1.

COLONIZAREAGREACA
SUBIECTUL I (24 Puncte)
Studiazi sursele A 9i B 9i realizeazi sarcinile propuse.
SURSAA. ,,Afla!i cd cea mai mare parte din Creta se pregitegte sd fundeze o colonie. Cnosienii sunt insdrcinati
cu executarea acesteiintreprinderi; iar oragul Cnossos m-a delegat pe mine gi pe alli noud cetdfeni sd alegem legile
ce ne-or pldcea, fie dintre ale noastre, fie dintre cele strdine, numai sd le gdsim mai bune, fird a ne preocupa cd sunt
strdine." (Platon, Legile)
SURSA B. ,,CAnd, in sf6rgit, cu greu gi dupd multi zdbavi, linigtea s-a intins temeinic in Elada gi s-au potolit fr6-
mAntdrile, atunci au trimis coloni in afard. Atenienii au colonizat lonia gi multe insule; dorienii ltalia, mare parte din
Sicilia 9i unele regiuni din Elada. Dar toate acestea s-au fdcut dupd Rdzboiul Troiei. In vremea asta Elada se face
tot mai puternici gi adund prisos de bogSlii mai mult chiar decit inainte; in multe pi(i, din pricina sporirii veniturilor,
se agazd tiranii in locul dinastiilor ereditare cu privilegii determinate; elenii construiesc cordbii 9i-9i indreaptd tot mai
mult activitatea spre mare [...]. Cdnd elenii au inceput a cdlitori pe mare mai mult, corintienii, posed6nd floti, au
distrus pirateria, au deschis pia!5 9i spre api gi spre uscat gi avuliile s-au adunat la ei mai mull;' (Tucidide, Rdzboiul
peloponeziac)
1. ldentificd in surse teritoriile colonizate de atenieni gi dorieni. (0 1 2)

2. Explici termenul colonizare. (0 1 2 3)

3. Descrie gi explicd, inbaza surselor, procesulintemeierii unei noi colonii. (0 1 2 3 4 5)

+. Oetermini interdependenfa dintre ramurile economice care s-au dezvoltat in Grecia si colonizare. (0 1 2 3 4 5 6 7)

5. Exprimd-li argumentat opinii cu privire la importanfa colonizdrii pentru greci. (0 1 2 3 4 5 6 7)

SUBIECTUL al ll-lea (22 puncte)

Studiazi SURSA 9i realizeazi sarcinile propuse.
,,Noi traducem prin colonizare un cuv6nt grecesc al cirui sens adevirat este ,,emigrare". Aceastd terminologie
improprie riscd sd acopere diferenlele radicale care separd cele doud fenomene, in timpurile moderne, cuv6ntul co-
lonizare e folosit c6nd un stat mai puternic pune stipdnire pe un teritoriu mai mult sau mai pulin indepdrtat, ai cdrui
locuitori sdnt considerali cd apa(in unei civilizalii inferioare gi care se supun cuceritorului ldrd a cipdta dreptul de
cetdlenie, in timp ce colonigtii, indiferent daci se instaleazd in mod provizoriu sau definitiv, igi pdstreazi, odatd cu
nalionalitatea, drepturile gi indatoririle fali de patria-mamd. (...) Aproape toate aceste cetdli treceau atunci printr-o
crizi de cregtere, care afecta regimul lor politic gi social, precum gi economia. Aproape pretutindeni, monarhi au
l|sat locul unei aristocralii, ale c6rei domenii cresc datoritd peticelor de pdm6nt pe care micii proprietari, coplegili
de datorii, sint obligali si le cedeze; acestor dezmogtenifi, in numdr din ce in ce mai mare, cirora nici comer[ul,
nici megtegugurile (de abia ndscute) nu le ofereau un mijloc de trai, li s-au addugat invingii din luptele interne care
mistuiau numeroase state. Tuturor acestor nemulfumili dintr-o lard cu puline resurse naturale nu le rimAne altceva
de fdcut decdt sd se expatrieze. Aceasta este cauza principald a colonizirii grecegti, in loc sd meargi fiecare si-gi
incerce singur norocul, ei cer cetdlilor si le dea un conducdtor 9i sd le fixez e o destinalie. (...)
Oracolul din Delfi, consultat in conformitate cu prescripliile rituale, indicd emigranlilor incotro sd se indrepte. Cu
ocazia plecirii unei expedi{ii 9i a conducdtorului ei- care va fi giintemeietorul coloniei- se celebra o ceremonie
oficiald. Ajungi la destina{ie, colonigtii nu s-au limitat la construirea oraguluiin care aveau si locuiasc6, ci au instalat
acolo 9i divinitSlile aduse cu ei din patria-mam6. Noua cetate igi organiza o viati proprie, independentd de metro-

t2 a Alina FELEA, Adian DOLGHI

pole, cu care nu maiintretinea decat raporturidiplomatice. Colonia era un stat nou, care se conducea singur, bdtea
monedi, incheia tratate gi pornea rdzboaie din proprie iniliativi, uneori chiarimpotriva metropolei, intrefinea raporturi
bune sau proaste cu indigenii, ficea come( cu ei sau ii aducea ln stare de sclavie, dup6 bunul sdu plac 9i fdri si
ceari pirerea metropolei |' (Dictionnaire de ta civitisation grecque. Fernand Hazan Edbun Paris, 1966; Encictopedia
civilizaliei grecegti. Bucuregti : Editura Meridiane, 1 97 0).
1. ldentifici diferenfa dintre emigrare gi colonizare, conform sursei. (0 1 2)

2. Numegte doud cauze ale colonizdriigrecegti. (012)

3. Caracterizeazd relafia colonieicu metropola. (0 1 2 3 4 5)

4. Determind persoanele care alegeau (sau trebuiau) sd pdriseasci oragul-mamd gi explicd modulde alegere a
direcfiei de colonizare. (0 1 2 3 4 5 6 7)

5. Apreciazd rolul libertd{ii de a se autoguverna pentru dezvoltarea noii colonii. (0 I 2 3 4 5 6)

SUBIECTUL al lll-lea (19 puncte)

harta s jyealizeazi
i\: irgli,
)
:p""qli

Ponfus Eaxinas rJ

-.----"-")
Hippo-Ieqlys

5ln secolele X.VIIIiHr. ]'r,o- r:t---

N-\ ".-i
I

'::, i in secolele VIILVI t Hr.

Teritoriul Greciei ln sec. VIII l.Hr.
(O Atena - Metropole grecegti
o - Colonii aheene
e - ColoniLi doriene
o - Colonii ioniene
.......,.Ciilecomercialealegreciior I ."" 50 01i '..300 km
1. ldentifici pe harti direcliile colonizirii grecegti. Argumenteazd cu trimitere la harti gi cunogtinlele anterioare. (0 1

234567)

2. Formuleazd o consecin[d a impactuluicolonizdriiasupra teritoriilorgipopoarelorvecine. (01234567)

13
3. Elaboreaz6inbaza ha$i 9i a cunogtinfelor oblinute anterior o concluzie referitoare la consecinteb eryure ab
colonizdrii grecegti. (0 1 23 4 5)

SUBIECTUL al lV-lea (35 de Puncte)

Studiazi sursele A-C.
SURSAA. ,,Cetatea, c6t se va putea, va fi situatd ?n centrul finutului 9i pentru vatra ei se va alege un loc care st reueact
toate inlesnirile cerute de un orag t...1. Dupi ce se va ridica chiar in centrul oragului un loc numit cetdfuie, care se va inuirrui al
ziduri [...], se va imp6(i cetatea, impreuni cu teritoriul ei, in douisprezece sectoare, fic6nd mai mici pe cele crr pfi*r md hln
gi mai mari pe cele cu teren mai rdu." (Platon, Legile)
' SURSA B. ,,La poalele muntelui Haemus [Balcani], afldm un orag ciruia i se spunea Mesembria, l6ngi pdn6ril facfor 9i
al ge[ilor. L-au colonizat calcedonienii 9i megarienii, pe vremea expediliei lui Darius impotriva scifilor [...] Callatis e# o craonb a
heiaileolilor, intemeiati in urma unui rdspuns dat de oracol [,..]. Cetatea Tomis a fost colonizatd de milesieni. in junl d bcuiesc
scifi. Vine oragul lstros, care-gi trage numele de la fluviul (aflat acolo). A fost intemeiat de milesieni pe vremea c6nd oqtiea bar-
baiilor scili a tiecut in Asia, ca sd-i urmireascd pe cimerienii care trecuserd Bosforul." (Pseudo-Skymnos, Descierea ffiului)
SURSA C. ,,in privinla celor necesare viefii, finuturile pontice ne dau vite 9i sclavi in numdr foarte mare 9i de o cditate nErtu-
risiti de toli ca excelenti. Dintre articolele de lux, ne procurd din belgug miere, cear6, pegte sdrat. Tn schimb, primesc &t prisosul
regiunilor noastre ulei gi tot felul de vinuri; cu gr6u fac come(; uneori ddndu-ne la vreme cuvenitd, alteori lu6nd de la nci.' (Pctfibiu,
lstorii)
tJtilizeazd sursele gi cunogtin[ele ob{inute anterior pentru a redacta, intr-o paginS, un eseu la tema:
Marea colonizare greacd: necesitatea practicd gi importanla istoricd
in textultiu:
formuleazd argumente relevante (cel pu[in trei), corecte amplaseazd in timp gi spatiu evenimentey' proces€/
din punct de vedere gtiinfiflc, pentru a-li susline opinia fenomene istorice (0 1 23 4)
referitoare la tema propusi; (0 1 2 3 4 5 67 8 9 10) incadreazi o personalitate istoricn (0 1 2)
formuleazd relalii de cauzd-efect (cel pulin doud); (0 1 2 3 expune ideile in baza unui plan logic care si lrdrdi intro-
45678910) ducere, cuprins, concluzie; (0 1 2 3 4 5 6 7)
integreazd critic informaliile din sursele propuse; (0 1 ulilizeazd corect limbajul istoric. (0 1 2)
23 4)

t4 a AlinaFELil,/dgtDOLGHI