Sunteți pe pagina 1din 6

”Tema pentru acasă” N.

Dabija
M.Ulmu

• ”Ulmu era un tânăr de douăzeci și cinci de ani, de o statură zveltă


și elegantă, cu un chip palid, încadrat de niște plete negre ce i se
revărsau bogat pe umeri, luminat de doi ochi căprui, pe care
oboseala lecturii îi făcea parcă mai adânci și a căror tristeţe
contrasta cu zâmbetul ironic abia schiţat în colţul buzelor,
zâmbet care-l însoţea pretutindeni…”

• ”... pletele lungi și negre ca de cărbune.”

• ”Eminescu rămase, învingător, deasupra tablei din clasa lor.”

• ” El, care – la sfatul părinţilor săi – s-a străduit mereu să ie bun,


onest, corect cu toată lumea și să se ţină cât mai departe de
politică.”

• ”Mihai Ulmu compară viaţa lui cu o ceașcă spartă sperând”

• ”La Universitatea din Iași studiase aprofundat latina, greaca


veche, sanscrita. Îi plăceau limbile antice. I se păruse mai
interesant să discute cu morţii decât cu viii.”

• ”Maria devenise pentru el un izvor nemărturisit de forţă, de


rezistenţă, de tărie.”

• „Eu trebuie să ies de aici, le spune el tuturor. Soţia mea urmează


să nască. Doresc ca pruncul nostru să vină pe lume liber.”

• ” — E copilul nostru, Maria. E pruncul meu și al tău. El s-a născut


liber. E om liber, născut dintr-o mamă liberă și un tată liber.”

• ”... în clasa întâi Mihai știa deja cum se înfășoară un bandaj, în


clasa a doua putea să aplice lipitori, în alte clase a învăţat cum să
așeze osul după o luxaţie, cum se arde cu ierul înierbântat locul
infectat al unei răni, cum se pune o mână în ghips.”

• ” Era prima zi de libertate și ar i vrut să o împartă cu Maria.”


• ” — Eu credeam că suferinţele mari te dezgustă de viaţă. Dar ele
te fac s-o iubești și mai mult.”

• „N-am fost cu mine însumi atâta timp. Am lipsit parcă o veșnicie


din amintirile mele.”

M.Răzeșu

• ”Era o fată zveltă, năltuţă, cu gâţe negre lungi, ochi albăstrui-verzui,


frunte luminoasă și pomeţi mereu înlăcăraţi. Să i avut ea acel curaj
nebun de a-l i înfruntat pe mai-marele lumii?!”

• ”măicuţa Maria Mare, așa-i spuneau sătenii, pentru a o deosebi


de Maria Mică, fica ei”

• ”... era o fiinţă matură, care știe ce vrea, care nu pune nimic la
îndoială.”

• ” Înaltă și zveltă, cu ochi verzi-albăstrui ca cerul... cu sprâncenele


parcă mereu arcuite a mirare, cu gene lungi de iarbă moale și
dinţi albi ca de fildeș, cu ten de lapte... femeia din vise.”

• ”Mlădioasă, ca o răchită care se hârjonește cu vântul, zvânturată


ca o căprioară; cu pielea ca o chiparoasă; gingașă ca o loare-de-
colţ crescută pe crestele munților…”

• ” Totul e în ea desăvârșit: și trupul 134 ei graţios, și umerii, și


pieptul, și zâmbetul, și buzele, și ochii, și pieptănătura, și rochia ei
sobră, și bluza...”

• ” Îi plăcea să gătească. Maică-sa o învăţase de mică să prepare


borșuri, plăcinte, tocăniţe, sarmale, cum îi stă bine unei viitoare
gospodine.”

DRAGOSTE

• ” ... dacă ar i să scoţi din Biblie câteva întâmplări, niște psalmi,


unele ile și chiar pe unii profeţi cu cărţile lor, ea tot Biblie rămâne;
dar dacă scoţi din ea Iubirea, aceasta devine o carte oarecare…”
• ” Tristeţea din dragoste e cea mai frumoasă tristeţe din lume…”

• ” Dragostea te ajută să deschizi poarta înţelegerii lucrurilor, a


oamenilor, a lumii, a propriilor sentimente. Dar și-n lumină poate
i întuneric, precum și-n tristeţe poate i bucurie. O bucurie te
poate înălţa, dar te și poate înfrânge. Adevărata iubire e cea
care-ţi dăruiește aripi…”

• ” Cine airmă că iubește omenirea fără a i iubit măcar pe cineva


din această omenire minte…”

• ” Căsătoriile fericite nu au istorie. Dacă Romeo și Julieta ar i fost


fericiţi, n-ar i știut nimeni de ei.”

• ” ... iubirea reciprocă e o raritate, ca o floare de mac în mijlocul


unui lan de grâu... Un om trebuie iubit pentru ce este, nu pentru
ce ne-ar plăcea să credem că este…”

• ” Dragostea este duhul care se împrăștie în materie pentru a o


însufleţi, a o spiritualiza, ca să capete și ea, astfel, proprietatea
de a iubi…”

• ” Fiinţele lor se amestecară: el era ea, ea era el, iar lumea erau
ei.”

• ” ...doar ei doi mai rămăseseră pe lume, contopiţi într-un singur


sărut.„

• ” Numai un om care iubește cu adevărat e capabil de acea jertfire


de sine care de multe ori nu ţine de raţiune și nu cunoaște limite.”

• ” Rimam „iubire” numai cu „cimitire”…”

• „…Iubirea ce-o port face să mă simt liber chiar și închis.”

LIBERTATE

• ” Au deprins multe în anii lor de școală. Dar cel mai important e


faptul că au învăţat să gândească. Ca să poată i ei înșiși.”

• ” ... nu există pe lume lucru mai scump, mai sfânt și mai fără de
preţ ca libertatea.”
• ” — Cât voi i cu tine, voi i liberă, fericită, voi i eu însămi… Pentru
mine acasă e acolo unde te afli tu…”

• ”Trebuie să ii orb de tot ca să nu vezi că omul se sufocă de prea


multă libertate.”

???

• „Mai scurt, mai scurt, până când rămâne din mulţimea de


cuvinte, din nesfârșirea de fraze – o singură silabă, care spune
totul”

• „…A i om în viaţă e o artă sau un destin?!”

• „Începe să ne bucure moartea noastră”

• ” — Ceea ce fac eu e o crimă la adresa clasei muncitoare.”

• „Cine fură o dată e fur totdeauna”

• ”Criminalii de drept comun erau „haita de lupi”

• ” — Trăiască munca ce n-are sfârșit! Jos trândăveala!”

• ” Temniţa este cea care ne ajută să vă izbăvim de lene, de


indisciplină, de truie și de tot ce-l face pe om neom. Ea devine un
teren ideal de stârpire a răului”

• „Păcat că morţii nu pot auzi cât de solemn îi petrecem pe ultimul


lor drum. S-ar bucura și ei, sărmanii…”

• ”Scrisul vostru ce decide?! Pe cine pune el la carceră, pe cine-l


scoate, cui dăruie viaţă sau cui dăruie moarte?”

• ”Doar așa vom putea îndrepta lumea. Cu târnăcopul, lopata și


hârleţul. Munca a prefăcut maimuţa în om.”

• ”El ţinea să lase ocnașilor săi impresia de lup uman, care avea în
grijă niște oi inumane.”
• ” — Omul va ieși de aici înnoit spiritual, concluziona Kudreavţev,
abia după ce-și va trăi toată frica.”

• ”... frica era un alt sinonim al vieţii.”

• ” Când pleci undeva, să nu te uiţi în urmă.”

• „Dacă mai faci un pas – te împușc”

• ”Femeile frumoase trebuie să pășească fără să atingă pământul.


Ele n-au dreptul la vânătăi ”

• „Câteva mii de ani trăiţi zadarnic, recuperaţi de o secundă”

• ” Cum e posibil, se întrebă de multe ori Mihai, ca oamenii să ie,


conform unui grafic dinainte stabilit, o zi – îngeri, și o zi – diavoli,
o zi – apostoli ai binelui, și o zi – apostoli ai răului?!”

• ” — Munca l-a creat pe om, afirmă învăţătorii noștri. Trăiți-vă


fiecare zi ca și cum ar i ultima, cum zicea Marc Aureliu. Munciţi
azi ca și cum mâine nu veţi mai fi.”

• ” Descoperea, surprins, cu iecare clipă trăită că ele, cărţile,


niciodată nu seamănă cu viaţa adevărată. Că acestea fac din
niște adevăruri vii niște adevăruri moarte.”

• ”... bucuria de a răsfoi cărţile și tristeţea de a privi lumea prin


geamurile sălilor de lectură.”

• ”Unicul lucru despre care nu știm nimic e paradisul. Infernul l-am


cunoscut deja, la Kolâma.”

• ” Trebuie să ii orb de tot ca să nu vezi că omul se sufocă de prea


multă libertate.”

• ”... numai o femeie ar i putut i capabilă de un atare sacriiciu, dar


– nu pentru Cel de Sus, care i-ar i dăruit în schimb viaţă veșnică, ci
pentru un muritor, cu slăbiciunile și calităţile lui, care nu putea
să-i dăruiască nimic altceva decât dragostea sa de om.”

• „Oamenii nu vor reuși de tot să se extermine, cât oameni se vor


mai naște încă pe pământ…”
• „Merită să-ţi trăiești viaţa pentru o clipă ca asta”

• ” Noi vom face din pâine un mijloc de tortură. Iar mai exact – din
lipsa ei. Foamea va i o armă de luptă a proletariatului.”

• ” Nu mai ești om, ești număr”

• ”. Moartea, dragul meu, trebuie s-o meriţi. Nu iecare om are


drept la moarte.”

• ” A omorî, băiete, e o artă”

• ” Zbârciturile suletului nu se văd”

• ” Numai așa, iind laolaltă, fremătând unul lângă celălalt, unul


pentru celălalt, copacii ca și oamenii – nu vor putea i niciodată
îngenuncheaţi, frânţi de tot și nicio vântoasă din lume, oricât de
puternică ar i aceasta, nu-i va putea smulge din rădăcinile lor
adânci și puternice decât cu tot cu planetă.”

S-ar putea să vă placă și