DRIBLINGUL

MEU
AUTOBIOGRAFIA

TOHAN
CRUYFF
impneuxAcu
DE GROOT
'AAP
Traducere din englezb de
Alexandru Gheorghias,

lv
vrcToRtA
BOOKS
Cronologie

Ca jucitor
c

Echipe de club o

1,964-L973: Ajax (319 meciuri, 253 de goluri)

7973-L978: Barcelona (184 de meciuri, 61 de goluri)
L979:
LosAngelesAztecs (27 demeciuri, 14
goluri)
1980-1981: Washington Diplomats (32 de meciuri,
12 goluri)
1981: Levante (10 meciuri, 2 goluri)
1981-1983: Ajax (52 de meciuri, 20 de goluri)
198301984: Feyenoord(44 de meciuri, 1-3 goluri)

La echipana[ionald.

1966-1984: Olanda (48 de meciuri, 33 de goluri)

 Trofee

Ajax Eredivisie - 1966, 1,967,1968, L970,

1,97 2, L97 3, 1,982. 1983
Cupa KNVB - 1967, 197'1., 1.97 2, 1,983
Cupa Campionilor Europeni - 1-97 L,
1,972,L973
Supercupa Europei - 197 2, L97 3
Cupa Intercontinental A - 197 2
Barcelona La Liga - L97 4; Copa del Rey - 1978
Feyenoord Eredivisie - 1984; Cupa KNVB - 1984

Co monoger

1985-r_9BB: Ajax (Cupa KNVB - 1986, 1987; Cupa

f Cupelor- 1,987)
t 1988-1996: Barcelona (La Liga - l-991, 1,992,
U
z 1993, 1994; Copa del Rey- l-992; Cupa
o Campionilor Europeni - 1992; Cupa
Cupelor- 1989)
2009-201,3: Catalonia

Distinclii

L97L: Balonuldeaur
L973: Balonuldeaur
L97 4: Balonul de aur qi Cel mai bun jucitor
dinTurneul Final al Cupei Mondiale

Date semnificatiue

1,947: (25 aprilie): s-andscutlaAmsterdam

1957: (aprilie): intrd.inechipadejunioria
clubuluiAjax
 1959: (8 iulie): moare tat5.l s5u
1964: (15 noiembrie): debuteazi la Prima
echipS. a clubului Ajax qi marcheazS.
primul gol intr-o infrAngere cu 1*3
contra echipei GVAV
1965-1966: marcheazi primul siu hat-trick qi 25
de goluri in intregul sezon; Ajax cAqtigi
Eredivisie
r_966: (7 septembrie): debuteazl in echipa
nalional[ qi inscrie pentru Olanda in
meciul de calificare Ia Euro '68 contra
Ungariei (2-2)
L967: (6 noiembrie): devine primul juc[tor
internalional olandez care primeqte un
cartona$ rosu
1966-1967: este golgheter iri prima 1ig5. (33 goluri) 3
qi Fotbalistul Olandez al anului;Ajax E

fld
cAqtigS. Eredivisie qi Cupa KNVB E
l_967-1968: este desemnat Fotbalistul Anului in o
Oianda; Ajax cAqtigb camPionatul a
treia oari consecutiv
1968: (10 decembrie): se cis[toreqte cu Danny
Coster
1969: (28 mai): Ajaxpierde fi.nala CuPei
Campionilor Europeni, invinsS. de AC
Milan st4-L.
L970: revine dupSo accidentare, avAndPe
tricou numdrul 1-4; va purta acelaqi
numir tot restul carierei
1970: (29 noiembrie):inscrie qase goluri, in
victoria cu scorul de B-1 contrahi AZ' 67
197'J,: este desemnat Fotbalistul Olandez
qi European al anului; (2 iunie) Ajax
cAqtigi prima oari finala CuPei
 Campionilor Europeni (2-1 cu
Panathinaikos); semneazb. un contract
pe qapte ani cuAjax
1,972: (31 mai): lnscrie ambele goluri in
finala Cupei Campionilor Europeni,
pe care Ajax o cAqtig6. a doua oari (2-0
cu Inter Milan); Ajax cAgtig5 Cupa
IntercontinentalS
1,973: (30 mai): Ajax cucereqte a treia oar5
consecutiv Cupa Campionilor Europeni
(1-0 cu Juventus)
L97 3: (19 august): joac5. ultimul meci la Ajax
inainte de a se transfera la Barcelona
pentru o sumS..record (aproximativ
doui milioane de dolari)
1,974: februarie),: se nagte fiul s5u Jordi;
(9
d certificatul d.e naqtere inregistrat in
(J
z Amsterdam este ilegal in Spania, sub
-o regimul lui Franco
'1,974: Barcelona invinge Real Madrid cu 5-O
pe Stadionul Bernab6u qi cAqtig5 La
Liga prima oar5. din l_960
197 4: conduce Olanda pAnd in finala Cupei

, Mondiale, pierdutl cu 1-2 in fafa

Germaniei; desemnat JucE torul
T\rrneului Final; executb. prima oar5.
,,driblingul Cruyff" intr-un meci din
grupe contra Suediei
1-974: (decembrie); estedesemnatFotbalistul
European al Anului
1,977: (octombrie): se retrage din echipa
nalional5.
1,978: (19 aprilie): Barcelona cdqtigi Copa del
Rey (3'1 cu Las Palmas)
 1978: Olanda ajunge din nou in finala Cupei
Mondiale, pierdutS. cu l--3 in fafa
Argentinei; Cruyff nu joaci in Turneul
Final
L979: Ia Barcelona e infiinlatlAcademia de
juniori,,La Masia', in urma sfaturilor
lui Cruyff
L979: se transferS.la Los Angeles Aztecs;
votat Jucs.torul Anuiui in NASL
1980: se transferi la Washington Diplomats
1980: (noiembrie): revine laAjax, aflati in acel
moment pe locul al optulea, in caiitate
de consilier tehnic; Ajax termini
sezonul pe locul al doilea
1981: se transferl la Levante dupi ce nu s-a
finalizat un transfer la T,eicester City
1981-1982: semneaz6 ca juc5tor cu Ajax; Ajax fr
t
cAqtigS. Eredivisie E,
E
1982-1_983: Ajax realizeaz6 eventul: Eredivisie qi A
CUpaKNVB
1983-1984: se transfer[ la echipa rival[ Feyenoord,
dup[ ce Ajax nu reuqeqte s6 ii
prelungeasci contractul; Feyenoord face
eventul campionat gi cup6
1.984: este desemnat Fotbalistul Olandez aI
anului pentru a cincea oar6
1.984: (l-3 mai): se retrage din fotbalul
competilional
1985: (iunie): devine director tehnic (de facto
manager) laAjax
1985-1987: Ajax cAqtig[ Cupa KNVB in'doui
sezoane consecutive
L987: (13 mai): Ajax cAqtig5. Cupa Cupelor (1--0
cu Lokomotive Leipzig)
 1988: (vara): este numit rndnager la Barcelona
1989: (10 mai): Barcelona c6.qtig5. Cupa
Cupelor (2-0 cu Sampdoria)
1990: (5 aprilie): Barcelona cAqtigS. Copa del Rey
199L: (februarie): suferi o dubl5 operalie. de
bytrlass coronarian
L992: (20 mai): Barcelona cAqtigd Cupa
Campionilor Europeni (L-0 in prelungiri
cu Sampdoria)
1993: (februarie/martie): Barcelona cAqtig[
Supercupa Europei (3-2 dupS.lovituri de
departajare cu Werder Bremen)
1991-1994: Barcelona cAqtigS. La Liga de patru ori
succesiv
1"996: (aprilie): este concediat de Barcelona
t&
'1,997: se infiinleaz5 Fundalia,,Cruyff"
)d 'este votat Jucitorul European al
U 1999:
z Secolului qi al doilea dup5. Pel6 in
E sondajul de acordare atitlului de
o
Jucitor Mondial al Secolului
1999: se infiinleazi Institutul ,,Cruyff"
zo04: este inclus pe iista FIFA cu cei mai mari
100 de jucS"tori in viati
2009: este inaugurat terenul de sporb ,,Cruyff"
cu numirul 100
2015: (octombrie): este diagnosticat cu cancer
laplbmAni
2076: (24martie\: moare Ia Barcelona, Ia
vdrsta de 68 de ani
ln tot ce am f6cut am avut invedere viitorul, a
concentrAndu-mi asupra progresului, ceea ce a E

insemnat sA nu mA gAndesc prea mult Ia treflrt. d

€
Pentru rnine, este ceva cu totul natural. Aminuntele o
meciurilor i:r care am jucat au fost consemnate mai bine
de c[tre al,ti oameni altundeva;pe mine m5. intereseaz[
ideea de fotbal. S5 privesc mereu inainte inseamni
sb mi eoncentrez mai bine pe curn pot progresa,
indiferent de ce aq face, qi privesc in urmi numai
ca si analiz ez ceeaceam invdlat din greqeli. Acele
invbllminte pot fi trase ln diferite momente ale vielii
qi nu vezi neapArat cum se leagi toate lucrurile decAt
inai tArziu. Aqadar, in timp ce piqesc mereu inainte, nu
pot intotdeauna si prezint ceea ce a fost odatb ca pe o
linie dreapt[. Din experienla de juc6tor am invilat c5,
mai presus de toate, ai nevoie de patru lucruri: iarbl de
calitate, vestiare surate, jucitori care iqi cur6!6 singuri
ghetele qi o plasb bine strAns6 in poart5..
 Orice altceva - abiiit5li si vitezd, tehnicd qi goluri -
vaveni mai tArziu; Aceasta este fiIosofia mea despre
fotbal qi despre via!5. Am transpus aceste idei in
tot ceea ce am fbcut, fie c5. a fost vorba despre teoria
,,fotbaluiui total" pe gazon, despre familiJmea sau
despre Fundalia ,,Cruyff" - mereu am vizat progresul qi
niciodatS. nu etrn renunlat si incerc si fiu mai bun.
De la lnceput, fotbalul a fostviala mea. pdrinlii mei
aveau un aprozar in Betondorp, la cAteva sute de metri
de Stadionul De Meer din Amsterdam al clubului Ajax,
aqa c5, era inevitabil. TatSl meu nu lipsea de la niciun
meci jucat de Ajax qi, deqi poate cb nu am moqtenit
talentul de ia tata, eI mi-a transmis dragostea
sa necondi{ionatlpentru club. De fapt, originea
taientului meu pentru fotbal este un mister. E limped.e
cA nu l-am primit de Ia tatil meu sau de la bunicul
3
EI meu, pe care nu i-amv5.zut niciodatS. jucAnd. Unchiu_l
U
z meu, Gerrit Draaijer, fratele mamei, a jucat c3teva
T meciuri ca extrem5. stAnga in prima echipb. Ajax, dar
o
asta se intAmpla in anii 1950, pe eAnd. Ajax nu era un
club prea punoscut ln Europa.
Tat5.i meu mi-a vorbit d.espre jucS.tori precum
Alfredo Di St6fano, care stia cum si. foloseasci tot
spaliul de pe gazon, sau despre Faas Wilkes, care era
un dribler fenomenal cu rrringea la picior. pornea de
la mijlocul terenului qi trecea in dribling de patru
sau cinci adversari. Incredibil. Wilkes a jucat pentru
Xerxes Rotterdam inai.nte siplece la Inter Milano,
Torino gi Valencia, revenind in Olanda mai tArziu,
spre finalul carierei. Atunci mi-am dat seama de ce
putea si realizeze pe gazon un oiand.ez. Dar nu aveam
televizor qi nu vedeam multe echipe str5ine, aqa ci in
cea mai mare parte din cariera sa nu l-am pututvedea
decAt rareori. C6.t despre Di St6fano, am putut si-l vid
cu ochii mei abia in l- 9 62, cAnd a venit Ia Amsterdam
cu Real Madridpentru finala Cupei Campionilor
Europeni.
Pentnt mine, totul a inceput pe strad6. Carlierul
in care locuiam era poreciit ,,Concrete Village"-, un
extrleriment in construclia de locuinfe ieftine de dupi
Primul Rizboi Mondial, Era un cartier muncitoresc,
iar noi, in copil[rie, stS.team pe afari pe cAt de mult
posibil; chiar din primele amintiri, mi v5.d jucAnd
fotbal oriunde puteam. Acolo am invilat sA gAndesc
cum se poate transforrna un dezavantaj intr-un
avantaj. Vezi cibordura nu este, in realitate, un
obstacol, ci poli s5 o transformi intr-un coechipier
pentru execulia de un-doiuri. Aqa c[, mulfumit5.
bordurii, am putut s[ imi perfeclionez tehnica.
Atunci cAnd mingea sare de pe diferite suprafele in t
unghiuri ciudate, trebuie si te adaptezi instantaneu. E
?
De-alungul carierei mele, oamenii au fost adeseori H
E
surprinqi vizAnd ci trS.geam sau pasam dintr-un A

unghi la care ei nu se aqteptau, dar o ficeam datorit[

modului in care am invilat s6 joc. Acelaqi lucru este
valabil qi in ceea ce priveqte menlinerea echilibrului.
Atunci cAnd cazi pe beton, te doare qi, desigur, nu wei
s5. te accide ntezi. Prin urmare, cAnd j oci fotbal, ai grij i,
de asemenea, si nu cazi. Pentru ci am inv[lat s6 joc in
acest fel, trebuind si repclionez tot timpul in funclie
de situalie, mi-a format abilit[lile de fotbalist. Iat5. de
ce sunt un mare suslinitor al ideii ca tinerii si j oace
fotbal fbr6 crampoane. Lor le lipsesc orele pe care eu
Ie-am petrecut pe strad6., orele in care exersam cum si
nu cad. Dali-Ie tllpi plate qi ajutali-i s5.lqi pistreze mai
bine echilibruI.

* in traducere, ,,satul de betorl' (n.t.).

 Acasi, via[a era destul de rudimentar5, dar nu imi
pisa. Am crescut intr-o familie p1in5. de afecfiune.
Dormeam in calneri cu fratele meu Hennie, mai mare
decAt mine cu d.oi ani qi jumS.tate. La o vArsti foarte
fragedS, este o mare diferen!5.. Dar eu eram pe afar5,
jucAnd fotbal de cum aveam ocazia, aqa ci el avea viala
lui, iar eu pe a mea.
Am moqtenit multe tr5situri d.e la p5.rinlii mei.
Latura mea sociali vine de la mama; viclenia, de Ia
tata, cici sunt, categoric, viclean. intotdeauna caut
avantajul cel mai consistent, exact ca tat5.1 meu,
Manus. Tata era un tip glume!. Avea un ochi de sticl5 qi
paria pe cinci cenli cu diverse persoane ca si vadd. cine
putea si priveascS. soarele mai mult timp. iqi acoperea
cu mAna ochiul cel bun, se holba spre soare un minut
tt
.qi iqi lua banii. Mama, Nel, era foarte sociabilb. pentru
I
or
(, ea, totul gravita in jurul familiei. Avea noud frali qi
= surori, aqa c5., pe lAngi noud. unchi qi mdtuqi, aveam qi '
zeci de veri. Chestia grozav5,era ci, daci se intAmpla
o
ceva riu, era intotdeauna cineva care putea sb te ajute.
UnuI dintre ei se pricepea la sobe, altul era bun la
desen, aqa c5. era lntotdeauna cineva Ia a c[rui uq[
puteai sd bali dac5. aveai o problem5.. Dar cAnd era
vorba despre fotbal, erarn pe cont propriu - n-imeni nu
era interesat de el.
Am mers la Groenvan Prinsterer School din
Arnsterdam, care era o qcoalfl crestinS., d.eqi nu am fost
crescut ca un credincios qi existau in vecinbtate qi qcoli
laice. Am intrat o singurb dat5. intr-o bisericb ca si
livrez o comand6 pentru tata qi, cAnd l-am intrebat de
ce trebuia s5 mergla qcoald cu Biblia in ghiozd.an, mi-a
spus: ,,Johan, se spun niqte poveqti frumoase acolo.
Vreau si ili ofer cAt pot de mult pe aceastd cale gi, mai
tArziu, poli s[ hotirdqti tu insuti ce vei face".
 Chiar qi la qcoali voiam si joc fotbal qi, de la o vArstS.
foarLe fraged6, am ajuns in scurt timp s5 fiu cunoscut
d.rept ,,biiatuJ. cu mingea'. in fiecare zi imi luam
mingea in clas5., o puneam sub banc5. qi o pasam intre
picioare in timpui lecfiei. Uneori, profesorul m5. d5.dea
afari, pentru c[ eramprea enervant. O ficeam atit de
instinctiv incAt nu eram conqtient de faptul cS loveam
mingea cu piciorul stAng spre cel drept. in afard de
asta, nu mi-am petrecut prea mult timp la qcoali, deqi
ceea ce imi amintesc cel maibine din anii de qcoal[ este
c5 nu am chiulit niciodat5.. Chiar daci nu mi dS.deam in
vAnt dup[ invilituri, am inleles ci era ceva ce trebuia
s[ fac qi m-am linut de qcoalS. pAn5" ]a vArsta la cErre am
putut s[ decid ci nu mai voiam si continui.
Prin contrast, lmi amintesc prima viziti Ia Ajax ca
qi cum ar fi fost ieri. Se intAmpla cred, in 1952, cAnd
aveam cinci ani. Tata m-a lntrebat dac[voiam si merg E

cu el s5. ducem niqte coquri cu fructe pentru jucitorii

=
€
care erau bolnavi sau accidentali, aqa ci m-am urcat pe n
bicicleti qi l-am insolit pAni la club, atAt de emolionat
ci puteam s5. trec de uqi pentru prima oari, nu doar s[
stau in tribuni. Atunci l-am cunoscut pe Henk Angel,
un prieten al tattrlui meu, care se ocupa de ingrijirea
gazonului. Henk m-a intrebat daci vreau s[-i dau o
mAnS de ajutor qi am inceput chiar a doua zi. Aqa c5,
la cinci ani, a lnceput viala mea la Ajax. irni amintesc
cu mare drag de copilSria mea. Nu am avut parte decAt
de iubire. Acas6, dar qi la club. Datoriti unchiului
Henk, care m-a l6sat si fac tot felul de treburi ciudate
pe stadion atunci cAnd gazonul abia fusese pus ori era
impracticabil iarna, am petrecut atAt de mult timp
la club. Drept r[splatb, mi s-a permis si joc fotbal pe
hol sau in tribuna principalS.. in vacanfele de vari am
petrecut, de asemenea, un timp acasi la Arend van der
 Wel, un atacant de ia Ajax, care devenise un prieten de
familie. Tocmai se transferase de la Ajax la Sportclub
Enschede si ducea o via![ pl5.cuti la !ari. Acolo am luat
primele lecfii de qofat, pe Ia qapte sau opt ani, stAnd la
volan cu Arend in spate. La Sportclub Ensehede l-am
cunoscut pe Abe Lenstra, sclipitorul atacant care abia
se transferase acolo de la Heerenveen. Era.un adevdrat
idol pe atunci. Am f[cut chiar un schimb de pase cu el
Ia un antrenament, un eveniment special. Dar ceea
ce-mi amintesc, ln primul r6.nd, despre Abe este faptul
c5 avea intotdeauna la eI o minge.
ln copilirie am petrecut mult timp cu unchiul
Henk, mai ales dupi ce i-a murit solia, cend a inceput
si vin5. des Ia mas5.la noi acas6. Dupb mas6, ascultam
cu rS.suflarea t5.iat5. ce se lntAmplalaAjax. Tot atunci,
pe cAnd eram inci un biiefel, Arend van der Wel a
ot
U inceput si vinb qi el sb ia masa ia noi. Pe atunci era
z inci un tAnir jucS.tor in primul unsprezece qi locuia
.L
o in nordul Amsterdamului, prea deparle ca si meargi
acas5" dupi sewiciu qi sb revinipentru antrenamentul
de sear5., aqa c[ mAnca la noi. Aqadar, de Ia o vdrstS.
fraged6, nu doar cd mi-am petrecut tst timpul liber
pe stadionul celor de Ia Ajax, dar clubul era prezent qi
acasi qi, datoritbunchiului Henk, cum am continuat
s6-i spunem qi dupi moartea tat5lui meu qi dup6 ce eI
s-a cdsitorit cu mama; qi datoriti lui Arend, de la cinci
ani am qtiut tot ce se petrecea la club, din vestiar pAnS
Ia primul unsprezece. StS.team qi ii ascultamzide zi,
sorbind totul ca un burete.
De cum am fost destul de mare, umblam peste tot
de capul meu, jucAnd fotbal cu prietenii mei pe strad5.,
iar stadionul celor de laAjax mi-a devenit a doua cas6.
Eram acolo oricAnd eram liber qi nu plecam niciodati
acas5. firi s5. fl jucat fotbal. De la cinci ani, cAnd am