut... fericiti cel ce nau vazut si au crezut”) In 20, 26-29; B. Aratarea Dompului Mariei Magdalena si vestirea facut uceni cilor (.L-a vazut pe Domnul") toan 20, 11-18//6' Ardtarea Domnulul inaintea ucenicilor si instiintarea lui Toma (.Lam vazut pe Domnul... nu voi crede") oan 20, 19-25. Determinarea unel structuriliterare si teologice, co- erente si armonioase, in textul din loan 20, 1-31, nu elimina toate fisurile si tensiunile care reies din difer- tele moduri de structurare propuse de exegett. ci ei ‘numai recunosc rolul redactaril care sta la originea relatarii joanine*®. insa este posibil sa distingem si doua parti mai ge. nerale: w. 1-18 sunt concentrate in jurul figuril Magda- enei; w. 19-29 se concentreaza in jurul lui Toma: ambele parti incep prin aceeas! adnotare temporala, “in prima zi a saptamanii” (v. I si 19). Cu toate nepo- {rivirile formale evidentiate de exegetii model, tre. ule notat efortul evanghelistulul de a ilustra nasterea si dezvoltarea credintel pascale a ucenicilor. Capitolul 20 trebuie vazut ca o cateheza de cre- dinta care recunoaste in lisus pe Domnul ~ Kyrios este titlul acordat lui Hristos inviat ~, si care iradiaza pre- zenta Sa in lume. Scopul expuneril loanine este acela de ai prezenta pe ucenicl si pe Maria Magdalena ple- cand de fa 0 lipsa de credinta, ajungand, in cele din lovann (Roma, 1992), p. 1017, | | INVIEREA DUPA SFANTUL 10aN 213 urna, la 0 credinta deplina. Cititorul asista, astfel, a extinderea progresiva a credintel in invierea Mantuito- rului Hristos pana la noi, cet de astazi. 1. Martoril la morm&nt: Petru scelilalt ucenic (In 20, 110) 20:1 larin ziua intsia a sSptémsni, Maria Magdalena a venit la mormint dis-de-dimineat, find ined intuneric, sa vazut piatra ridicaté de pe mormant. 20:2 Deci a aler- gat sia venit la Simon-Petru sla cella ucenic pe care-1 lube lisus, leva zis: Au luat pe Dommul din mormant si nojnu stim unde L-au pus. 20:3 Decia eit Petru celdalt Uucenic si veneau la mormant. 20:4 $i cei doi alergau im- preuna, dar celdlatt ucenic,alergénd inainte, mai repede decét Petru, a sosit cel dintsi la mormént. 20:5 $i aple~ cindu-se, avSzut giulgurile puse jos, darn-a intrat. 2 ‘A sosit Simon-Petru, urménd dupS e,siaintratin mor~ mint sa vazut giulgiurile puse jos, 20:7 lar mahrama, «are fusese pe capul Lu, nu era pusS impreuns cu giulgiu- ‘ile, cl infgurat, [ao parte, int~un loc. 20:8 Atunc a in- trat si celdlalt ucenic care sosise int3i la mormént, si a Wut 1a crezut. 20:9 C&ci ined nu stiou Scriptura, c&lisus trebuia s§ invieze din morti. 20:10 $i s-au dus ucenici! lard la a lor. Inacest text se pare ca Sfantul loan a organizat fap- tele care au avut loc la mormant intr-o secventa nara- tiva In trel scene: Maria Magdalena merge la mormant e cand era inca intuneric (In 20, 1-2). Ea vede piatra rasturnata de la mormant; aici relatarea Sfantulul loan 214 INVIEREA MANTUITORULUT IN EVANGHELI difera de cea sinoptica. Maria Magdalena nu intra, nu priveste, ci alearga imediat sa avertizeze pe apostolul Petru, Nu exista in acest moment nici 0 aratare de Inger, ea va avea locmmal tarziu. Ea vede numai piatra rasturnata de la mormant si crede ca trupul Domnului a fost furat. Nici nu se gandeste la inviere. In cea de a, doua scena (In 20, 3-10), mormantul gol dobandeste ‘© importanta mal mare, Cea de a treia scena (In 20, 11-18) 0 are ca protagonista pe Maria Magdalena care ramane plangand langa mormantul Domnului. Dupa cum relese si din traditia sinoptica, aflarea monnantului deschis si gol nu a avut multa relevanta \ pentru nasterea credintei pascale, deoarece aceasta se Intemeiaza pe aratarile Mantultorulul Hristos inviat, ‘care nu sunt altceva decat revelari ale Sale in planul is. toriei noastre omenest. Intrun moment succesiv, insa, a dobandit o mai mare importanta, probabll ca un, raspuns apologetic Impotriva Insinuarilor iudaice des: pre furarea trupulul lui fisus de catre ucenicl, care apoi ar fi inventat invierea din mort. in timp ce sinopticii vorbesc de mai multe femei, ‘sfantul loan o aminteste numai pe Maria Magdalena, ‘mentionata in primul rand si de catre Matel si Marcu. jnsa numai loan vorbeste de doua vizite ale Magdale- nei la mormantul Domnului. Cea de a doua vizita (ct. In 20, 11-18) este cea care are cele mai multe cores- pondente paralele in tradiia sinoptica. Prima vizita (cf. In 20, 1-2) are scopul crearii cadrulul relatarii scenei despre Simon Petru si ucenicul fubit in vizita la mor- ‘mant. Bvanghelistul loan nu ne spune insa care a fost: scopul vizitei Mariel Magdalena la mormant*"*; poate SEER E BROWN, 1 raccont evangelc.p. 99. INVIEREA DUPA SFANTUL IOAN 215 pentru bocetul funebru care, potrivit uzantelor timpu- lui, trebuia sa se prelungeasca trei zile la mormantul defunctulul. Potrivit lui Marcu si Luca, femeile s-au dus Ja mormant ca sa unga trupul iu lisus; potrivit lui Matei, ca sa viziteze mormantul pazit de garzi. In relatarea ioanina este prezenta o dubla miscare: Maria Magdalena alearga de la mormant in intampina. rea ucenicilor (vy. 1-2), Petru si celalalt ucenic alearga spre mormant. Cel doi ucenici care raspund relatarii ‘Magdalenei despre aflarea mormantului gol sunt Simon Petru si ucenicul lubit. Venirea lui Petru la mormantul lui lisus este confirmata si de Luca 24, 12, 34 si este usa in legatura cu vizita femellor la mormaint, atestata de traditia sinoptica comuna. Sfantul loan se refera la tun fapt autentic, Insa scoate in evidenta figura ucenicu- lui fubit de Domnul, precum si starea sufleteasca a Ma- viel Magdalena, ravasita de sentimentul de absenta iremediabila, semnificat intotdeauna si pentru totdea- una de un mormant™ inainte de capitolul 20 de la loan, acest ucenic fu- ‘sese prezentat in timpul Cinei celel de taina alaturi de lisus, In curtea arhiereului alaturi de Simon Petru in timpul arestarii Domnutui, si langa crucea rastignirii alaturi de Maria, Maica Domnult Centrul de interes in aceasta prima parte, din punct de vedere al traditiei, il constituie vizita femel- lor la mormant (spre deosebire de kerygma din 1 Co- rinteni 15, 3-6, unde femeile nu sunt mentionate), la care se adauga prezenta celor doi ucenici, Petru si lucenicul iubit (In 20, 3-10), cea ce este in linie cu ~75CE A. SCRIMA, Comentariu integral la Evanghelia dupa Joan (Bucuresti, 2008), p. S82. 216 INVIEREA MANTUTTORULUTIN EVANGHELIE Istorisirea sinopticilor, chiar daca particularitatile sunt diferite, potrivit amintirilor transmise in medil gi in traditit diverse (Me 16, 1-8; Mt 28, 1-8; Le 24, 1- 12), Acesta este unul din elementele cele mal sigure, deoarece marturia unei femei, in mediul iudaic, nu avea valabilitate juridica. Acest fapt explica si absen- ta din kerygma oficiala, insa scoate in evidenta, pe de alta, parte importanta femeii in credinta cres- tina®®, Indicatia cronologica despre ziua cea dintal a saptamanil concorda cu sinopticil (cf. Le 24, 1), adica prima zi de dupa Sabat, datare care pentru crestini co- respunde Duminicii;ziua liturgica a celebrarilor euharis- tice, care se intemeiaza pe faptul invierli Mantuitorulul Hristos in acea 2i\\In contextul pascal, expresia .ziua ‘cea dintal” sugereaza faptul ca a Inceput pentru lume © zi noua (ef. 2 Cor 5, 17), ziua innoiril lumii prin invie- rea lui Hristos. Sfantul loan a modificat relatarea si- noptica despre timpul vizitei la mormantul Domnulu: nu pe cand rasarea soarele” (cf. Mc 16, 2), ci cand noaptea Inca nu se terminase, .flind inca intuneric” (skotias éti ousés), aproximatiy intte arele 5:00 $1 6:06, iminealartermenul grec skotia este tpic limbajull joanin", Adnotarea sugereaza graba Mariei de a mer- ge la mormant (mneméion), insa lasa sa se inteleaga si trasatura simbolica a intunericului, Poate pentru ‘Sfantul loan intunericul simpolizeaza absenta lui lisus din mijlocul ucenicilor Sai;\Maria Magdalena se afla inca in intuneric, intr-o atmosfera de necredinta, nu se SEGALLA, Glovannl,p. 58; X. L- DUFOUR. Lettura del Evangelo, vol. IV, p. 238, BC 1, 5:6, 17/8, 12; 12, 35,46; 1 1, 5:2, 8,1 INVIEREA DUPA SFANTUL IOAN 207 preocupa sa inspecteze interlorul mormantului des- Chis, ci se grabeste sai avertizeze pe ucenici*"*. Cei doi ucenici, martori, carora li se adreseaza Maria sunt acelasi care sunt prezenti sin istorisirea patimirilor. Pentru prima data in Evanghelia Sfantului foan ,celalalt tucenic” este identificat cu .ucenicul pe caret iubea lisus* (w. 2), si trebule identificat cu martorul care sta la ort ginea traditiei evanghelice ioanine, find subliniata dra- ‘sa ca element carei da puterea si intuitia credingei (v. 8) ‘Speculatille facute asupra precedentei ucenicului iubit si diferitele simboluri descoperite (Petru este re- prezentantul Bisericiliudeo-crestine, sau al unei Biserici ferarhice, institutionallzate, iar loan este reprezentantul Bisericil pagano-crestine, sau al unei Biserici harisma- tice) au putin fundament in text°, Orice speculatie legata de intrebarea cine dintre cet doi ar fi avut o mai ‘mare demnitate bisericeasca este fantezista™'. TCE FJ. MOLONEY, 1! Vangelo i Giovanni (SP, 4; Torino, 2007), p. 452, 20°C. FJ. MOLONEY, 1! Vangelo l Giovanni, p. 435. 2 Uni exeget mal vec au vat in alergarea Gelor dol ucenict smboll Biserit ial Sinagogi. Sinagogaalearga.ajunge prima, ins ‘intra n imp ce Biserca ajunge inantea ef la creda tn Hristos. [AceastaInterpretare, destl de artical, ni pare 88 corespunda Inteniel autor. Cf. BENOIT. Passione e Resurezione del Skgre, '. 360: Roll fl Peru si al uceniculul pe caret ubea ius, in aceasta ‘arajune, este determinat de fptul ce sunt persoane Insiufionale fle comunta resin. Butann a susinut ed Feru repreznta crest ‘lsmul de matrcefudaca in mp ce ucenicul ub reprezintaBlserica dine neamur. Ate Interpret Petr ar reprezenta shea pastoral, larucenicul bit pe cea prfetca sau ea ucenicul ub ar reprezenta ‘dimensiunea conterpalva lar Petru laura oficial a sere: Cl. “MOLONEY, il Vangelo ol Govan, p. 437, SHEER E. BROWN, Iraccont!evangelic p. 102. 218 INVIEREA MANTUITORULUTfN EVANGHELIT Mesajul Mariei Magdalena: .L-au luat pe Domnul din ‘mormant sinu stim unde Lau pus", nu se refera la inv- ere, cla furarea (de altfel pedepsita cu asprime) trupulul Pomnulii. Ru-s® spune.ca piatra a fost data la o parte, si nici macar ca trupul” a fost furat, ci a fost luat (gr, ran) .Domnul”. :De la zbuciumul pricinuit de absenta, ‘ea Trece acum a zbuciumul pricinult de incertitudine”™2, Aci transpare si ironia joanina: cititorul stie ca, a transparentei Persoanei"=. In cazul invieril Mantuitorului Hristos, semnele de. la inmormantarea trupulul au ramas intacte In mor- mant. [icenicul care vede acest .semn” incepe sa creada. Nu ni se spune in ce sau in cine crede. Este vorba de acea credinta In Persoana lui lisus din Nazaret ca Mesia, Plul lui Dumnezeu intrupat, care se cere de la cei care vad semne (In 4, 48; 6, 36). Aceasta cre- dina nu se refera la faptul invierii sau la modalitatea ei, Este .credinta” absoluta, adica incredintarea si marturisirea ca lisus este Domnul, Hristosul si Fiul 1 Dumnezeu. De aceea ucenicul care crede este protot CE AE, BROWN, | raccont! evangeliclp. 103. => CL. 0. CLEMENT, Mormantul gol. P. 57. 222 INVIEREA MANTUTTORULUT IN EVANGHELE pul tuturorcelor care vor crede fra sa vada realtatea trupulul ul lisus inviat st 8a verfice Identitatea Sa, dupa cum pretindea Toma in 20, 29), Credinta sa este exemplara pentru cel care cred in lisus, Hrstosul s!Tlul ui Dumnezeu, cu autora semnelor savarsite de iisus iaintea ucenlcilor Sal, semne alese si documen. tate in Evanghelia scrsa (In 20. 30-31). e scurt, prima scena din istorsirea inet, care se deruleaza in amblanta mormantulul ll radigma a intregul aa mn cautarea credinge, si care merge dela vederea Contemplativa a «semnelor” la incredintarea depling Maria Magdalena vede platra rastumnata, mormantul deschisscrede c& Domina fost furat Petru vede gil rile 1 marama inauntral mormantuli, ins muse Spune nimic despre reactia'sa; numai despre ucenical iit se spune ca va vat sia crezut Exist dedi o progresie intre momentele acest it nerariw parcurs de afer! protagonist: de la simpla Prlvire, observare, la -vederea”lluminata de credinta, xista trel verbe diferte in acest capitol, care ex pula tel modurl de a vedea: blepein traduce 0 per Ceptie vizuala obisnuita, =a priv theorein, care descrle o vedere senzoriala, -a observa" in mod atent pentru a infelege; hori exprima o vedere mal pro funda, spirtuala, care este orientata spre credinta™ Versetul concluziv (v. 10) exprima neintelegerea ucenicior care se intore,acasa, adic la ndletnctle lor zinice, ravagii st dezamaaiti. Ei pardsesc loc it vierl deoarece nu fusesera inca transformati de vede- ~ SIGE FABRIS, Giovanni, p, 1025, = Ase vedea sl B. MAGGIONI, I raccont! evangelc,p. 98-99. [NVIEREA DUPA SPANTUL IOAN 223 rea prin credin{a a Domnulul, Insaistorisirea continua Gu intalnirea dintre Mantuitorul Hristos inviat si Maria Magdalena. 2. Aritarea Mantuitorulullisus Hristos inviat Inaintea Mariel din Magdala (In 20, 11-18) 20:11 lar Maria stétéa afar’ lings mormént plin- gind, $i pe cAnd plingea, s-a aplecat spre mormént. 20:12 $i a véizut doi ingeri in vesminte albe seznd, unul citre cap $i altul c&tre picioare, unde zicuse trupul lui lisus. 20:13 $i acela i-au zis: Femele, de ce plingi? Pe cine ‘auf? Ea le-a zis: C4 au luat pe Domnul meu si nu stiu unde L-au pus. 20:14 Zicdind acestea, ea s-a intors cu fata sia vazut pe lisus st8nd, dar nu stia c& este lisus. 20:15 Zis-a ei lisus: Femeie, de ce plangi? Pe cine cautj? Ea, cre~ znd cB este grédinarul, I-azis: Doamne, dacd Tu L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus si eu Il voi ridica. 20:76 lisus -a 2is: Maria! Intorcéndu-se, aceea I-a zis evreieste: Rabbuni! (adic’, Invatstorule). 20:17 lisus -a zis: Nu te atinge de Mine, c&ci inc’ nu M-am suit la Tatal Meu. Mergi la frat Mei sile spune: M3 sui la Tats! Meu si Tatél vostru $i la Dumnezeul Meu si Dumnezeul vostru. 20:18 $i a venit ‘Maria Magdalena vestind ucenicilor c& a vazut pe Domnul siacestea Fa spus ei. Marla Magdalena este un personaj care, in toate cele patru Evanghelii, este prezenta in momentul rastigniril Mantuitorulul si inaintea mormantului in dimineata In- Vieri. Insa Sfantul toan numai descrie o aratare a Man- tuitorului Hristos inaintea Mariel Magdalena in particular. 224 INVIEREA MANTTUITORULUI IN EVANGHELIL Maria Magdalena vazuse (blépel, v. 1) piatra ridicata de pe mormant, insa nu ajunsese la credinta. Totusi, atasamentul sau fai de Mantuitorul a facut-o sa se in- ‘toarca la mormant: Agitatiei din prima scena, care o des- crie ca fiind nelinistita in timp ce alerga sa anunte ucenicilor disparitia trupului lui Tisus, se contrapune di- ‘mensitunea statica a celel de a doua scene: .Maria statea afara langa mormant plangand” (v. 11: eistékei pros to mnemeio exo klaiousa), invalulta in intunericul necre- dinfeF*. Verbul grec efstekel - mai mult ca perfectul, cou forta unui imperfect indica o actiune permanent in efectul sau: Maria statea sau ramasese lang mor- ‘mant. Atitudinea sa de femele care plange 0 aminteste pe cea a Mariel din Betania care plangea moartea frate- Iujei, Lazar (In 11, 31, 35). Privirea ei devine mal atenta ssi vede dot ingeri. Verbul thedréin denota o mal mare atentie, in comparatle cu blepéin; si se Intalneste de doua off in acest fragment (vv. 12 si 14). Maria .s-a aplecat spre mormant”, dupa cum facuse sl ucenicul iubit, pentru a observa interiorul mormantu- Tul, Insa, in loc sa vada ca cel dof ucenici semnele in- mormantaril ramase in mormant, ea vede doi ingeri (angelo) in vesminte albe™. Pozitia ingerilor tn interio- ‘ul mormantulul este descrisa cu aceeas! meticulozitate CE FJ MOLONEY, I Vangelo ai Giovannl, p. 458. Cf, M, ZERWICKM. GROSVENOR. A Grammatical Analysis of the Greek New Testament (Roma *1996),p. 344. 3Si Matel vorbeste de un Inger. Marcu de un tanar, Luca de ‘ol barb! in hainestaluctoare, im Contextl Vile la mormantul Tul sus, n Le 24,4 (Cf Le 24,25; FAT, 10); dol inet Imbracal Cu vegminte luminoase se ara ll Elodor, care incerca 88 fure tezaurul Templulu (2 Mac 3, 26) este tmbracat in alb orl care {ducea la implinire judecata ul Dumnezeu, In lezechiel 9, 2, sau el care 92 arta ll Daniel in vedenle (Bn 10, 5) INVIEREA DUPA SFANTUL 104N 225 cu care este descrisa, in scena anterioara, poritia giuk lurilor si a maramei. Ei sunt asezati pe locul In care fu ese pus trupul lul lisus, unul la cap, lar celalalt la picioare, Deci rolul ingerllorpriti pozitionarea lor, este acela de a indica, intr-o forma vizualizata, absenta tru- pului Domnului sus. Ei sunt precum paznicit unui mor- mant intact, dar goP**. Prezenta lor este suficienta pentru ‘ane ajuta.sa Intulm noua insemnatate a mormantulul gol. El nu mai este o marturie a morti, ci a prezentel Mantultorului Hristos Inviat. Bi sunt dispusi ca cel doi heruvimi de pe capacul Chivotulul Legamantului, care stateau fata catre fata, de o parte si de alta a Chivotului, acolo unde Dumnezeu Se descoperea si vorbea popo- rului Sau. Daca in sinoptici rolul ingerilor este acela de a des- coperi femeilor vestea pascala ca .A inviat!", in versiu- nea Sfantulul loan el se limiteaza sa o Intrebe pe Maria de ce plange. Raspunsul este aproape identic cu cel din v. 2, cu addugarea adjectivului pronominal posesiv ‘meu la titlul ,Domnul’, ceea ce exprima atasamentul sau, Inca prea pamantesc, fata de Mantuttorul, unit si cu o dorinta posesiva fata de El. Prezenta celor dol geri in mormantul gol este o invitatie tacita de aL cauta altundeva, Se intelege, agadar, de ce Maria .se in- toarce” (estraphé), si astfel Il vede pe lisus Care sta In picioare (estota). Aceasta pozitie contrasteaza cu cea atribuita trupului Sau asezat in mormant, In locul in care acum sunt agezati cei dol ingeri. Acesta este sem. nul ca Ela inviat si este viu (cf. FA 7, 55-56; Apoc 5, 6; S5GF FABRIS, Giovanni. p. 1029. 2. Ig 25, 17-22: 1 Rg 6. 23:28; Evr 9, 5; veal 1X. L- DU. POUR, Lettra dell Evangel vol, W, p. 280, 226 AVIRA MAWTUTTORULL I EVAN HELE 11, 11; 20, 12). Maria insa nu este in stare sd. recu- noasca, Ea se afla in aceeasi conditie in care se afiau Uicenicii care au alergat si au vazut mormantul lt lisus, ‘deoarece .nu stiau” (ouk oidamen; ct v. 2) inca valoa. rea profetica a Scripturii despre invierea Sa din mort Maria nu stie” (ouk oida; cf. v. 13) unde au pus pe Domnul sau. Pentru a reconstitui scena acestet prime intalnir cu lisus inviat, autorul Evangheliel a patra face apel la mo- delul literar al .recunoasterii”?**. Naratiunea ioanina ur- ‘Ineaza un model destul de clasic,intalnt sim literatura | Yeche sau mai putin veche: ea descrie o ,transfor mare", Aceasta transformare poate fi de doua feluri 0 Schimbare de situatie, spre pilda o trecere de lao stare de nefericire la fericie sau invers, ca si 0 schimbare de cunoastere, adica 0 trecere de la ignoranta la unoastere®. In scena aratarl Mantuitorulul Hrstos in Viat Mariel Magdalena {naratiunea descrie o trecere de la nefericre la fericire si un proces de recunoastere) La inceput, Maria plange langa mormant (vv. 11. 13. 15: acest fapt este repetat de patru of). Mara Il .vede* pe lus, insa nu stie ca este Fl (v. 14). Cand Mantuito Tul Hristos o cheama pe nume, ea Il recunoaste si trece de la intrstare la bucurie (v. 16). Dificutatea recunoastert imediate a Mantuitorulul Hristos inviat caracterizeaza si celelalte relatari pas ale: lisus Domnul Se arata’.sub o alta infaisare, GER FABRIS, Glovannl. p. 1030. +2Pentru mal multe detall poate consulta J. L. SKA, Sin cronla: Vanalist narativa", in Metodologla dell Antico Testamento, ‘a cura di, SIMIATSYOFRE (Bologna, 1995), p. 25:58; 159-170; 2235234, INVIEREA DUPA SFANTUL IOAN 227 forma’ (en hetéra morfé) (Mc 16, 12), nu se stie ca este El, Aceasta trasatura nu reprezinta tin artificiu narativ pentru a dramatiza intalnirea, ci evidentiaza cum se ‘poate exprima realitatea transfigurata:a umanitatii in dumnezeite a lui lisus, cea ce subliniaza si mai mult identitatea dintre lisus dinainte de inviere si tisus de ‘dupa ea. ,Trupul Mantuitorului Hristos inviat este un trup pnevmatic (soma pneumatikén — 1 Cor 14, 44), spune Sfantul Apostol Pavel, care penetreaza si pres chimba modalitatea existentei lui separate. Decl nu poate fi sesizat dupa conditille acestei existente™”. zintre Past si Inaltare lisus inviat, printr-o adevarata pe- dagogie a strupulul duhovnicese: ~ soma pneumatikon -, Se face vazut In spatiul si in timpul supuse mortii, relativizandwie, aratandu-le deschise si transfor: mate" Cel ce dupa inviere Se arata si devine o prezenta simultana in mai multe locuri de intalnire cu persoane. diferite. Este diferit de orice om al acestei lumi: nu mal este accesibil si totusi este foarte apropiat, insa trebuie. ca Bl insusi sa Se reveleze. lisus Domnul, Care nu a fost recunoscut de Maria Magdalena, o intreaba pe aceasta, dupa cum au facut si ingerii, insa adauga: ,Pe cine cauti?". in mod para- doxal, Cel pe Care ea Il cauta fl iese in intampinare si O intreaba pe cine cauta, iar ea, aflata in intunericul ne~ credintei, il ia drept gradinarul locului (ho képouros). ‘Tema cautaril lui lisus este prezenta peste tot si par- curge intreaga Evanghelie a Sfantulul loan. Aceasta "CL Pr PROF. D. STANILOAE, Teologia Dogmatica Ortodoxa, vol Ip. 166. *'CL. ©, CLEMENT, Mormantul go, p. 61 228 INVIEREA MANTUTORULUI IN EVANGHEL cautare este ambivalent’: ludell cautau pe Tisus ca sa-L omoare, ucenicli vor sé-L intalneasca pentru a ra- ‘mane cu El (In 1, 38). Cautarea Mariei Magdalena se inscrie pe cea de a doua linle: Insa lisus le-a spus uce- nicilor mai inainte de plecarea/despartirea Sa ca ei It vor cauta, insa nu vor putea merge acolo unde merge EL (in 15, 35). lisus a intrat intr-un alt loc, S-a intors la, Taal, de unde venise. Cautarea plina de ardoare a Ma- riel este foarte bine scoasa in relief de textul evanghe- lic in care obiectul verbelor de actiune este exprimat de pronumele demonstratlv auton, repetat de trel or in loan 20, 15c. Aceasta imagine a Marie, care cauta ‘cu ardoare pe Domnul sau in gradina in care se afla ‘mormantul gol, ar putea fi o reinterpretare a Imagini mmiresei din Cantarea Cantarlor care-si cauta mirele, iar dupa ce il gaseste, nu ar vrea sé-1 mal lase sa plece (Cant 5, 14, 5, 6). Domnul Se face cunoscut chemand-o pe nume: EI este Bunul Pastor care cheama olle Sale pe nume (in 10, 5, 27). Insa exclamatia Mariei, .Rabun?”, demons: treaza ca ea este inca legata de trecut, de experienta pamanteasca a lu lisus cel istoric™. -Marla Magdalena Iicheama pe lisus cu nostalgicul Rabuni (in ebraica, di ‘minutiv piin de tandrefe), dar El nu mai poate fi retinut astfel, cAci, urcat la Tatal, de la Care purcede Dubul, El numal in Duh va fi prezent de acum inainte”™. ‘Aceasta cautare, precum si trecerea de la o stare sufleteasca la alta, de la ignoranta la cunoastere, este Insofita 51 de o schimbare a prezentel Sale fizice, care 5 CLR FABRIS, Giovanni, p. 1030. 38 Cf. J. MOLONEY. 1! Vangelo dl Giovanni, p. 459. Cf 0. CLEMENT, Mormantul go. p. 62 INVIEREA DUPA SPANTUL toAN 2» are $i ea 0 insemnatate a ei. Cand o intalnim la ince: putul scenei, ea se afla in fafa mormantului si se apleaca a vada ce se alla Inauntrul mormantull (ct. v. 11). Acolo s-au sfarsit sperantele sale si tot ceea ce da sens viet el. Mormantul este gol si nu ramane nici macar 0 urma a trupului lui isu Mantultorul Hristos inviat Se arata Mariel Magda- lena, dar nu apare in fata ei. Detaliul are importanta lui, dupa cum vom vedea: El apare in spatele Mariel Magdalena. Versetul 14 spune foarte clar ca Maria Intors” (estraphe els ta opisd). Cel putin, a trebult sas Intoarca fata ca S&L. vada pe Hristos. Cand insa lisus, Se face cunoscut rostind numele el, in v. 16, Maria se Intoarce (strapheisa) din nou catre lisus. Se poate ex: plica textul pur si simplu la nivelul narativ intrun mod Coerenty Maria mai inti se aplecase ca sa priveasca inauntruf mormantulul; apo is! intoarce capul si vede pe lisus; acum cand se aude chemata pe nume se i toarce cu toata fiinta ei spre El. Insa textul ioanin asa eschisa si 0 a doua posibilitate interpretativa. Daca este adevarat ca exista un progres interior in atitudinea Marief, care plange pentru absenta trupului ul lisus se ‘cauta pe Domnul el, trebute sa atribuim un sens aifert Verbului straphéisthal, «a se intoarce”, care apare de doua ori (vv. 14 si 16) in acest text. In cel de al doilea caz are conotatia unei migcari mai mult interioare i Spirituale, decat exterioare. Asadar. sconvertirea” Mariel este ua totald, aflandu-se acum” in pozifia opusa cele! initiale. Are in fata sa pe Mantul- torul Firistos inviat si in spate, mormantul. Aceasta migcare de rotatie marcheaza un inceput nou in viata sa: moattea este in spate, lar viata adevarata Inaintea 230 vita MANTUFTORULUIN BYANGHEL 5a, 0 cale de speranta noua se deschide cénd Mantul- tomul Hiristos i da de infeles ca mormantul deschis gt ol nu este decatlocul unei prezente anamnetice, un Imnemeion, adic& monumental comemorativ altel ‘memoril vi, locul in care a fost investita sd mértur- seasca invierea Sal/Mormantul gol dar deschis devine, mai degraba, un nou punct de plecare, deoarece lisus © trimite sa vesteasca ucenicilor Invierea. ta devine fastfel prima misionara (cf angelousa din v.18), potrvt Evanghellet Sfantulul foan.] Reactia Mariel din Magdala este, asadar, simbolizata de .intoarcerea” sau .convertirea" el, care las In spate iumea goala a morti, pentra aL vedea pe Cel Carel stain fafa: este o experienta de credinta si de viata du hovniceasca ces descopera sil himineaza calea spre credinga st viata adevarata®, Intreg interesul autorulul se concentreaza asupra ccuvintelor pe care Mantuitorul Hristos inviat le adre- Seaza Marie! Magdalena: .u ma rejine trad. n.), cal nu Mam suit la Tatal Meu; cl mergi la faiii Mei si ‘spune-le: Ma sui la Tatal Meu si Tatal vostru si la Dum- nezeul Meu si Dumnezeul vostru” (v.17), Interpretarea Yersetulul este difici si foarte dezbatuta. Expresia sreaca mé mou haptou {imperativul prezent: V9. oll me tenere) se poate traduce: .Inceteaza sa Ma retil* sau Ma ating’. Imperativul prezent (spre deosebire de aorist) nu interzice o astfel de actiune, dar, ince puta deja, trebule sa se opreasca. Maria crede calisus Sa intors la viafa precedenta si de aceea crede ca F5CL JL. SRA, II Dio della Fasqua". in Larglia, fa danza e I giardino. Sag) a antropologia biblica (Bologna, 2000), p. 5 58; vez sR. FABRIS, Giovani, p. 1031 IxviEREA DUPA SFT tonN 231 poate sa alba aceeasiatitudine pe care 0 avusese mal Inainte, caracterizata de 0 profunda admiatie si sin- cera devotlune fafa de lisus, Mantultorultristos 0 con. ge motivand ca nu.S-a suit.la Tatal. In realitate, El ra sult la Tatal din momentul invierl, cand umanita- tea Sa a fost transfigurata, indumnezeita si inaltata la fo noua stare de slava dumnezelasca. El apartine acum lumi transcendente a lui Dumnezeu si ca Om. Totus, Dominul cauta 8a o faca sa infeleaga, In mod pedago- aic, aceasta realitate sublima, Este greu sa spunem cea ce inseamna exact textul. Ceea ce este sigur este faptul ca in Evanghelia dupa loan, spre deosebire de Luca, nu exista o distinctie teologica intre evenimentul invieri celal inalfarl, desi ele fac parte din acecasi taind. .Numai indltarea ca suprema treapta de indum- nezeire @ umanului a facut pe lisus s4 nu se mal ma- nifeste, decat in mod exceptional, prin forma umana.. Fata de Maria Magdalena, Hristos a aratat deja ca tru- ul Lut intra intr-o stare intangibila material de catre ‘om, dar, dupa inaltare, sau dupa o totala coplesire de spiritualitate, in unire cu Taal si cu Duhul, Se va face mediu iradiant al Duhului si, in calitatea aceasta, ne ya umple si pe noi de Duhul si ll vom putea primi in Sfanta impartaganie. Cu Toma insa si cu Apostoll, In cateva randuri, si la mancarea pestilor, a facut 0 exceptie, a iesit din aceasta intangibiltate pentru ai convinge pe vitorit propovaduitor! ai Invierii Lut-de realitatea acestela"™*, Atentia autorului pare a fi con Centrata asupra a ceea ce urmeaza. Marla Magdalena WCE Pr. Prof. Dr D. STANILOAE, .Nota 2159 s 2160", in ‘SFANTUL CHIRIL AL ALEXANDRE, Comentara la EvangheliaSfan ‘ulu! Joan PSB, 81; Bucurestl, 2000), p. 1144-1145. 232 INVIEREA MANSTUITORULUT IN BVANGHELT nu trebuie s&L retina pe lisus (0 va face cand va ajunge acolo unde este Ell), insa trebuie sa se ‘grabeasca sa-si implineasca misiunea sa: vestirea in- vierii in-termenil intearceril la Tatal. Prin acest fapt ‘mantuitor, Dumnezeu devine Tata si al ucenictlor, iar ce devin frati lui isus”. lisus ii numeste .fratii Mei” (v. 17: tous adelphous mou), pentru noul raport care ‘sa stabilit intre Elsi ucenicl prin intermediul Duhului Sfant Care ii face sa devina filrTul Dumnezeu si deci frati Sal. Evanghelistul loan face distinctie intrefiliatia divina a lui Hristos si cea adoptiva a ucenicilor. Maria duce la implinire acest mandat al Domnului Inviat, vestind ucenicllor mesajul pascal .Am vazut pe Domnull” (v. 18: hedraka ton kyrion). Verbul hedraka ‘exprima vederea profunda, cu ochiul adevaratet cre dine Aceeast expresie va Il repetata de catre ucenic ‘dupa aratarea din acea seara (v. 25). Capitolele 1 si 20 ale Evangheliel Sfantulul loan ‘sunt construite sub forma unui paralelism. Potrivit pri- ‘mului capitol, Sfantul loan Botezatorul era martorut lui lisus in storie. El Il vazuse pe lisus la inceputul mistunti Sale si La indicat ca fiind Mielul lui Dumnezeu Care ridica pacatele lumil. loan Botezatorul vazuse Duhul Sfant coborandu-Se peste EI la botez, si va marturist a El va boteza cu Duhul Sfant. Maria Magdalena este martora lul Hristos inviat. Marturia sa este Intarita de Petru si de Joan, ca si de cellalti ucenici. Experienta pascala a Mariei Magdalena reprezinta itinerariul para: igmatic al uceniculul care traleste duhovniceste expe- Hienta invieril Mantuitorulul Hristos. EEG: SEGALLA, Glovannl p, 965; X. L~ DUFOUR, Lettura ‘delvangelo, vol. V,p. 287. INVIEREA DUPA SFANTUL 1OAN 233 3. ArStarea Mantuitorulul Hristos inviat ‘tnaintea ucenicilor, {mn lipsa lui Toma (In 20, 19-25) 20:19 $1 find sear, In ziua aceea, intdia a siptémani, siusile fiind incuiate, unde erau adunatj ucenicii de frica iudeilor, a venit lisus sia stat in mijloc si le-a zis: Pace vous! 20:20 $i zicénd acestea, le-a arstat mainile sicoasta ‘Sa, Deci s-au bucurat ucenicil vizand pe Domnul, 20:21 ‘5 lisus le-a zis iardsi: Pace vous! Precum M-a trimis pe ‘Mine Tat8l, v5 trimit i Eu pe voi. 20:22 $i zicind acestea, 2 suflat asupra lor $i le-a zis: Luati Duh Sfént; 20:23 arora ved jerta picatele, le vor fi iertate si cérora le veti tine, vor fl ginute. 20:24 lar Toma, unul din cei doispre- _zece, cel numit Geamanul, nu era cu ei cind a venitlisus. 20:25 Dec au zis lui celal ucenici: Am vazut pe Domnul! ar el fe-a 2is: Dac nu voi vedea, In mainile Lui, semnul ‘uielor, si dacd nu voi pune degetul meu in semnul cuielor, 4 dac3 nu voi pune ména mea in coasta Lui, nu voi crede. Fotivt trade evanghelc,artarea Manor tess int nlntea gapull de cenit adnan fa ae un rol ondatr penta existent vitor eo muni bsecct, Sl atl s Lica o relateara eaten ful sa fant oan a impart im dou pari aceasta isis. rma parte tn 20, 19°29) ue Irena scheme tpt areata despre arstaie Mantutortu Histo vat) lsu este Cece are SiH 28, 1620 (potrve tipulul .Galleea’), Le 24, 36:55 (po- trvittipulul-lerusalim) ef, Me 16, 1419 (apendicete canonic al Evanghelie 234 INVIEREA MANTUIFORULUT IN EVANGHELIL Inlfiativa; b) Se face cunoscut ucenicilor; c) Ie Incredin. {eaza mandatul misionar de a fi martorll si propovadul toril invierll Eel de al dollea episod (In 20, 24-29) este proprix,Sfantulul loan si are ca protagonist pe Aposto.. lu Toma, care se Indoieste de invierea Domnulul, fapt mentionat si de relatarea lucana, insa scopulIstorisin ioanine este acela de a face pe apostol 8a ajunga la Iaiturisirea credinfl sale in dumnezeirea lui Hrstos s1la 0 confirmare solemna prin cuvantul Domnulu in iat, destinatavitorilor credincios “Textul care descrie intalnirea Domnului inviat cu ucenici este alcatuit din trei part recunoasterea Man- tultorulut Hristos inviat(w. 19-208ynisiunea incredin- * ata ucenicior si impartasirea Duftulul Sfant acestora (w. 21-253)keplica lui Toma (vv, 24-25). Primele doua parti sunt marcate de salutul Mantultorulut: -Pace oust’; cea de a treia poate fl considerata o pericopa de tranziti. Mulli exegeti o socotesc Impreuna cu tex- tul care urmeaz™, Scenaulacestel aratari este complet diferit de cel precedent. Mantuitorul Hristos Se aratase Marie! din Magdala in gradina mormantulul, train loc desch Intrun mod aproape familiar; «nu Se sulse inca la Tatal", In schimb, uceniclt se afia intro incapere, 28 voraii de teama iuidellor. Mantuitorul ajunge la el tre- cand prin usile zavorate, Intr-un mod_neasteplat. ‘Aratarea Sa demonstreaza ca trupul Sau fusese trans. format si ca provenea din lumea lui Dumnezeu. ‘Avatarea Mantultorulul Hristos In fata apostotilor adunati laolalta este confirmata de traditia comuna a ~"WWA se vedea FJ MOLONEY, 1! Vangelo di Glovannl p. 4625.0. |NVIEREA DUPA SFANTUL 1OaN 235 Bisericil sl reprezinta un element constituti al keryg- mel pascale, Se poate remarca faptul ca prima parte a ‘capitolului 20 are ca protagonist pe Maria Magdalena, jar cea de-a doua se bazeaza pe alitudinea incredula a Ill Toma, cea ce evidentiaza o elaborare redactionala ingrjta a Sfantului loan, care vrea sa sublinieze impor- tanta marturiel apostolice ca temel al eredintel pascale a Biserici, Episodul déspre Toma are drept scop sa de- Imonstreze realitatea fizea a invieri cu trupul a Mantul- tonulul Hristo si sa evidentieze mai ales rolul decisiv a1 pimilor martori de a provoca credinjaviltorllor uce- nical lui Hristos, care Vor crede pentru cuvantul lor, fara sa fi vazut pe Domnul: din aceasta cauza sunt declarai fericiti de catre El. ‘Aceasta aratare inaintea apostolilor adunatilaolalta are cateva afinital!evidente cu cea relatata de Luca 24, ‘36-49. lata cateva elemente comune: aratarea in seara ri la [erusalim, accentul pus pe realitatea trupului inviat al lu lisus, bucurla, mislunea, lertarea pacatelor,

    S-ar putea să vă placă și