NUMERE ZECIMALE

Def: Sunt numerele care sunt scrise cu virgulă, adică de forma: ab, cde... unde:
ab – reprezintă partea întreagă (întregii) și
0, cde... – reprezintă partea zecimală iar
c, d, e, ... – reprezintă zecimalele

Obs: Numerele zecimale sunt de două tipuri:

I. care au un număr finit de zecimale nenule:

Ex: 3,13; 121,3456; 0,504

II. care au un număr infinit de zecimale nenule:

- periodice simple (perioada începe imediat după virgulă)
Ex: 4,(73) = 4,737373...; 0,(201) = 0,201201201...

- periodice mixte (între virgulă și perioadă mai existând cel puțin o zecimală)
Ex: 31,2(16) = 31,2161616...; 0,014(7) = 0,014777...

Obs: cifra „0“ aflată după virgulă, neurmată de o altă cifră nenulă, nu are sens (poate să dispară
sau poate fi adăugată de oricâte ori dorim).
Ex: 15,34 0 = 15,34; 43,2 = 43,200; 6 = 6,0; 21, 0 0 = 21;
Atenție! Aici cifra 0 are sens: 3,102 = 3,102 (aici nu dispare)

1. Compararea numerelor zecimale:

Regulă: - se compară mai întâi întregii:

cel care are numărul de întregi mai mare, va fi mai mare;
- dacă au același număr de întregi, comparăm prima zecimală:
cel care are prima zecimală mai mare, va fi mai mare;
- dacă au și prima zecimală egală, comparăm cea de-a doua zecimală:
cel care are a doua zecimală mai mare, va fi mai mare;
- regula va continua până când găsim zecimale de pe aceeași poziție, diferite.

Atenție! Nu numărul de zecimale dă mărimea unui număr zecimal, ci valoarea și

poziția lor:
Ex: 5,7 > 5,6789, pentru că 5 = 5, dar 7 > 6. Practic, restul zecimalelor celui de-al
doilea număr, nu mai contează.
 Ex: a) 23,789 < 30,5 pentru că: 23 < 30;
b) 0,542 > 0,452 pentru că: 0 = 0, dar 5 > 4;
c) 514,3712 < 514,387123 pentru că: 514 = 514; 3 = 3, dar 7 < 8;
d) 1,23 < 1,(23) pentru că: 1,23 = 1,2300… < 1,2323.. = 1,(23);
e) 0,45(7) > 0,456789 pentru că: 0,45(7) = 0,45777... > 0,456789

2. Adunarea și scăderea numerelor zecimale:

Regulă: - se așază numerele unul sub altul, astfel încât virgula să fie sub virgulă;
(dacă unul dintre numere are mai puține zecimale, completăm cu zerouri)
- se adună (sau se scad) numerele ca și când n-ar exista virgula;
- la rezultatul final se pune virgula, în dreptul celorlalte.

Ex: a) 23,341 + 8,108 = 31,449 23,341 +

8,108
31,449

b) 14,7 –11,234 = 3,466 14,700 –

11,234
=3,466

c) 8 – 0,123 = 7,876 8,000 –

0,123
7,876

d) 13,345 + 7,455 = 20,8 13,345 +

7,455
20,800

3. Înmulțirea numerelor zecimale:

Regulă: - așezăm numerele, unul sub altul, ca și când n-ar fi existat virgulele;
- le înmulțim normal, ca și când n-ar exista virgulele;
- la rezultatul final, punem virgula astfel încât produsul să aibă tot atâtea zecimale
cât cele două numere, împreună.

Ex: a) 1,23 · 3,6 = 4,428 1,23 · 2 zecimale

3,6 1 zecimală

738
369
4,428 2 + 1 = 3 zecimale
 b) 14,201 · 8 = 113,608 14,201 · 3 zecimale

8 0 zecimale
113,608 3 + 0 = 3 zecimale

c) 4,22 · 0,5 = 2,11 4,22 · 2 zecimale

0,5 1 zecimală

2110
000
2 + 1 = 3 zecimale
2,110 (ultima fiind 0, putem renunța la ea)

d) 0,001 · 0,04 = 0,00004 0,001 · 3 zecimale

0,04 2 zecimale

0004
0000
0000
0,00004 3 + 2 = 5 zecimale

4. Înmulțirea unui număr zecimal cu o putere a lui 10 (cu 10, cu 100, cu 1000, ...)

Regulă: - dacă nu avem virgulă, adăugăm tot atâtea zerouri câte zerouri are puterea lui 10;
- dacă avem virgulă, mutăm virgula „spre dreapta“ cu atâtea zecimale câte zerouri
are puterea lui 10 (dacă sunt insuficiente zecimale, completăm cu zerouri)

Ex: a) 25 · 100 = 2500; b) 3600 · 103 = 3600000;

c) 1,2353 · 1000 = 1235,3; d) 3,56 · 105 = 3,56000 · 105 = 356000;

Obs: dacă virgula ajunge în capătul din dreapta, ea nu mai are sens și poate să dispară

e) 0,0000023 · 104 = 0 0 0 0 0,023

Obs: în exemplul de mai sus, virgula are sens; delimitează întregii de partea zecimală.
În final, la întregi, este suficient un 0.
5. Împărțirea numerelor zecimale:

I. a două numere naturale cu rezultat număr zecimal finit;

Ex: a) 543 : 2 = 271,5 543,0... 2

4 271,5
14
14
==3
2
10
10
==

b) 67 : 8 = 8,375 67,0... 8
64 8,375
30
24
60
56
40
40
==

II. a două numere naturale cu rezultat număr zecimal periodic simplu;

Ex: 61 : 3 = 20,(3) 61,0... 3

6 20,33...
=1
0
10
9
10
9
1...

Obs: periodic simplu repetiția începe imediat după virgulă

III. a două numere naturale cu rezultat număr zecimal periodic mixt;

Ex: 191 : 15 = 12,7(3) 191,0... 15

15 12,733...
41
30
110
105
50
45
50
45
5...

Obs: periodic mixt repetiția nu începe imediat după virgulă

(între virgulă și perioadă mai există cel puțin o zecimală)

IV. dintre un număr zecimal și un număr natural

Ex: 6,72 : 5 = 1,344 6,720... 5

5 1,344
17
15
22
20
20
20
==

V. dintre două numere zecimale

Obs: Obligatoriu, împărțitorul trebuie să nu aibă virgulă!

Pentru asta, mai întâi facem să dispară virgula de la împărțitor;
Se înmulțește împărțitorul, dar și deîmpărțitul cu o putere a lui 10, astfel încât
virgula de la împărțitor să dispară.

Ex: a) 5,67 :1,3  56,7 :13 ; b) 6,2 : 3,129  6200 : 3129 ;

10 10 1000 1000

c) 0,0003: 0,2  0,003: 2 ; d) 18,6 : 0,00007  1860000 : 7 .

10 10 105 105

Obs: Astfel, vom ajunge într-unul dintre cazurile precedente.

6. Împărțirea unui număr zecimal printr-o putere a lui 10 (la 10, la 100, la 1000, ...)

Regulă: - dacă nu avem virgulă dar avem zerouri, eliminăm din zerouri;
- dacă nu avem virgulă și nici zerouri, ne imaginăm virgula la sfârșitul numărului
(acolo ea neavând sens) și „o mutăm“ spre stânga peste atâtea zecimale câte
zerouri are puterea lui 10;
- dacă avem virgulă „o mutăm“ spre stânga peste atâtea zecimale câte
zerouri are puterea lui 10;
Obs: dacă în vreuna dintre situații nu avem suficiente zecimale, completăm cu zerouri

Ex: a) 780 0 : 10  780 ; b) 16 0 0 0 : 103  16 ;

1 zero 3 zerouri

c) 067 0 0 : 104  0,67 ; d) 1789,3 : 100 = 17,893;

4 zerouri 2 zerouri

e) 000005, 61: 105  0,0000561 ; f) 0000, 003: 102  0 0,00003 .

5 zerouri 2 zerouri

7. Puterea unui număr zecimal:

Obs: Puterea este o înmulțire repetată.

Ex: 0,23  0,2  0,2  0,2  0,008 1 + 1 + 1 = 3 zecimale

1 zecimală 1 zecimală 1 zecimală