Colegiul Tehnic ”Edmond Nicolau”

Focsani, Vrancea
Str.1 Decemnbrie 1918, nr.10

COLEGIUL TEHNIC „EDMOND NICOLAU” FOCSANI, VRANCEA

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

- PREGĂTIRE PRACTICĂ COMASATĂ -

STRUCTURA MAȘINILOR ȘI UTILAJELOR

INDUSTRIALE
Clasa a X-a RUTA DIRECTA
Învățământ liceal – filiera tehnologică
Profil Tehnic
Domeniul de pregătire profesională: MECANICĂ
TEHNICIAN PRELUCRARI PE MASINI CU COMANDA NUMERICA

Autorii
 Unitatea de învăţământ: FRANCIUC RODICA STEFAN
 Operatorul economic/instituţia publică parteneră: S.C. MICROMET- STAN GHEORGHE

2022 – 2023
 Colegiul Tehnic ”Edmond Nicolau”
Focsani, Vrancea
Str.1 Decemnbrie 1918, nr.10

1. NOTA DE PREZENTARE

Modulul „Structura mașinilor și utilajelor industriale”, componentă a ofertei educaționale

(curriculare) pentru calificări profesionale din domeniul de pregătire profesională „Mecanică” face
parte din Pregătirea practică comasată – Curriculum în dezvoltare locală (CDL), aferentă clasei a X-a ,
învățământ liceal, filiera tehnologică. Prin această ofertă curriculară se asigură cadrul necesar adaptării
pregătirii profesionale a elevilor la cerinţele pieţei muncii locale şi judeţene.
Conținuturile modulului precum și rezultatele învăţării suplimentare au fost stabilite în
colaborare cu agentul economic partener S.C MICROMET S.A – FOCSANI, VRANCEA, care
dispune de echipamente performante de producție și verificări, mijloace tehnice de informare şi
prelucrare a datelor, documentaţii tehnice şi operaţionale, precum și de personal calificat și autorizat
pentru o gamă largă de servicii, cuprinzând proiectarea, execuția, mentenanța, instalarea de
echipamente, automatizările aferente și punerea în funcțiune a acestora. S.C MICROMET S.A –
FOCSANI, VRANCEA are ca obiect principal de activitate "PRODUCȚIA DE PRELUCRARI
MECANICE DE PRECIZIE", societatea fiind certificata să presteze servicii constând, printre altele,
în proiectarea componentelor de mecanica fina, mecanice si de automatizare .
Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 90 ore/an (3 săptămâni x 5 zile x 6 ore/zi),
conform planului de învăţământ și se vor parcurge după următoarea structură:
 60 ore – Laborator tehnologic
 30 ore – Instruire practică
Modulul oferă elevilor oportunitatea de a-şi dobândi rezultate ale învățării de bază, în legătură
cu recunoaşterea şi identificarea elementelor specifice acţionării şi schemelor cinematice ale maşinilor
cu comanda numerica şi instalaţiilor industriale.
Parcurgerea conţinuturilor modulului „Structura mașinilor și utilajelor industriale” şi
adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop pregătirea profesională a elevilor şi dezvoltarea
capacităților care să le permită dobândirea unei calificări de nivel 3 sau 4 sau a integrarea pe piaţa
muncii.
Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibilă şi diferenţiată a
acestora, în funcţie de resursele disponibile şi de nevoile locale de formare. Calitatea procesului de
formare si asigurarea unui nivel ridicat de pregătire vor fi posibile prin colaborarea dintre C.T
“Edmond Nicolaau” și agentul economic partener.

Lista unităţilor de rezultate ale învăţării suplimentare care răspund nevoilor operatorului
economic/instituţiei publice partener/e

URÎ: 16. Analiza structurală și funcțională a mașinilor și utilajelor industriale

2. TABEL DE CORELARE DINTRE REZULTATELE ÎNVĂŢĂRII ŞI CONŢINUTURILE

ÎNVĂŢĂRII

URÎ: 16. ANALIZA STRUCTURALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ A

MAȘINILOR ȘI UTILAJELOR INDUSTRIALE
Rezultate ale învăţării Conţinuturile învăţării Situații de învățare
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini
16.1.1. Lanţuri 16.2.1. 16.3.1 1. LANŢURI - crearea condițiilor
cinematice (definire, Recunoaşterea Respectarea CINEMATICE necesare și dirijarea
clasificare, caracteristici elementelor normelor de 1.1. Definirea şi elevilor pentru învățarea
ale lanurilor cinematice, specifice ale sănătate și clasificarea lanţurilor prin descoperire
lanțuri cinematice cinematicii şi securitate în cinematice
principale şi de avans) acţionării muncă - Clasificarea lanţurilor - stimularea creativității

1
 Colegiul Tehnic ”Edmond Nicolau”
Focsani, Vrancea
Str.1 Decemnbrie 1918, nr.10

maşinilor şi 16.3.2. cinematice după scop prin metoda Graffiti

utilajelor Preocuparea - Clasificarea lanţurilor
industriale pentru cinematice după modul - căutarea căilor de acces
perfecționarea de acţionare spre propriile cunoştinţe,
propriei pregătiri - Clasificarea lanţurilor credinţe, convingeri, prin
profesionale cinematice după modul metoda ciorchinelui
16.3.3. Asumarea de legare
inițiativei în - Clasificarea lanţurilor - studierea unei teme din
rezolvarea unor cinematice după natura perspective diferite, prin
probleme mecanismelor metoda cubului
16.3.4. 1.2. Funcţiunile
Manifestarea lanţurilor cinematice - monitorizarea
interesului pentru - Funcţia de primire înţelegerii şi menţinerea
evoluția în timp a - Funcţia de implicării, prin metoda
mașinilor și transformare Sinelg
utilajelor 1.3. Asocierea
lanțurilor cinematice - învăţare prin colaborare
- Legăturile lanţurilor – metoda mozaicului,
cinematice gândiţi / lucraţi în
- Asocierea în serie perechi / comunicaţi
- Asocierea în paralel
- Asocirea mixtă - antrenarea gândirii
elevilor, stimularea
16.1.2. Clasificarea 16.2.2. 16.3.1 2. MAȘINI ȘI spiritul de observaţie,
maşinilor şi utilajelor Identificarea Respectarea UTILAJE reflecţia adâncă,
industriale maşinilor şi normelor de INDUSTRIALE. dezvoltarea capacității de
(maşini unelte pentru utilajelor sănătate și GENERALITĂȚI. a elabora ipoteze, de a
obţinerea industriale securitate în 2.1. Maşini şi utilaje găsi rezolvări ingenioase
semifabricatelor, utilaje muncă pentru obţinerea etc. prin metoda
pentru prelucrări 16.3.2. pieselor turnate problematizării
mecanice, maşini unelte Preocuparea - Utilaje pentru
agregat şi linii automate, pentru prepararea - ghidarea lecturii sau
maşini de ridicat şi perfecționarea amestecurilor de ascultarea unei prelegeri
transportat) propriei pregătiri formare prin metoda ştiu/ vreau să
profesionale - Utilaje pentru ştiu/ am învăţat
16.3.3. Asumarea elaborarea şi turnarea
inițiativei în metalului lichid - discuţii dirijate pentru
rezolvarea unor - Utilaje pentru identificarea diferitelor
probleme dezbaterea şi curăţirea mașini și instalații
16.3.4. pieselor turnate industriale
Manifestarea 2.2. Maşini şi utilaje
interesului pentru pentru prelucrarea
evoluția în timp a prin deformare
mașinilor și plastică
utilajelor - Utilaje pentru
încălzirea materialelor
în vederea prelucrării
- Utilaje folosite la
forjare
- Utilaje pentru
prelucrarea tablelor
(îndreptare, prelucrare
margini, îndoire,
debitare )
2.3. Maşini şi utilaje
pentru prelucrarea
prin aşchiere/ CNC
- Strunguri

2
 Colegiul Tehnic ”Edmond Nicolau”
Focsani, Vrancea
Str.1 Decemnbrie 1918, nr.10

( longitudinale
universale, revolver,
carusel, automate)
- Maşini de găurit,
alezat şi frezat şi
danturat
- Maşini de rabotat şi
mortezat
- Maşini de rectificat
2.4. Dispozitive, maşini
şi instalaţii de ridicat şi
transportat
- Ascensoare
- Macarale
- Traverse
- Vinciuri
- Palane
- Trolii
- Transportoare
- Elevatoare etc.

16.1.3. Reprezentarea 16.2.3. 16.3.1 3. SCHEME - studierea unor mașini și

schemelor cinematice Analiza structurală Respectarea CINEMATICE utilaje industruiale şi a
structural/ ale maşinilor și constructivă a normelor de STRUCTURALE schemele lor cinematice;
şi utilajelor pentru maşinilor şi sănătate și 3.1. Simboluri folosite
prelucrarea prin utilajelor securitate în pentru reprezentarea - exerciţii de construire a
aşchiere muncă schemelor structurale schemelor cinematice ale
16.3.2. ale mașinilor și diferitelor tipuri de
16.2.4. Utilizarea Preocuparea utilajelor mașini și utilaje
schemelor pentru 3.2. Schemele industriale ;
cinematice în perfecționarea cinematice ale
vederea localizării propriei pregătiri maşinilor şi utilajelor - exerciţii de analiză şi
elementelor profesionale pentru prelucrarea interpretare a carții
componente ale 16.3.3. Asumarea prin aşchiere tehnice a mașinii sau
mașinilor unelte inițiativei în - Strunguri utilajului studiat
rezolvarea unor - Maşini de găurit,
probleme alezat şi frezat şi
16.3.4. danturat
Manifestarea - Maşini de rabotat şi
interesului pentru mortezat
evoluția în timp a - Maşini de rectificat
mașinilor și
utilajelor

 Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte şi instrumente, machete, materii

prime şi materiale, documentaţii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii
rezultatelor învăţării (existente în şcoală sau la operatorul economic)
- manuale, auxiliare curriculare, suport de curs, fişe de lucru, fişe de documentare, fişe
ajutătoare, reviste de specialitate, documentaţie tehnică (desene de execuţie, fişe tehnologice,
cărţi tehnice, dicţionare de termeni tehnici, normative specifice, fişe individuale de instructaj de
SSM şi PSI, standarde tehnice, standarde de calitate) etc.
- mijloace didactice: videoproiector, calculator, soft-uri educaţionale,
- seturi de diapozitive sau/şi filme didactice tematice,
- planşe didactice, panoplii şi machete didactice sau/şi funcţionale
- bibliografie tehnică selectivă ş.a.
- mașini-unelte și utilaje specifice domeniului mecanic
3
 Colegiul Tehnic ”Edmond Nicolau”
Focsani, Vrancea
Str.1 Decemnbrie 1918, nr.10

3. SUGESTII METODOLOGICE

Modulul „Structura mașinilor și utilajelor industriale” are o structură flexibilă, deci poate
încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Pregătirea se recomandă a se desfăşura în laboratoare sau/şi în cabinete de specialitate, ateliere
de instruire practică din unitatea de învăţământ sau de la operatorul economic, dotate conform
recomandărilor menţionate mai sus.

4
 Colegiul Tehnic ”Edmond Nicolau”
Focsani, Vrancea
Str.1 Decemnbrie 1918, nr.10

Pregătirea practică în cabinete/laboratoare tehnologice/ateliere de instruire practică din unitatea

de învăţământ sau de la operatorul economic are importanţă deosebită în atingerea rezultatelor învăţării.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Pentru atingerea rezultatelor învăţării vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate
următoarele activităţi de învăţare:
- Elaborarea de referate interdisciplinare;
- Activităţi de documentare;
- Vizionări de materiale video (casete video, CD/ DVD – uri);
- Problematizarea;
- Demonstraţia;
- Investigaţia ştiinţifică;
- Învăţarea prin descoperire;
- Activităţi practice;
- Studii de caz;
- Jocuri de rol;
- Simulări;
- Activităţi de lucru în grup/ în echipă.
Prin metodele interactive introduse în diferite momente ale lecţiei, se realizează o învăţare
activă, acordând un rol dinamic intuiţiei şi imaginaţiei. Rolul profesorului este nu de a preda
cunoştinţele sau de a prezenta de-a gata soluţiile, ci de a provoca anumite situaţii, probleme, elevii
găsind calea cea mai bună şi mai uşoară spre rezolvare.
Activitatea de predare-învăţare devine creativă în măsura în care profesorul ştie şi reuşeşte să
medieze între elev şi lumea înconjurătoare. În acest context, el poate asigura elevilor săi o învăţare
creativă, care presupune: iniţiativă proprie, muncă independentă, încredere în forţele proprii.
Un exemplu de metodă didactică ce poate fi folosită în activităţile de învăţare este metoda
ŞTIU/ VREAU SĂ ŞTIU/ AM ÎNVĂŢAT. Aceasta este o metodă folosită în etapa de realizare a
sensului. Ea ajută la ghidarea lecturii sau ascultarea unei prelegeri. Este precedată de alte metode care
urmăresc reactualizarea cunoştinţelor şi informaţiilor anterioare necesare înţelegerii temei respective
(cel mai adesea, de brainstorming). După ce se obţine o listă dezorganizată de informaţii, se desenează
pe tablă un tabel cu trei rubrici:

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

Urmează negocierea ideilor din lista de informaţii:

- cele ce în urma discuţiei cu clasa au temeiuri pentru a fi considerate sigure vor fi trecute
în rubrica „ştiu” (se completează în faza de evocare);
- cele controversate sau alte întrebări care apar în timpul discuţiei se trec la rubrica „vreau
să ştiu” (se completează în faza de evocare);
- se citeşte textul sau se ascultă prelegerea, timp în care elevii au sarcina de a completa
rubrica „am învăţat” (se completează în faza de reflecţie, după ce au fost aduse corecturi şi completări);
- după lectura individuală a textului se impune compararea în grup a însemnărilor.
Această metodă poate fi aplicată pe durata unei ore sau pe durata unei unităţi de învăţare.

4. SUGESTII PRIVIND EVALUAREA

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic
măsoară eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au
5
 Colegiul Tehnic ”Edmond Nicolau”
Focsani, Vrancea
Str.1 Decemnbrie 1918, nr.10

format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.

Evaluarea poate fi:

6
 Colegiul Tehnic ”Edmond Nicolau”
Focsani, Vrancea
Str.1 Decemnbrie 1918, nr.10

a. Continuă.

 instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de

evaluare – probe orale, scrise, practice.
 planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit, evitându-
se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de
performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat
în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală
 realizată printr-o lucrare cu caracter practic şi integrat la sfârşitul procesului de predare/învăţare
şi care informează asupra îndeplinirii nivelului de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi
atitudinilor/competențelor. Aprecierea lucrării se va realiza pe baza criteriilor și indicatorilor de
realizare și ponderea acestora, precizate în standardul de pregătire profesională al calificării.
Sugerăm următoarele instrumente de evaluare continuă:
- fişe de observaţie;
- fişe test;
- fişe de lucru;
- fişe de documentare;
- fişe de autoevaluare/interevaluare;
- eseul;
- referatul ştiinţific;
- proiectul;
- activităţi practice;
- teste docimologice;
- lucrări de laborator/practice
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
- proiectul;
- studiul de caz;
- portofoliul;
- testele sumative.
Se recomandă ca, în parcurgerea modulului, să se utilizeze atât evaluarea de tip formativ, cât și
de tip sumativ, pentru verificarea atingerii rezultatelor învăţării. Elevii vor fi evaluaţi în ceea ce priveşte
atingerea rezultatelor învăţării specificate în cadrul modulului.
Exemplu de instrument de evaluare continuă utilizând:

Fișa de lucru
Lecția: Schemele cinematice ale maşinilor şi utilajelor pentru prelucrarea prin aşchiere - Strunguri

În Fig. 1 este prezentată schema cinematică structurală a strungului normal. în care sunt
redate principalele elemente constructive şi funcţionale.

Sarcina de lucru: Precizați semnificațiile notaţiilor 1…..11, ME, CV , CAF , SCL , SCT, BA,
CR , RM, de pe figură.

NOTĂ

7
 Colegiul Tehnic ”Edmond Nicolau”
Focsani, Vrancea
Str.1 Decemnbrie 1918, nr.10

Timp de lucru: 30 de minute. Se acordă 1 punct din oficiu

8
 Colegiul Tehnic ”Edmond Nicolau”
Focsani, Vrancea
Str.1 Decemnbrie 1918, nr.10

Fig. 1

Barem de corectare și notare

1 – batiu; 2 – păpuşă fixă; 3 – dispozitiv pentru prinderea piesei (universal); 4 – cărucior (sanie
longitudinală); 5 – sanie transversală; 6 – sania port-cuţit; 7 – portsculă; 8 – păpuşa mobilă; 9 – pinola
păpuşii mobile; 10 – vârf de centrare; 11 – tavă colectoare de aşchii şi lichid de răcire.
ME – motor electric; CV – cutie de viteze; CAF – cutie de avansuri şi filete; SCL – şurub conducător
longitudinal; SCT – şurub conducător transversal; BA – bara de avansuri; CR – cremalieră;

Pentru fiecare răspuns corect se acordă 0,5p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se
acordă 0 puncte.
Se acordă 1punct din oficiu

5. BIBLIOGRAFIE

1. Botez, E., Bazele generării suprafeţelor pe maşini unelte, Bucureşti, Editura Tehnică, 1966.
2. Botez, E.,Cinematica maşinilor unelte, Bucureşti, Editura Tehnică, 1962.
3. Deacu,L., Kerekes, L., Julean, D.şi Cărean, M., Bazele aşchierii şi generării suprafeţelor, Cluj-
Napoca, Universitatea Tehnică, 1992.
4. Duca, Z., Bazele teoretice ale prelucrărilor pe maşini unelte, Bucureşti, Editura Didactică si
pedagogică, 1969.
5.Dragu Î.D, Tehnologia materialelor şi a produselor în construcţii de maşini, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1975.
6. Frumusanu. G., Utilaje si echipamente pentru prelucrări mecanice, Universitatea “Dunărea de Jos”,
Galați, 2008.
7. Nanu A., Tehnologia materialelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977.
8. Oprean, A. ş.a., Bazele aşchierii şi generării suprafeţelor, Bucureşti, Editura Didactică şi pedagogică,
1981.
9. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Programul PHARE TVET RO 2002/000-586. 05.01.02.01.01,
Auxiliar Curricular pentru clasa a XI a, Domeniul Mecanică, Calificarea:Lăcătuş construcţii metalice
şi utilaj tehnologic Nivelul 2, Modulul Dispozitive şi instalaţii de ridicat şi transportat, 2005