Breaza

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la un oraș din România. Pentru alte sensuri, vedeți Breaza (dezambiguizare).

Breaza este un oraș în județul Prahova, Muntenia, Breaza

România, format din localitățile componente Breaza de
Jos (reședința), Breaza de Sus, Frăsinet, Gura Beliei, — oraș —
Irimești, Nistorești, Podu Corbului, Podu Vadului,
Surdești și Valea Târsei. Conform legendei, numele
provine de la „o ciobăniță brează”, adică ce avea o
șuviță albă în părul negru.[3] Toponimicul este de
origine slavă, însemnând „mesteacăn” sau „pădure de
mesteceni”.[4] A fost declarată stațiune balneo-
climaterică în anul 1928, calitatea aerului fiind
comparată cu cea din Davos. Localitatea a fost
menționată în anul 1667 ca o parte a averii Elenei
Cantacuzino. Totuși, prima atestare documentară se
consideră a fi cea din 1503 din Registrele Brașovului în
care este amintit Neagoe din Breaza, un negustor.
Gara Breaza
Breaza a funcționat ca vamă din 1834 până în anul
1852, când a fost mutată la Predeal.

Localitatea se află în zona subcarpatică, la o altitudine

de 380–450 m, pe o terasă situată la o înălțime de 50–
60 m deasupra albiei râului Prahova. Clima este
specifică dealurilor Subcarpatice, înregistrându-se o
temperatură medie de 19,6 °C și 129 de zile senine pe Stemă
an. Flora și fauna sunt diverse, hidrografia
compunându-se din râul Prahova și afluenții săi.[5] Aici
se află Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir”.

Legendă și origini
O legendă despre proveniența numelui de Breaza este Breaza
consemnată în Marele Dicționar Geografic al
României de George Ioan Lahovari. Conform acesteia,
primul locuitor din zonă a fost un cioban care și-a
construit o mică colibă pe o pășune. Soția lui a adormit
într-o zi în timp ce laptele era pe foc, iar când laptele Breaza (România)
fierbinte s-a umflat, i-a căzut păstoriței pe obraz și i-a Localizarea orașului pe harta României
lăsat semn. Din cauza semnului, ceilalți păstori au
poreclit-o Breaza și de la ea își trage numele
localitatea.[6]
Originea transilvăneană a populației din Breaza reiese
din anumite nume întâlnite la unii localnici. Astfel,
numele Focșeneanu, deținut de un număr semnificativ
de familii, indică originea străbunilor lor din satul Focșa
de lângă Făgăraș, iar numele Bran provine de la
localitatea omonimă situată în apropierea Brașovului.[7] Breaza
Familia preotului Samson D. Popescu, născut în 1862
în Breaza de Sus, are ca strămoși pe sătenii din Dârstea
Brașovului.[8] Breaza este considerată una dintre cele
mai importante așezări întemeiate de „...acești neobosiți
oieri ungureni găsiți pretutindeni la muncă spornică și
rodnică”.[8] Un descendent al familiei Mănoiu din
Fundata, județul Brașov, care și-a schimbat ulterior
numele în Manolescu, afirmă că „Niță, unul din fiii lui
Moș Mănoiu, care avea doisprezece ani când a sărit
gardul (...) luându-și drumul spre ținuturile libere Breaza (Județul Prahova)
românești, ajungând la Breaza, unde se căsătorește cu Localizarea orașului pe harta județului Prahova
Ana, fiica lui Oprea Vârtej.”[9] Coordonate: 45°11′14″N 25°39′44″E

Portul popular este asemănător cu cel din Țara

Făgărașului sau din Țara Bârsei, fiind utilizată aceeași Țară România
cromatică: negrul și roșul.[10] Portul femeiesc vechi sau Județ Prahova
costumul mocănesc se compune din patru piese
principale: hondrocul (rochia) din dimie de culoare Atestare
închisă, cu patru-șase clini și două-opt cerculețe pe 1431
documentară
poale; ia din pânză de in și cânepă împodobită cu râuri
sau cu motive geometrice ori florale; leibărica, o haină
Reședință Breaza de Jos
scurtă din stofă de lână, fără mâneci pentru a se putea
vedea broderiile iei; scurteica, de fapt o haină lungă Componență
până aproape de pământ. Dacă în broderia iei
predomină roșul și negru, leibărica și scurteica au culori Guvernare
închise, vădind originea transilvăneană a
[11]
- primar al orașului Gheorghe Richea[*][2] (
costumului. Breaza[*] PSD, 2016)
Jocul popular „Ca la Breaza” are note aproape identice
cu jocul „Breaza” din Făgăraș, acestea având originea Suprafață
primară comună.[10] Domnitorii munteni au stăpânit în - Total 11 km²
secolele XIV-XVI Țara Făgărașului și Țara Amlașului,
Altitudine 600 m.d.m.
perioadă în care se trecea foarte des dintr-o parte în
cealaltă a Carpaților.[8]
Populație (2021)
- Total 14.871 locuitori
Istorie
- Densitate 1.654,45 loc./km²

Documente ce atestă existența Fus orar UTC+2

localității Breaza Cod poștal 105400

Despre Breaza s-a amintit prima dată în anul 1431, Prezență online
când domn al Țării Românești era Alexandru I Aldea,
unul din fiii lui Mircea cel Bătrân. Amănuntul este site web oficial (http://www.primariabreaza.ro/)
relatat într-un document din anul 1667, semnat și
pecetluit de Elena Cantacuzino. În „catastih” se arată
averea boieroaicei din care „satul Comarnic cu vecinii
262 și satul Breaza și Secăriile cu vecinii.... se
vederează că sunt 236 de ani de când merge stăpânirea
din neam în neam....”[12] Registrele vigesimale Brașov
din anul 1503 cuprind și Breaza, pe lângă alte localități
prahovene cu care orașul făcea comerț, acestea
menționându-l pe Neagoe din Breaza aflat la Brașov
pentru negoț.[13] Același Neagoe este prezent și în
Hrisovul Domnesc datat în 27 mai 1510, semnat de
Vlad cel Tânăr, care menționa: „Am dăruit domnia
mea, acest de față hrisov, prea cinstitului jupân Neagoe
al lui Drăghici cu fiii lui, să le fie Breaza toată”.[14]

În anul 1711, domnitorul Constantin Brâncoveanu a

confiscat toată averea ce se afla în posesia lui Gheorghe Localizarea în cadrul județului
și Toma Cantacuzino, ca urmare a trădării acestora în
timpul războiului ruso-turc. Prin acest act, el deținea și Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Br
jumătate din „moșia Breaza”.[15] În 1717, Nicolae eaza&action=edit&section=0)

Mavrocordat dăruiește lui Iordache Crețulescu „acest

sat Breaza”,[15] iar după anul 1892 localitatea ajunge în
proprietatea lui Grigore Basarab Brâncoveanu, supranumit de locatari „Prințul Brâncoveanu”, care a avut
soție pe Colette Cozianu, nepoata haiducului Iancu Jianu.[14] Începutul secolului al XX-lea este legat de
activitatea așa-numitelor „Case Naționale”, lăcașe de cultură întemeiate de generalul Ion Manolescu, preotul
Vasile Opriș, meșterul Ion Aldea, printre alții.[14]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul orașului era împărțit între două comune rurale, Breaza de Jos și
Breaza de Sus, aflate în plaiul Prahova al județului Prahova. Comuna Breaza de Jos era formată din
cătunele Breaza de Jos, Podu Vadului, Valea Lungă, Valea Târsei și Fricoasa, avea 3143 de locuitori, două
școli (una de băieți cu 124 de elevi și una de fete, cu 16 eleve) și două biserici ortodoxe (una fondată în
1830 la Breaza de Jos și una fondată în 1818 la Podu Vadului). Locuitorii se ocupau în mică măsură cu
agricultura, și în principal cu șindrilăria, dogăria, și cu fabricarea varului și a rachiului de prune.[6] Comuna
Breaza de Sus se afla în aceeași unitate administrativă și până la 1834 a fost punct de vamă între Țara
Românească și Austria. Ea era compusă din satele Breaza de Sus, Gura Beliei, Nistorești și Surdești, având
în total 2814 locuitori; o școală deschisă în 1864 (după ce începând cu 1850 localnicii deja plăteau un
învățător) în care învățau 110 copii (dintre care 16 fete); și două biserici în satul Breaza de Sus (una din
1777 și alta din 1884). Și în comuna Breaza de Sus, localnicii se ocupau tot cu șindrilăria, dogăria, rotăria și
dulgheria, desfăcându-și produsele la Ploiești și (în târgurile sărbătorilor mari din an) la târgul Moșilor de la
București. La Gura Beliei exista și o fabrică de var hidraulic, ce era folosit în construcții pe post de substitut
pentru ciment. La Breaza de Sus se afla palatul de vară al lui Gheorghe Bibescu, cu parc și eleșteu, folosit
de acesta în timpul domniei; domeniul aparținuse anterior (pe la 1808) familiei Sărdarului Nicolae Saegiu,
trecând abia în următoarele decenii în posesia casei Brâncovenilor.[16]

În perioada interbelică, comunele au rămas separate, fiind parte a plasei Sinaia din județul Prahova.[17] În
1950, la reforma administrativă comunistă, comunele au trecut în raionul Sinaia din regiunea Prahova. În
1952, localitățile Podu Vadului, Breaza de Jos și Breaza de Sus au fost contopite în unitatea administrativă
denumită Breaza și declarată oraș,[18][19] și arondată raionului Câmpina din regiunea Ploiești. Componența
actuală o are din 1968, când a fost arondat județului Prahova.
Conform documentelor de arhivă, Breaza a fost în stăpânirea mai multor familii de boieri și dregători ai țării,
printre care spătarul Drăghici și vistierul Udriște (anul 1538); Elena Cantacuzino, una din fiicele lui Radu
Șerban, domn al Țării Românești între anii 1602-1611; marele postelnic Constantin Cantacuzino (1635);
familia Cantacuzino; Gheorghe Bibescu, domn al Țării Românești (1842) (care a renovat castelul din
Breaza de Sus); Grigore Basarab Brâncoveanu (1918).

Importanța comercială

Breaza se situa pe unul din principalele patru drumuri ce lega centrele economice și politice din Transilvania
și Țara Românească, atestate documentar, așa cum rezultă dintr-o scrisoare a voievodului muntean Vlad
Țepeș adresată prietenilor săi din Brașov și din Țara Bârsei prin care îi anunța oficial că „a deschis
pretutindeni drumurile pe la Rucăr și pe Prahova și pe Teleajen și pe Buzău”. Alături de drumuri existau și
nouă poteci de trecere spre Țara Bârsei din care una era „...pe la satul Breaza, prin muntele Gurguiata”.[20]
Începând din luna mai 1790, „drumul Prahovei” a obținut recunoașterea oficială ca drum comercial de mare
importanță, Divanul Țării Românești luând o hotărâre în acest sens.[21]

Din anul 1834, prin dispoziția domnului Alexandru Ghica, a funcționat

vama în Breaza de Sus, fiind mutată de la Câmpina.[15] Aceasta era
amplasată pe locul actualei Case de Cultură, stația de poștă fiind în
apropiere, pe lângă strada Morii.[15] După anul 1852 a fost relocalizată
la Predeal, pe locul fostului parc al orașului.[21] În această perioadă,
așezarea făcea legătura între Transilvania și Muntenia, înregistrând o
dezvoltare considerabilă, marcată în special prin construirea de noi
hanuri (13), vestigii ale acestora rămânând până în timpul celui de-al
Doilea Război Mondial.[15]

Monumente istorice
Biserica Sfântul Nicolae, finalizată în 1777, în timpul
domniei lui Ioan Alexandru Ipsilante Voievod. În interior se
pot vedea unele cărți cu valoare istorică cum ar fi: Secțiune din interiorul Bisericii
Evanghelia greco-romană, Apostol tipărit în 1760, un „Sf. Nicolae” din Breaza
Penticostar și un Liturghier din 1792.[13][22]
Biserica ctitorită în 1830 cu hramul sfântul Gheorghe, ce a fost zidită în timpul domniei lui
Grigore Dimitrie Ghica Voievod.[13]
Castelul Brâncoveanu, care a fost conacul lui Toma Cantacuzino, unde au locuit o vreme
Martha Bibescu și Anne de Noailles, născută Brâncoveanu. În vremurile recente, cu unele
modificări de structură, vechiul conac a fost transformat în hotel.[23]. În data de 9 ianuarie
2022, Primăria Orașului Breaza a reușit achiziționarea acestui monument istoric, împreună
cu întreaga suprafață de teren aferentă (23.395 metri pătrați). Această achiziție reprezintă un
pas extrem de important pentru protejarea valorilor istorice.[24]

Stema

Stema orașului Breaza a fost aprobată de Guvernul României la 28 iulie 2005 prin hotărârea nr. 840
publicată în Monitorul Oficial nr.708 din 5 august 2005.[25] Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular
cu marginile rotunjite, tăiat de o fâșie de argint. În partea superioară se găsește portalul de la intrarea curții
familiei Brâncoveanu, de argint, surmontat de o coroana de Principe al Sfantului Imperiu (titlul acordat
domnitorului Constantin Brâncoveanu în anul 1695). În a doua partiție, pe un fundal albastru, deasupra unei
terase verzi, se află Crucea Eroilor de pe dealul Gurga. Pe scut se află o coroană murală de argint cu trei
turnuri crenelate, ce simbolizează statutul de oraș.[26]

Semnificațiile elementelor însumate

Portalul de la intrarea curții familiei Brâncoveanu face referire la fosta moșie Breaza, stăpânită mai multe
secole de această familie și care este în prezent vatră a actualei așezări. Coroana de principe al Sfântului
Imperiu simbolizează titlul acordat domnitorului Constantin Brâncoveanu în anul 1695.

Crucea Eroilor de pe dealul Gurga este monumentul reprezentativ al localității și semnifică jertfa celor 365
de eroi, fii ai localității Breaza, care au luptat în Războiul de Independență (1877-1878) și în Primul Război
Mondial din 1914 - 1918.

Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul ca localitatea are rangul de oraș.

Geografie

Coordonate geografice și caracteristici geologice

Orașul Breaza este poziționat pe coordonatele de 25°40' longitudine

estică și 45°10' latitudine nordică, între localitățile Comarnic (la nord)
și Câmpina (la sud), iar la est și vest se află două șiruri de dealuri
subcarpatice, ce constituie o prelungire spre sud a munților.[22] Este
situat în nord-vestul județului Prahova, în partea de sud a Munților
Bucegi, în plină zonă subcarpatică, la o altitudine de 380–450
m.[13][22][27][28] Se întinde pe o distanță de 11 km pe o terasă ce se
află la o înălțime de 50–60 m deasupra albiei râului Prahova și este
înconjurat de dealuri ce depășesc 700 de metri altitudine (Gurga - 743
m, Lazului, Vrăbiești, Strajiștea și Răgman).[13][29][30] Breaza este
situat la o depărtare de 103 km de București, 67 km de Brașov și
Peisaj de pe o stradă a cartierului 45 km nord-vest de Ploiești.[13][27] Accesul în această localitate se
Podu Vadului poate face pe calea ferată - între Ploiești (38 km) și Sinaia (25 km) sau
pe șoseaua DN 1, între Ploiești (43 km) și Sinaia (24 km).[19] Orașul
este divizat în: Podu Vadului, Irimești, Surdești, Valea Morii, Valea
Târsei, Breaza de Jos, Breaza de Sus, Ograda, Gura Beliei, Frăsinet, Nistorești, Podu Corbului, Gurgi,
Corbeni și Capu Câmpului.[31] Albia râului Prahova străbate localitatea de la nord la sud și desparte
cartierele Podu Corbului, Nistorești și Frăsinet.[32]

Din punct de vedere geologic, terasa este alcătuită din depozite miocene de gresii printre care se intercalează
pachete de gipsuri, precum și conglomerate de argile bentonitice, marne compacte, calcaroase.[33][34] La
partea inferioară a gipsurilor apar frecvent gresiile, microconglomerate sau conglomerate ce devin
predominante, alcătuind așa-numita „stivă” cunoscută sub numele de „conglomeratele de la Brebu”.[35]

Acestea se întâlnesc începând din nordul gării din Breaza, în amonte, până în dreptul cartierului
Nistorești.[33] Depozitele de fliș, alcătuite din argile verzi, marne cenușii și gresii calcaroase verzui, se
găsesc în partea de nord a localității, în special în cartierul Gura Beliei.[33] Argilele acestea fac trecerea spre
un pachet de marne compacte, calcaroase, roșii și verzi – marnele de Gura Beliei.[33][36][37]
Pe teritoriul orașului au existat două brațe ale Mării Tetis. Unul
era situat în apropierea munților, iar celălalt era poziționat mai
la sud. Acestea au fost izolate în timp, fiind ulterior umplute de
depozite mai recente, formându-se o zonă mai joasă în latura
sudică a munților, sona rocilor sedimentare tinere, care aparține
neogenului, la care s-au adăugat cele din cuaternar, dar și
cutarea miopliocenă.[38] Gipsul și sarea se găsesc pe versanții
dealurilor Gurga și Răgman.[39]

Marnele roșii din Gura Beliei

Climă, floră și faună

Climă

Clima orașului Breaza este una temperat-continentală, specific zonelor deluroase, cu ierni mai blânde și veri
răcoroase, media anuală a temperaturilor fiind de 9,3 °C.[18][40] Cea mai rece lună a anului este ianuarie cu
o medie de -1,9 °C, iar cea mai caldă este iulie, temperaturile înregistrând în această lună o medie de
19,6 °C.[40] Umiditatea relativă a aerului este mai mică vara (62-72%) si maximă iarna (76-80%).[40]
Evolutia aproximativ uniformă a umiditații aerului se datorează poziției apropiate de zonele înalte din jur și
vegetației bogate, deși uneori pot exista influențe asupra valorilor de umiditate datorită răcirilor radiative din
nopțile senine sau ca urmare a apariției fenomenului de inversiune termică.[40] Numarul mediu de zile cu
cer senin este cuprins intre 8,1 zile în februarie și 15,6 zile în august, înregistrând un total anual mediu de
129,3 zile.[40][41] Precipitațiile ating 550–600 mm anual, minimul înregistrându-se în februarie și maximul
în iunie.[39] Nebulozitatea în această zonă oscilează între 5,5 și 6 zecimi.[39] Aerul localități este comparat
deseori cu cel al stațiunii Davos din Alpii Elvețieni de Nord-Est.[13] Circulația sa predominantă este pe
direcția N-S, fiind influențată de orientarea Văii Prahovei și a așezării dealurilor și a principalilor versanți
muntoși din vecinătate.[40] Spre deosebire de clima stațiunilor montane de pe valea superioară a Prahovei,
mai umedă și mai rece, deci reumatogenă, cea a Brezei este o bioclimă sedativ indiferentă, înregistrându-se
și câteva influențe montane.[28]

Factorii naturali de cură

Breaza este stațiune balneo-climaterică din anul 1928.[42] Calitatea aerului localității se datorează ozonului
și ionilor negativi, cu efect terapeutic.[28] În oraș și în împrejurimi există un bioclimat puternic stimulent,
caracterizat prin valori joase ale presiunii atmosferice, aerul fiind și deosebit de bogat în radiații ultraviolete,
datorat îndeosebi purității sale.[43][44] Regimul de cură în stațiune este recomandat în: nevroză astenică,
sindroame neuro-astenice, boli endocrinometabolice (diabet zaharat, hipertiroidie și dislipidemii), turburări
circulatorii periferice, hipertensiune arterială, afecțiuni ale căilor respiratorii, anemii, etc.[28][29][43]
Analizând izvoarele cu apă minerală, Institutul de Balneofizioterapie din București a stabilit că sunt
sulfuroase, sulfatate, calcice, sodice, hipotone,[44] fiind utilizate pentru tratament balnear ale unor afecțiuni
cum ar fi nevroze, a bolilor cardio-vasculare, respiratorii, hepatobiliare.[22][45] Acestea sunt cunoscute pe
plan local din 1883, deoarece generalul rus Pavel Kiseleff trimitea aici la tratament soldații bolnavi.[45]
Izvoarele din oraș au primit în 1873, la Expoziția de la Viena, Diploma de Onoare pentru calități terapeutice
deosebite.[45]

Flora și fauna
Din totalul de cca 4920 ha cât măsoară suprafața orașului Breaza, cca
1400 ha sunt acoperite cu livezi de pomi fructiferi, 1050 ha cu
vegetație forestieră iar pe o întindere de peste 1800 ha se desfășoară
pășunile și fânețele.[46]

Parcul „Brâncoveanu” în anul 1999 măsura 6 hectare și era încadrat,

de către specialiștii Muzeului Județean de Științele Naturii Prahova,
drept obiectiv cu regim de protecție strictă. Acesta deține un
patrimoniu botanic secular: paltin argintiu, stejar roșu american și alte
specii arboricole.[47] Vedere panoramică a orașului; se
pot observa mici porțiuni din
Poziția geografică a orașului îi conferă un cadru vegetal bogat, în pădurile de foioase
special în păduri de foioase. Printre plantele ce trăiesc în acestea se
numără plopul, socul, măceșul și frasinul ale căror muguri, flori,
frunze sau fructe sunt recunoscute din cele mai vechi timpuri ca „leacuri” și tratamente pentru diverse
afecțiuni.[48]

La marginea pădurilor sau în luminișuri se pot întâlni și plante erbacee: ciuboțica cucului, brândușa, fragi,
măcrișul, trifoiul, izma, coada calului, pipirigul, rogozul, chimenul sau chimionul, coada șoricelului,
mușețelul, pătlagina, și iarba ciutei. Cele mai multe sunt plante a căror valoare terapeutică este de multă
vreme recunoscută, ele ajutând la ameliorarea sau tratarea unor boli.[49]

Aceste locuri se caracterizează și prin diversitatea și bogăția faunei care populează pădurile, pajiștile,
poienile și tufișurile din zonă. Se pot întâlni: căprioare, urși, lupi, mistreți, iepuri, vulpi, pisici sălbatice,
viezuri, nevăstuici, veverițe și dihori.[50]

Condițiilor naturale favorabile le corespund o faună ornitologică variată și bogată: rândunica, cucul, pupăza,
ciocănitoarea, vrabia, pițigoiul, cintezoiul, mierla, sturzul și ciocârlia sunt bine reprezentate pe teritoriul
orașului.[50]

De asemenea există și o faună ihtiologică în apele localității Breaza.[50]

Demografie
Conform recensământului efectuat
în 2021, populația orașului Breaza
se ridică la 14.871 de locuitori, în
scădere față de recensământul
anterior din 2011, când fuseseră
înregistrați 15.928 de locuitori.[51]
Majoritatea locuitorilor sunt
români (89,7%), iar pentru
10,12% nu se cunoaște
apartenența etnică. [52] Din punct
de vedere confesional, majoritatea
Componența etnică a Componența confesională locuitorilor sunt ortodocși
orașului Breaza a orașului Breaza
Români (89,7%) Ortodocși (87,77%)
Alte etnii (0,18%) Alte religii (1,41%)
Necunoscută (10,12%) Necunoscută (10,81%)
(87,77%), iar pentru 10,81% nu se cunoaște apartenența confesională.[53]

Evoluție istorică

În orașul Breaza au fost descoperite vestigii din neolitic, epoca bronzului și epoca hallstattiană.[29] Populația
acestei localități a cunoscut o importantă creștere după ce localitatea a fost declarată ca vamă pentru
negustori, devenind în jurul anului 1900 cea mai populată așezare subcarpatică.[29] La primul recensământ
după atestarea sa documentară, Breaza avea 11 122 de locuitori, urmând ca 10 ani mai târziu, la 15 martie
1966, populația să crească cu mai mult de o mie de locuitori. În 1997 s-a înregistrat o creștere importantă a
locatarilor, 17 583 de oameni având reședința în acest oraș. La recensământul din 1992, Breaza a înregistrat
19 329 de locuitori, acesta fiind numărul maxim până în acest moment.[54] Natalitatea în oraș este negativă,
cele mai afectate cartiere fiind Podu Vadului și Valea Târsei.[55]

Breaza - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații
se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație
Orașul Breaza este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul,
Gheorghe Richea[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale
din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[56]

Partid Consilieri Componența Consiliului

Uniunea Salvați România 8
Partidul Social Democrat 4
Partidul Național Liberal 4
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1

Cultură și educație
Patrimoniul cultural este alcătuit din Casa de Cultură Ion
Manolescu, unde se află Biblioteca orășenească și expoziția cu
lucrări de artă din colecția Nicolae Bărăscu, Fundația culturală Ion
Manolescu, Conacul Toma Cantacuzino situat în parcul orașului,
clădire ctitorită de spătarul Toma Cantacuzino în secolul XVII cu
ajutorul unor meșteri locali, 5 biserici din care 3 sunt monumente
arhitecturale (Biserica Sf. Nicolae, Biserica Sf. Gheorghe și
Biserica Schimbarea la față construită în anul 1892), Crucea
Eroilor (de 11 m înălțime) situată pe de Dealul Gurga și ridicată în
1930 în memoria celor 365 de brezeni care au luptat în Războiul Crucea Eroilor de pe Dealul Gurga
de Independență și în Primul Război Mondial, Monumentul
Eroilor (obelisc cu vultur) din Breaza de Jos, tripticele „Cinstiți
memoria înaintașilor” din Breaza de Sus și Capu Câmpului, case de peste 100 de ani care păstrează stilul
muntenesc autentic și specificul zonei subcarpatice (cu beciuri înalte și foișoare), acestea reprezentând și
principalele obiective turistice.[13][22][26][29]

Arta populară a fost reprezentată din doua jumătate a secolului al XX-lea de lucrările desfășurate din anul
1948 până în prezent de Cooperativa Meșteșugărească „Arta casnică”, angajatele lucrând porturi populare
românești din Valea Superioară a Prahovei. Instituția a obținut în anul 1986, la Târgul Internațional de la
München, Medalia de Aur pentru produsele expuse.[14] Dansul „Ca la Breaza” este specific acestei zone,
Gheorghe Zamfir fiind unul dintre interpreții melodiei ce îl acompaniază.[57]

În orașul Breaza există cinci școli generale, opt grădinițe, Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu”, Colegiul Militar
„Dimitrie Cantemir”, Grupul Școlar „Spiru Haret” (fost UCECOM) și Școala Specială. În perioada 2000-
2001, au fost înscriși 2818 de elevi în aceste instituții de învățământ,[58] numărul lor scăzând în ultimul an,
efectivul ajungând la 1 500 de elevi.[55]

Economie
În anul 2009, Breaza a obținut un buget local în valoare de 21 de miliarde de ROL, pentru finanțarea celor
11 proiecte de hotărâre.[59] Cea mai mare sumă (2 milioane ROL) va fi investită în modernizarea instituțiilor
de învățământ, iar alți 1 500 000 de lei vechi au fost aprobați pentru reabilitarea unor străzi, extinderea
conductei de distribuție a apei potabile și crearea unor spații de agrement.[60] Investiții importante sunt în
domeniul turistic și imobiliar, în oraș existând numeroase imobile cu oferte de cazare. Gradul maxim de
ocupare al acestora de către turiști este de 40-45% pe parcursul unui an.[61] Conform revistei Capital,
achiziționarea unui teren în aceasta zona poate fi foarte profitabil pe termen lung.[61]

Hidrojet S.A. este cea mai mare unitate economică din Breaza.[62] Compania a fost înființată în 1974, ca
filiala a Mefin Sinaia și a devenit independentă în urma unei decizii guvernamentale din 1990, având ca
profil proiectarea, producția și comercializarea componentelor de injecție diesel, echipamentelor hidraulice
și pieselor turnate. Timp de zece ani, produsele companiei au fost realizate sub licența Bosch. În 2005,
Hidrojet Breaza a afișat pierderi de 5,84 milioane ROL și o cifră de afaceri de 34,64 milioane ROL. La
sfârșitul aceluiași an avea 1 553 de angajați, iar suprafața de producție era de 86 000 mp.[63] Hidrojet este
unul dintre cei mai importanți producători în domeniu de pe piața Europei de Est, în anul 2008 intrând însă
în procedură de insolvență, riscând să dea faliment pentru neplata datoriilor.[64]

Transport

Accesul în oraș se poate realiza pe drumul național DN1 între kilometrul 95,5 și kilometrul 106,5.[32]
Această rută corespunde cu drumul european 60 (E60) ce leagă orașele Hamburg și Varna.[65] Breaza
dispune de două gări,[65] la Breaza Nord,[66] la Breaza Centru și o haltă[65] la Nistorești.[67] Magistralele
feroviare sunt liniile II (București - Arad - Curtici), III (București - Oradea - Episcopia Bihorului), IV
(București - Satu Mare - Halmeu).[65]

Sport
Clubul de golf „Lac de Verde” a fost înființat în anul 2000, fiind primul din România și a necesitat o
investiție inițială de 18,5 milioane de euro. Terenul de golf are o suprafață de 25 de hectare și atrage anual
peste 500 de jucători, atât români, cât și străini.[68] Un alt sport bine reprezentat este fotbalul. Echipa CS
Tricolorul Breaza evoluează în Liga a III-a, reușind după un turneu de baraj promovarea în Liga a II-
a,[69][70] pentru un sezon, după care a retrogradat din nou[71] și a fuzionat cu o echipă din Iași și s-a mutat
în orașul din Moldova.[72] Mai există două alte echipe: S.C. Hidrojet S.A. Breaza și echipa Colegiului
Militar „Dimitrie Cantemir”.[73]
Orașe înfrățite
Give, Danemarca[3]
Kawasaki, Japonia[3]
Pionki, Polonia[3]
Poggio Mirteto, Italia[74]
Note
1. ^ „Despre Prahova. Geografie și statistici”
(https://web.archive.org/web/20160306161
843/http://www.prahova.insse.ro/main.php?
id=405). Direcția Județeană de Statistică
Prahova. Arhivat din original (http://www.pr
ahova.insse.ro/main.php?id=405) la 6
martie 2016. Accesat în 1 ianuarie 2013.
2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016 (htt
p://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/20
16/06/SIAL2016_P_Lista_Moc-2.xlsx),
Biroul Electoral Central
3. ^ a b c d Breaza a sărbătorit în patru zile o
istorie de 500 de ani (http://www.curierulnat
ional.ro/Eveniment/2003-10-06/Breaza+a+
sarbatorit+in+patru+zile+o+istorie+de+500 13. ^ a b c d e f g h Primăria Breaza (http://www.
+de+ani) Arhivat (https://web.archive.org/w
eb/20140901000217/http://www.curierulnati
onal.ro/Eveniment/2003-10-06/Breaza+a+s
arbatorit+in+patru+zile+o+istorie+de+500+
de+ani) în 1 septembrie 2014, la Wayback
Machine.. Curierul Național. Accesat la 19
mai 2009.
4. ^ Iorgu Iordan, Nume de locuri românești.
Editura Academiei RPR, 1952.
5. ^ Apa (http://209.85.129.132/search?q=cac
he:wNK1VWDmS8oJ:www.apmph.ro/200
6/%25203-apa.pdf+breaza,+hidrografie&cd
=13&hl=ro&ct=clnk&gl=ro&client=firefox-a)
[nefuncțională]. apmph.ro. Accesat la 19 mai
2009.
6. ^ a b Lahovari, George Ioan (1898).
„Breaza-de-Jos” (http://www.archive.org/do
wnload/MareleDictionarGeograficAlRomini
ei/roumanie_geo_1_text.pdf) (PDF). Marele
Dicționar Geografic al Romîniei. 1.
București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 638.
7. ^ Matei Stăncioiu, Emanoil Copăcianu,
Breaza. Editura Sport-Turism, București,
1985. pg. 48
8. ^ a b c Ștefan Meteș, Emigrări romănești din
Transilvania în secolele XIII-XV, ediția a II-
a. Editura Științifică și Enciclopedică,
București, 1977.
9. ^ Ion Manolescu, general. Omul de
nădejde, ediția a III-a.
10. ^ a b Stăncioiu, pg. 49
11. ^ Valea Prahovei. Sport-Turism. 1984.
12. ^ Arhivele Statului, București, A N CC
XCIII/156
ghidulturistic.ro/primarii.php?lang=ro&prim
arie=40) Arhivat (https://web.archive.org/we
b/20100329233926/http://www.ghidulturisti
c.ro/primarii.php?lang=ro&primarie=40) în
29 martie 2010, la Wayback Machine..
ghidulturistic.ro. Accesat la 9 mai 2009.
14. ^ a b c d Ședința Camerei Deputaților din 7
octombrie 2003: Victor Bercăroiu -
declarație intitulată „500 de ani de atestare
documentară a orașului Breaza, județul
Prahova” (http://www.cdep.ro/pls/steno/sten
o.stenograma?ids=5543&idm=1,05&idl=1).
cdep.ro. Accesat la 9 mai 2009.
15. ^ a b c d e Scurt istoric (http://www.primariab
reaza.ro/PAGINI/scurt_istoric.htm) Arhivat
(https://web.archive.org/web/20071208220
908/http://www.primariabreaza.ro/PAGINI/s
curt_istoric.htm) în 8 decembrie 2007, la
Wayback Machine.. primariabreaza.ro.
Accesat la 9 mai 2009.
16. ^ Lahovari, George Ioan (1898). „Breaza-
de-Sus, com. rur.” (http://www.archive.org/d
ownload/MareleDictionarGeograficAlRomi
niei/roumanie_geo_1_text.pdf) (PDF).
Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1.
București: Stab. grafic J. V. Socecu.
pp. 638–640.
17. ^ „Județul Prahova în Enciclopedia
României din 1938” (http://romaniainterbeli
ca.memoria.ro/judete/prahova/index.html).
Accesat în 11 ianuarie 2012.
18. ^ a b Breaza (http://www.ropedia.ro/romani
a/localitati/prezentare/Prahova/Breaza/)
Arhivat (https://web.archive.org/web/20090
602203443/http://www.ropedia.ro/romania/l
ocalitati/prezentare/Prahova/Breaza/) în 2
iunie 2009, la Wayback Machine..
ropedia.ro. Accesat la 10 mai 2009.
19. ^ a b Stațiunea Breaza (http://www.obiective
-turistice.ro/index.php?id_ob=2051&tt=Stati
unea%20Breaza%20localitatea%20Breaz
a,%20judetul%20Prahova). obiective-
turistice.ro. Accesat la 12 mai 2009.
20. ^ Dionisie Fotino, Istoria generală a Daciei,
tom III, Ed. Imprimeria națională, București,
1859
21. ^ a b Predeal (http://www.tourismguide.ro/ht
ml/orase/Brasov/Predeal/istoric_predeal.ph
p). tourismguide.ro. Accesat la 9 mai 2009. 31. ^ Breaza (http://www.ziarulprahova.ro/artico
22. ^ a b c d e Breaza (http://www.romturism.ro/d
etalii.php?din=destinatii&poz=83) Arhivat
(https://web.archive.org/web/20081225090
516/http://www.romturism.ro/detalii.php?din
=destinatii&poz=83) în 25 decembrie 2008,
la Wayback Machine.. romturism.ro.
Accesat la 9 mai 2009.
23. ^ Trasee - Prahova (http://www.e-calauza.r
o/index.php?afiseaza=trasee-turistice-prah 32. ^ a b Breaza (http://hartaprahova.ro/home-ro
ova). e-calauza.ro. Accesat la 10 mai 2009.
24. ^ „Conacul Brâncoveanu redat orașului!”.
Ziarul „Breaza”. 2022,12,31. Verificați
datele pentru: |date= (ajutor)
25. ^ HOTĂRÂRE nr.840 din 28 iulie 2005
privind aprobarea stemei orașului Breaza,
județul Prahova (http://www.cdep.ro/pls/legi 33. ^ a b c d Valeria și Ion Velcea, Valea
s/legis_pck.htp_act?ida=58544). cdep.ro.
Accesat la 10 mai 2009.
26. ^ a b În temeiul art. 108 din Constituția
României, republicată și în art. 10 alin. 2
din Legea nr. 102/1992 (http://www.legestar
t.ro/Hot%C4%83r%C3%A2re-nr-840-din-20
05-(MTUzNTc0).htm)[nefuncțională].
legestart.ro. Accesat la 10 mai 2009
27. ^ a b Valea Prahovei, perla Carpaților (htt
p://www.gds.ro/Life%20&%20Style/2009-01
-09/Valea+Prahovei,+perla+Carpatilor+).
Gazeta de Sud. Accesat la 9 mai 2009.
28. ^ a b c d TURISM INTERN - BALNEO -
BREAZA (http://www.ella.ro/turism/intern/ba
lneo/breaza/) Arhivat (https://web.archive.or
g/web/20090404091248/http://www.ella.ro/t
urism/intern/balneo/breaza/) în 4 aprilie
2009, la Wayback Machine.. ella.ro.
Accesat la 9 mai 2009.
29. ^ a b c d e Prahova-Orașe și stațiuni (http://w
ww.prahova.dublu.ro/orase.html).
prahova.dublu.ro. Accesat la 9 mai 2009.
30. ^ de COMARNIC, POSADA und BREAZA
Wandern und Golf (http://www.rumaenien-in
fo.at/de/reisefuehrer/Prahova-Tal/217)
Arhivat (https://web.archive.org/web/20160
228163547/http://www.rumaenien-info.at/d
e/reisefuehrer/Prahova-Tal/217) în 28
februarie 2016, la Wayback Machine..
rumaenien-info.at. Accesat la 9 mai 2009.
l~categorie-valea-prahovei~stire-37664~br
eaza~perioada-toata_arhiva.html) Arhivat
(https://web.archive.org/web/20091011024
639/http://www.ziarulprahova.ro/articol~cat
egorie-valea-prahovei~stire-37664~breaza
~perioada-toata_arhiva.html) în 11
octombrie 2009, la Wayback Machine..
Ziarul Prahova. Accesat la 22 mai 2009.
-Prahova-27-Breaza.html) Arhivat (https://w
eb.archive.org/web/20090228151905/http://
hartaprahova.ro/home-ro-Prahova-27-Brea
za.html) în 28 februarie 2009, la Wayback
Machine.. hartaprahova.ro. accesat la 12
mai 2009.
Prahovei. Editura Științifică, 1965,
București.
34. ^ Consiliul Județean Prahova -
Prezentarea situației existente (https://web.
archive.org/web/20160803124240/http://w
ww.cjph.ro/upload/files/PJGD_Cap_2__Pre
zentarea_SITUATIEI_EXISTENTE.pdf).
Consiliul Județean Prahova. Accesat la 10
mai 2009.
35. ^ ANASTASIU N, POPA M, VARBAN B
(1988) - Caiet de lucrari practice la
disciplinele Sedimentologie și Petrologie
sedimentară. Edit. Universității Bucuresti,
160pp
36. ^ Dabu Engen, lucrarea de doctorat Studiul
Micropaleontologic și Paleoecologic al
Faunelor de Foraminifere din Complexul
Marnelor de Gura Beliei, de pe Valea
Prahovei. Universitatea din București,
aprilie 2009.
37. ^ LITOLOGIA ȘI BIOSTRATIGRAFIA
CRETACICULUI INFERIOR DIN ZONA
MUNȚILOR BUCEGI (https://web.archive.o
rg/web/20210124001326/https://geoecoma
r.ro/website/publicatii/supliment2008/14.pd
f). ibiol.ro. Accesat la 20 iunie 2009.
38. ^ Stăncioiu, pg. 14
39. ^ a b c Stăncioiu, pg. 15
40. ^ a b c d e f Clima orașului Breaza (http://ww 53. ^ „Rezultatele recensământului din 2021:
w.tourismguide.ro/html/orase/Prahova/Brea
za/clima.php). tourismguide.ro. Accesat la
10 mai 2009.
41. ^ Localități Prahova (http://www.prahovatra
vel.ro/?p=p_20&sName=) Arhivat (https://w
eb.archive.org/web/20090506171223/http://
www.prahovatravel.ro/?p=p_20&sName=)
în 6 mai 2009, la Wayback Machine..
prahovatravel.ro. Accesat la 10 mai 2009.
42. ^ Municipiul Ploiești (http://www.ploiesti.ro/
breaza.php). ploiesti.ro. Accesat la 10 mai
2009.
43. ^ a b Unicat in România - Complexul de
Terapie Naturală (http://www.ultima-ora.ro/a
rchive.php?action=toDetail&article_id=144
89)[nefuncțională]. Ultima Oră. Accesat la 10
mai 2009.
44. ^ a b Stăncioiu, pg. 113 56. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale
45. ^ a b c Breaza-Sanatate (http://www.primari
abreaza.ro/PAGINI/sanatate.htm) Arhivat (ht
tps://web.archive.org/web/2007120822090
4/http://www.primariabreaza.ro/PAGINI/san
atate.htm) în 8 decembrie 2007, la
Wayback Machine.. primariabreaza.ro.
Accesat la 10 mai 2009.
46. ^ Stăncioiu, pg. 16
47. ^ 23 octombrie 2008, Carmen Negreu.
Breaza a pierdut o jumătate de parc (http://
www.ziarulprahova.ro/articol~categorie-val
ea-prahovei~stire-43297~breaza-a-pierdut-
o-jumatate-de-parc.html)[nefuncțională]. Ziarul
Prahova. Accesat la 2 mai 2009.
48. ^ Stăncioiu, pg. 17
49. ^ Stăncioiu, pg. 19
50. ^ a b c Stăncioiu, pg. 20
51. ^ „Rezultatele recensământului din 2011:
Tab8. Populația stabilă după etnie – județe,
municipii, orașe, comune” (https://www.rece
nsamantromania.ro/wp-content/uploads/20
22/02/sR_Tab_8.xls). Institutul Național de
Statistică din România. iulie 2013. Accesat
în 5 august 2013.
52. ^ „Rezultatele recensământului din 2021:
Populația rezidentă după etnie (Etnii,
Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare,
Județe, Municipii, orașe și comune)” (http
s://www.recensamantromania.ro/wp-conten
t/uploads/2023/06/Tabel-2.02.1-si-Tabel-2.0
2.2.xlsx). Institutul Național de Statistică din
România. iunie 2023. Accesat în 23 august
2023.
Populația rezidentă după religie (Religii,
Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare,
Județe, Municipii, orașe și comune*)” (http
s://www.recensamantromania.ro/wp-conten
t/uploads/2023/06/Tabel-2.04.1-si-Tabel-2.0
4.2.xlsx). Institutul Național de Statistică din
România. iunie 2023. Accesat în 23 august
2023.
54. ^ Recensământ 1992 (http://www.recensam
ant.ro/). recensamant.ro. Accesat la 11 mai
2009.
55. ^ a b Populația școlară descrește
îngrijorător (http://www.ziarulprahova.ro/arti
col~categorie-valea-prahovei~stire-41738~
breaza~perioada-toata_arhiva.html)
[nefuncțională]. Ziarul Prahova. Accesat la 19
mai 2009.
din 2020” (https://prezenta.roaep.ro/locale2
7092020/data/json/sicpv/pv/pv_ph_final.jso
n) (Json). Autoritatea Electorală
Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.
57. ^ Gheorghe Zamfir - Sunetul românesc (htt 66. ^ Mersul trenurilor: Breaza Nord (http://ww
ps://www.discogs.com/Gheorghe-Zamfir-Su w.travelnotes.ro/mersul-trenurilor/Breaza_N
netul-Rom%C3%A2nesc/release/746591 ord/) Arhivat (https://web.archive.org/web/2
3). discogs.com. Accesat la 5 martie 2015. 0090725065544/http://www.travelnotes.ro/
58. ^ Învățământ și sport (http://www.primariabr mersul-trenurilor/Breaza_Nord/) în 25 iulie
eaza.ro/PAGINI/invatamint.htm) Arhivat (htt 2009, la Wayback Machine.. travelnotes.ro.
ps://web.archive.org/web/2009072707062 Accesat la 22 mai 2009.
7/http://www.primariabreaza.ro/PAGINI/inva 67. ^ Mersul trenurilor::Nistorești (http://www.tra
tamint.htm) în 27 iulie 2009, la Wayback velnotes.ro/mersul-trenurilor/Nistoresti_hc/)
Machine.. primariabreaza.ro. Accesat la 19 Arhivat (https://web.archive.org/web/20090
mai 2009. 725065634/http://www.travelnotes.ro/mersu
59. ^ 21 de miliarde buget la Breaza (http://ww l-trenurilor/Nistoresti_hc/) în 25 iulie 2009,
w.allpress.ro/stire/06-04-09/2036700.htm). la Wayback Machine.. travelnotes.ro.
allpress.ro. Accesat la 14 mai 2009. Accesat la 22 mai 2009.
60. ^ Breaza (http://www.ziarulprahova.ro/artico 68. ^ Lavinia Marin. Nu mai negociați pe teren,
l~categorie-valea-prahovei~stire-36284~b-r am venit aici să facem sport (http://www.zf.r
-e-a-z-a.html) [nefuncțională] . Ziarul Prahova. o/afaceri-de-la-zero/nu-mai-negociati-pe-ter
Accesat la 14 mai 2009. en-am-venit-aici-sa-facem-sport-3020639/).
zf.ro. Accesat la 12 mai 2009.
61. ^ a b 30 octombrie 2003. In Breaza sunt 69. ^ CS TRICOLORUL Breaza (http://www.frfo
multe vile la vânzare (http://www.capital.ro/ tbal.ro/echipa.php?id=604). FRF. Accesat
articol/in-breaza-sunt-multe-vile-la-vanzare- la 12 mai 2009.
11359.html)[nefuncțională].capital.ro. Accesat 70. ^ CS TRICOLORUL Breaza (http://www.so
la data de 14 mai 2009. ccerway.ro/teams/romania/cs-tricolorul-brea
62. ^ Hidrojet Breaza, vândută de fisc la bucată za/)[nefuncțională]. soccerway.ro. Accesat la
și la metru pătrat (http://www.ziarulprahova. 12 mai 2009.
ro/articol~categorie-valea-prahovei~stire-6
948~hidrojet-breaza-vanduta-de-fisc-la-buc 71. ^ „RETROSPECTIVĂ: Minunea a durat un
sezon” (http://liga2.prosport.ro/special/anali
ata-si-la-metru-patrat.html)[nefuncțională]. ze/retrospectiva-minunea-a-durat-un-sezon
Ziarul Prahova. Accesat la 12 mai 2009. -6938269). ProSport. 19 august 2010.
63. ^ Hidrojet Breaza lansează o ofertă primară Accesat în 12 ianuarie 2012.
pentru vânzarea de acțiuni la Rasdaq (htt 72. ^ „Anghelache explică de ce ACSMU Poli
p://www.wall-street.ro/articol/Companii/234 Iași are drept de promovare” (http://liga2.pro
01/Hidrojet-Breaza-lanseaza-o-oferta-prima
sport.ro/seria-2/campionat/anghelache-expl
ra-pentru-vanzarea-de-actiuni-la-Rasdaq.ht ica-de-ce-acsmu-poli-iasi-are-drept-de-pro
ml). wall-street.ro. Accesat la 2 mai 2009. movare-7027708). ProSport. 23 august
64. ^ 29 mai 2008. Singurul producător de 2010. Accesat în 12 ianuarie 2012.
echipamente hidraulice, la un pas de
73. ^ Breaza - Învățământ și sport (http://www.t
faliment (http://www.evenimentul.ro/articol/s ourismguide.ro/html/orase/Prahova/Breaza/
ingurul-producator-de-echipamente-hidrauli invatamant_si_sport.php). tourismguide.ro.
ce-la-un-pas-de-faliment.html) Arhivat (http
Accesat la 9 mai 2009.
s://web.archive.org/web/20091208062850/
http://www.evenimentul.ro/articol/singurul-p 74. ^ 4 martie 2008. Brezenii au intrat la inima
roducator-de-echipamente-hidraulice-la-un- italienilor (http://www.ziarulprahova.ro/artic
pas-de-faliment.html) în 8 decembrie 2009, ol~categorie-valea-prahovei~stire-34210~b
la Wayback Machine.. Evenimentul. rezenii-au-intrat-la-inima-italienilor~perioad
Accesat la 2 mai 2009 a-toata_arhiva.html)[nefuncțională]. Ziarul
Prahova. Accesat la 22 mai 2009
65. ^ a b c d Breaza (http://valeaprahovei.net/?s
=breaza). valeaprahovei.net. Accesat la 21
mai 2009.

Bibliografie
 Ghidul Valea Prahovei - Brasov - Poiana Bv. - culoarul Rucar - Bran (http://www.blook.ro/c-4
214-t-ghidul-valea-prahovei---brasov---poiana-bv---culoarul-rucar---bran-de-colectiv.html)
[nefuncțională]. Editura House of Guides. Ediția 2007, 112 pagini.

Lectură suplimentară
Gheorghe Stanciu, Podu Vadului, Pagini de monografie, București, 2015

Legături externe
Primăria orașului Breaza (http://www.primariabreaza.ro/), site oficial

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Breaza&oldid=16079799