dar…doamne…o fac pentru tine in fiecare seara…. sa ramai langa mine…macar o zi in plus sa iti simt respiratia calda pe obrazul inghetat…. Sa iti cuprind obrajii in maini…si sa iti soptesc: te… ma rog sa am curajul sa-ti rostesc… dar cuvintele mi-au ramas inghetate pe buze… ultima data cand m-ai sarutat…. am ramas asa…ca o frunza ce sta sa cada din copacul inghetat de anotimpul rece in care te-am cuniscut am ramas…fara sa iti spun si al doilea cuvant. Te simt in suflet…imi curgi prin vene… universul dandu-mi zi de zi mi si mi de semne. Te caut, gasesc bucati din tine in oricine… Un fular albastru din casmir l-am uitat in sufletul tau acum ceva timp… si acolo a ramas…unit cu spiritul… nu il lasi…el te consuma…te adoarme…te alina… picurandu-ti pe fiecare clipa…cate o raza din a mea lumina. Ma cauti sit tu…la orice colt de strada… negi tuturor, si te intrebi…ma intreb… cat o sa mai continue aceasta mascarada? Ne gasim…intr-un final…in toiul noptii, steaua nordului calauzindu-ne drumul… inveliti cu acelasi fular albastru de demult.