Lucrare scrisa pentru examenul de ocupare a posturilor vacante de

ingrijitoare

Varianta 1

1. In toate unităţile sanitare activităţile legate de gestionarea deşeurilor rezultate din

activităţi medicale fac parte din:
a. obligaţiile profesionale
b. fişa postului
c. bugetul de venituri şi cheltuieli

2. Dezinfecţia ciclică la saloane se execută:

a. săptămânal
b. lunar
c. ori de câte ori este nevoie

3. Al doilea ambalaj în care se depun sacii şi cutiile pentru deşeuri periculoase este
reprezentat de:
a. saci perfect etanşi
b. cutii speciale
c. containere mobile

4. Soluţiile dezinfectante se folosesc:

a. în ziua preparării;
b. în primele 28 de ore de la preparare;
c. în termen de 48 de ore de la preparare.

5. Dezinfecţia ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţeniei trebuie făcută:

a. zilnic, după fiecare operaţiune de curăţenie şi la sfârşitul zilei de lucru;
b. la nevoie;
c. cel puţin o dată pe săptămână

6. Mănuşile se schimbă:
a. între 2 îngrijiri
b. în caz de rupere
c. între 2 pacienţi

7. Recipientul destinat colectării deşeurilor înţepătoare – tăietoare trebuie :

a. să fie impermeabile
b. să prezinte etanşeitate
c. să aibă grosimea cuprinsă între 50 – 70 microni

8. Ingrijitoarea de curăţenie are următoarele sarcini cu excepţia:

a. efectuează dezinfecţia lenjeriei în secţiile cu potenţial infecţios
b. poartă în permanenţă echipamentul de protecţie stabilit
c. îndeplineşte toate indicaţiile asistentei şefe privind întreţinerea curăţeniei,
salubrităţii, dezinfecţiei şi dezinsecţiei
9. Cum este recomandat să se procedeze în cazul când aveţi mai multe saloane de
pregătit pentru dezinfecţie:
a. să se înceapă cu saloanele cele mai contaminate
b. să se înceapă cu saloanele cele mai puţin contaminate
c. nu contează ordinea

10. Care sunt regulile de întreţinere a ustensilelor de curăţenie:

a. după fiecare operaţiune şi la sfârşitul zilei de lucru ustensilele vor fi spălate,
curăţate, dezinfectate, uscate
b. ustensilele de curăţenie nu trebuie spălate deoarece se păstrează permanent în
soluţie dezinfectantă
c. ustensilele folosite la curăţenie vor fi spălate şi dezinfectate din oră în oră

11. Holurile şi scările sunt zone în care circulaţia este intensă. Curăţarea pavimentelor
se face:
a. de 2 ori pe zi
b. în timpul nopţii când se circulă mai puţin
c. ori de câte ori este nevoie

12. In fiecare salon curăţenia se începe cu:

a. curăţarea obiectelor mai puţin murdare
b. curăţarea obiectelor mai murdare
c. nu are importanţă ordinea de începere a curăţenie

13. Mănuşile de unică utilizare se folosesc:

a. în timpul curăţeniei
b. când se manipulează produse cu un anumit grad de toxicitate
c. când se anticipează contactul cu produse biologice
d. servitul mesei

14. Un bun dezinfectant trebuie să posede următoarele calităţi:

a. să aibă capacitate bactericidă mare;
b. să fie neutralizant de substanţe organice;
c. să se poată combina cu alte substante.

15. Măturat umed se poate efecuta prin:

a. metoda denumită „prin împingere”;
b. metoda denumită „prin rotire”:
c. metoda denumită „prin pivotare”

16. In timpul curăţeniei, mobilierul:

a. rămâne în salon;
b. este scos temporar pe hol;
c. este mutat în alt salon până la terminarea operaţiunii.
17. Mâinile se spală:
a. după scoaterea măştii de protecţie
b. după folosirea batistei
c. după folosirea toaletei

18. Niciodată mănuşile de examinare:

a. nu se împrumută
b. nu se spală
c. nu se poartă aceeaşi pereche de mai multe ori

19. Sacii negri se folosesc pentru colectarea deşeurilor:

a. nepericuloase
b. menajere
c. resturi alimentare

20. Transportul deşeurilor periculoase în incinta unităţii sanitare se face:

a. pe acelaşi circuit cu cel al bolnavilor şi vizitatorilor, la ore diferite;
b. pe circuit separat de cel al bolnavilor şi vizitatorilor, în recipientele de
colectare;
c. pe circuit separat de cel al bolnavilor şi vizitatorilor şi cu cărucioare speciale.

21. Deşeurile periculoase chimice rezultate din unităţile sanitare se colecteaza:

a. in recipiente cu o capacitate care să nu depăşească 5 l pentru substanţe lichide
şi 5 kg pentru substanţe solide;
b. se colectează separat şi se elimină prin incinerare (după ce, în prealabil, a fost
testată reactivitatea termică a acestor deşeuri);
c. cutii din carton rigid prevăzute în interior cu sac galben de polietilenă, marcate
cu galben, etichetate cu următoarele informaţii: tipul deşeului colectat,
pictograma "Pericol biologic";

22. Următoarele afirmaţii sunt adevărate :

a. pacientul nu poate fi filmat sau fotografiat într-o unitate medicală fără
consimţământul său, cu excepţia cazurilor în care imaginile sunt necesare
diagnosticului sau tratamentului
b. nu este obligatoriu consimţământul pacientului pentru recoltarea, păstrarea,
folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul său
c. pacientul are acces la datele medicale personale
d. informaţiile se aduc la cunoştinţă pacientului într-un mod respectuos, clar,cu
minimalizarea terminologiei de specialitate
e. toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate

23. Pregătirea unui salon pentru dezinfectia terminala cuprinde:

a. curăţarea şi dezinfectarea patului
b. curăţarea şi dezinfectarea saltelei
c. curăţarea şi dezinfectarea noptierei
d. curăţarea şi dezinfectarea mobilierului medical
 e. curăţarea şi dezinfectarea pereţilor
f. curăţarea şi dezinfectarea uşilor şi geamurilor
g. curăţarea şi dezinfectarea pavimentului
h. spălarea pereţilor
i. spălarea pavimentului
j. spălarea patului

24. Dezinfecţia, pentru a fi eficientă, se realizează prin mijloace:

a. mecanice, chimice
b. mecanice, chimice, fizice
c. chimice

25. Dezinfecţia este operaţia:

a. de distrugere a agenţilor infecţioşi de pe tegument, mucoase, obiecte şi din
încăperi
b. de distrugere a paraziţilor
c. de distrugere a insectelor transmiţătoare de boli

26. Precauţiunile universale au următoarele reguli de bază:

a. consideră toţi pacienţii potenţiali infectaţi
b. consideră că sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu:
HIV, HBV, HCV
c. consideră că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate
după utilizare

27. Dezinfecţia chimică este precedată de:

a. o riguroasă curăţenie
b. o ştergere a suprafeţelor cu săpun lichid
c. prepararea soluţiilor în concentraţia recomandată

28. Dezinfecţia ca metodă de lucru se execută în mod:

a. ciclic
b. curent
c. mixt

29. Care dintre următoarele afirmaţii este eronată ?

a. Pacientul are dreptul de a fi informat asupra intervenţiilor medicale propuse,
dar nu şi asupra riscurilor potenţiale ale fiecărei proceduri
b. pacientul nu are dreptul de a cere şi a obţine o altă opinie medicală
c. pacientul nu are dreptul de a cere să nu fie informat şi să aleagă o altă persoană
care să fie informată în locul său
d. consimţământul pacientului este obligatoriu în cazul participării sale în
învăţământul medical clinic şi la cercetarea ştiinţifică
30. Metodele de curăţenie acceptate într-o unitate sanitară sunt:
a. măturatul umed
b. spălatul
c. aspiratul umed

31. La prepararea si utilizarea solutiilor dezinfectante sunt necesare:

a. cunoasterea exacta a concentratiei de lucru
b. folosirea de recipiente curate,destinate
c. utilizarea solutiilor in ziua prepararii lor

32. Solutia clorigena se schimba :

a. la 10 ore
b. la 12 ore
c. la 24 de ore
33. Spaţiile în care se păstrează materialele de curăţenie, trebuie să fie:
a. cu paviment şi pereţi impermeabili şi uşor de curăţat
b. acces uşor, ventilate natural, iluminate corespunzător
c. cu grad de umiditate optim păstrării calităţilor materialelor

34. Pentru realizarea soluţiilor de spălare este necesar de folosit:

a. apa caldă (35 – 45 0C)
b. apa rece
c. apa fierbinte (peste 550C)

35. Ustensilele folosite pentru efectuarea curăţeniei, la sfârşitul fiecărei operaţiuni şi la

sfârşitul zilei de lucru:
a. se spală
b. se decontaminează
c. se dezinfectează şi se usucă
36. Dezinfecţia prin mijloace chimice se realizează prin:
a. căldură umedă cu condiţia atingerii unei temperaturi de peste 90°C.
b. utilizarea produselor biocide.
c. spalare cu apa si detergent, de cel putin trei ori pe zi, sau ori de cate ori este
nevoie;

37. Pentru realizarea unei dezinfecţii eficiente se iau în considerare următorii factori care
influenţează dezinfecţia:
a. spectrul de activitate şi puterea germicidă (tipul de microorganism, rezistenţa
microorganismelor);
b. concentraţia substanţei dezinfectante;
c. stabilitatea produsului ca atare sau a soluţiilor de lucru.
d. nu exista factori care influenteaza dezinfectia daca se folosesc produse
autorizate.

38. Produsele dezinfectante care necesita dilutii:

a. a.se utilizeaza imediat, dar nu mai mult de 72 de ore de la preparare;
b. b.se utilizeaza imediat, dar nu mai mult de 24 de ore de la preparare;
c. c.se notează pe flacon data preparării soluţiilor respective;
39. La prepararea şi utilizarea soluţiilor dezinfectante sunt necesare:
 a. cunoaşterea exactă a concentraţiei de lucru în funcţie de suportul supus
dezinfecţiei;
b. utilizarea soluţiilor de lucru în cadrul perioadei de stabilitate şi eficacitate,
conform unei corecte practici medicale, pentru a se evita contaminarea şi
degradarea sau inactivarea lor;
c. nu necesita folosirea de recipiente curate;

40. Personalul responsabil cu efectuarea curateniei si dezinfectiei trebuie:

a. să cunoască în orice moment denumirea dezinfectantului utilizat, data
preparării soluţiei de lucru şi timpul de acţiune, precum şi concentraţia de
lucru.
b. instruit cu privire la noile proceduri sau la noile produse dezinfectante.
c. sa respecte normele de protecţie a muncii.

41. In toate unităţile sanitare activităţile legate de gestionarea deşeurilor rezultate din
activităţi medicale fac parte din:
a. obligaţiile profesionale;
b. fişa postului;
c. bugetul de venituri şi cheltuieli.

42. Obligaţiile producătorilor de deşeuri sunt:

a. să separe la locul de producere deşeurile periculoase de cele nepericuloase;
b. să diminueze cantităţile de deşeuri;
c. să promoveze reutilizarea şi reciclarea a celor categorii de deşeuri care se
pretează la aceste operaţiuni.

43. Deşeurile medicale nepericuloase sunt:

a. sunt deşeurile rezultate din activităţi medicale şi care prezintă una sau mai
multe din proprietăţile periculoase;
b. sunt obiecte ascuţite care pot produce leziuni mecanice prin înţepare sau tăiere;
aceste deşeuri sunt considerate deşeuri infecţioase/periculoase, dacă au fost în
contact cu fluide biologice sau cu substanţe periculoase;
c. sunt deşeurile a căror compoziţie şi ale căror proprietăţi nu prezintă pericol
pentru sănătatea umană şi pentru mediu;

44. Gestionarea deşeurilor medicale inseamna:

a. orice activitate de strângere a deşeurilor, incluzând separarea deşeurilor pe
categorii, la sursă, şi stocarea temporară a deşeurilor în scopul transportării
acestora la o instalaţie de tratare sau de eliminare a deşeurilor;
b. operaţiunea care se bazează pe acţiunea căldurii umede sau uscate pentru
îndepărtarea prin reducere a microorganismelor (patogene sau saprofite)
conţinute în deşeurile medicale periculoase la temperaturi scăzute;
c. colectarea, stocarea temporară, transportul, tratarea, valorificarea şi eliminarea
deşeurilor, inclusiv supravegherea acestor operaţii şi întreţinerea ulterioară a
amplasamentelor utilizate;

45. Minimizarea cantităţii de deşeuri implică următoarele etape:

 a. reducerea la sursă a deşeurilor;
b. separarea la sursă prin asigurarea că deşeurile sunt colectate în ambalajele
corespunzătoare fiecărei categorii;
c. tratarea deşeurilor prin utilizarea metodei de decontaminare termică la
temperaturi scăzute;
d. eliminarea finală în condiţii corespunzătoare; după reducerea pe cât posibil a
cantităţii de deşeuri, deşeurile tratate se elimină prin metode cu impact minim
asupra mediului.

46. Sacii de polietilenă pentru depozitarea deşeurilor infecţioase trebuie să întrunească

următoarele condiţii:
a. a.să se poată închide uşor şi sigur
b. b.să fie confecţionaţi din polipropilenă galbenă
c. c.să fie marcaţi cu pictograma „Pericol biologic”.

47. Gradul de umplere a sacului nu trebuie să depăşească:

a. jumătate din volumul său
b. 30 kg
c. ¾ din volum

48. Atât cutiile prevăzute în interior cu saci din polietilenă, cât şi sacii sunt marcaţi şi
etichetaţi în limba română cu următoarele informaţii:
a. data începerii utilizării recipientului pe secţiei;
b. unitatea sanitară şi secţia care au folosit recipientul;
c. persoana responsabilă cu manipularea lor;
d. data umplerii definitive.

49. Spaţiul central de stocare a deşeurilor:

a. trebuie să aibă două compartimente: un compartiment pentru deşeurile
periculoase si unul pentru deseuri nepericuloase;
b. trebuie să permită stocarea temporară a cantităţii de deşeuri periculoase
acumulate în intervalul dintre două îndepărtări succesive ale acestora;
c. trebuie prevăzută cu sifon de pardoseală pentru evacuarea în reţeaua de
canalizare a apelor uzate rezultate în urma curăţării şi dezinfecţiei.

50. Durata stocării temporare a deşeurilor medicale infecţioase în incintele unităţilor

medicale:
a. nu poate să depăşească un interval de 48 de ore, cu excepţia situaţiei în care
deşeurile sunt depozitate într-un amplasament prevăzut cu sistem de răcire care
să asigure constant o temperatură mai mică de 4° C, situaţie în care durata
depozitării poate fi de maximum 7 zile.
b. nu poate să depăşească un interval de 12 de ore.
c. nu exista limita de timp pentru stocarea deseurilor medicale.
Grila corectare ingrijitoare varianta 1

1 A,B,C

2 B

3 C

4 A

5 A

6 A,B,C

7 A,B

8 A

9 B

10 A

11 C

12 A

13 A,B,C,D

14 A

15 A

16 A

17 A,B,C

18 A,B,C

19 A,B,C

20 C

21 A,B

22 A,C,D

23 A,B,C,D,E,F,G

24 B

25 A
26 A,B,C

27 A,C

28 A,B

29 A,C

30 A,B,C

31 A,B,C

32 B

33 A,B,C

34 A

35 A,B,C

36 B

37 A,B,C

38 B,C

39 A,B

40 A,B,C

41 A,B,C

42 A,B,C

43 C

44 C

45 A,B,C,D

46 A,B,C

47 C

48 A,B,C,D

49 A,B,C

50 A
Subiecte pentru concursul de ocupare a posturilor vacante de ingrijitoare

Varianta 2

1. Precauţiunile universale au următoarele reguli de bază:

a. consideră toţi pacienţii potenţiali infectaţi
b. consideră că sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu:
HIV, HBV, HCV
c. consideră că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate
după utilizare

2. Dezinfecţia chimică este precedată de:

a. o riguroasă curăţenie
b. o ştergere a suprafeţelor cu săpun lichid
c. prepararea soluţiilor în concentraţia recomandată

3. Dezinfecţia ca metodă de lucru se execută în mod:

a. ciclic
b. curent
c. mixt

4. Care dintre următoarele afirmaţii este eronată ?

a. Pacientul are dreptul de a fi informat asupra intervenţiilor medicale propuse,
dar nu şi asupra riscurilor potenţiale ale fiecărei proceduri
b. pacientul nu are dreptul de a cere şi a obţine o altă opinie medicală
c. pacientul nu are dreptul de a cere să nu fie informat şi să aleagă o altă persoană
care să fie informată în locul său
d. consimţământul pacientului este obligatoriu în cazul participării sale în
învăţământul medical clinic şi la cercetarea ştiinţifică

5. Metodele de curăţenie acceptate într-o unitate sanitară sunt:

a. măturatul umed
b. spălatul
c. aspiratul umed

6. La prepararea si utilizarea solutiilor dezinfectante sunt necesare:

a. cunoasterea exacta a concentratiei de lucru
b. folosirea de recipiente curate,destinate
c. utilizarea solutiilor in ziua prepararii lor

7. Solutia clorigena se schimba :

a. la 10 ore
b. la 12 ore
c. la 24 de ore
8. Spaţiile în care se păstrează materialele de curăţenie, trebuie să fie:
a. cu paviment şi pereţi impermeabili şi uşor de curăţat
b. acces uşor, ventilate natural, iluminate corespunzător
c. cu grad de umiditate optim păstrării calităţilor materialelor

9. Pentru realizarea soluţiilor de spălare este necesar de folosit:

a. apa caldă (35 – 45 0C)
b. apa rece
c. apa fierbinte (peste 550C)

10. Ustensilele folosite pentru efectuarea curăţeniei, la sfârşitul fiecărei operaţiuni şi la

sfârşitul zilei de lucru:
a. se spală
b. se decontaminează
c. se dezinfectează şi se usucă
11. Dezinfecţia prin mijloace chimice se realizează prin:
a. căldură umedă cu condiţia atingerii unei temperaturi de peste 90°C.
b. utilizarea produselor biocide.
c. spalare cu apa si detergent, de cel putin trei ori pe zi, sau ori de cate ori este
nevoie;

12. Pentru realizarea unei dezinfecţii eficiente se iau în considerare următorii factori care
influenţează dezinfecţia:
a. spectrul de activitate şi puterea germicidă (tipul de microorganism, rezistenţa
microorganismelor);
b. concentraţia substanţei dezinfectante;
c. stabilitatea produsului ca atare sau a soluţiilor de lucru.
d. nu exista factori care influenteaza dezinfectia daca se folosesc produse
autorizate.

13. Produsele dezinfectante care necesita dilutii:

a. a.se utilizeaza imediat, dar nu mai mult de 72 de ore de la preparare;
b. b.se utilizeaza imediat, dar nu mai mult de 24 de ore de la preparare;
c. c.se notează pe flacon data preparării soluţiilor respective;

14. La prepararea şi utilizarea soluţiilor dezinfectante sunt necesare:

a. cunoaşterea exactă a concentraţiei de lucru în funcţie de suportul supus
dezinfecţiei;
b. utilizarea soluţiilor de lucru în cadrul perioadei de stabilitate şi eficacitate,
conform unei corecte practici medicale, pentru a se evita contaminarea şi
degradarea sau inactivarea lor;
c. nu necesita folosirea de recipiente curate;

15. Personalul responsabil cu efectuarea curateniei si dezinfectiei trebuie:

a. să cunoască în orice moment denumirea dezinfectantului utilizat, data
preparării soluţiei de lucru şi timpul de acţiune, precum şi concentraţia de
lucru.
b. instruit cu privire la noile proceduri sau la noile produse dezinfectante.
c. sa respecte normele de protecţie a muncii.
16. In toate unităţile sanitare activităţile legate de gestionarea deşeurilor rezultate din
activităţi medicale fac parte din:
a. obligaţiile profesionale;
b. fişa postului;
c. bugetul de venituri şi cheltuieli.

17. Obligaţiile producătorilor de deşeuri sunt:

a. să separe la locul de producere deşeurile periculoase de cele nepericuloase;
b. să diminueze cantităţile de deşeuri;
c. să promoveze reutilizarea şi reciclarea a celor categorii de deşeuri care se
pretează la aceste operaţiuni.

18. Deşeurile medicale nepericuloase sunt:

a. sunt deşeurile rezultate din activităţi medicale şi care prezintă una sau mai
multe din proprietăţile periculoase;
b. sunt obiecte ascuţite care pot produce leziuni mecanice prin înţepare sau tăiere;
aceste deşeuri sunt considerate deşeuri infecţioase/periculoase, dacă au fost în
contact cu fluide biologice sau cu substanţe periculoase;
c. sunt deşeurile a căror compoziţie şi ale căror proprietăţi nu prezintă pericol
pentru sănătatea umană şi pentru mediu;

19. Gestionarea deşeurilor medicale inseamna:

a. orice activitate de strângere a deşeurilor, incluzând separarea deşeurilor pe
categorii, la sursă, şi stocarea temporară a deşeurilor în scopul transportării
acestora la o instalaţie de tratare sau de eliminare a deşeurilor;
b. operaţiunea care se bazează pe acţiunea căldurii umede sau uscate pentru
îndepărtarea prin reducere a microorganismelor (patogene sau saprofite)
conţinute în deşeurile medicale periculoase la temperaturi scăzute;
c. colectarea, stocarea temporară, transportul, tratarea, valorificarea şi eliminarea
deşeurilor, inclusiv supravegherea acestor operaţii şi întreţinerea ulterioară a
amplasamentelor utilizate;

20. Minimizarea cantităţii de deşeuri implică următoarele etape:

a. reducerea la sursă a deşeurilor;
b. separarea la sursă prin asigurarea că deşeurile sunt colectate în ambalajele
corespunzătoare fiecărei categorii;
c. tratarea deşeurilor prin utilizarea metodei de decontaminare termică la
temperaturi scăzute;
d. eliminarea finală în condiţii corespunzătoare; după reducerea pe cât posibil a
cantităţii de deşeuri, deşeurile tratate se elimină prin metode cu impact minim
asupra mediului.
21. Sacii de polietilenă pentru depozitarea deşeurilor infecţioase trebuie să întrunească
următoarele condiţii:
a. a.să se poată închide uşor şi sigur
b. b.să fie confecţionaţi din polipropilenă galbenă
c. c.să fie marcaţi cu pictograma „Pericol biologic”.

22. Gradul de umplere a sacului nu trebuie să depăşească:

a. jumătate din volumul său
b. 30 kg
c. ¾ din volum

23. Atât cutiile prevăzute în interior cu saci din polietilenă, cât şi sacii sunt marcaţi şi
etichetaţi în limba română cu următoarele informaţii:
a. data începerii utilizării recipientului pe secţiei;
b. unitatea sanitară şi secţia care au folosit recipientul;
c. persoana responsabilă cu manipularea lor;
d. data umplerii definitive.

24. Spaţiul central de stocare a deşeurilor:

a. trebuie să aibă două compartimente: un compartiment pentru deşeurile
periculoase si unul pentru deseuri nepericuloase;
b. trebuie să permită stocarea temporară a cantităţii de deşeuri periculoase
acumulate în intervalul dintre două îndepărtări succesive ale acestora;
c. trebuie prevăzută cu sifon de pardoseală pentru evacuarea în reţeaua de
canalizare a apelor uzate rezultate în urma curăţării şi dezinfecţiei.

25. Durata stocării temporare a deşeurilor medicale infecţioase în incintele unităţilor

medicale:
a. nu poate să depăşească un interval de 48 de ore, cu excepţia situaţiei în care
deşeurile sunt depozitate într-un amplasament prevăzut cu sistem de răcire care
să asigure constant o temperatură mai mică de 4° C, situaţie în care durata
depozitării poate fi de maximum 7 zile.
b. nu poate să depăşească un interval de 12 de ore.
c. nu exista limita de timp pentru stocarea deseurilor medicale.

26. In toate unităţile sanitare activităţile legate de gestionarea deşeurilor rezultate din
activităţi medicale fac parte din:
a. obligaţiile profesionale
b. fişa postului
c. bugetul de venituri şi cheltuieli

27. Dezinfecţia ciclică la saloane se execută:

a. săptămânal
b. lunar
c. ori de câte ori este nevoie
28. Al doilea ambalaj în care se depun sacii şi cutiile pentru deşeuri periculoase este
reprezentat de:
a. saci perfect etanşi
b. cutii speciale
c. containere mobile

29. Soluţiile dezinfectante se folosesc:

a. în ziua preparării;
b. în primele 28 de ore de la preparare;
c. în termen de 48 de ore de la preparare.

30. Dezinfecţia ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţeniei trebuie făcută:

a. zilnic, după fiecare operaţiune de curăţenie şi la sfârşitul zilei de lucru;
b. la nevoie;
c. cel puţin o dată pe săptămână

31. Mănuşile se schimbă:

a. între 2 îngrijiri
b. în caz de rupere
c. între 2 pacienţi

32. Recipientul destinat colectării deşeurilor înţepătoare – tăietoare trebuie :

a. să fie impermeabile
b. să prezinte etanşeitate
c. să aibă grosimea cuprinsă între 50 – 70 microni

33. Ingrijitoarea de curăţenie are următoarele sarcini cu excepţia:

a. efectuează dezinfecţia lenjeriei în secţiile cu potenţial infecţios
b. poartă în permanenţă echipamentul de protecţie stabilit
c. îndeplineşte toate indicaţiile asistentei şefe privind întreţinerea curăţeniei,
salubrităţii, dezinfecţiei şi dezinsecţiei

34. Cum este recomandat să se procedeze în cazul când aveţi mai multe saloane de
pregătit pentru dezinfecţie:
a. să se înceapă cu saloanele cele mai contaminate
b. să se înceapă cu saloanele cele mai puţin contaminate
c. nu contează ordinea

35. Care sunt regulile de întreţinere a ustensilelor de curăţenie:

a. după fiecare operaţiune şi la sfârşitul zilei de lucru ustensilele vor fi spălate,
curăţate, dezinfectate, uscate
b. ustensilele de curăţenie nu trebuie spălate deoarece se păstrează permanent în
soluţie dezinfectantă
c. ustensilele folosite la curăţenie vor fi spălate şi dezinfectate din oră în oră
36. Holurile şi scările sunt zone în care circulaţia este intensă. Curăţarea pavimentelor
se face:
a. de 2 ori pe zi
b. în timpul nopţii când se circulă mai puţin
c. ori de câte ori este nevoie

37. In fiecare salon curăţenia se începe cu:

a. curăţarea obiectelor mai puţin murdare
b. curăţarea obiectelor mai murdare
c. nu are importanţă ordinea de începere a curăţenie

38. Mănuşile de unică utilizare se folosesc:

a. în timpul curăţeniei
b. când se manipulează produse cu un anumit grad de toxicitate
c. când se anticipează contactul cu produse biologice
d. servitul mesei

39. Un bun dezinfectant trebuie să posede următoarele calităţi:

a. să aibă capacitate bactericidă mare;
b. să fie neutralizant de substanţe organice;
c. să se poată combina cu alte substante.

40. Măturat umed se poate efecuta prin:

a. metoda denumită „prin împingere”;
b. metoda denumită „prin rotire”:
c. metoda denumită „prin pivotare”

41. In timpul curăţeniei, mobilierul:

a. rămâne în salon;
b. este scos temporar pe hol;
c. este mutat în alt salon până la terminarea operaţiunii.

42. Mâinile se spală:

a. după scoaterea măştii de protecţie
b. după folosirea batistei
c. după folosirea toaletei

43. Niciodată mănuşile de examinare:

a. nu se împrumută
b. nu se spală
c. nu se poartă aceeaşi pereche de mai multe ori
44. Sacii negri se folosesc pentru colectarea deşeurilor:
a. nepericuloase
b. menajere
c. resturi alimentare

45. Transportul deşeurilor periculoase în incinta unităţii sanitare se face:

a. pe acelaşi circuit cu cel al bolnavilor şi vizitatorilor, la ore diferite;
b. pe circuit separat de cel al bolnavilor şi vizitatorilor, în recipientele de
colectare;
c. pe circuit separat de cel al bolnavilor şi vizitatorilor şi cu cărucioare speciale.

46. Deşeurile periculoase chimice rezultate din unităţile sanitare se colecteaza:

a. in recipiente cu o capacitate care să nu depăşească 5 l pentru substanţe lichide
şi 5 kg pentru substanţe solide;
b. se colectează separat şi se elimină prin incinerare (după ce, în prealabil, a fost
testată reactivitatea termică a acestor deşeuri);
c. cutii din carton rigid prevăzute în interior cu sac galben de polietilenă, marcate
cu galben, etichetate cu următoarele informaţii: tipul deşeului colectat,
pictograma "Pericol biologic";

47. Următoarele afirmaţii sunt adevărate :

a. pacientul nu poate fi filmat sau fotografiat într-o unitate medicală fără
consimţământul său, cu excepţia cazurilor în care imaginile sunt necesare
diagnosticului sau tratamentului
b. nu este obligatoriu consimţământul pacientului pentru recoltarea, păstrarea,
folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul său
c. pacientul are acces la datele medicale personale
d. informaţiile se aduc la cunoştinţă pacientului într-un mod respectuos, clar,cu
minimalizarea terminologiei de specialitate
e. toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate

48. Pregătirea unui salon pentru formolizare cuprinde:

a. curăţarea şi dezinfectarea patului
b. curăţarea şi dezinfectarea saltelei
c. curăţarea şi dezinfectarea noptierei
d. curăţarea şi dezinfectarea mobilierului medical
e. curăţarea şi dezinfectarea pereţilor
f. curăţarea şi dezinfectarea uşilor şi geamurilor
g. curăţarea şi dezinfectarea pavimentului
h. spălarea pereţilor
i. spălarea pavimentului
j. spălarea patului
49. Dezinfecţia, pentru a fi eficientă, se realizează prin mijloace:
a. mecanice, chimice
b. mecanice, chimice, fizice
c. chimice

50. Dezinfecţia este operaţia:

a. de distrugere a agenţilor infecţioşi de pe tegument, mucoase, obiecte şi din
încăperi
b. de distrugere a paraziţilor
c. de distrugere a insectelor transmiţătoare de boli
Grila corectare ingrijitoare varianta 2
1. A,B,C

2. A,C

3. A,B

4. A,C

5. A,B,C

6. A,B,C

7. B

8. A,B,C

9. A

10. A,B,C

11. B

12. A,B,C

13. B,C

14. A,B

15. A,B,C

16. A,B,C

17. A,B,C

18. C

19. C

20. A,B,C,D

21. A,B,C

22. C

23. A,B,C,D

24. A,B,C

25. A
26 A,B,C

27 B

28 C

29 A

30 A

31 A,B,C

32 A,B

33 A

34 B

35 A

36 C

37 A

38 A,B,C,D

39 A

40 A

41 A

42 A,B,C

43 A,B,C

44 A,B,C

45 C

46 A,B

47 A,C,D

48 A,B,C,D,E,F,G

49 B

50 A