Epoci şi curente Reprezentanţi
Periodizare
culturale/literare
Cultura şi literatura Secolul al •Cronicarii moldoveni
veche XVI-lea, al (Grigore Ureche, Miron
XVII-lea şi Costin, Ion Neculce) şi
Umanismul prima munteni ( Radu Popescu,
jumătate a Radu Greceanu)
secolului al •Dimitrie Cantemir
XVIII-lea
Cultura şi literatura •Şcoala Ardeleană (G.
premodernă Şincai, Samuel Micu Klein,
Petru Maior, Ion Budai
Deleanu)
1750-1840 -Iluminismul în Moldova şi
Iluminismul în Ţara Românească
•Epoca de tranziţie
(începuturile poeziei şi ale
prozei)
-Poezia(poeţii Văcăreşti,
Costache Conachi)
-Proza(Dinicu Golescu)
Literatura modernă •Perioada preromantică
(Vasile Cârlova, Ion Heliade
Perioada paşoptistă Rădulescu, Gh. Asachi)
M. Kogălniceanu; •Perioada paşoptistă
revista Dacia literară -poezie(A. Mureşanu,
-Introducţie (1840) Vasile Alecsandri, Gr.
1830-1860 Alexandrescu)
Romantismul -proză(C. Negruzzi, I.
Ghica, A.Russo, V.
Alecsandri)
-teatru(V. Alecsandri)
•perioada postpaşoptistă
(Nicolae Filimon,
Alexandru Odobescu, B.P.
Hasdeu
Epoca marilor clasici • Mihai Eminescu
Titu Maiorescu;
Junimea; revista aprox. • Ion Creangă
Convorbiri literare 1867-1885 • I.L. Caragiale
Romantismul • Ioan Slavici
Realismul
Specii literare Epoci şi curente Reprezentanţi Specii literare
Periodizare
culturale/literare
•Istoriografia, Prelungiri ale •poezia: George Coşbuc,
cronicile(arta clasicismului şi ale Octavian Goga •lirismul obiectiv
portretului, descrierea, romantismului 1900-1916 •proza, teatru:
naraţiunea) Orientări: D.Zamfirescu, B.Şt.
•primul roman:Istoria poporanismul şi Delavrancea
ieroglifică semănătorismul
Simbolismul Al. •Al Macedonski, Ştefan • teme şi
Macedonski- revista 1892-1916 Petică, D. Anghel, Ion motive
•prima epopee (eroi- Literatorul; art.
comică-satirică): Minulescu, simboliste
Poezia viitorului George Bacovia
Ţiganiada
Perioada interbelică •poezia -poezia epică
Tradiţionalismul(N. -tradiţionalism(Ion Pillat, (balada), poezia
Crainic) Vasile Voiculescu) lirică (arte poetice,
Modernismul- E. -modernism (George diferite teme şi
Lovinescu, revista Bacovia, Tudor Arghezi, specii lirice)
Sburatorul Lucian Blaga, Ion Barbu) •proza interbelică:
Avangarda(Ion 1919-1940 -avangardism(Ion Vinea, romanul (modele
Vinea, Tristan Tzara Ilarie Voronca) epice, orientări
•proza(Liviu Rebreanu, tematice:romanul
•elegia, meditaţia, Camil Petrescu, Mihail psihologic,
balada Sadoveanu, George romanul
-varietate de specii Călinescu, H.P. Bengescu, experienţei etc.)
lirice romantice şi Mircea Eliade) -drama
clasice; poezia epică •dramaturgia(Camil
(fabula, balada, Petrescu, Lucian Blaga
legenda cultă) şi poezia Literatura de după al •poezia(Nichita Stănescu, -poezia postbelica
lirică Doilea Război Marin Sorescu, Emil Botta,
-nuvela romantică, Mondial Leonid Dimov, I. -romanul postbelic
nuvela istorică, Neomodernismul Alexandru, Ana Blandiana)
povestirea, proza de 1960-1980 •proza(Marin Preda, Eugen -teatrul
călătorie, memorialis- Barbu, Petru Dumitriu, postbelic
tica Ştefan Bănulescu, Fănuş
-comedia Neagu, Sorin Titel
•romanul,nuvela,dram •dramaturgia(Marin
a Sorescu, Eugen Ionescu,
•teme şi motive, specii Ion Băieşu, Theodor
romantice-poezie şi Mazilu)
proza Postmodernismul •poezia(Mircea •poezia epică
•basmul (generaţia ’80) Cărtărescu, A. Muşina, (epopeea), poezia
•comedia Florin Iaru lirică
•proza realistă: romanul, 1980-2000 •proza(Mircea Cărtărescu, • proza scurtă,
nuvela psihologică Ioan Groşan, Mircea romanul
Nedelciu) postmodern
•dramaturgia (Matei •teatru
Vişniec) postmodern

Termeni – cheie
1. epoca literară = anumită perioadă de timp marcată de o anumită
concepţie literară;
2. concepţie literară = felul de a vedea sau ansamblul de păreri, de idei
cu privire la probleme literare;
3. estetica = program sau crez al unui autor, al unei grupări, al unei şcoli,
al unei generaţii întregi, care conţine concepţia despre artă, despre
rolul ei în societate, despre valoarea ei, despre cu trebuie realizată etc.
set de valori artistice;
4. curentul literar = o tendinţă generală literară manifestată într-un anumit
timp şi spaţiu şi care s-a impus valoric, pe baza unei anumite estetici;
5. curentul cultural = concept mai cuprinzător decât curentul literar. El
cuprinde domenii diferite afirmate într-o anumită epocă (literatură,
filozofie, artă) şi grupează scriitori, filozofi, savanţi, artişti uniţi de o
ideologie şi de scopuri culturale sau social-politice comune;
6. manifest literar = text de proporţii reduse cu valoare de document
pentru începutul unui curent sau mişcări literare, prin care se afirmă o
nouă concepţie cu privire la literatură. De exemplu: primul manifest
literar este considerat prefaţa lui Victor Hugo la drama „Cromwell”,
actul de naştere al romantisului
7. ideologia literară = un set de valori artistic-literare elaborat ca program
sau artă poetică de un autor, de o grupare de autori, de o publicaţie, de
o şcoală lirerară;
8. model epistemologic = epistemologia înseamnă discursul despre
cunoaşterea filozofică şi ştiinţifică; fiecare epocă îşi are propriul ei
nivel epistemologic; discursul epistemologic propune, prin datele şi
informaţiile pe care le are la momentul epocii respective, un model
epistemologic, sau de cunoştere a lumii;
*orice operă este un depozitar, chiar inconştient, al modelului
epistemologic din epoca în care a fost scrisă.
1
Romantismul
1. cadre generale = -sec. al XVIII-lea –sec. al XIX lea;
-apare în Anglia, dar se dezvoltă rapid;
-opera-program: „Prefaţă” la drama „Cromwell” de V. Hugo;
2. context = -istoric: revoluţia burgheziei, căderea absolutismului, (1789) naşterea ideii
de naţiune (formarea statelor naţionale), lupta pentru independenţă;
-filozofic: filozofia idealistă germană (Hegel, Schopenhauer)
- odată cu ridicarea burgheziei, această pătură a societăţii va lovi în
concepţia clasicismului, conform căreia Particulatorul se încadrează, subsumează.
Generalului; la nivel social, individul se subordonează total Legii, care era monarhul;
această tendinţă a intrat şi în filozofie, care, încetul cu încetul, va vorbi despre
Particularul care nu se va impune total, dar care va absoarbe Generalul; Particularul care
absoarbe Generalul e figura geniului în Romantism.
3. caracteristicile = • imaginaţia – principiul fundamental de creaţie
• primatul sentimentului şi al fanteziei creatoare
• respingerea regulilor, a tiparelor, a canoanelor
• fascinaţia misterului, a excepţionalului
• interesul pentru mituri, pentru ştiinţele oculte (căutarea Adevărului suprem), care ar
putea fi explicat şi explicitat matematic
• ca figuri de stil:antiteza, metafora
• atitudinea eroică, ironică(witz), de geniu (figura geniului)
• retragerea, revenirea la natură (pe urma filozofiei lui Jean-Jaques Rousseau )
4. surse de inspiraţie = folclorul, miturile, legendele, trecutul istoric, natura
5. raportul cu timpul = evadarea din realitate în fantezie, vis, în timp
evadarea în timp se face, în general, în trecut: în două momente:
1) la origini, în timpurile creatiei, 2) în trecutul istoric
6. personaj literar = • personaje excepţionale în situaţii excepţionale
• antiteza înger-demon
• personaje din mediile sociale joase, medii, înalte
• personajul a cărui pasiune învinge raţiunea
• drama personajului
• personajul specific romantic: geniul, care poate apărea ca (bătrân),
dascăl, erou, înţelept, artist, înger, demon/daimon
• personajul feminin: angelic, dar şi demonic
7. stilul = metaforic, limbaj popular/arhaic uneori, evoluţie a limbii, figuri de stil
8. specii = drama(istorică, filozofică, lirică), elegia, meditaţia, romanţa, legenda, balada,
nuvela(istorică/fantastică), satira, oda, idila, sonetul, gazelul, poezia gnomică
9. teme = iubirea, timpul, creaţia, naşterea universului, moartea, trecerea, istoria,
natura, cunoaşterea
10. motive = ale iubirii: (ochi, buze), ale timpului (eroul legendar, ubi sunt, fortuna
labilis, vanitas vanitatum, ceasornicul, luna), natura, ale cunoaşterii, dascălul, lumina,
geniul, eroul, poetul, visul.
2 3