SERBARE CRACIUN

1.
Tuturor vreau să vă spun
Azi e ziua de Crăciun.
E o zi de sărbătoare
Cu mireasmă şi splendoare.
Bradul mândru s-a gătit,
E frumos împodobit
Iar sub el sunt aşezate
Daruri multe minunate.
Moşul va sosi îndată
Cu tolba lui fermecată
Să aducă la copii
Cadouri şi jucării.

2.
Când ninsoarea se-ntețește,
Căciuli albe și pufoase,
Cresc mereu pe nesimțite,
Pe stâlpi, garduri și pe case.

Parcul, alb prinde culori,

Când o ceată iute trece
De copii nerăbdători
Săniile să-și încerce.

În luminile târzii,
Rămâne-o lume fermecată.
Cu ghetușuri argintii
Și cu oameni de zăpadă.
3. Hai la săniuş, copii!
A-nceput de ieri să cadă
Pe oraşe şi pe sate,
Fulgi de-argint şi de zăpadă.
Cu patine şi cu sănii,
Hai să ne jucăm cu foc!
Când ne-om face mari, odată,
Nu mai avem timp de joc.
Ura! Dealul este mare
Şi noi mici. Să ne grăbim!
Fii binevenită, iarnă!
Noi, copiii, te iubim!
4.
Ninge peste ţara mea
Totu-n alb se-mbracă
Pomii au cojoc de nea
Şi de promoroacă.
Ninge-n ţara mea frumos
Ca în nicio ţară
De pe deal coboară-n jos
Prima sănioară!
5.
A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat.
Nu e soare, dar e bine,
Și pe rău e numai fum.
Vântu-i liniștit acum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.
Sunt copii. Cu multe sănii,
De pe coasta vin țipând
Și se-mping și sar râzând;
Prin zăpadă fac mătănii;
Vrând-nevrând.
6.
Ninge, ninge-ncetișor
Cade câte-un fulgușor.
Hai, copii la derdeluș!
Hai, copii la saniuș!
Ninge, ninge-ncetișor
Cade, câte-un fulgușor
Câmpul, pomii întregul sat
Haina albă au îmbrăcat.
7.
Iarna a sosit în zori,
La fereastră a pus flori
În casă-i un brad frumos
Cu cetină, luminos.
9.
Moş-Crăciun, la urcuş,
S-a pornit cu sacu-n spate.
Drumu-i rău, şi-i lunecuş,
Şi moşneagul nu mai poate.

- Ascultați copii de mine

Eu vă spun numai de bine.
Haideți, cu toți să cântăm,
Iarna să o-ntâmpinăm.
Noi mergem să colindăm,
Tare să ne bucurăm.
Vom merge din casă-n casă,
S-aveți covrigei pe masă.
8.
Când ninge afară spre seară,
Iisus din înalturi coboară,
La bradul bătrân și-ți lasă-n Ajun,
Un înger de pază ce somnu-ți veghează
Și-un dar minunat de Crăciun.
Lung se uită îndărăt,
Scuturându-şi barba rară
De omăt,
Şi oftează sub povară:
-Greu tătucă, greu de tine!
Iaca, stau şi mă socot
Dacă nu cumva-i mai bine
Să mă mut mai cătră vară,
Că-s bătrân şi nu mai pot! ..

Când ninge afară în noapte,

Cu fulgi în hăinuțe de lapte,
Chiar dacă e ger, totul în cer,
E alb și pufos și vine Hristos
Să-ți cânte la geam lerui-ler.
10.
Şi mai ales în iarna asta, lăsaţi copiii să 12.
colinde!
Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de
Să nu se-nchidă nicio poartă în preajma lor zăpadă,
şi nici-un semn.
Lungi troiene călătoare adunate-n cer
Să nu-i oprească din curatul şi sfintei datine grămadă;
îndemn.
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi
O, mai ales, în noaptea asta, lăsaţi copiii să albi,
colinde!
Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri
Când argintiile lor glasuri vor îngâna dalbi.
“Florile dalbe”,
Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge
Gândiţi-vă că nu e dată închipurii omeneşti iară!
O mai aleasă întrupare de sol a vrerilor Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară;
cereşti, Soarele rotund și palid se prevede printre
nori
Ca argintiile lor glasuri, când vor cânta
“Florile dalbe”. Ca un vis de tinerețe printre anii trecători.
11.
Afară ninge liniștit, 13.
Și-n casă arde focul; Norii cu căciuli pe frunţi
Iar noi pe lângă mama stând, Au adus iarna din munţi,
Demult uitarăm jocul. Ea coboară de pe creste
E noapte, patul e făcut, Dar cine să se culce? Frumoasa ca o poveste.
Când mama spune de Iisus
Cu glasul rar și dulce. Cum s-a născut
Mai întai a pus pe stradă
Hristos în frig,
Un covor alb de zăpadă
În ieslea cea săracă,
Dalbe flori a prins în ramuri,
Cum boul peste el sufla
A picat steluţe-n geamuri.
Căldură ca să-i facă.
Cum au venit la ieslea lui
Păstorii de la stână, şi îngerii cântând din
cer,
Cu flori de măr în mână.
14.
Când vine vremea rea,
Cu primii fulgi de nea,
Se scutură din nori,
De sfinte sărbători,
Poveşti cu îngeraşi,
Pentru copii poznaşi,
Poveşti cu Sfinţi Părinţi
Pentru copii cuminţi.
Aflaţi-le acum,
În prag de Moş Ajun!
15.
Afara vântul sa-nteţit
Şi ninge nu ştiu unde.
Pe uliţe apar copii,
E vremea de colinde.
Din poartă-n poartă se opresc
Şi cântă pe la gazde,
Iar gospodinele roiesc
Cu nuci şi mere coapte.
16.
Dragi copii am să vă spun
Cine este Moş Crăciun:
Este un bătrân haios,
Care nu merge pe jos.
Are acas' o sănioară
Şi cu ea tot iute zboară
Din oraş în alt oraş
Şi-ajunge la copilaşi.
Renii zboară ca şi vântul,
Parcă nici n-ating pământul.
Ninge tare şi e frig,
Moşul nu simte nimic.
17.
Iar acuma la încheiere
Vă spunem la revedere
Noi sperăm că v-a plăcut
Şi un zâmbet v-am făcut
Iar acum noi vă urăm…
Bucurie, sănătate şi belsug s-aveţi în toate !!