Tema Pentru Vacanta de Vara Cls A Vi A

Şcoala Gimnazială Avram Iancu Prof: Nica Bianca
TEMĂ DE VACANȚĂ
Cls a VI-a
MULȚIMI
1) Scrieți sub formă de mulțime inițialele prenumelor elevilor din clasa voastră .
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
2) Scrieți submulțimile care se pot forma cu 3 litere din inițialele prenumelor.
…………………………………………………………………………………………
3) Scrieti sub formă de mulțime 3 lucruri pe care dorești să le primești de ziua ta și apoi
specificați cardinalul fiecărei mulțimi.
………………………………………………………………………………………..
4) Scrieți următoarele mulțimi enumerând elementele acestora:
A={ xєN│x<6} ………………………………….

B={ xєN│x≤4}…………………………………..
C={xєN*│x< 8}………………………………….
D={xєN│4 <x ≤ 9}………………………………
5)Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:

a)3є{0,1,3}
b)2∉{1,4,5}
c)4є{xєN│x≤5}
d)70 є{1,3,9}
e)10є{xєN│7≤x< 11}
6) Scrieţi mulţimea literelor din care este alcătuit cuvântul:

a) paralelipiped;
b) elev;
c) paralelogram;
d) divizibilitate;
e) caracter;
f) capacitate.
7) Scrieţi mulţimea cifrelor din care sunt formate numerele:

a) 41423;
b) 512321;
c) 71675;
d) 21215
8) Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:

a) 1  {1,2}; b) 7  {5,6}; c)   {1,2};
d) {2}  {1,2,3};
e) 3  {1,2,3}; f) {4}  {2,3,4}; g) {1,2}  {2,3};
h) {3,4,5}  {5};
i) {1,2,3}  {1,2,3}; j) {7,8,9}={9,8,7}; k) {2,3}  {1,2,3}.
Relaţii între mulţimi : incluziune, egalitate.

Noţiunea de submulţime. Cardinalul unei mulţimi
1. Scrieţi toate mulţimile egale cu mulţimea: A = {0; 1; 2}.

..........................................................................................................................................
2. Stabiliţi care dintre mulţimile următoare sunt egale:
A = {x  N* | x  3}= C = {x  N* | 1  x  3}=
B = {x  N | 1 < x < 4}= D = {x  N*| 0 < x  2}=
3. Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:
a) {2; 3} = {3; 2}; c) {27} = {2; 7}; e)  = {0}.
b) {1; 5}  {5}; d) {1; 4; 5}  {5; 1; 3};
4. Fie A = {x | x  N şi x < 6}; B = {x | x  N, 3 < x  9}; C = {3, 4, 5, 6, 9}. Care dintre
*
următoarele propoziţii sunt adevărate şi care false:

a) 0  A; c) {3, 4}  C; e) A  C;
b) 3  B; d) B  {3, 8}; f)   A?
5. Determinaţi numărul natural x ştiind că:
a) {3; x}  {1; 5; 3}; c) {2; 2x+5}  {1; 2; x+7; 13};
b) {1; 4; 3x}  {6; 4}; d) {4; 5; 9; 10}  {x2; 10}.
6. Determinaţi mulţimea A ştiind că:
a) {2; 5}  A; A  {3; 5} şi A  {2; 3; 4; 5} R.
b) {3; 7}  A, A  {3; 4; 7} şi A  {3; 4; 5; 7}. R.
1. Fie mulţimile A, B, C, D reprezentate prin diagrama:
D
4 3
5
1
2
2 C
A
B
Stabiliţi dacă propoziţiile următoare sunt adevărate:

a) A  B; c) C  A; e) D  A.
b) B  C; d) B  D;
2. Să se determine submulţimile mulţimilor:
a) {0; 1}; b) {a}; c) {a; b; c}; d) {0; 1; 2; 3}.
3. Scrieţi submulţimile proprii ale mulţimii:
a) {2; 3}; a) incluse în X;
b) {1}; b) care includ pe X.
c) {1; 2; 3};
d) {0; 1; 2; 3; 4; 5}.
4. Fie X = {63, 27, 45, 18, 72, 81}. Scrieţi

trei mulţimi:
2
MULȚIMI FINITE ȘI INFINITE.
Mulțimile ℕ și ℕ*
1. Să se reprezinte fiecare dintre următoarele mulţimi, enumerând elementele sale:

A = {x | x  N, x < 7} =
B = {x | x  N , 3 < x < 8} =
C = {x | x  N, x este un număr par mai mic decât 9} =
D = {x | x  N, x  4} =
E = {x | x  N, 0 < x  3} =
2. Enumeraţi elementele următoarelor mulţimi:
A = {x  N | x = 2n, n  N, n < 6} =
B = {x  N | x = 3n + 2, n  N, n  3}=
C = {x  N | x = 4 – n, n  N*} =
D = {x  N | x = 3n, n  N, n < 5} =
3. Fie mulţimea S = {x  N | 2  x < 21}. Determinaţi mulţimile:
A = {x  S | x  2} =
B = {x  S | 5 | x} =
C = {x  S | x este pătrat perfect} =
D = {x  S | x este cub perfect} =
4. Reprezentaţi, prin enumerarea elementelor, mulţimile:
A = {x  N | 2x + 1 = 13} =
B = {x  N | 3x = 27} =
C = {x  N* | x – 4 < 1} =
5. Determinați mulțimile:
A = {x | x  N, și 7 │ x };
B = {x | x  N, și 42 │ (2x – 1)};
C = {x | x  N, și 5 │ (3x + 1)};
D = {x | x  N, și 4 │ (x + 5)};
Exemple
de mulţimi finite
1. Aflaţi cardinalul mulţimilor(numarul de elemente):

A = {x  N | x 2003}; B = {x  N* | x < 1956}; C = {x  N | 3 < x  2003}.
D = {x  N | x = 3n + 1, n  N, n  2}.
2. Determinaţi următoarele mulţimi şi aflaţi

cardinalul lor:
A = {x  N | x = 3n + 1, n  N, n < 5};
B = {x  N | x = 3n + 1, n  N, n < 4};
3
Operaţii cu mulţimi: intersecţie, reuniune, diferenţă
1. Fie A = { 1, 2, 3, 7} şi B = { 7, 8 }.
Calculaţi: A  B =
AB=
A\B =
B\A=
2. Fie: A = {x  N* | x2  16}; B = {xN* | x3  64}.
Calculaţi: A  B =
AB=
A\B =
B\A=
3. Mai jos, sunt reprezentate trei mulţimi A, B, C.

A B
5
6
2 7
8
3
C
10
Enumeraţi elementele lor, precum şi pe cele ale următoarelor mulţimi:

D = {x | x  A şi x  B}
E = {x | x  B şi x  C}
F = {x | x  C şi x  A}
G = {x | x  B sau x  C} N = {x | x  A şi x  C}
P = {x | x  B şi x  C}
4
DIVIZIBILITATE
NUMERE PRIME. NUMERE COMPUSE
DESCOMPUNEREA ÎN FACTORI PRIMI
1 Scrie numerele prime cuprinse intre: 1 si 10; 10 si 20; 20 si 45; intre 46 si 90.
2.Scrie urmatoarele numere ca o suma de numere prime: 5; 10; 15; 20;16.
3.Scrie urmatoarele numere ca un produs de numere prime:10;55;46;35;29;20.
4. Descompune in factori primi numerele naturale:

20;35;42;69;9;8;36;100;90;144;80;156;86;135;1000;121;256;400;550;12900;420; 87900000.
C.M.M.D.C , C.M.M.M.C.
1) Aflaţi c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c. al numerelor: a) 12 şi 18 b) 36, 48, 60.
2) Verificaţi dacă a ∙ b = (a,b) ∙ [a,b], unde a = 48 şi b = 80.
3) Aflaţi cel mai mic număr natural care împărţit la 6, 7, 8 dă restul 2 şi câtul diferit de
zero.
4) Într-o şcoală avem 770 elevi, iar băieţi sunt cu 70 mai mulţi decât fete. Elevii se împart
în grupe cu aceeaşi componenţă (acelaşi număr de fete şi acelaşi număr de băieţi). Care
este numărul minim şi maxim de grupe care se pot forma?
5
5) Determinaţi numerele naturale a şi b dacă: a) (a,b) = 15, [a,b] = 2145

b) a ∙ b = 864, (a,b) = 12.
8) Aflaţi toate numerele de două cifre care împărţite la 3 şi la 5 dă respectiv resturile 2 şi

4.
9) Doi alergători pornesc în acelaşi timp pe o pistă circulară. Primul parcurge un tur în 42
secunde, iar al doilea în 48 secunde. După cât timp vor ajunge amândoi în locul de
start? Câte ture efectuează fiecare în acest timp?
10) Două roţi dinţate au 30 respectiv 45 de dinţi. Dacă înainte de pornire se face un semn
pe cele două roţi, aflaţi după câte rotaţii semnele vor coincide.
RAPOARTE
Definiție. Fiind date două mărimi a și b (b  0) exprimate în aceeași unitate de măsură,

a
vom spune că raportul dintre mărimea a și mărimea b este numărul .
b
Mărimile a și b se numesc termenii raportului.
Exemple:
1) Un dreptunghi are lungimea de 10cm și lățimea de 80 mm. Aflați raportul dintre lungimea
și lățimea dreptunghiului.
L 10 cm 5
80 m = 8 cm  
l 8 cm 4
2) Un automobilist parcurge într-o zi 127 Km și a doua zi 230 hm. Aflați raportul dintre
distanța parcursă în prima zi și distanța parcursă a doua zi.
127 Km 127
230 = 23 km 
23 Km 23
6
3) Un elev rezolvă în prima zi 4 probleme și în a doua zi 5 probleme. Aflați raportul dintre

numărul problemelor rezolvate în prima zi și numărul problemelor rezolvate a doua zi.
4 probleme 4

5 probleme 5
Observație: Observăm că raportul este un număr, adică raportul a două mărimi nu are
unitate de măsură, în timp ce mărimile care intervin în raport au.
Exerciții rezolvate:
1) Un pătrat are latura de 7 cm, iar un alt pătrat are latura de 30 mm. Scrieți raportul dintre
perimetrele și ariile celor două pătrate.
30 mm  3 cm
P1  4  7 cm  28 cm A1  7 cm  7 cm  49 cm 2
P2  4  3 cm  12 cm A2  3 cm  3 cm  9 cm 2
P1 28 cm 28 7 A1 49 cm 2
   
P2 12 cm 12 3 A2 9 cm 2
3
2) Raportul dintre lungimea unui dreptunghi şi lăţimea lui este . Aflaţi aria dreptunghiului
2
ştiind că perimetrul lui este 120 m.
L 3 3 3 
  L  l cum P = 2·L + 2·l = 120  2  L + 2  l =120  2 l  + 2  l =120
l 2 2 2 
 3l + 2l = 120  5·l = 120  l = 24 m iar L = 36 m  A= L·l = 36·24 = 864 m2
5
3) Raportul dintre preţul unei cărți şi preţul unui caiet este . Ştiind că două cărţi și trei
2
caiete costă 64 lei, aflați preţul fiecăruia.
Carte 5 5 5  5
  C  c  2·C + 3·c = 64  2 c  + 3  c = 64  c = 8 şi C   8 = 20
caiet 2 2 2  2
 un caiet costă 8 lei iar o carte costă 20 lei.
5
4) Raportul lungimilor laturilor a două pătrate este . Aflaţi raportul a) perimetrelor;
6
b) ariilor.
2
l 
2 2
P 4l l 5 A l 5 25
a) 1  1  1  ; b) 1  1 2 =  1      .
P2 4l 2 l 2 6 A2 l 2  l 2  6 36
Exerciții propuse:
2 1
1) Aflaţi raportul dintre numerele: a) 35 şi 75; b) 5 şi ; c) d) 2,(6) şi 1,4(3).
5 9
2) Iulia are vârsta 12 ani, iar Oana are vârsta de 8 ani. Determinaţi raportul vârstelor celor
două fete.
3) Mama cumpără din piaţă 2 kg de portocale şi cu trei kg mai multe banane decât
portocale. Determinaţi raportul dintre cantitatea de portocale şi cea de banane
7
cumpărate de mama.
4) La un magazin se găsesc 150 de cămăşi pentru bărbaţi şi cu 75 mai multe cămăşi pentru
femei. Determinaţi raportul dintre numărul de cămăşi pentru bărbaţi şi numărul de cămăşi
pentru femei.
AFLAREA TERMENULUI NECUNOSCUT
DINTR-O PROPORTIE
x 3 9 3 7 x x
1.Aflați termenul necunoscut xdin proporțiile:a) = ; b) = ; c) = ; d) =
4 2 x 5 8 16 15
4 4 8 24 6
; e) = x; f) = .
5 11 x 5
4.Aflați termenul necunoscut x din proporțiile:

x 3 7∙26 :28−70 5
𝐚) 5∙33 :15−1 = 4 ; 𝐛) = 2.
x
5. Determinați termenul necunoscut x din următoarele proporții:

x 1,05 14 2,1 0,42 x
𝐚) 2,8 = ; 𝐛) = 0,54 ; 𝐜) = 35 .
0,7 x 1,5
6.Aflați x din proporțiile următoare, scriind rezultatul sub formă de fracție ordinară:
2x+1 7 4 3x+2 2 6,5 3x−1 0,5
a) = 8; b) = ; c) = 2x−5 ; d) = .
5 5 12,5 7 4 3
8
5 3y 1
7. Fie proporția x = . Determinați valoarea expresiei (xy + 1 2)2.
5
8. Aflați termenul necunoscut x:

x 1 + 2 + 3 + ⋯ + 100
= .
3 101
̅̅̅̅̅
6a5 18
9. Aflați termenul necunoscut x: = , unde ̅̅̅̅̅
6a5 ⋮ 9
75 x
MĂRIMI DIRECT ȘI INVERS PROPORȚIONALE.

REGULA DE TREI SIMPLA
1) Determinaţi numerele a, b şi c direct proporţionale cu numerele 2, 3 şi 4 dacă a+b+c=27.

2) Împărţiţi numarul 120 în părţi direct proporţionale cu numerele 2, 4 şi 6.
3) Fie <O1,<O2 şi <O3 trei unghiuri în jurul punctului O. Determinaţi măsurile celor trei unghiuri
ştiind că acestea sunt direct proporţionale cu numerele 3;4 şi 5.
4) Dacă 7 caiete costa 8,4 lei, aflaţi cât costă 11 caiete de acelaşi fel.
5) Dacă un autobus face 9 curse în 6 ore, aflaţi câte curse face autobuzul în 10 ore.
6) Din 32m de stofă se confecţionează 10 costume. Aflaţi câte costume vor fi confecţionate din
80m de stofă.
7) Dacă 5 muncitori termină o lucrare în 28 de zile, aflaţi în câte zile vor termina aceeaşi lucrare 7
muncitori.
8) Din 2,8 kg caise, bunica a făcut 7 borcane cu gem. Câte borcane să pregătească ea acum dacă a
pus la fiert 2 kg de caise?
9) Din 16 kg de apă de mare se obţin 400 g de sare. Ce cantitate de apă de mare este necesară
pentru a obţine 750 g de sare?
10) Dacă trei kilograme de mere costă 6 lei, aflaţi câte kilograme de mere vom cumpăra cu 12 lei.
ELEMENTE DE ORGANIZARE A DATELOR
1. În tabelul de mai jos, sunt prezentate rezultatele obținute la un test de către elevii unei clase:
Nota 4 5 6 7 8 9 10
Număr de elevi 2 3 4 5 6 3 2
a) Câți elevi au obținut nota 6 ? b) Câți elevi au obținut nota 9 ? c) Câți elevi au obținut nota 10 ?
9
2. În histograma din figura 1, sunt reprezentate grupele de vârstă ale elevilor unei clase.
a) Câți elevi au 10 ani ? b) Câți elevi au 11 ani ?
3. Precizați valorile procentuale corespunzătoare sectoarelor circulare din diagrama circulară din
figura 2.
PROBABILITĂŢI
1. Într-o urnă sunt 12 bile albe şi 8 bile negre. Care este probabilitatea ca după o
extragere să nu avem bilă albă?
1 1
2. Fie A={12; -112 ; −14; 7; 0; −0, (2); −1 3 ; −5}. Se alege la întâmplare un element
al lui A. Care este probabilitatea ca acesta să fie din N? Dar din Z? Dar din Q?
3. Fie mulţimea A={1, 2, 3, 4, 5, 6}. Se alege la întâmplare un element. Care este
probabilitatea ca acesta să fie un număr prim?
4. Se aruncă un zar. Care este probabilitatea ca numărul pe care îl arată acesta să fie un
multiplu de 3?
5. Se aruncă un zar. Care este probabilitatea ca numărul de puncte de pe faţa de sus a
zarului să nu fie pătrat perfect?
6. Se aruncă în acelaşi timp două zaruri. Care este probabilitatea ca suma celor două
numere să fie 7?
Multimea numerelor intregi
1. Marcați numerele pe axă , apoi ordonați-le :

a) 7 , 12 , 10 , -4 , 3 , -9 , 6 , -8
Crescător : ...................................................................................................................................................
10
b) 10 , 2 , -12 , -11 , -2 , 8 , -8
Descrescator : ----------------------------------------------------------------------------------------
2. Comparați perechile următoare de numere , folosind semnele <, >, sau =
A B C D
-8 -3 5 4 8 -3 -2 -6
-1 -4 +5 +6 -8 7 8 5
-2 -3 1 3 -4 +2 -4 -3
-4 -3 +4 2 -7 1 3 7
ADUNAREA ȘI SCĂDEREA NUMERELOR ÎNTREGI
1. Calculaţi: 2. Calculaţi:
a. (+12)+(+7)= a. (-5)-(-3)=
b. (+63)+(+39)= b. 8-(-9)=
c. (-13)+(-14)= c. -104-(+76)=
d. (-22)+(-23)= d. 7-22=
e. (+15)+(-12)= e. -15-225=
f. (-52)+(+32)= f. -7-49=
g. (+11)+(-12)= g. 273+125=
3. Calculaţi:
a. 5+(-5)-(-6)-(+6)=
b. -4+(-3)+3-(-5-7-8-11)=
c. 7-(-12+27+3)-(8+13-12)-(-5-8)=
d. 13-(5-7)-(3+12-9+12)-(5-18)=
e. -12-(-14+1-9)-(8-5-5)-(+6+15)=
f. (7+5-18)+(-15+20)-(12-18)=
g. (-8-25+20)-(3+9-17)-(-15+33)=
4. Calculaţi:
a. 9-5-(7-12)-{5-[6+(6-9)-3]+11}=
b. 4-3-{5+[6-7-(3-6+9)+(2-7)]}=
c. 13-{14-15+[(15-16)+2-5]-(-5+7)}=
d. -9+{5-9-[13-(4-8)+(7+3-12)]-(-9)}=
5. Calculaţi:
a. 1.  5   4   2   1 
11
b. 2.  2   5   8   3  5 
2
c. 3. 5  2  5  2  3  1  3 
4 3 3
d. 4.  7  3  4  3  5 
3 2 3 2
e. 5.  8   11   2  3   9  2 
2 2 3
f. 6.  8   1  7  2  5  (7) 
4 2
Operații cu numere întregi
Adunări şi scăderi Înmulţiri şi împărţiri

1. 7-2= 1. 4∙5=
2. 5-8= 2. -4∙(-5)=
3. 45-78+59= 3. 12∙(-2)=
4. 12+6-19+4-5= 4. -10∙0=
5. 6-9-5+12= 5. 5∙(-2)∙(-3)=
6. 12+5= 6. 6:(-1)=
7. 4-5-6+8= 7. 45:(-9)∙(-2)=
8. 12+(5-17+1)= 8. 6∙3:(-9)=
9. –(12-45-2)+46= 9. (-36):(-18) ∙2=
10. 45-46+(-6+2)= 10. 8:(-4)∙3=
11. 6-(5+9-4)+9= 11. (-1) ∙3∙(-6):9=
12
Ordinea efectuării operaţiilor

1. 4+6:(-3)=
2. 9:3-5=
3. (-10) ∙[2-(2-4)]=
4. (-2) ∙[7-(-11)]=
5. 8:(-1)+7:1=
6. -2+3∙(-1)=
7. -4+(-3) ∙(-2)=
8. -8+(-10):(-2)=
9. 5-6:(-2)=
10. 5-12:6+20=
11. -30-(-60):(-15)=
1. Calculaţi:
a) (- 9 + 5) :  - 11 + 9 =
b) - 37 + 10: - 7 + 4=
c) - 9 – 3 + 5: ( - 1 )=
d) - 32 – 3 + 5 (-5)30 (-5)30(-5)30:(-5)90: ( - 1 )=
e) 17 + 111 - 28: ( - 20)=

f) – 36 : (- 18) : ( - 3)=
g) 3  [ - 32 + 4  ( - 22 + 5)] : ( + 9 – 2 – 12)=
h) ( - 2)  [( - 12) : ( - 4 + 9 – 2 ) – ( 3 – 5)]=
i) ( - 1 + 2 – 3 + 4) : ( - 2)   45 - 29 =
j) ( - 27 + 77 ) : ( - 10 – 15) +  - 52 -9 :( - 17)=
k) 10  [ - 7 + 3  ( 2 + 9 : 3)] =
l) 2  { - 9 + 2  [ - 2100:298 + 4  ( - 2 + 10 : 2)] + 4}=
m) ( - 10)  [ 4 + 4  ( 10 + 10 : - 5)] =
n) - 46 + 12 + 24 {- 4 + 5  [- 2 + 2(4 + 4: 2)]}=
o) {[( - 57) : (+ 3) – (- 17)  3] + ( - 2)}: 10 – 7=
p) 16 : ( - 2) 80 : (- 20) + ( - 30): (- 15) + ( - 2)=

q) (1+3+5+7+…+2001+2003)-(2+4+6+8+…+2000+2002)=
3) a) {[(5 • 2-3) + 3 •(-5)]: 8 + 4} • 8 - [(5 - 23) • 10 -102]=
13
b) (-5)87:[(-5)3 •(-5)14]5 + 10 •[(-20)2-152]=
c) [(-3)12(-3)10 + 2201:(-2)200-5-(52)]:[(-19)l7:(-19l6)] =
1. Rezolvaţi ecuaţiile:
I. a)  4 x  8 ; b)  3x  1  10 ;
II a)  7 x  8  3x  12 b) 32 x  4  x  3  x  1
c)  3x  4  2 x  1 d)  2 x  3  1  42 x  8
e)  2x  1  2 x  2 f)  2x  1  2 x  2
1. Să se rezolve in Z inecuaţiile :
a) x+3<0
b) 5x + 15 > 0
c) 4x – 16  4
d) 7x + 28  -35
e) -2x + 4 < -6
f) 3( 2x – 5) ≤ 15
g) 3(x+1) < -18
h) 2x -3 ≥ -3x + 2
i) 2(x + 5) + 3 < - 9
j) 3(2x - 1) ≤ x -14
2. Determinaţi elementele mulţimii:

a) A= {x ∈ Z | -3 ≤ x < 5 }
b) B= {x ∈ Z | -5 < 2x-1≤ 3}
Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor
1. Un autoturism a parcurs un traseu în două zile. În prima zi autoturismul a parcurs 30% din
lungimea traseului, iar a doua zi autoturismul a parcurs restul de 350 km. Calculaţi lungimea
întregului traseu. (Model EN 2015)
2. Într-o clasă sunt 27 de elevi. Numărul băieţilor din clasă reprezintă 80% din numărul fetelor
din clasă. Determinaţi numărul băieţilor din acea clasă. (Model EN 2014)
3. Suma a două numere reale este egală cu 1,(6) şi diferenţa lor este egală cu 0,(3). Determinaţi
cele două numere. (Model EN 2013)
14
4. Maria a citit în 5 zile o carte care are 230 de pagini. În fiecare zi, începând cu a doua, Maria a
citit cu trei pagini mai mult decât în ziua precedent. În a câta zi numărul total de pagini citite în
ziua respectivă este un număr prim? (Model EN 2012)
5. Din dublul unui număr necunoscut se scade 0,(3). Diferenta obţinută se împarte la 1,4(6) şi se
obţine rezultatul 0,(45). Determinaţi numărul necunoscut. (Model EN 2011)
6. Într-o bibliotecă, pe un raft se află 24 de cărţi, iar pe alt raft se află de două ori mai multe cărţi.
Câte cărţi se află, în total, pe cele două rafturi? (Model EN 2010)
7. Într-o pungă sunt bomboane. Dacă bomboanele se împart în mod egal unui grup de 4 copii,
atunci rămân în pungă 6 bomboane.
a) Verificaţi dacă în pungă pot fi 55 de bomboane.
b) Care poate fi cel mai mic număr de bomboane din pungă, înainte ca acestea să fie împărţite
copiilor? (Model EN 2010)
Noţiunea de număr raţional; forme de

scriere a unui număr raţional; N  Q
E1. Scrieţi numerele raţionale de mai jos sub formă de fracţii ordinare ireductibile:
a) 4,5; b) 7,8; c) 9,1; d) 12,5; e) 12,13; f) 6,42; g) 7,8; h) 1,15; i) 1,2;
j) 1,134; k) 3,45; l) 4,456; m) 123,5; n) 7,(3); o) 2,1(5); p) 20,08(3).
E2. Scrieţi toate numerele raţionale de mai jos sub formă de fracţii zecimale:
1 7 7 10 30 8
c) a) 2 = b) 10 = c) 5 = d) 8 = e) 25 = f) 125 =
3 21 9 4 64
d) g) 2 = h) 100 = i) 2 = j) 50 = k) 1000 =
1 119 127 5625 1564

e) m) 6 = n) 60 = o) 45 = p) 2025 = q) 1020 =
Adunarea numerelor raţionale pozitive.

Scăderea numerelor raţionale pozitive
E1. Să se efectueze:
2 3 7 4 3 5 7 1 1 1 1 1
    2 3 2 1
a) 5 5 ; b) 3 3 ; c) 2 2 ; d) 4 4 ; e) 3 3 ; f) 2 2 ;
15
1 3 5 7 2 1 4 7 1 2 3 4 5 6 7
           
e) 2 2 2 2 ; f) 15 15 15 15 ; g) 8 8 8 8 8 8 8 ;
2 7 1 5 5 7 11 13 8 2 1 4
        
h) 27 27 27 27 ; i) 12 12 12 12 ; j) 45 45 45 45 .
1 2 2 3 4 5 3 5 35 17 12 10
     
a) 2 3 ; b) 3 4 ; c) 5 6 ; d) 4 6 ; e) 18 9 ; f) 10 12 ;
7 2 1 5 7 8 11 11 11 1 3 7 9
        
g) 44 33 11 ; h) 6 8 9 ; i) 12 16 18 ; j) 5 10 15 25 ;
1 1 1 1 2 3 4 5 1 1 1 1
1 1 1 1 1  2 3  4   
k) 2 3 4 5 ; l) 3 4 5 6 ; m) 2 4 8 16 ;
5 5 5 2 5 11 1 1 3 5 1 1
       
n) 4 6 12 ; o) 3 6 12 18 ; p) 7 14 21 ; q) 13 169 ;
Înmulţirea numerelor raţionale pozitive.
Împărţirea numerelor raţionale pozitive
3 4 1 7 5 7 27 5 42 26 1 4 9 3
a)  ; b)  ; c)   ; d)  ; e)   ; f)  ;
2 9 14 5 6 15 49 7 15 15 10 3 7 5
14 6 16 3 2 5 72 12 30 98 1 8 9 5
g)  ; h)   ; i) 1  ; j)   ; k) 3    ;
3 7 5 4 5 8 39 45 56 21 5 15 24 2
1 1 3 6 15 22 4 55 6 26 10 3
l) 2  2  3 ; m)   ; n)   ; o)   .
5 2 4 5 11 9 11 12 25 15 13 4
3 9 5 15 6 11 4 12 14 7 5 39
a) : ; b) : ; c) : ; d) : ; e) : ; f) 1 : ;
2 4 7 42 5 15 11 55 3 6 8 72
6 18 108 2 3 5 7 1 3
g) 1: ; h) : 2 ; i) : ; j) : : ; k) 7 : 4 ;
7 5 5 15 4 6 12 8 4
16
1 2 9 9 1 1 4 1 555 777 444

l) 2 : 3 ; m) : :1 ; n) 11 : : 4 ; o) : : .
5 3 7 8 9 3 21 4 222 888 111
b
E3. Calculaţi a ∙ b şi ştiind că a şi b sunt numere raţionale date de relaţiile:
a
1 2 3 2013 2 3 4 2014
a    ...  şi b     ...  .
2 3 4 2014 1 2 3 2013
PUTERI DE NUMERE RAȚIONALE
1. Scrieti mai simplu:
2 2 2 1 1 1 1 1
   ………………………….      …………………………
5 5 5 7 7 7 7 7
2. Calculati:
0 3
3 2
   ……………………………..    …………………………………
5 3
3. Corectati exercitiile urmatoare:
2 3
1 1 3 9
     
3 6 2 6
0 2
3 4 4 4
  1    
2 7 7 7
4. Alege raspunsul correct:

5 3 8 15
3  3 3 3
     a)   b)  
2  2 2 2
10 9 19
1 1 1 1
  :   a)   b)  
 3  3  3 3
5. Calculati:
3
 7  7 2  8
7
    :  
 3  3   3
17
10 15 25
1 1 1
       
3  3 3
Ordinea efectuării operațiilor cu numere raționale pozitive
Efectuați calculele:
1  2
1.  4:2  
2  5
3 1 2 1 7
2.  :  
5 5 3 2 5
2 2
1 2 1
3.      :
2 3 9
 3
4.  0,75  3,25 :  : 0,25
 4
 3  1
5.  2, (3)   1, (6)  : 4  0,125
 4  3
 7 1 1  5  1 1  5  2
6.          :  
 15 3 5  4  2 4  12  7
3
 1
7. 1,8  0,8(3)  1  : 0, (6)
 6
4
 9 1,6 2
8. 1,1(6) :  :  
4
 8 2,1(3) 3 
 7 1 23   7 3   2 
2
9.          1  
 10 4 40   2 8   3 
18
Ecuaţii în Q
Să se rezolve în Q ecuaţiile:
1. x+2,5=13,12
2. 3x-12=15
3. 5x+4=2x-6
4. 4: (x+11)=2
5. 32 x  5  13  2x  4  7
6. 72 x  1  34 x  1  53x  2  1
2 2
7. 2  5 x  3x  1
3 6
x5 x  6 2x  3
8.  3  3
2 5 10
9. x  2  6
UNGHIURI OPUSE LA VARF
1) Desenaţi două unghiuri opuse la vârf AÔB şi CÔD , ştiind că:

a) m( AÔB ) = 45°; b) m( AÔB ) = 114°.
2) Fie punctele A, O, B coliniare şi punctele C şi D de o parte şi de alta a dreptei AB. Verificaţi dacă
unghiurile AÔC şi BÔD sunt opuse la vârf în următoarele cazuri:
a) m( AÔC ) = 36° şi m( AÔD ) = 144°;
b) m( AÔC ) = 108° şi m( CÔB ) = 82°;
c) m( BÔD ) = 42°26´ şi m( AÔD ) = 136°34´;
d) m( BÔC ) = 99°46´ şi m( AÔD ) = 99°45´.
3) Aflaţi unghiurile necunoscute din următoarele figuri:
a) A D b) F c) M Q
98°
O O 59°46´
C O B D E P
N
UNGHIURI SUPLEMENTARE SI COMPLEMENTARE
1.Care dintre măsurile următoare corespund unor unghiuri complementare ?
a) 300 și 600 b) 750 și 150 c)14013’25” și 75046’36” .
19
2.Care dintre măsurile următoare corespund unor unghiuri suplementare ?
a)800 și 1000 b)900 și 900 c)91059’59”și 8801” .
3.Arătați că măsura unghiului format de bisectoarele a două unghiuri adiacente este media aritmetică a
măsurilor celor două unghiuri.
4.Calculați măsura complementului unghiului cu măsura de
a)590 ; b) 36015’ ; c)850 59’59” .
5. Calculați măsura suplementului unghiului cu măsura de
a)1140 ; b)90041’ ; c)10010’10” .
6.Aflați măsurile unghiurilor formate de bisectoarele a două unghiuri adiacente
a)complementare ; b)suplementare .
7.Aflați măsurile a două unghiuri complementare dacă diferența măsurilor lor este de 500 .
8.Măsura unui unghi reprezintă o cincime din măsura complementului său.Aflați măsura unghiului.
9.Fie unghiurile adiacente ∢ AOB și ∢ BOC cu măsurile de 600 și 760 .
a)Calculați măsura ∢ AOC
b) Calculați măsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor∢ AOB și ∢ BOC.
10.Două unghiuri suplementare respectă relația dublul primului este egal cu triplul celui de-al doilea
unghi.Determinați măsurile celor două unghiuri.
BISECTOAREA UNGHIULUI
1.În figura 1 OM este bisectoarea unghiului AOB.
Dacă m (AOB) = 34 atunci , m (AOM) = m (BOM)=……..…..
O M
A
Fig 1
2. În figura 2, avem
m  BOC   400 , m  AOE   350 , A; O; B coliniare si [OC bi sectoarea  BOD
20
E D
C
A O B
Fig 2
Aflați măsurile unghiurilor DOC, DOE precum şi măsura unghiului dintre OC şi bisectoarea unghiului
AOE.
3. Fie figura 3 avem m(ABD) = 80 , m(ABC) = 20 , [BE este bisectoarea unghiului
CBD.
a) Scrieţi patru unghiuri proprii.
b) Scrieţi două perechi de unghiuri adiacente.
c) Scrieţi două perechi de unghiuri care au o latură comună dar nu sunt adiacente.
d) Determinaţi măsurile unghiurilor : CBD , CBE , EBD , ABE .
B
Fig.3
E
21
Unghiuri formate de doua drepte cu o secanta
22
Unghi la centru și arce de cerc
1) Un unghi cu vârful în centrul unui cerc se numește

............................................................
2) Măsura unui arc de cerc este egală cu măsura unghiului
la ......................... corespunzător.
3) În cercul din figura alăturată, m(AOB) =70o.
a) Măsura arcului mic AB este egală cu …… o.
b) Măsura arcului mare AB este egală cu ……
o
.
4) În cercul din figura alăturată, măsura arcului mare CD

este egală cu 230o.
a) Măsura arcului mic CD este
egală cu …… o.
b) Măsura unghiului COD este
egală cu …… o.
23
Şcoala Gimnazială Avram Iancu Prof. Nica Bianca
5)
Măsura unui semicerc este de ...... o, iar măsura unui cerc este de ...... o.
6) Două arce (din același cerc sau din cercuri congruente) sunt congruente dacă au
......................... măsură.
7) Aflați măsura unghiului la centru MON, știind că măsura arcului MN este 40% din
măsura cercului.
Suma masurilor unghiurilor unui triunghi. Unghi exterior.
1. Calculati masura unghiului A al triunghiului ABC , daca masura unghiului B este de

43° si masura unghiului C este de 78°.
2. Calculati masurile unghiurlor unui triunghi ABC , stiind ca sunt direct proportionale cu
3, 4, 5.
3. Determinati masurile unghiurilor unui triunghi,stiind ca sunt exprimate ( in grade ) prin

trei numere naturale consecutive.
4. Intr-un triunghi, un unghi are masura de 48° si diferenta masurilor celorlalte doua, de
26°. Gasiti masurile unghiurilor triunghiului.
5. Aflati masurile unghiurilor unui triunghi, stiind ca doua unghiuri exterioare triunghiulu
iau masurile de 119° si 135°.
6. Determinati masurile unghiurilor exterioare ale triunghiului ABC, stiind ca masurile a

doua unghiur interioare triunghiului sunt de 34° si respectiv de 67°.
Linii importante în triunghi
1Pe mediatoarea unui segment [AB] se alege un punct P (P  [AB]). Dacă mediatoarea
intersectează segmentul în D, demonstraţi că Δ PAD  Δ PBD.
2. În triunghiul ABC cu AC > AB se duce bisectoarea [AD a unghiului A (D  [BC]). Pe

latura [AC] se alege punctual M astfel încât [DA să fie bisectoarea unghiului BDM.
Demonstraţi că [AM]  [AB]
3. Demonstraţi că într-un triunghi isoscel medianele corespunzătoare laturilor congruente

sunt congruente
3. .F
ie
(B
I
și
(C
I
24
bisectoarele unghiurilor ABC și ACB ale triunghiului ABC. Dacă măsura unghiului
BAC este de 70, atunci aflați măsura unghiului BIC.
6. În triunghiul ABC , AM este mediană ,M∈(BC) , G centrul de greutate al

triunghiului , GM = 3 cm. Aflaţi lungimea segmentului AG .
7. În triunghiul ABC, MP este mediatoarea laturii BC, M ∈[BC], P∈ [AC]. Dacă AB = 7cm
şi AC = 13cm , calculaţi perimetrul triunghiului ABP.
8.Fie triunghiul ABC cu AB = AC şi E∈(AC), F∈(AC), BE∩CF = {M}.Dacă MB=MC,

demonstraţi că [AM bisectoarea unghiului∢BAC.
9.În triunghiul ABC medianele [AE ] , [BF ] și [CD] sunt concurente

în G.
a) Aflați AE știind că GE=7cm.
b) Calculați A ABC  dacă ABCD   105cm 2
Congruenţa triunghiurilor. Criterii de congruenţă a triunghiurilor
1. Dacă ∆ABC ≡ ∆DEF, atunci scrieţi congruenţele dintre laturile şi dintre unghiurile
respective.
2. Fie ∆ABC ≡ ∆ PQR. Dacă PQ = 4 cm, QR = 5 cm, PR = 3cm, aflaţi lungimile
laturilor ∆ ABC.
3. Ştiind că ∆ ABC ≡ ∆MNP şi AB = 6 cm, AC = 7 cm, iar NP = 9 cm, aflaţi
perimetrul ∆ABC.
4. Fie ∆ABC ≡ ∆PQR. Dacă m(𝐶̂ ) = 50°, m (𝐵̂) = 70°, m(𝐴̂) = 60°, aflaţi măsurile
unghiurilor ∆PQR.
5. Completează corespunzător spaţiile punctate:
a) Dacă [𝐴𝐵] ≡ [𝐷𝐸], [𝐴𝐶] ≡ [𝐷𝐹], şi m (𝐴̂) =m (𝐷 ̂ ), atunci
∆ABC....∆DEF.
b) Dacă [𝐵𝐶] ≡ [𝐸𝐹], m (𝐵̂)= m (𝐸̂ ) şi m (𝑐̂ ) = m (𝐹̂ ), atunci
∆ABC...∆DEF conform criteriului...............
c) Dacă [𝐴𝐵] ≡ [𝐷𝐸], [𝐴𝐶] ≡ [𝐷𝐹] şi [𝐵𝐶] ≡ [𝐸𝐹], atunci
∆ABC...∆DEF, conform criteriului.........
6. Î
n
∆
A
B
C
a
v
25
em D mijlocul lui[𝐵𝐶] şi [𝐴𝐵] ≡ [𝐴𝐶]. Arată că ∆ADB ≡ ∆ADC.

7. În triunghiul isoscel ABC avem: [𝐴𝐵] ≡ [𝐴𝐶] şi E mijlocul lui [𝐴𝐵]. Arată că:
a) ∆ABD ≡ ∆ACE;
b ) ∆DBC ≡ ∆ECB.
8. Fie segmentul [𝐴𝐵] şi punctele A, M, N, B în această ordine, iar punctul E în

̂) = m
exteriorul segmentului, astfel încât [𝐴𝑀] ≡ [𝑁𝐵], [𝐸𝐴] ≡ [𝐸𝐵] şi m (𝐸𝐴𝑀
̂ ). Arătaţi că:
(𝐸𝐵𝑁
a) ∆EAM ≡ ∆EBN;
b) ∆EAN ≡ ∆EBM.
Probleme de congruență a triunghiurilor
1. Fie ∆ABC isoscel, cu [AB]  [AC], M  [AC], N  [AB] astfel încât [AM]  [AN].
Demonstrați că  AMB   ANC.
2. Fie ∆ABC, m(  A) = 900, AC = 4 cm, AB = 3 cm. Considerăm punctele M  AC (A între

C și M) și N  AB (B între A și N) astfel încât AM = 3 cm și BN = 1 cm. Demonstrați că: a)
[BC]  [MN]; b)  MNA   ACB;
c)  AMN   ABC.
N
C M
A
3. În figura de mai jos [AC]  [BC], [DC]  [EC], G este mijlocul segmentului [DC], H
mijlocul segmentului [CE] și m(  ACE) = m(  BCD). Arătați că [AG]  [BH].
B
E
H
C
G
D
4. Fie O un punct pe segmentul [AB], iar C și D de o parte și de alta a dreptei AB, astfel încât
∆OBC  ∆OBD. Arătați că [AC]  [AD] și că [AB este bisectoarea unghiului CAD.
5. În
figur
a
alătu
rată
avem
:
26
A,M,C și N,M,O puncte coliniare, BC  d și O este mijlocul segmentului [BC]. Arătați

că: a)  AMN   BMO; b) AM + MB = AC.
d
O
N M
6. Fie punctul B în interiorul unghiului propriu AOC, astfel încât punctele A,B,C să fie
necoliniare. Pe semidreptele opuse lui (OA, (OB, (OC se iau respectiv punctele A’, B’, C’
astfel încât [OA]  [OA’], [OB]  [OB’], [OC]  [OC’]. Arătați că ∆ABC  ∆A’B’C’.
7. Fie punctele colinire A,B,C,D (în această ordine) iar M și N situate în semiplane opuse
determinate de AB astfel încât ∆ABM  ∆ABN. Arătați că ∆CDM  ∆CDN.
8. Fie XOY și YOZ două unghiuri adiacente congruente. Dacă A  [OX, B  [OZ și M  [OY
astfel încât punctele A,M,B sunt necoliniare și [OA]  [OB], arătați că ∆MAB este isoscel.
9. Pe laturile unghiului XOY construim segmentele [OA]  [OB] și [OC]  [OD]. Fie {M}=
AD∩CB. Să se arate că [OM este bisectoarea unghiului XOY.
10. Fie segmentul [AB] și punctele C și D în același semiplan față de dreapta AB, astfel încât
[AD]  [BC], m(  DAB) = m(  CBA)< 900 și (AC) ∩(DB) ={O}. Demonstrați că: a)
[AC]  [BD]; b) ∆DOC este isoscel.
3
11. Fie ∆ABC, cu BC = 10 cm și AC = 5 cm, iar E și F astfel încât (BE∩(AF = {C} și BE =
2
BC iar CF = 2AC. a) Arătați că [AB]  [EF]; b) Dacă AB∩EF ={M}, arătați că [MB] 
[MF].
27
12. Se consideră ∆ABC. Fie D  (BC), E  (CA), F  (AB), astfel încât AD∩BE∩CF
={O},[OB]  [OC]și  AOB   AOC.Demonstrați că: a) [AE]  [AF]; b) m(  ADB) =
900.
F E
O
B C
D
13. Se consideră segmentul [AB] și punctele M și N situate în semiplane opuse față de dreapta
AB, astfel încât [MA]  [MB] și [NA]  [NB]. Fie MN∩AB = {O}. Arătați că: a) [MO este
bisectoarea  AMB; b) O este mijlocul segmentului [AB]; c) MN și AB sunt
perpendiculare.
14. În exteriorul triunghiului ascuțitunghic MNP se construiesc triunghiurile echilaterale MNQ

și MNR. Arătați că [RN]  [PQ].
15. Punctele C și D aparțin mediatoarei segmentului (AB), de o parte și de alta a acestuia, astfel
încât AD∩BC = {E} și AC∩BD = {F}. Demonstrați că: a) [AE]  [BF];
b)  CAE   CBF.
C
A B
F E
PROPRIETĂŢILE TRIUNGHIURILOR
1. a) Desenaţi un triunghi isoscel MNP , NM = NP şi mediana MA.

̂ ) = 900 şi mediatoarea
b) Desenaţi un triunghi dreptunghic ABC, 𝑚 (𝐴𝐶𝐵
segmentului AC.
2. Aflaţi unghiurile unui triunghi isoscel ştiind că măsura unui unghi este egală cu 480.
3. Se
mi
pe
ri
m
28
etrul unui triunghi MNP este 24 cm. Aflaţi laturile triunghiului dacă ele sunt direct
proporţionale cu 3, 4 şi 5.
4. Fie triunghiul ABC isoscel, AB = AC. Se construiesc înălţimile BM şi CN.

Demonstraţi că BM = CN.
5. Să se determine x din desenele următoare :
6. Fie triunghiul ABC dreptunghic în A.

a) Dacă BC = 12 cm şi 𝑚(𝐶̂ ) = 300. Aflaţi AB.
b) Dacă AB = 8 cm şi 𝑚(𝐵̂) = 600. Aflaţi BC.
c) Dacă AM mediană, AM = 5 cm. Aflaţi BC.
7. Măsura unghiului exterior C al triunghiului dreptunghic ABC ( 𝑚(𝐴̂) = 900 ) este

1400.
̂ ) şi 𝑚(𝐴𝐵𝐶
Aflaţi 𝑚(𝐴𝐶𝐵 ̂ ).
8. Fie triunghiul ABD cu BD = 5 cm, 𝑚(𝐷 ̂ ) = 900, 𝑚(𝐴̂) = 300. Se prelungeşte

segmentul BD dincolo de D cu un segment [𝐶𝐷] ≡ [𝐷𝐵]. Specificaţi natura
triunghiului ABC şi calculaţi perimetrul său.
9. Fie triunghiul oarecare ABC. Perpendiculara dusă din B pe bisectoarea unghiului

BAC taie latura AC în M. Arătaţi că triunghiul ABM este isoscel.
10. Pe laturile triunghiului ABC cu 𝑚(𝐴̂) = 900 şi 𝑚(𝐵̂) = 600 se construiesc în exterior
triunghiurile echilaterale ABP şi BCM. Stabiliţi dacă punctele M,B şi P sunt
coliniare.
29

Tema Pentru Vacanta de Vara Cls A Vi A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema Pentru Vacanta de Vara Cls A Vi A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Şcoala Gimnazială Avram Iancu Prof: Nica Bianca

A={ xєN│x<6} ………………………………….

5)Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:

6) Scrieţi mulţimea literelor din care este alcătuit cuvântul:

7) Scrieţi mulţimea cifrelor din care sunt formate numerele:

8) Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:

Relaţii între mulţimi : incluziune, egalitate.

1. Scrieţi toate mulţimile egale cu mulţimea: A = {0; 1; 2}.

următoarele propoziţii sunt adevărate şi care false:

Stabiliţi dacă propoziţiile următoare sunt adevărate:

4. Fie X = {63, 27, 45, 18, 72, 81}. Scrieţi

MULȚIMI FINITE ȘI INFINITE.

1. Să se reprezinte fiecare dintre următoarele mulţimi, enumerând elementele sale:

1. Aflaţi cardinalul mulţimilor(numarul de elemente):

2. Determinaţi următoarele mulţimi şi aflaţi

Operaţii cu mulţimi: intersecţie, reuniune, diferenţă

3. Mai jos, sunt reprezentate trei mulţimi A, B, C.

Enumeraţi elementele lor, precum şi pe cele ale următoarelor mulţimi:

2.Scrie urmatoarele numere ca o suma de numere prime: 5; 10; 15; 20;16.

3.Scrie urmatoarele numere ca un produs de numere prime:10;55;46;35;29;20.

4. Descompune in factori primi numerele naturale:

1) Aflaţi c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c. al numerelor: a) 12 şi 18 b) 36, 48, 60.

2) Verificaţi dacă a ∙ b = (a,b) ∙ [a,b], unde a = 48 şi b = 80.

5) Determinaţi numerele naturale a şi b dacă: a) (a,b) = 15, [a,b] = 2145

8) Aflaţi toate numerele de două cifre care împărţite la 3 şi la 5 dă respectiv resturile 2 şi

Definiție. Fiind date două mărimi a și b (b  0) exprimate în aceeași unitate de măsură,

3) Un elev rezolvă în prima zi 4 probleme și în a doua zi 5 probleme. Aflați raportul dintre

AFLAREA TERMENULUI NECUNOSCUT

4.Aflați termenul necunoscut x din proporțiile:

5. Determinați termenul necunoscut x din următoarele proporții:

8. Aflați termenul necunoscut x:

MĂRIMI DIRECT ȘI INVERS PROPORȚIONALE.

1) Determinaţi numerele a, b şi c direct proporţionale cu numerele 2, 3 şi 4 dacă a+b+c=27.

a) Câți elevi au 10 ani ? b) Câți elevi au 11 ani ?

1. Marcați numerele pe axă , apoi ordonați-le :

2. Comparați perechile următoare de numere , folosind semnele <, >, sau =

ADUNAREA ȘI SCĂDEREA NUMERELOR ÎNTREGI

Operații cu numere întregi

Adunări şi scăderi Înmulţiri şi împărţiri

Ordinea efectuării operaţiilor

e) 17 + 111 - 28: ( - 20)=

j) ( - 27 + 77 ) : ( - 10 – 15) +  - 52 -9 :( - 17)=

n) - 46 + 12 + 24 {- 4 + 5  [- 2 + 2(4 + 4: 2)]}=

o) {[( - 57) : (+ 3) – (- 17)  3] + ( - 2)}: 10 – 7=

p) 16 : ( - 2) 80 : (- 20) + ( - 30): (- 15) + ( - 2)=

b) (-5)87:[(-5)3 •(-5)14]5 + 10 •[(-20)2-152]=

g) 3(x+1) < -18

2. Determinaţi elementele mulţimii:

Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor

Noţiunea de număr raţional; forme de

1 119 127 5625 1564

Adunarea numerelor raţionale pozitive.

Înmulţirea numerelor raţionale pozitive.

Împărţirea numerelor raţionale pozitive

1 2 9 9 1 1 4 1 555 777 444

PUTERI DE NUMERE RAȚIONALE

1. Scrieti mai simplu:

3. Corectati exercitiile urmatoare:

4. Alege raspunsul correct:

Ordinea efectuării operațiilor cu numere raționale pozitive

UNGHIURI OPUSE LA VARF

1) Desenaţi două unghiuri opuse la vârf AÔB şi CÔD , ştiind că:

3) Aflaţi unghiurile necunoscute din următoarele figuri: