Examenul de bacalaureat naţional 2020

Proba E. d)
Biologie vegetală şi animală
Test 7

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

A 4 puncte
Scrieţi, pe foaia de examen, noţiunile cu care trebuie să completaţi spaţiile libere din afirmaţia următoare,
astfel încât aceasta să fie corectă.
Faringele, laringele și …………. sunt căi……………..

Faringele, laringele și traheea sunt căi respiratorii. 2 x 2p. = 4 puncte

B 6 puncte
Dați 2 exemple de grupe de fungi; scrieți în dreptul fiecărei grupe, câte un exemplu reprezentativ.

Grupe de fungi: - ascomicete: - drojdia de bere; 2 x 1p. = 2 puncte

- bazidiomicete: - ciuperca de câmp. 2 x 2p. = 4 puncte

C 10 puncte
Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă
de răspuns.

1. Pneumonia este afecţiune a sistemului:

a) circulator
b) digestiv
c) excretor
d) respirator

2. Bacteriile aparţin regnului:

a) Animale
b) Fungi
c) Monera
d) Plante

3. Fiecare dintre celulele-fiice, formate prin diviziunea mitotică a unei celule-mamă cu

2n = 22 cromozomi, are:
a) 2n = 22 cromozomi
b) 2n = 11 cromozomi
c) n = 22 cromozomi
d) n = 11 cromozomi

4. Ovulul:
a) conţine numeroşi foliculi
b) este celulă haploidă
c) reprezintă gonada feminină
d) se formează în uter

5. Celulele fotosensibile:
a) fac sinapsă cu neuroni bipolari
b) lipsesc în pata galbenă
 c) sunt localizate în coroidă
d) sunt lipsite de pigmenți

REZOLVARE

1. d (respirator)
2. c (Monera)
3. a (2n=22 cromozomi)
4. b (este celulă haploidă)
5. a (fac sinapsă cu neuroni bipolari) 5 x 2p. = 10 puncte

D 10 puncte
Citiţi, cu atenţie, afirmaţiile următoare. Dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată, scrieţi, pe foaia de
examen, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei, litera A. Dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă,
scrieţi, pe foaia de examen, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei, litera F şi modificaţi parţial
afirmaţia pentru ca aceasta să devină adevărată. Folosiţi, în acest scop, informaţia ştiinţifică adecvată. Nu
se acceptă folosirea negaţiei.

1. Prin substanța albă din structura sa, măduva spinării îndeplinește funcție reflexă.

2. La mamifere, în timpul unei expiraţii normale, muşchiul diafragm se contractă.

3. Monocotiledonatele sunt angiosperme

REZOLVARE

1. F (Prin substanța albă din structura sa, măduva spinării îndeplinește funcția de conducere.)
sau
(Prin substanța cenușie din structura sa, măduva spinării îndeplinește funcția reflexă.)
2. F (La mamifere, în timpul unei expirații normale, mușchiul diafragm se relaxează.)
Sau
(La mamifere, în timpul unei inspirații normale, mușchiul diafragm se contractă.)
3. A
3 x 2 = 6 puncte
2 x 2p. = 4 puncte

Subiectul al II-lea (30 puncte)

A 18 puncte
La mamifere, sistemul circulator sanguin este alcătuit din inimă și vase de sânge, reprezentate de
artere, vene şi capilare.
a) Caracterizaţi hipertensiunea arterială, precizând: o cauză, două măsuri de prevenire.
b) Explicaţi rolul mușchiului inimii.
c) Calculaţi masa apei din plasma sângelui unui halterofil, ştiind următoarele:
- sângele reprezintă 8% din masa corpului;
- plasma sangvină reprezintă 55% din masa sângelui;
- apa reprezintă 90% din masa plasmei sangvine;
- masa corpului halterofilului este de 99 Kg.
Scrieţi toate etapele parcurse pentru rezolvarea cerinţei.
d) Completaţi problema de la punctul c) cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind informaţii ştiinţifice
specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o.

REZOLVARE
a) Hipertensiunea arterială poate avea drept cauză diferiți factori vasculari, glandulari, nervoși, renali.
1punct
Măsuri de prevenire a hipertensiunii arteriale: - evitarea consumului exagerat de grăsimi animale,
evitarea tensiunii psihice, a sedentarismului, fumatului. 2 x 2p. = 4 puncte

b) Miocardul, mușchiul inimii, asigură activitatea mecanică a inimii, prin contracții (sistole) și relaxări
(diastole) succesive. Inima funcționează ca o dublă pompă, aspiratoare-respingătoare ce asigură circulația
continuă a sângelui prin vase.
3 puncte
c) Calcularea masei sângelui halterofilului 2 puncte
99 x 8 : 100 = 7,92 kg
Calcularea masei plasmei sangvine 2 puncte
7,92 x 55 : 100 = 4, 356 kg
Calcularea masei apei din plasma sangvină 2 puncte
4,356 x 90 : 100 = 3,9204 kg
d) Formularea cerinței: Calculați masa substanțelor anorganice din plasma sangvină a halterofilului.
2 puncte
Rezolvarea cerinței: 4,356 x 1 : 100 = 0,04356 kg 2 puncte

B 12 puncte
Se încrucişează un soi de crizanteme cu flori mari (M) şi petale roşii (R) cu un soi de crizanteme cu
flori mici (m) şi petale albe (r). Soiurile de crizanteme sunt homozigote pentru ambele caractere. Prin
încrucişarea între ei a indivizilor din F1, se obţin, în F2 ,16 combinaţii de
factori ereditari. Stabiliţi următoarele:
a) fenotipul plantelor din F1;
b) tipurile de gameţi produşi de indivizii din F1;
c) numărul combinaţiilor din F2, homozigote pentru dimensiunea crizantemelor; genotipul
indivizilor din F2 cu flori mici și petale roşii.
d) Completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind informaţii
ştiinţifice specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o.
Scrieţi toate etapele rezolvării problemei.

REZOLVARE

MMRR x mmrr (P)

MR MR mr mr (g)

MmRr MmRr (F1)

a) fenotipul plantelor din F1: crizanteme cu flori mari și petale roșii. 1 punct
b) tipurile de gameți produși de indivizii din F1: MR, Mr, mR, mr. 4 x 1p. = 4 puncte

MmRr
MmRr MR Mr mR mr

MR MMRR MMRr MmRR MmRr

Mr MMRr MMrr MmRr Mmrr

mR MmRR MmRr mmRR mmRr

mr MmRr Mmrr mmRr mmrr

c) Numărul combinațiilor din F2, homozigote pentru dimensiunea crizantemelor : 8 (8/16). 1 punct
Genotipul indivizilor din F2 cu flori mici și petale roșii: mmRR, mmRr. 2 x 1p. = 2 puncte
d) Formularea cerinței: Stabiliți numărul combinațiilor dublu homozigote din F2. 2 puncte
Rezolvarea cerinței: Numărul combinațiilor dublu homozigote din F2: 4 combinații (4/16): MMRR,
MMrr, mmRR, mmrr. 2 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. 14 puncte
Celula reprezintă unitatea structurală şi funcţională a lumii vii.
a) Numiți două organite din structura celulei eucariote, precizând rolul îndeplinit de fiecare dintre cele
două organite celulare.
b) Formulaţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Între diviziunea celulară mitotică și
diviziunea celulară meiotică există asemănări”.
c) Construiţi patru enunţuri afirmative, câte două pentru fiecare conţinut, utilizând limbajul
ştiinţific adecvat.
Folosiţi, în acest scop, informaţii referitoare la următoarele conţinuturi:
- Etapele meiozei
- Celula procariotă

REZOLVARE

1.
a) Ribozomi – rol sinteza proteinelor
Mitocondrii – rol respirația celulară
Lizozomii – rol în digestia intracelulară
Centrozomul – rol în diviziunea celulară formând filamentele fusului de diviziune.
2 x 1 p. = 2 puncte
2 x 1 p. = 2 puncte

b) Atât mitoza cât și meioza sunt tipuri de diviziune indirectă (cariochinetică), precedate de interfază în
care are loc dublarea cantității de acizi nucleici și sinteza proteinelor, pornesc de la celule mamă diploide,
cu cromozomi bicromatidici.
2 puncte
c) 1. Meioza se desfășoară în două etape: etapa reducțională și etapa ecvațională.
2. În metafaza I a etapei reducționale a meiozei se formează placa metafazică (placa ecuatorială).
3. În telofaza I a etapei reducționale a meiozei se formează două celule haploide.
4. La finalul etapei ecvaționale a meiozei rezultă patru celule haploide.

1. Celula procariotă este caracteristică bacteriilor și algelor albastre-verzi.

2. Celula procariotă este alcătuită din perete celular, membrană celulară, citoplasmă și nucleoid.
3. Nucleoidul celulei procariote este reprezentat de o moleculă dublu catenară de ADN.
4. Peretele celular al celulei procariote prezintă o substanță caracteristică numită mureină.
4 x 2p. = 8 puncte

2. 16 puncte
În lumea vie există două moduri de nutriţie: autotrofă şi heterotrofă.
a) Scrieţi ecuaţia chimică a fotosintezei.
b) Stabiliţi o asemănare şi o deosebire între nutriţia autotrofă şi nutriţia heterotrofă.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Glandele anexe ale tubului digestiv şi rolul lor”, folosind informaţia
ştiinţifică adecvată.
În acest scop, respectaţi următoarele etape:
- enumerarea a şase noţiuni specifice acestei teme;
- construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru fraze, folosind
corect şi în corelaţie noţiunile enumerate.

REZOLVARE

a) H2O + CO2 + săruri minerale -> substanțe organice + O2 2 puncte

b) Asemănare: atât nutriția autotrofă cât și cea heterotrofă pun la dispoziția organismului substanțele de
care are acesta nevoie, folosind carbon.
Deosebire: nutriția autotrofă constă în sinteza substanțelor organice pornind de la carbon anorganic, iar
nutriția heterotrofă constă în hrănirea cu substanțe organice produse de alte organisme.
4 x 2p. = 4 puncte

c) noțiuni: glande salivare, ficat, pancreas, salivă, bilă, suc pancreatic. 6 x 1p. = 6 puncte

Glandele anexe ale tubului digestiv și rolul lor

Sistemul digestiv este alcătuit din tub digestiv și glande anexe reprezentate prin glandele salivare
(sublinguale, submaxilare și parotide), ficat și pancreasul exocrin.
Glandele salivare secretă saliva, ce conține o enzimă numită amilază salivară, cu rol în hidroliza
amidonului preparat până la stadiul de maltoză.
Ficatul secretă bila un suc digestiv lipsit de enzime, dar care conține săruri biliare cu rol în
emulsionarea lipidelor.
Pancreasul exocrin secretă suc pancreatic ce conține: enzime proteolitice (tripsina, chimotripsina)
hidrolizează proteinele până la oligopeptide și aminoacizi, enzime lipolitice (lipaza pancreatică) ce
hidrolizează lipidele până la acizi grași și glicerol și enzime glicolitice (amilaza pancreatică) cu rol în
hidroliza amidonului până la stadiul de dizaharide (maltoză).
4 puncte