STUDIUL NUMĂRĂTOARELOR REVERSIBILE CU AJUTORUL

INSTRUMENTAȚIEI VIRTUALE
Tomuș Adrian Marius, Liceul Tehnologic de Electronică și Telecomunicații
“Gheorghe Mârzescu” Iași

1. Locul şi rolul sistemelor de achiziţie de date

Controlul unui sistem sau proces fizic presupune obţinerea de informaţii despre
acesta, informaţii care trebuie memorate, redate sau comunicate unui nivel ierarhic superior.
Toate procesele fizice sunt caracterizate prin mărimi fizice care pot fi transformate în semnale
electrice (de regulă de natură analogică) de către traductoare obţinându-se astfel informaţii
despre proces. Prelucrarea acestor semnale se poate realiza prin tehnici analogice sau prin
tehnici numerice caz în care semnalele analogice furnizate de traductoare sunt convertite în
semnale numerice prin intermediul unor circuite electronice specializate numite sisteme de
achiziţie de date (SAD).
Structura unui sistem care utilizează un sistem de achiziţie de date în vederea
prelucrării numerice a informaţiilor este prezentată în fig.1.

DISPOZITIVE
MEMORARE

Semnale analogice
prelucrate
Semnale Semnale
SISTEM DE
analogice numerice Semnale numerice
TRADUCTOARE SAD SPN DISTRIBUŢIE DATE
prelucrate
Mărimi
fizice
Acţiuni
PROCES fizice ELEMENTE DE
EXECUŢIE
FIZIC
Fig.1. Structura sistemului de control al unui proces fizic

Sistemele de comanda şi control cu posibilităţi de utilizare şi în tehnica măsurărilor pot fi

grupate astfel:

 sisteme universale în care sunt utilizate microprocesoare sau microcontrolere

programabile;
 sisteme orientate pe aplicaţii;
 sisteme dedicate realizate în logică cablată.
Dintre acestea primele două prezintă un interes major în aplicaţii de acest gen, ultima
grupă cu tot avantajul oferit de viteza mare de lucru are aplicaţii restrânse datorită flexibilităţii
nule, a numărului mare de componente ceea ce atrage după sine un consum energetic care
devine restrictiv în cadrul instrumentaţiei portabile precum şi o fiabilitate mai redusă.

2. Placa de achiziţie PCI 7831R

Placa reconfigurabilă PCI-7831R dispune de opt canale de intrare analogice pe 16
biţi, fiecare capabil să efectueze o conversie la 4,3 ms într-un interval maxim de ±10 V, opt
canale pentru ieşiri analogice pe 16 biţi actualizabile la 1 ms în acelaşi interval şi 96 de linii
digitale ce pot fi configurate ca intrări sau ieşiri digitale, pentru numărare – cronometrare
(inclusiv intrări pentru encodere), drept canale PWM (pulse-width modulation) sau ca porturi
pentru protocoale de comunicaţie definite de utilizator şi FPGA Virtex-II XC2V3000.

3. Field Programmable Gate Array - FPGA

FPGA-ul configurabil controlează atât intrările şi ieşirile analogice, cât şi liniile
digitale ale plăcii de achiziţie. Astfel, utilizatorul poate defini funcţionarea şi temporizarea
plăcii cu ajutorul unui instrument virtual realizat în LabView folosind modulul LabView
FPGA.
Plăcile inteligente de achiziţie din seria R au la bază un procesor FPGA înconjurat de
resurse fixe de intrare-ieşire pentru ieşire şi intrările analogice şi digitale.

Magistrala
Resurse I/E fixe

Resurse I/E fixe

FPGA Resurse I/E fixe


Resurse I/E fixe
Fig. 2. Modul de conectare al unui FPGA

4. Introducere în LabVIEW FPGA

Field programmable gate arrays (FPGA) sunt chipuri de silicon cu porţi logice
neconectate. Se poate defini funcţionalitatea FPGA folosind software pentru a configura
porţile FPGA. FPGA sunt des folosite ca componentă de procesare pe electronice de volum
mic spre mediu, când timpul şi costul dezvoltării şi fabricării unui circuit integrat cu aplicaţie
specifică (ASIC) este ineficient. FPGA sunt de asemenea găsite în aplicaţii care necesită
reconfigurarea pe teren.
Tipic FPGA sunt programate folosind unelte program de dezvoltare software cum ar
fi VHDL şi VERILOG. Aceste unelte necesită o curbă de învăţare abruptă şi pot deveni o
barieră în folosirea tehnologiei. Modulul LabVIEW FPGA permite acestuia să folosească
FPGA de pe placi I/O reconfigurabile astfel încât inginerii şi cercetătorii pot profita de
performanţa şi flexibilitatea FPGA fără a avea nevoie să înveţe programe de design de nivel
scăzut.
Tehnologia FPGA permite încărcarea în hardware-ul reconfigurabil a algoritmului ce
include funcţiile pentru intrări şi ieşiri analogice şi digitale. Executându-se în hardware,
algoritmul aplicaţiei beneficiază de valori de înaltă performanţă ale vitezei şi calităţii
sincronizării între diverse operaţii.
Circuitele FPGA îşi găsesc utilitatea într-o gamă largă de aplicaţii din domeniile
controlului mărimilor continui sau discrete, simulării, emulării de protocoale digitale ş.a.m.d.

5. Comunicaţia interactivă a panoului frontal

Se poate folosi comunicaţia interactivă a panoului frontal pentru a comunica între

calculatorul gazdă şi instrumentul virtual care rulează pe FPGA cum se arată în fig. 3. Se
poate folosi interfaţa de comunicare programabilă FPGA pentru a controla şi comunica cu
instrumentul virtual FPGA de la calculatorul gazdă şi se poate rula instrumentul virtual FPGA
în Windows pentru a verifica logica aplicaţiei înainte de compilare. Modul de simulare
software simulează operaţiile I/O. Uneltele de depanare LabVIEW tradiţionale sunt
disponibile şi în modul de simulare.
Pentru că nu există un monitor conectat la FPGA este necesară observarea ieşirii şi
furnizarea intrării de la un calculator gazdă. Se poate folosi comunicaţia interactivă cu panoul
frontal pentru a comunica un instrument virtual FPGA care rulează pe o ţintă FPGA fără a
avea nevoie de programare adiţională.
Prin comunicaţia interactivă cu panoul frontal calculatorul gazdă afişează panoul
frontal a instrumentului virtual FPGA şi ţinta FPGA şi execută diagrama bloc a
instrumentului virtual FPGA.
Panoul frontal LabVIEW comunică cu diagrama bloc a ţintei FPGA pentru a schimba
starea controalelor şi indicatoarelor. Se poate comunica cu o ţintă FPGA aflată pe calculatorul
gazdă sau cu o ţintă FPGA aflată pe un sistem la distanţă. În timp ce diagrama bloc a ţintei
FPGA continuă să ruleze, calculatorul gazdă actualizează valorile pe panoul frontal al
instrumentului virtual FPGA cât se poate de des.

IV FPGA IV FPGA
Panoul frontal Diagrama bloc

Calculator gazdă FPGA target

Fig. 3. Comunicaţia interactivă a panoului frontal
După descărcarea şi rularea instrumentului virtual FPGA se păstrează LabVIEW
deschis pe calculatorul gazdă pentru a afişa şi interacţiona cu panoul frontal al instrumentului
virtual FPGA. În timpul comunicării interactive cu panoul frontal nu se poate folosi uneltele
de depanare ale LabVIEW, dar se poate testa cu simulatorul sau se pot adăuga controale şi
indicatoare temporare pentru depanare.
Modulul LabVIEW FPGA şi placa reconfigurabilă I/O pot fi folosite pentru a pune
în aplicare o varietate de interfeţe personalizate:
- Funcţiile de temporizare şi de declanşare a altor dispozitive de măsură,
- Protocoale de comunicare digitale
- Dispozitiv de simulare în prototipare rapida sau aplicaţii hardware-in-loop
- Simularea senzorului AC şi DC
În mod tradiţional, semnale PWM-urilor au fost măsurate şi generate cu ajutorul
numărătoarelor. Folosirea unui numărător de uz general pentru semnale PWM prezintă o
provocare în programarea aplicaţiilor, datorită capabilităţilor hardware-ul şi interfeţelor de
programare a aplicaţiilor (API), care sunt optimizate pentru o gamă largă de aplicaţii pentru
numărătoare. LabVIEW FPGA permite proiectarea canalelor de I/O PWM cu interfeţe
hardware şi software care sunt particularizate pentru aplicaţii, ceea ce le face uşor de integrat
în aplicaţii de test sau de măsurare.

6. Implementarea unui numărător reversibil

În realizarea acestui numărător sunt folosite două linii digitale de I/O, DIO4 şi DIO5,
pentru achiziţionarea semnalelor de la canalul A şi canalul B ale unui encoder digital de tip
E6B2-CWZ1X, cu ajutorul cărora se determină sensul de rotaţie a unui motor asincron.
Canalul analogic AO3 este folosit ca intrare pentru controlul vitezei motorului, iar linia
digitală DIO0 pentru a schimba sensul de rotaţie al motorului.
Pentru a folosi resursele plăcii de achiziţie PCI-7831R, liniile digitale şi linia
analogică se creează un instrument virtual FPGA.

Diagrama bloc a
instrumentului virtual
FPGA este prezentată în
figura 4.

Pentru prelucrarea şi
afişarea datelor preluate
cu ajutorul liniilor
digitale şi respectiv,
analogică, se realizează
Fig. 4. Diagrama bloc IV FPGA un instrument virtual de
tip Host. Panoul frontal al
instrumentului virtual de tip Host are următoarele elemente: un control pentru stabilirea
sensului de numărare, un control pentru modificarea vitezei de rotaţie, un control pentru
resetarea numărătorului, un indicator pentru afişarea sensului de numărare, unul pentru
afişarea pulsurilor numărate şi un indicator de tip graph pentru afişarea celor două semnale
provenite de la canalele A şi B ale encoderului. Panoul frontal pentru numărare în sens
crescător, corespunzător mişcării spre dreapta, şi respectiv pentru numărare în sens
descrescător, corespunzător mişcării spre stânga sunt prezentate în figura 6. în care se poate
observa decalajul de un sfert de perioadă între semnalele de pe canalele A şi B.

Fig. 6. Panoul frontal IV de tip Host – mişcare spre stânga, respectiv spre dreapta
 7. Avantajele logicii FPGA în LabVIEW
Logica FPGA furnizează sincronizare, declanşare, procesare şi măsurări I/O. Fiecare
resursă I/O folosită de aplicaţie foloseşte o porţiune mică a logicii FPGA care controlează
resursele I/O fixe. Interfaţa bus foloseşte de asemenea o porţiune mică a logicii FPGA pentru
a furniza acest software la dispozitiv.
Logica FPGA rămasă este disponibilă pentru funcţii de nivel înalt cum ar fi:
sincronizarea, declanşarea şi numărarea. Funcţiile folosesc cantităţi variate de logică FPGA.
Spaţiile FPGA de care are nevoie aplicaţia depinde de nevoia de I/O şi algoritmi logici.

8. Bibliografie
1. http://www.ti.com/
2. Pătrăşcoiu N. - Sisteme de achiziţie şi prelucrare a datelor. Instrumentaţie
virtuală. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2004
3. Anghel, Traian, LabVIEW. Simulări interactive cu aplicaţii în fizică, Editura
Albastră, ClujNapoca, 2010.
4. Tomuș A. – Utilizarea instrumentației virtuale în studiul electronicii digitale, Ed.
PIM, 2016