UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 9

Statistică matematică (Cap. 3)

Elemente de teoria selecţiei.

Cuprins:

9.1 Obiectivele unităţii de învăţare 9

9.2 Elemente de teoria selecţiei
9.3 Ilustrarea teoriei pe cazul numeric concret al aplicaţiilor
Teste de autoevaluare.
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare.
Bibliografia unităţii de învăţare 9.
Lucrarea de verificare nr. 9

9.1 Obiective

Unitatea de învăţare 9 încheie incursiunea în matematicile aplicate în economie, introducând

statistica matematică, prin relevarea a câtorva elemente de bază ale acestui domeniu deosebit de
important din matematicile aplicate în economie.
După studiul acestei unităţi de învăţare, studentul va avea cunoştinţe despre:
-noţiunile fundamentale din statistica matematică, toate acestea pentru a cunoaşte mai mult
şi mai bine tematica şi problematica matematicilor aplicate sau aplicabile în economie;
-tipul de probleme teoretice şi practice, care fac obiectul cursului de „Elemente de teoria
selecţiei” şi al lucrărilor de verificare ale studenţilor din învăţământul economic din anul I, ID, de la
Facultatea de Contabilitate și Informatică de Gestiune din Academia de Studii Economice
Bucureşti.

9.2 Elemente de teoria selecţiei.

Notaţii şi definiţii pentru statistica matematică:

n = (volumul selecţiei) = (numărul tuturor rezultatelor obţinute

asupra unei variabile aleatoare X).

Rezultatele obţinute asupra variabilei aleatoare X se notează cu

x1, x2, ... ,xn.
128 Virginia Atanasiu

p = (numărul rezultatelor diferite între ele sau distincte între ele

din cele n de mai sus).

Presupunem că p < n, deci că nu toate cele n rezultate x1, x2,...,xn

sunt diferite între ele, ci numai un număr p strict mai mic decât n,
dintre acestea (adică dintre cele n) sunt distincte între ele, restul fiind
egale cu ele.

ni = (frecvenţa absolută a lui xi în selecţia de volum n) = (numărul

care ne arată de câte ori se repetă sau apare xi în selecţia de volum n),
cu i = 1, 2,..., p, motiv pentru care datele apar în probleme sub forma
tabelului cu 2 linii de mai jos:

xi x1 x2 ... xp
ni n1 n2 ... np

Evident că: n1 + n2 + ... + np = n (suma numerelor de pe linia a

doua dintr-un astfel de tabel conduce la volumul n al selecţiei).

Prezintă interes:

= (media de selecţie) ≝ . ATENȚIE: la numitorul liniei

de fracție este n, nu p).

s2 = (dispersia de selecţie) = (dispersia nemodificată de selecţie)≝

≝ . ATENȚIE: la numitorul liniei de fracție este n, nu p).

s = (abaterea medie pătratică de selecţie) = (abaterea medie

pătratică nemodificată de selecţie) ≝ .
Matematici Aplicate În Economie. 129

= (dispersia modificată de selecţie) ≝

2
. ATENȚIE:
la numitorul liniei de fracție este n - 1, nu p - 1).

= (abaterea medie pătratică modificată de selecţie) ≝ .

9.3 Ilustrarea teoriei pe cazul numeric concret al aplicaţiilor

Aplicaţia1: Să se afle valoarea mediei de selecţie și valoarea

dispersiei de selecţie pe baza observațiilor:

xi 7 8 12
ni 2 5 3

Rezolvare:

xi 7 8 12
ni 2 5 3

p = 3 (numărul rezultatelor distincte între ele, citite de pe prima

linie a tabelului de mai sus)

Evident:
= n1 + n2 + n3 = 2 + 5 + 3 = 5 + 5 = 10 = n;
↑
volumul selecției

≝ ; s2 ≝ .
↑ ↑
Media de selecţie Dispersia de selecţie(Dispersia nemodificată de
selecţie)
Pentru a determina termenii generali ai sumelor de la și s2
organizăm calculele într-un tabel cu rubricile, de mai jos:
130 Virginia Atanasiu

≝ ; s2 ≝ .

xi ni xini xi - (xi - )2
7 2 7 x 2 = 14 7 – 9 = -2 (-2)2 = 4 4x2=8
8 5 8 x 5 = 40 8 – 9 = -1 (-1)2 = 1 1x5=5
12 3 12 x 3 = 36 12 – 9 = 3 (3)2 = 9 9 x 3 = 27
Total:- n=10 Total: 90 Total: - Total: - Total: 40
↑ ↑

≝ = 9. s2 ≝
= = = 4.
↑ ↑
Media de selecţie Dispersia de selecţie (Dispersia nemodificată de
selecţie)

Observaţie: Dacă s-ar fi cerut cele de mai jos, atunci procedam

astfel:

? = (dispersia modificată de selecţie) = 2

≝ .

2
= = = .
↑
Dispersia de selecţie modificată (corectată)

? = s = (abaterea medie pătratică de selecţie) = (abaterea medie

pătratică nemodificată de selecţie) ≝ = = 2.

? = = (abaterea medie pătratică modificată de selecţie) ≝ =

= = = = = .

Aplicația2: Să se calculeze pentru datele din următorul tabel:

Matematici Aplicate În Economie. 131

xi(↑) 1 4 6 9
ni 3 2 2 3

media de selecție ( ) și dispersia de selectie (s2).

Rezolvare:

x1 x2 x3 x4
xi(↑) 1 4 6 9
ni 3 2 2 3
n1 n2 n3 n4

n1 + n2 + n3 + n4 = 3 + 2 + 2 + 3 = 5 + 5 = 10 = n (volumul selecției)

=(media de selecţie)≝ = = = = = = 5.

s2 = (dispersia de selectie) ≝ = =

= = = = = = 10.

Aplicația3: Să se calculeze pentru datele din următorul tabel:

xi(↑) 4 6 8 10
ni 1 3 3 1

media de selecție ( ) și dispersia de selectie (s2).

Rezolvare:

x1 x2 x3 x4
xi(↑) 4 6 8 10
ni 1 3 3 1
n1 n2 n3 n4

n1 + n2 + n3 + n4 = 1 + 3 + 3 + 1 = 4 + 4 = 8 = n (volumul selecției)

=(media de selecţie)≝ = = = = = 7.

s2 = (dispersia de selectie) ≝ = =

= = = = = = 3.

Aplicaţia4: Fie selecţia asupra unei variabile aleatoare X, cu valorile

de selecţie: 18; 19; 16; 19; 17; 16; 19; 20; 17; 19.
132 Virginia Atanasiu

Cerinţe: Să se determine media de selecţie şi dispersia de selecţie

pentru selecţia dată în enunţul problemei.

Rezolvare:

Selecţia (18; 19; 16; 19; 17; 16; 19; 20; 17; 19) din enunţul
problemei conduce la rezultatele numerice concrete, de mai jos şi
anume:

x1 = 18; x 2 = 19; x3 = 16; x 4 = 19; x5 = 17; x6 = 16; x7 = 19; x8 = 20; x9 = 17; x10 =

=19,

de unde deducem că n = (numărul tuturor rezultatelor numerice

concrete obţinute asupra lui X sau volumul selecţiei) = 10, şi de
asemenea că rezultatele numerice concrete apar sub forma tabelului de
mai jos:

xi(↑) 16 17 18 19 20
ni 2 2 1 4 1

p = 5 (numărul rezultatelor distincte între ele, dintre cele n = 10,

citite de pe prima linie a tabelului de mai sus)

Evident:

= n1 + n2 + n3 + n4 + n5 = 2 + 2 + 1 + 4 + 1 = 4 + 2 + 4 = 10 = n;
↑
volumul selecției

≝ ; s2 ≝ .
↑ ↑
Media de selecţie Dispersia de selecţie(Dispersia nemodificată de
selecţie)
Matematici Aplicate În Economie. 133

Pentru a determina termenii generali ai sumelor de la și s2

organizăm calculele într-un tabel cu rubricile, de mai jos:

≝ ; s2 ≝ .

xi ni xini xi - (xi - )2
16 2 16 x 2 = 32 16 – 18 = -2 (-2)2 = 4 4x2=8
17 2 17 x 2 = 34 17 – 18 = -1 (-1)2 = 1 1x2=2
18 1 18 x 1 = 18 18 – 18 = 0 (0)2 = 0 0x1=0
19 4 19 x 4 = 76 19 – 18 = 1 (1)2 = 1 1x4=4
20 1 20 x 1 = 20 20 – 18 = 2 (2)2 = 4 4x1=4
Total:- n=10 Total: 180 Total: - Total: - Total: 18
↑ ↑

≝ = 18. s2 ≝
= = = = 1,8.
↑ ↑
Media de selecţie Dispersia de selecţie (Dispersia nemodificată de
selecţie)

Observaţie: Dacă s-ar fi cerut cele de mai jos, atunci procedam

astfel:

? = (abaterea medie pătratică de selecţie) = (abaterea medie

pătratică nemodificată de selecţie) = s ≝ = = = = .

? = (dispersia modificată de selecţie) = 2

≝ = =
= = = 2.

? = (abaterea medie pătratică modificată de selecţie) = ≝ =

= = 1,41.
134 Virginia Atanasiu

Aplicaţia5: Pe baza selecţiei realizate {1;2;2,5;1,5;3} asupra unei v.a.X,

să se determine media de selecţie și dispersia de selecţie.

Rezolvare:

Selecţia {1;2;2,5;1,5;3} din enunţul problemei conduce la rezultatele

numerice concrete, de mai jos şi anume: x1 = 1; x2 = 2; x3 = 2,5; x4 = 1,5;
x5 = 3, de unde deducem că n = (volumul selecţiei sau numărul tuturor
rezultatelor numerice concrete obţinute asupra lui X) = 5, şi de
asemenea că rezultatele numerice concrete apar sub forma tabelului de
mai jos:

xi 1 1,5 2 2,5 3
ni 1 1 1 1 1

p = 5 (numărul rezultatelor distincte între ele, dintre cele n = 5,

citite de pe prima linie a tabelului de mai sus)

Evident:

= n1 + n2 + n3 + n4 + n5 = 1 + 1 + 1 + 1 + 1 = 5 = n;
↑
volumul selecției

≝ ; s2 ≝ .
↑ ↑
Media de selecţie Dispersia de selecţie (Dispersia nemodificată de
selecţie)

Pentru a determina termenii generali ai sumelor de la și s2

organizăm calculele într-un tabel cu rubricile, de mai jos:
Matematici Aplicate În Economie. 135

≝ ; s2 ≝ .

xi ni xini xi - (xi - )2
1 1 1x1=1 1 – 2 = -1 (-1)2 = 1 1x1=1
1,5 1 1,5 x1=1,5 1,5 – 2=-0,5 (-0,5)2=0,25 0,25x1=0,25
2 1 2x1=2 2–2=0 (0)2 = 0 0x1=0
2,5 1 2,5 x1=2,5 2,5 – 2 =0,5 (0,5)2=0,25 0,25x1=0,25
3 1 3x1=3 3–2=1 (1)2 = 1 1x1=1
Total:- n=5 Total: 10 Total: - Total: - Total: 2,5
↑ ↑

≝ = = 2. s2 ≝ = = 0,5.

= 2. s2 = 0,5.
↑ ↑
Media de selecţie Dispersia de selecţie(Dispersia nemodificată de
selecţie)

Observaţie: Dacă s-ar fi cerut cele de mai jos, atunci procedam

astfel:

? = (abaterea medie pătratică de selecţie) = (abaterea medie

pătratică nemodificată de selecţie) = s ≝ = = 0,7.

? = (dispersia modificată de selecţie) = 2

≝ = =
= = 0,625.

? = (abaterea medie pătratică modificată de selecţie) = ≝ =

= = 0,79.

Teste de autoevaluare.
136 Virginia Atanasiu

Testul de autoevaluare nr. 1:

Aplicația1: Să se determine media şi dispersia nemodificată de

selecţie pe baza observaţiilor, ce au condus la următoarele rezultate asupra
variabilei aleatoare X, și anume: 11; 5; 6; 5; 4; 11; 4; 5; 6; 4; 5.

Testul de autoevaluare nr. 2:

Aplicația1: Să se determine media şi dispersia nemodificată de selecţie pe

baza observaţiilor, ce au condus la următoarele rezultate asupra variabilei aleatoare
X, și anume: 5; 11; 5; 7; 8; 11; 9; 7; 8; 9; 9; 8; 7; 8; 8; 7; 7; 7; 9; 8; 9, 8; 9; 8; 8.

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare.

Testul de autoevaluare nr. 1:

Rezolvare:

Selecţia 11; 5; 6; 5; 4; 11; 4; 5; 6; 4; 5 din enunţul problemei

conduce la rezultatele numerice concrete, de mai jos şi anume: x1 = 11;
x 2 = 5; x3 = 6; x 4 = 5; x5 = 4; x6 = 11; x7 = 4; x8 = 5; x9 = 6; x10 = 4; x11 = 5, de
unde deducem că n = (volumul selecţiei sau numărul tuturor
rezultatelor numerice concrete obţinute asupra lui X) = 11, şi de
asemenea că rezultatele numerice concrete apar sub forma tabelului de
mai jos:

xi(↑) 4 5 6 11
ni 3 4 2 2

p = 4 (numărul rezultatelor distincte între ele, citite de pe prima

linie a tabelului de mai sus)

Evident:

= n1 + n2 + n3 + n4 = 3 + 4 + 2 + 2 = 7 + 4 = 11 = n;
↑
volumul selecției
Matematici Aplicate În Economie. 137

≝ ; s2 ≝ .
↑ ↑
Media de selecţie Dispersia de selecţie(Dispersia nemodificată de
selecţie)

Pentru a determina termenii generali ai sumelor de la și s2 organizăm

calculele într-un tabel cu rubricile, de mai jos:

≝ ; s2 ≝ .

xi ni xini xi - (xi - )2
4 3 4 x 3 = 12 4 – 6 = -2 (-2)2 = 4 4 x 3 = 12
5 4 5 x 4 = 20 5 – 6 = -1 (-1)2 = 1 1x4=4
6 2 6 x 2 = 12 6–6=0 (0)2 = 0 0x2=0
11 2 11 x 2 = 22 11 – 6 = 5 (5)2 = 25 25 x 2 = 50
Total:- n=11 Total: 66 Total: - Total: - Total: 66
↑ ↑

≝ = 6. s2 ≝
= = = 6.
↑ ↑
Media de selecţie Dispersia de selecţie (Dispersia nemodificată de
selecţie)

Observaţie:

? = (dispersia modificată de selecţie) = 2

≝ .

2
= = = = 6,6.
↑
Dispersia de selecţie modificată (corectată)
138 Virginia Atanasiu

Testul de autoevaluare nr. 2:

Rezolvare:

Selecţia 5; 11; 5; 7; 8; 11; 9; 7; 8; 9; 9; 8; 7; 8; 8; 7; 7; 7; 9; 8; 9, 8; 9; 8; 8

din enunţul problemei conduce la rezultatele numerice concrete, de mai
jos şi anume: x1 = 5; x2 = 11; x3 = 5; x4 = 7; x5 = 8; x6 = 11; x7 = 9; x8 = 7; x9 =
= 8; x10 = 9; x11 = 9; x12 = 8; x13 = 7; x14 = 8; x15 = 8; x16 = 7; x17 = 7; x18 = 7;
x19 = 9; x20 = 8; x21 = 9; x22 = 8; x23 = 9; x24 = 8; x25 = 8, de unde deducem
că n = (volumul selecţiei sau numărul tuturor rezultatelor numerice
concrete obţinute asupra lui X) = 25, şi de asemenea că rezultatele
numerice concrete apar sub forma tabelului de mai jos:

= 8; s2 = 48/25. (25 = n)

xi(↑) 5 7 8 9 11
ni 2 6 9 6 2

p = 5 (numărul rezultatelor distincte între ele, citite pe prima linie a

tabelului de mai sus)
volumul
selecţiei
↓
= n1 + n2 + n3 + n4 + n5 = 2 + 6 + 9 + 6 + 2 = 4 + 12 + 9 = 16 + 9 = 25 = n;

= ; s2 = , unde:

xi ni xini xi - x (xi – x)2 (xi – x)2ni

5 2 5 x 2 = 10 5 - 8 = -3 9 9 x 2 = 18
7 6 7 x 6 = 42 7 - 8 = -1 1 1x6=6
8 9 8 x 9 = 72 8-8=0 0 0x9=0
9 6 9 x 6 = 54 9–8=1 1 1x6=6
11 2 11 x 2 = 22 11 – 8 = 3 9 9 x 2 = 18
Total:- n = 25 Total: 200 Total: - Total:- Total: 48
Matematici Aplicate În Economie. 139

=x= = = 8; s2 = = .
↑ ↑
Media de selecţie Dispersia de selecţie nemodificată (Dispersia de selecţie)

Observație: = = = = 2.
↑
Dispersia modificată de selecţie

Bibliografia unităţii de învăţare 9:

1. Atanasiu V., „Matematici aplicate în economie. Teorie, cazuri şi soluţii”, Editura Printech,
Bucureşti, 2005,
2. Atanasiu V., „Matematici aplicate în economie. Culegere de probleme: cazuri şi soluţii”,
Editura Printech, Bucureşti, 2005.
3. Dedu S., Şerban F., „Matematici aplicate în economie. Culegere de probleme”, Tipogrup
Press, Bucureşti, 2007.
4. Purcaru I., „Matematici generale şi elemente de optimizare”, Editura Economică, Bucureşti,
1997.
Lucrarea de verificare nr. 9:

(sinteză a cunoştinţelor dobândite de student în urma studiului său individual, bazat

pe noţiunile teoretice introduse şi aplicaţiile pezentate de noi, în cadrul unităţii de
învăţare 9)

Aplicaţia1: Pe baza selecţiei realizate{18; 19; 20; 21; 24; 20; 19; 20; 19} asupra
unei v.a. X, să se determine media de selecţie și dispersia modificată de selecţie.
Rezolvare: = 20; = 24/8 = 3.

Aplicaţia2: Pe baza selecţiei realizate {1;2;2,5;1,5;3} asupra unei v.a. X, să se

determine media de selecţie și dispersia de selecţie
Rezolvare: = 2. s2 = 0,5.
Aplicaţia3: Pe baza selecţiei realizate{1; 2; 1; 3; 4; 1; 3; 4; 1; 1; 1} asupra unei
v.a. X, să se determine media de selecţie și dispersia modificată de selecţie.
Rezolvare: = 2; = 16/(11-1) = 16/10 = 8/5.
140 Virginia Atanasiu

Aplicaţia4: Pe baza selecţiei realizate{8; 7; 12; 7; 8; 12; 8; 12; 8; 8} asupra unei

v.a. X, să se determine media de selecţie și dispersia modificată de selecţie.

Rezolvare: ≝ = = 9. ≝ = = .

Precizări importante:
1. Media teză (MT) = (Nota Sub. 1. + Nota Sub. 2. + Nota Sub. 3 . + Nota Sub. 4):4;
MT ∈ [1,10]
2. Punctajul aferent fiecărei etape din rezolvarea subiectelor lucrării scrise se acordă numai
dacă rezolvarea este corectă, completă şi justificată.
3. Citiţi cu grijă textul problemelor, atenţie la calcule şi mult SUCCES!. 😊😊
4. Citiţi şi reţineţi precizările de mai sus pentru o autoevaluare corectă!