Clasa a IX-a A Data: 24.02.
2024
Facut de:
Jugariu Cezar-Ionut
Alexandru-Gabriel
Acidul sulfuric ( 𝐻 2❑𝑆𝑂 4 )
♦ D.P.D.V chimic, compoziție elementală
♦ Structură și compoziție
Acidul sulfuric este un oxiacid diprotic. Molecula sa este alcătuită din un atom de S, patru
atomi de O și doi atomi de H legați prin legături covalente polare simple sau duble.
• Raport atomic: H : S : O = 2 : 1 : 4
• Raport de masă: H : S : O = 1 : 16 : 32
• Compoziția procentuală: 2,05 % H; 32,65 % S; 65,3 % O.
♦ Stare naturală
Acidul sulfuric se găsește liber foarte puțin în glandele unor moluște.
Sub formă de compuși (sulfați): sulfatul de calciu (CaSO4•2H2O- gips) și sulfatul de
magneziu (MgSO4•7H2O).
♨ATENŢIE! Dizolvarea H2SO4 în apă este puternic exotermă. Pentru a evita eventualele
accidente, la diluarea unei soluţii concentrate de acid sulfuric se toarnă soluţia de acid în apă
și nu invers.
♦ Proprietăți chimice
1. Acțiunea asupra indicatorilor.
În prezența acidului sulfuric culorile celor mai utilizaţi indicatori sunt:
Indicator Culoare
turnesol roşu
Școala: Liceul Tehnologic “Ștefan cel Mare si
Șfânt”
Clasa a IX-a A Data: 24.02.2024
Facut de:
Jugariu Cezar-Ionut
Alexandru-Gabriel
metiloranj roşu
fenolftaleină incolor
2. Reacția cu metalele
Soluția de acid poate fi diluată sau
3 H2SO4 + 2 Al → 2 Al2(SO4)3 + 3 H2↑
concentrată
H2SO4 + Zn → ZnSO4+ H2↑ Soluție diluată de acid
2 H2SO4 + Zn → ZnSO4+ SO2↑ + 2 H2O Soluție concentrată de acid
H2SO4 + Fe → FeSO4+ H2↑ Soluție diluată de acid
H2SO4 + Fe → pasivare Soluție concentrată de acid
H2SO4 + Cu → nu reacționează Soluție diluată de acid
2 H2SO4 + Cu → CuSO4+ SO2↑ + 2 H2O Soluție concentrată de acid
2 H2SO4 + 2 Ag → Ag2SO4+ SO2↑ + 2 H2O Soluție concentrată de acid
•Reacția acidului sulfuric cu metalelor situate imediat după hidrogen în seria reactivității (Cu,
BI, Sb, Hg, Ag) decurge practic în două etape: reacția metalului cu acidul cu formare de oxid
și apă, urmată de transformarea oxizilor în săruri:
H2SO4 + Cu → CuO + SO2↑ + H2O (obținerea oxidului)
H2SO4 + CuO → CuSO4 + H2O (obținerea sării)
2 H2SO4 + Cu → CuSO4 + SO2↑ + 2 H2O (reacția globală)
H2SO4 + 2 Ag → Ag2O + SO2↑ + H2O (obținerea oxidului)
H2SO4 + Ag2O → Ag2SO4 + H2O (obținerea sării)
2 H2SO4 + 2 Ag → Ag2SO4+ SO2↑ + 2 H2O (reacția globală)
3. Reacția cu bazele (reacția de neutralizare)
H2SO4 + 2 NaOH → Na2SO4+ 2 H2O
H2SO4 + Ca(OH)2 → CaSO4+ 2 H2O
Școala: Liceul Tehnologic “Ștefan cel Mare si
Șfânt”
Clasa a IX-a A Data: 24.02.2024
Facut de:
Jugariu Cezar-Ionut
Alexandru-Gabriel
4. Reacția cu oxizii bazici
H2SO4 + CuO → CuSO4 + H2O
3 H2SO4 + Al2O3 → Al2(SO4)3 + 3 H2O
5. Reacția cu sărurile. Acidul sulfuric scoate din săruri acizii mai slabi, precum și acidul
clorhidric, care este volatil
H2SO4 + Na2CO3 → Na2SO4 + H2CO3 (H2O + CO2↑) carbonați
H2SO4 + 2 KNO3 → K2SO4 + 2 HNO3 azotați
3 H2SO4 + Ca3(PO4)2 → 3 CaSO4 + 2 H3PO4 fosfați
H2SO4 + FeS → FeSO4 + H2S↑ sulfuri
H2SO4 + 2 NaCl → H2CO3 + 2 HCl ↑ cloruri
5. Reacția de recunoaștere. Ionul sulfat (SO42-) poate fi identificat prin precipitare sub formă
de BaSO4:
H2SO4 + BaCl2 → 2 HCl + BaSO4↓ precipitat alb lăptos
6. Reacția cu nemetalele.
2 H2SO4 + C → H2O + CO2↑+ 2 SO2↑ reacția cu carbonul
2 H2SO4 + S → H2O + 3 SO2↑ reacția cu sulful
7. Deshidratarea substanțelor organice. Datorită caracterului higroscopic, acidul sulfuric este
catalizator la deshidratarea zaharozei:
C12H22O11 → 12 C + 11 H2O
♦In natura
• Liber și nedisociat în ioni de oxoniu sau de sulfat, acidul sulfuric este foarte rar în natură. În
atmosferă, el este format din dioxidul de sulf, care la rândul său este produs prin combustia
substanțelor conținătoare de sulf sau din erupții vulcanice. Dioxidul de sulf este oxidat de
către radicalii de hidroxil sau de către oxigen la trioxid de sulf. Cu apa, acesta formează în
Școala: Liceul Tehnologic “Ștefan cel Mare si
Șfânt”
Clasa a IX-a A Data: 24.02.2024
Facut de:
Jugariu Cezar-Ionut
Alexandru-Gabriel
final acidul sulfuric liber. Continuarea oxidării permite formarea trioxidului de sulf de către
ozon sau peroxid de hidrogen. În ploaia acidă, acidul sulfuric trece sub formă diluată (sulfat
de hidrogen sau ioni de sulfat) și ajunge pe pământ.
• De asemenea, există o cantitate mică de acid sulfuric liber și în unele izvoare vulcanice
numite solfatare.
• Spre deosebire de acidul sulfuric în sine, sărurile sale, sulfații, sunt foarte răspândiți în
natură. Există multe minerale care sunt sulfați ca și compoziție, iar printre cele mai cunoscute
sunt: gipsul (CaSO4 · 2H2O), baritina (BaSO4) , calcantitul (CuSO4 · 5H2O) și sarea
Glauber (Na2SO4 · 10 H2O).
• Acidul sulfuric se găsește în afara Pământului în atmosfera superioară a planetei Venus.
Acesta este produs prin reacția fotochimică dintre dioxidul de sulf și apa. Aici se formează
picături de ploaie care conțin acid sulfuric de concentrație până la 80 sau 85%. În straturile
mai joase, acidul se descompune datorită temperaturilor în dioxid de sulf, oxigen și apă, dar
acestea se ridică din nou și formează acid sulfuric.
• Mai recent s-a descoperit că există mari porțiuni de acid sulfuric și în suprafața înghețată a
satelitului Europa al lui Jupiter. Una dintre ipoteze este că atomii de sulf proveniți prin
erupție vulcanică au interacționat în pătura magnetică din jurul satelitului și au format acidul
sulfuric.
♦ Preparare / Obținere
• În industrie există mai multe procedee pentru obținerea acidului sulfuric; oricare ar fi însă
procedeul utilizat, întâi trebuie obținut dioxidul de sulf (prin prăjirea sulfurilor metalice, mai
rar prin arderea sulfului sau prin descompunerea ghipsului).
• Gazele sulfuroase rezultate din cuptorul de prăjire (un amestec de circa 7-10% SO2, 10%
O2, 83% N2), după ce sunt trecute prin camerele de desprăfuire (mecanice și electrice),
pentru a fi purificate de praful de cenușă antrenat din cuptor, se transformă în acid sulfuric
prin oxidarea dioxidului de sulf și adiționarea apei).
• Oxidarea dioxidului de sulf se poate face prin două metode: prin contact și cu nitroză.
a) Fabricarea acidului sulfuric prin contact. Procedeul constă în oxidarea dioxidului de sulf în
trioxid de sulf în prezența unui catalizator.
Școala: Liceul Tehnologic “Ștefan cel Mare si
Șfânt”
Clasa a IX-a A Data: 24.02.2024
Facut de:
Jugariu Cezar-Ionut
Alexandru-Gabriel
• Gazele provenite de la prăjirea piritei în amestec cu aer, după ce în prealabil au fost
desprăfuite, sunt purificate prin spălături repetate în turnuri, în contracurent cu soluții de acid
sulfuric, și uscate cu acid sulfuric concentrat; în acest mod, substanțele străine antrenate, mai
ales compușii de arsen, sunt eliminate pentru a nu împiedica acțiunea catalizatorului prin
otrăvire. După aceea, gazele sunt încălzite într-un schimbător de căldură și apoi trecute peste
catalizator (oxid de vanadiu sau oxid de fier, mai rar azbest platinat) în prezența căruia are loc
oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf de către oxigenul din aer (figura de mai jos).
Schema de fabricare a acidului sulfuric de contact:
1 - turn de spălare; 2 - filtru electric; 3 - turn de uscare; 4 - schimbătoare de căldură; 5 - sobă
de cataliză;
6 - turn de absorbție; 7 - rezervor de H2SO4 concentrat.
• În timpul catalizei, din cauza căldurii dezvoltate, temperatura se menține între 430 și 450°C.
Trioxidul de sulf format este trecut apoi prin schimbătorul de căldură, unde cedează căldura
(gazelor de prăjire care urmează să intre în soba de cataliză). De acolo trece în turnuri de
absorbție, pentru a fi absorbit în acid sulfuric concentrat.
• În modul acesta se poate obține acid sulfuric foarte concentrat (98% H2SO4), precum și
oleum (acid sulfuric anhidru, în care s-a introdus o cantitate de trioxid de sulf).
• În acest procedeu, reacția între dioxid de sulf și oxigen are loc la suprafața catalizatorului;
de aceea, el poartă numele de “procedeul prin contact”.
• Procedeul prin contact este mai simplu din punctul de vedere al reacțiilor chimice și
produce un acid sulfuric mai pur și mai concentrat (98% H2SO4) decât cel fabricat prin
procedeul cu oxizi de azot (78% H2SO4).
Școala: Liceul Tehnologic “Ștefan cel Mare si
Șfânt”
Clasa a IX-a A Data: 24.02.2024
Facut de:
Jugariu Cezar-Ionut
Alexandru-Gabriel
b) Fabricarea acidului sulfuric prin procedeul cu oxizi de azot. Oxidarea dioxidului de sulf cu
ajutorul oxizilor de azot (NO2 și N2O3) poate fi reprezentată în principiu prin următoarele
ecuații:
SO2 + NO2 → H2SO4 + NO
SO2 + N2O3 + H2O → H2SO4 + 2NI
• Prin urmare, în timpul oxidării dioxidului de sulf, oxizii de azot sunt reduși la monoxid de
azot, care, în contact cu oxigenul din aer, trece din nou în oxizi superiori. Aceasta înseamnă
că o cantitate mică de oxizi de azot ar putea transforma cantități nelimitate de dioxid de sulf
în acid sulfuric.
• În industrie, oxidarea dioxidului de sulf cu ajutorul oxizilor de azot se face în camere de
plumb sau în turnuri. Oricare ar fi instalația, gazele despărfuite intră, cu o temperatură de
300-400°C, într-un turn de denitrare (turnul Glover), căptușit cu plăci de plumb și umplut cu
materiale poros și rezistent la acțiunea acizilor (de exemplu gresie, pietre de lavă). Prin partea
superioară a turnului curge, sub formă pulverizată, o soluție de oxizi de azot în acid sulfuric,
numită “nitroză”, care se formează în ultima parte a instalației, în turnul de absorbție (turnul
Gay-Lussac). Comportamentul principal al nitrozei este sulfatul acid de nitrozil (numit și
acidul nitrozil-sulfuric), NOHSO4, care rezultă din acid sulfuric, prin înlocuirea unui atom de
hidrogen cu o grupă nitrozo.
Procesul chimic care are loc ar putea fi explicat în felul următor:
• În turnul Glover, datorită suprafeței mari a materialului din interior, contactul între nitroză
și gazele sulfuroase se face foarte bine. Temperatura gazelor fiind ridicată și în prezența
vaporilor de apă, acidul nitrozil-sulfuric este supus hidrolizei; rezultă acid sulfuric și oxizi de
azot:
2NOHSO4 + H2O 2H2SO4 + NO + NO2
care reacționează cu apa, formând acid azotos:
NO + NO2 + H2O → 2HNO2
Tot în turn, dioxidul de sulf din gazele de prăjire reacționează cu apa, formând acidul
sulfuros:
Școala: Liceul Tehnologic “Ștefan cel Mare si
Șfânt”
Clasa a IX-a A Data: 24.02.2024
Facut de:
Jugariu Cezar-Ionut
Alexandru-Gabriel
SO2 + H2O → H2SO3
Acesta reacționează cu acidul azotos și formează acid sulfuric, monoxid de azot și apă:
H2SO3 + 2HNO2 → H2SO4 + 2NO + H2O
• În același timp, din cauza temperaturii înalte se evaporă o parte din apa conținută în acid,
astfel încât în rezervorul de plumb, care se găsește la baza turnului, se adună acid sulfuric mai
concentrat (75-78%), numit acid de turn.
• Restul de gaze (70-80%, format din dioxid de sulf, aer și oxizi de azot) se ridică în partea de
sus a turnului, și răcit sub 100°C de nitroza care intră, trece în camerele de plumb (încăperi de
formă paralelipipedică, de obicei trei la număr, goale în interior, cu pereții și fundul din plăci
de plumb), unde are loc oxidarea monoxidului de azot la dioxid de azot:
2NO + O2 → 2NO2
• Acesta, în prezența apei reci introduse în camere sub formă de ploaie fină, oxidează
dioxidul de sulf la acid sulfuric:
SO2 + NO2 + H2O → H2SO4 + NO
• Acidul sulfuric format, numit acid de cameră, are o concentrație de 60-70%. El se adună în
partea inferioră a camerelor.
• Gazele care părăsesc camerele de plumb, practic, nu mai conțin dioxid de sulf, ci numai
oxizi de azot. Ele pătrund prin partea inferioară a turnului Gay-Lussac (construit de asemenea
din plăci de plumb și umplute cu material poros). Prin partea superioară curge, sub formă de
picături fine, acid sulfuric concentrat, adus din turnul Glover. Acidul absoarbe oxizii de azot,
formând sulfat acid de nitrozil:
• Sulfatul acid de nitrozil este apoi trimis în turnul Glover, unde stropește gazele ce vine de la
prăjirea piritei.
• Gazele din turnul de absorbție Gay-Lussac, formate din resturi de oxizi de azot și oxigen
care nu au intrat în reacție, sunt eliminate în atmosferă. Pentru a compensa pierderile în oxizi
de azot, în turnul de denitrare se introduce o cantitate mică de acid azotic.
• Instalația cu camere de plumb prezintă însă unele dezavantaje: concentrația mică a acidului
sulfuric obținut (65%), cantități mari de plumb ca material de instalații (de unde prețul ridicat
al instalației), aparatura ocupă spații mari și capacitatea de producție este scăzută. Din această
Școala: Liceul Tehnologic “Ștefan cel Mare si
Șfânt”
Clasa a IX-a A Data: 24.02.2024
Facut de:
Jugariu Cezar-Ionut
Alexandru-Gabriel
cauză se preferă instalații cu turnuri.
• În turnuri, reacția de oxidare a dioxidului de sulf se face cu mult mai repede decât în
camerele de de plumb și prin aceasta productivitatea și concentrația acidului este mărită.
• Instalația se compune din cinci turnuri (figura de mai jos), două de producție, similare
turnurilor Glover, unul de oxidare, în locul camerelor de plumb, și două de absorbție, similare
turnurilor Gay-Lussac. Turnul de oxidare este gol în interior.
Schema reacțiilor la fabricarea acidului sulfuric prin procedeul cu nitroză, în turnuri
• Gazele de prăjire cu conținut de SO2 intră în turnurile de producție, unde oxizii de azot
oxidează dioxidul de sulf. Cum la ieșirea din turnurile de producție (după oxidarea dioxidului
de sulf) gazele conțin mai mult NO decât NO2, ele sunt trecute în turnul de oxidare, unde
sunt oxidate până la un grad aproape de N2O3, și apoi în turnurile de absorbție, unde are loc
absorbția lor în acid sulfuric, adică formarea nitrozei. Aceasta este trimisă apoi în turnurile de
producție.
• Acidul sulfuric obținut în camerele de plumb are concentrația 65%, iar cel obținut în turnuri
este de 75%; pentru a avea o concentrație mai mare, acidul sulfuric astfel obținut trebuie
supus evaporării.
Școala: Liceul Tehnologic “Ștefan cel Mare si
Șfânt”
Clasa a IX-a A Data: 24.02.2024
Facut de:
Jugariu Cezar-Ionut
Alexandru-Gabriel
• Cea mai mare concentrație la care se poate ajunge prin încălzirea acidului sulfuric este 98%;
în practică se obține concentrarea până la 96%.
Proprietăți fizice
• Acidul sulfuric este un lichid incolor, fără miros și vâscos când este concentrat. În stare pură
cristalizează la 10,36°C.
• Se cunosc diferiți hidrați ai acidului sulfuric, de exemplu H2SO4 ⸱ H2O, care cristalizează
la 8,5°C; H2SO4 ⸱ 2H2O, care cristalizează la -38°C; H2SO4 ⸱ 4H2O, care cristalizează la -
27°C.
• Acidul de 98,2% are densitatea 1,84 și fierbe la 338°C. Dacă acidul este mai diluat, prin
încălzire distilă întâi apa până când concentrația acidului ajunge la 98,2%; tot așa, când
concentrația acidului este mai mare decât 98,2%, prin fierbere se degajă întâi SO3, până când
acidul ajunge din nou la concentrația de 98,2%. Amestecul de 98,2% acid sulfuric cu apă, în
timpul fierberii, respectiv distilării, nu își mai schimbă compoziția; el este deci un amestec
azeotrop.
• Acidul sulfuric se dizolvă în apă în orice proporție și cu degajare de foarte multă căldură (
H = -20,42 kcal/mol) datorită hidratării ionilor HSO4- și H3O+.
• Dacă se toarnă brusc acid sulfuric în apă, acesta fiind mai greu decât apa, se adună în fundul
vasului, încălzind apa din stratul imediat superior. Temperatura apei astfel încălzită se poate
ridica chiar la 100°C; vaporii de apă produși pot răbufni prin toată masa de lichid, antrenând
și împroșcând în afară picături de acid sulfuric. Din cauza energiei reacției între acidul
sulfuric și apă, nu trebuie turnat niciodată apă în acid sulfuric; pentru prepararea unor soluții
de acid sulfuric, se introduce acidul sulfuric câte puțin în apă, amestecând continuu.
• Acidul sulfuric este foarte avid de apă. Astfel, dacă o cantitate cântărită de acid sulfuric este
ținută un timp descoperită într-un pahar, masa lui crește datorită absorbției vaporilor de apă
din atmosferă. Pe această proprietate se bazează întrebuințarea acidului sulfuric ca
deshidratant (de exemplu în exsicatoare, în laborator); de asemenea, și în multe reacții
chimice se folosește acid sulfuric pentru îndepărtarea apei formate în reacție.
• Caracteristică este acțiunea acidului sulfuric asupra substanțelor organice. Dacă se toarnă
puțin acid sulfuric peste zahăr, hârtie sau lemn, aceste substanțe întâi se îngălbenesc și pe
Școala: Liceul Tehnologic “Ștefan cel Mare si
Șfânt”
Clasa a IX-a A Data: 24.02.2024
Facut de:
Jugariu Cezar-Ionut
Alexandru-Gabriel
urmă se înnegresc. Acidul sulfuric scoate hidrogenul și oxigenul din substanțele organice
pentru a forma apă, și în modul acesta carbonul rămâne liber, colorând restul substanțelor în
negru:
Deoarece substanțele organice sunt distruse prin acțiunea acidului sulfuric, este necesară
multă atenție la manipularea lui.
♦ Utilizări
• Acidul sulfuric este unul din cele mai importante produse din întreaga industrie chimică;
aproape că nu există nicio ramură a economiei naționale, unde, într-o măsură mai mare sau
mai mică, direct sau indirect, să nu se utilizeze acidul sulfuric. Astfel, acidul sulfuric este
întrebuințat la fabricarea multor acizi precum: acidul clorhidric, acidul azotic, acidul
carbonic, acidul fosforic, la fabricarea unor explozivi, a celuloidului și a unor coloranți (în
amestec cu acid azotic), la fabricarea uleiurilor tehnice pentru industria textilă și tăbăcărie, la
fabricarea unor insecticide, la rafinarea unor produse petroliere (benzine, petrol lampant,
uleiuri etc.), la decaparea metalelor.
• Trebuie menționat rolul important al acidului sulfuric la fabricarea îngrășămintelor agricole,
mai ales a sulfatului de amoniu și a superfosfaților. Pentru prepararea superfosfaților se
consumă aproape jumătate din producția mondială de acid sulfuric.
• Acidul sulfuric se folosește și la fabricarea sărurilor sale - sulfații.
Școala: Liceul Tehnologic “Ștefan cel Mare si
Șfânt”
