Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.4 Normativele (regulile) pentru unele procese tehnologice sau grupele acestora în
domeniul aplicării prezentelor Reguli se aprobă de către Organul de securitate industrială.
1.5 Toate genurile de activitate, ce ţin de proiectare, montare, lucrări de reglare şi punere în
funcţiune, exploatare, elaborarea (revizuirea) regulamentelor tehnologice, documentaţiei tehnico-
normative şi tehnologice, elaborarea proceselor, repararea obiectelor indicate în 1.1, pregătirea
cadrelor, expertiza securităţii, efectuată pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv pentru agenţii
economici străini, precum şi elaborarea documentaţiei de proiect şi tehnologice pentru fabricarea
utilajelor, armăturii pentru conducte, aparatajului, altor dispozitive şi elemente, precum şi
producerea (fabricarea) acestora pentru obiectele indicate, pot fi efectuate doar în cazul deţinerii
autorizaţiei tehnice, eliberate de Organul de securitate industrială perfectate în modul stabilit în
strictă conformitate cu condiţiile de acţiune stipulate în autorizaţia tehnică.
1
NRS 35-05-43:2002
Autorizaţia pentru producerea şi utilizarea mijloacelor de protecţie a utilajului (supape de
siguranţă, dispozitive de siguranţă cu membrană), precum şi a tuturor elementelor incluse în
sistemele de protecţie automată antiavarie, se eliberează de către Organul de securitate industrială.
1.9 Prevederile prezentelor Reguli, altor acte normative, care acţionează în desfăşurarea
acestora şi se referă la utilajele, armătura conductelor, mijloacele de protecţie, mijloacele de măsură
şi control, comandă, comunicaţii şi automatizare, alte articole, sînt obligatorii în procesul elaborării,
fabricării, precum şi certificării acestor utilaje şi articole.
1.13 Atestării şi/sau verificării cunoştinţelor (în continuare – atestarea, cu excepţia cazurilor,
cînd este necesar de a separa aceste două proceduri) sînt supuşi:
a) personalul tehnic şi tehnico-ingineresc al întreprinderilor, indiferent de forma juridică de
organizare şi proprietate, inclusiv întreprinzătorii individuali, care efectuează lucrări de construcţie,
exploatare, conservare şi lichidare a obiectului industrial periculos, precum şi lucrări de proiectare,
fabricare, montare, reglare, reparaţie, revizie tehnică, reconstrucţie şi exploatare a instalaţiilor
tehnice pentru obiectele industriale periculoase;
b) personalul organizaţiilor de proiectare şi altor organizaţii, care elaborează documente
referitor la exploatarea obiectului industrial periculos;
c) conducătorii, lectorii şi maiştrii instruirii în producţie ai instituţiilor de învăţămînt
profesional, Centrelor de instruire, care efectuează instruirea personalului în domeniul securităţii
industriale, supuse controlului Organului de securitate industrială.
2
NRS 35-05-43:2002
1.14 Conducătorii şi specialiştii întreprinderii sînt obligaţi să treacă periodic instruirea şi
atestarea în termenele stabilite de Regulile de securitate, dar nu mai rar de o dată în trei ani,
atestarea muncitorilor – nu mai rar de o dată în 12 luni, conform cerinţelor RG 35-01-31.
2 REFERINŢE
3 TERMINOLOGIE
4 PRINCIPII GENERALE
4.4 În cazul cînd în aparatajul tehnologic există substanţe nocive sau este posibilă formarea
acestora proprietarul întreprinderii elaborează măsurile necesare de protecţie a personalului contra
acţiunii acestor substanţe în timpul exploziilor, incendiilor şi altor avarii.
4.8 Pentru producţii şi unele procese tehnologice, ce ţin de recepţia, prelucrarea şi utilizarea
substanţelor explozive condensate (SE) în fază lichidă sau solidă, măsurile privind protecţia contra
exploziilor şi de prevenire a exploziilor se elaborează conform documentelor normative
corespunzătoare.
4.9 Întreprinderea este obligată de a înştiinţa în termen, pînă la începutul lucrărilor, Organul
de securitate industrială despre intenţia unei noi construcţii, reconstrucţii sau modificării
preconizate a schemei tehnologice.
Organul de securitate industrială, după ce a fost înştiinţat, organizează supravegherea
preventivă şi controlul asupra executării acestor lucrări.
4.10 Pentru producţiile care includ blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de categoria
I-a, executarea lucrărilor experimentale privind perfecţionarea proceselor tehnologice noi sau a unor
etape ale acestora, pentru încercarea modelelor cap de serie ale utilajului nou elaborat, testarea
mijloacelor experimentale şi mijloacelor de automatizare se perfectează prin dispoziţie specială a
Organului de securitate industrială.
4
NRS 35-05-43:2002
4.11 Pentru fiecare obiect cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate, ţinînd cont de
particularităţile tehnologice şi alte particularităţi specifice, se elaborează de către întreprindere
planul de localizare şi lichidare a situaţiilor de avarie (PLSA), în care sînt preconizate acţiunile
personalului pentru localizarea şi lichidarea situaţiilor de avarie şi prevenirea avariilor, iar în cazul
declanşării acestora – de localizare şi reducere maximă a gravităţii consecinţelor, precum şi
sistemele şi mijloacele tehnice, utilizate în această împrejurare.
Planurile de localizare şi lichidare a situaţiilor de avarie se întocmesc în conformitate cu
prevederile directivelor Organului de securitate industrială.
4.13 Cazurile accidentelor de muncă, avariilor, care s-au produs la obiectele supuse
controlului Organului de securitate industrială, urmează a fi examinate şi înregistrate, conform
RG 35-01-36; PG 35-05-54.
4.14 Personalul, care are atribuţie la exploatarea obiectelor industriale periculoase, precum
şi personalul serviciilor de salvgazişti şi de salvare în caz de avarie trebuie să fie supus trierii
profesionale cu examenul medical obligatoriu şi testării psihologice a aptitudinilor profesionale
conform cerinţelor RG 35-01-31.
4.18 Pentru producţiile care includ blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de categoria
I-a şi a II-a trebuie să fie elaborate măsuri de prevenire a intervenţiei străine nesancţionate în
desfăşurarea proceselor tehnologice şi de contracarare a manifestărilor teroriste.
5.1 Pentru fiecare sistem tehnologic trebuie să fie preconizate măsuri de reducere maximă a
pericolului de deflagraţie a blocurilor tehnologice integrate în acest sistem:
- prevenirea exploziilor şi incendiilor în interiorul utilajului tehnologic;
- protecţia utilajului tehnologic contra deteriorării şi limitarea maximă a degajării substanţelor
combustibile în atmosferă în timpul deermetizării în caz de avarie;
- excluderea posibilităţii exploziilor şi incendiilor în spaţiul clădirilor de producţie,
construcţiilor şi instalaţiilor exterioare;
- reducerea gravităţii consecinţelor exploziilor şi incendiilor în spaţiul clădirilor de producţie,
construcţiilor şi instalaţiilor exterioare.
5.3 Pentru fiecare proces tehnologic se stabileşte totalitatea valorilor critice ale parametrilor.
Intervalul admisibil de variaţie a parametrilor se stabileşte ţinînd cont de caracteristicile procesului
tehnologic. Caracteristicile tehnice ale sistemului de comandă şi protecţie automată antiavarie
(PAA) trebuie să corespundă vitezei de variaţie a valorilor parametrilor procesului în intervalul
necesar (clasa de precizie a aparatelor, gradul de inerţie a sistemelor de măsură, gama de măsurări,
etc.).
5.4 Metodele şi mijloacele care exclud depăşirea de către parametri a limitelor stabilite se
stabilesc în informaţia iniţială pentru proiectare, documentaţia de proiect şi regulamentul
tehnologic.
5.4.1 Condiţiile de efectuare fără pericol de deflagraţie şi incendiu a unui proces tehnologic
sau a etapelor acestuia sînt asigurate prin:
a) selectarea raţională a componentelor care interacţionează, avînd în vedere condiţiile de
reducere maximă sau excludere a formării amestecurilor sau produselor cu pericol de deflagraţie şi
inflamabilitate (se stabileşte de către elaboratorul procesului);
b) selectarea regimurilor raţionale de dozare a componentelor prin prevenirea posibilităţii
abaterii proporţiilor acestora de la valorile reglementate şi formării concentraţiilor cu pericol de
deflagraţie în sistem (se stabileşte de către elaboratorul proiectului);
c) introducerea în mediul tehnologic în caz de necesitate, stabilită de către elaboratorul
mediului, de substanţe suplimentare, ţinînd cont de condiţiile fizico-chimice ale procesului: diluanţi
– flegmatizatori inerţi, substanţe, care generează formarea diluanţilor inerţi sau care împiedică
formarea amestecurilor cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate (se stabileşte de către
elaboratorul procesului);
d) selectarea raţională a caracteristicilor hidrodinamice ale procesului (metodelor şi regimului
de deplasare a mediului şi de amestecare a componentelor, presiunii şi vitezei fluxului) şi
caracteristicilor schimbului de căldură (presiunii termice, coeficientului de transmisie termică,
suprafeţei schimbului de căldură etc.), precum şi parametrilor geometrici ai aparatelor etc. (se
stabileşte de către elaboratorii procesului şi proiectului);
e) aplicarea componentelor în faza, care împiedică sau exclude formarea amestecului cu
pericol de deflagraţie (se stabileşte de către elaboratorul procesului);
f) selectarea valorilor parametrilor stării mediului tehnologic (compoziţiei, presiunii,
temperaturii), care reduc pericolul de deflagraţie şi inflamabilitate al acestuia (se stabileşte de către
elaboratorul procesului);
g) alimentarea sigură cu energie (se stabileşte de către elaboratorul proiectului).
5.6 Instalaţiile tehnologice (utilajele, conductele, aparatele, liniile tehnologice etc.), în care
în cazul abaterilor de la regimul reglementat de efectuare a procesului tehnologic este posibilă
formarea amestecurilor deflagrante şi inflamabile, se asigură cu sisteme de debitare a gazelor inerte,
adaosurilor flegmatizatoare sau alte mijloace tehnice, care previn formarea amestecurilor
deflagrante şi inflamabile sau posibilitatea exploziei acestora în prezenţa sursei de iniţiere.
Sistemele de debitare a gazelor inerte şi adaosurilor flegmatizatoare se dirijează de la distanţă
(manual sau automat) în dependenţă de particularităţile efectuării procesului tehnologic.
Pentru producţiile, care au în componenţa lor blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie
de categoria I-a şi II-a, se prevede acţionarea automată a debitului mediilor inerte; pentru
producţiile cu blocuri tehnologice de categoria a III-a – acţionarea de la distanţă, nu automată, iar la
Qp ≤ 10 se admite acţionarea manuală locală.
5.8 Cantitatea gazelor inerte pentru fiecare obiect tehnologic şi sistemul de transportare a
acestora se selectează ţinînd cont de particularităţile funcţionării sistemului tehnologic,
simultaneităţii încărcării şi se stabilesc conform proiectului. Parametrii mediului inert se stabilesc,
avînd în vedere condiţiile asigurării securităţii antideflagrante a procesului tehnologic.
8
NRS 35-05-43:2002
bazată pe valorile maxime admisibile reglementate ale parametrilor, determinate prin însuşirile
substanţelor care se manipulează şi caracterul procesului.
5.12 Pentru sistemele de protecţie automată antiavarie a obiectelor care includ blocuri
tehnologice cu pericol de deflagraţie de categoria I-a şi a II-a se preconizează utilizarea tehnicii cu
microprocesoare şi de calcul, iar pentru obiectele cu blocuri cu pericol de deflagraţie de categoria a
III-a este suficientă utilizarea tehnicii cu microprocesoare.
5.13 Obiectele tehnologice cu procese periodice, care includ blocuri tehnologice cu pericol
de deflagraţie de categoria I-a, se dotează cu sisteme de control, comandă şi protecţie antiavarie
pentru demarare şi ieşire din regimul de lucru şi staţionare reglementat.
5.14 Stabilitatea energetică a sistemului tehnologic, care, ţinînd cont de categoria pericolului
de deflagraţie a blocurilor integrate în acest sistem, particularităţile procesului tehnologic, se asigură
prin selectarea schemei raţionale de alimentare cu energie, numărul surselor de alimentare cu
energie (principale şi de rezervă), fiabilitatea acestora, trebuie să excludă posibilitatea:
a) dereglării etanşeităţii sistemului (deermetizării asamblărilor mobile, defecţiunii utilajului
cauzate de creşterea presiunii etc.);
b) formării amestecului deflagrant în sistem (din contul creşterii duratei de aflare a
produselor în zona de reacţie, dereglării raportului de debitare a produselor în această zonă,
desfăşurării proceselor nedirijate etc.).
Parametrii care caracterizează stabilitatea energetică a procesului tehnologic, mijloacele şi
metodele de asigurare a acestei stabilităţi se determină la elaborarea procesului şi se reglementează.
5.16 Sistemele tehnologice cu mediu exploziv, în care este imposibilă excluderea surselor cu
pericol de aprindere, trebuie să fie dotate cu mijloace de prevenire a exploziilor şi protecţie a
utilajelor şi conductelor contra deteriorărilor (dispozitive de siguranţă cu membrană, supape de
explozie, sisteme de flegmatizare cu gaze inerte, mijloace de localizare a focului etc.)
5.20 Pentru sistemele tehnologice la etapele ce ţin de aplicarea substanţelor solide care
formează prafuri şi dispersii, se preconizează măsuri şi mijloace, care reduc la maxim pătrunderea
prafului inflamabil în atmosfera încăperii (zonei de lucru), instalaţiile exterioare şi acumularea
acestuia în utilaje şi elemente constructive, precum şi mijloacele de desprăfuire, periodicitatea
acesteia şi controlul asupra concentraţiei de praf în aer.
Substanţele solide combustibile dispersate, de regulă, trebuie să fie încărcate în aparataj şi
prelucrate în formă de soluţii, paste sau în stare umezită.
5.21 Pentru fiecare bloc tehnologic, ţinînd cont de potenţialul energetic al acestuia,
organizaţia de proiectare elaborează măsuri şi preconizează mijloace destinate pentru prevenirea
degajării produselor combustibile în mediul ambiant sau limitarea maximă a cantităţii acestora,
precum şi prevenirea exploziilor şi preîntîmpinarea accidentării personalului productiv.
Suficienţa măsurilor şi mijloacelor selectate se argumentează pentru fiecare caz concret.
5.21.4 Pentru blocurile tehnologice cu pericol de deflagraţie de toate categoriile şi/sau unele
aparate, în care se manipulează produse cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate, se preconizează
sisteme de evacuare în caz de avarie, care se completează cu dispozitive de închidere cu acţiune
rapidă.
10
NRS 35-05-43:2002
Sistemele de evacuare în caz de avarie a blocurilor tehnologice cu pericol de deflagraţie de
categoria I-a şi a II-a se asigură cu dispozitive de închidere cu acţionare automată, pentru cele de
categoria a III-a se admite utilizarea mijloacelor cu acţionare manuală, instalate în locuri lipsite de
pericol, şi cu timpul de declanşare reglementat minim.
5.22 Pentru evacuarea din blocurile tehnologice în caz de avarie a produselor care se
manipulează în ele pot fi utilizate utilajele instalaţiilor tehnologice sau sisteme speciale de evacuare.
Sistemele speciale de evacuare trebuie:
- să fie permanent în stare funcţionabilă;
- să excludă formarea amestecurilor deflagrante atît în sisteme cît şi în atmosfera care le
înconjoară, precum şi extinderea avariilor;
- să asigure timpul de evacuare minim posibil;
- să fie dotate cu mijloace de control şi comandă.
Se interzice de a utiliza sistemele speciale de evacuare în alte scopuri.
5.24 Combustibilii gazoşi evacuaţi şi materialele fin dispersate trebuie să fie îndreptate spre
sisteme închise pentru utilizarea ulterioară sau în sisteme speciale de ardere, cu excepţia
hidrogenului pur.
5.26 În cazul prezenţei în liniile de evacuare a gazelor a fazei lichide în fluxul de gaze
trebuie să fie prevăzute dispozitive ce exclud antrenarea acesteia.
11
NRS 35-05-43:2002
6.1.3 În timpul transvazării gazelor combustibile şi vaporilor prin conducte se prevăd măsuri
ce exclud condensarea mediilor transvazate sau care asigură evacuarea sigură şi fără pericol a
lichidului din sistemul de transport, precum şi care exclud cristalizarea produselor combustibile în
conducte şi aparate.
6.1.4 Se interzice utilizarea focului deschis pentru încălzirea (topirea) produsului cristalizat.
Pînă la încălzire în prealabil este obligatorie deconectarea sigură a sectorului încălzit de la sursa
(sursele) de presiune şi a sectoarelor sistemelor de transport adiacente (conductelor, aparatelor)
unite tehnologic, precum şi întreprinderea altor măsuri ce exclud posibilitatea acţiunii dinamice
(hidraulice etc.) a mediului încălzit asupra obiectelor adiacente (conductelor, aparatelor) şi
distrugerea acestora.
6.1.8 Pentru separarea fazei lichide din mediul gazos transvazat pe linia de aspiraţie a
compresorului se montează un separator.
Separatorul se dotează cu aparate de control al nivelului, semnalizare a nivelului maxim şi
mijloace automate de evacuare a lichidului din acesta în cazul atingerii nivelului reglementat,
dispozitive de blocare pentru deconectarea compresorului în cazul depăşirii valorii maxime
admisibile a nivelului.
6.1.12 Pompele, utilizate pentru refularea gazelor combustibile lichefiate, lichidelor uşor
inflamabile şi combustibile, trebuie să fie dotate cu:
a) blocaje ce exclud demararea sau sistează funcţionarea pompei în lipsa lichidului
transvazat în carcasa acestuia sau în cazul abaterilor nivelurilor lichidului în recipientul de recepţie
şi cel de consum de la valorile maxime admisibile;
12
NRS 35-05-43:2002
b) mijloace de semnalizare preventivă la atingerea valorilor critice ale parametrilor în
recipientele de recepţie şi consum.
6.1.16 Transvazarea gazelor combustibile lichefiate, lichidelor uşor inflamabile prin metoda
refulării se efectuează cu ajutorul gazelor inerte; pentru gazele lichefiate (GL) se admite refularea
lor cu faza gazoasă proprie, iar pentru lichidele uşor inflamabile (LUI) şi lichidele inflamabile (LI)
– cu gaze combustibile, cu argumentarea corespunzătoare.
13
NRS 35-05-43:2002
6.2.3 Aparatura capacitativă pentru separarea produselor lichide inflamabile şi neinflamabile
trebuie să fie dotată cu sisteme închise de drenare, ce exclud eliminarea vaporilor inflamabili în
mediul înconjurător.
6.2.8 Pentru procesele tehnologice de separare a aerosolilor inflamabili (gaze – faza solidă)
în filtre (electrice) şi cicloane se preconizează măsuri ce asigură securitatea antideflagrantă în
timpul desfăşurării acestora, inclusiv controlul automat al procesului de rarefiere în aceste aparate,
iar în caz de necesitate, controlul automat al conţinutului de oxigen în aerosolul iniţial sau în faza
gazoasă evacuată, precum şi măsuri de excludere a apariţiei valorilor periculoase ale intensităţii
cîmpului electrostatic.
6.2.9 Pentru aparatele de separare a aerosolilor trebuie să fie prevăzute măsuri sigure şi
eficiente de prevenire a formării depunerilor fazei solide pe suprafeţele interioare ale acestor aparate
sau de înlăturare a acestora (învelişuri antiadezive, agitatoare mecanice, vibratoare, introducerea
adaosurilor etc.). Periodicitatea şi metodele inofensive de efectuare a operaţiilor de înlăturare a
depunerilor (desprăfuire) se reglementează.
6.3.4 În acele cazuri, cînd sistarea debitului flegmei în coloana de rectificare poate genera
devieri periculoase ale parametrilor procesului, se preconizează măsuri, care asigură continuitatea
debitării flegmei.
15
NRS 35-05-43:2002
Utilajele pentru fărîmiţare şi malaxare se dotează cu mijloace de control a presiunii gazului
inert debitat, sistem de semnalizare în cazul devierii presiunii acestuia de la valorile reglementate şi
dispozitive automate de blocare, care nu admit demararea utilajelor fără debitarea prealabilă a
gazului inert sau asigură oprirea acestor utilaje în cazul sistării debitului de gaz inert în ele.
6.5.4 În cazul, cînd scăderea nivelului lichidului inflamabil încălzit în aparatură şi dezgolirea
suprafeţei de schimb termic pot provoca supraîncălzirea, uscarea şi descompunerea produsului
combustibil, dezvoltarea proceselor necontrolate, se preconizează mijloace de control şi reglare a
procesului, precum şi dispozitive de blocare, care sistează debitul agentului de încălzire în caz de
scădere a nivelului produsului combustibil încălzit mai jos decît valoarea admisă.
6.5.6 În procesele schimbului de căldură, inclusiv şi celor de reacţie, în care este posibilă
dezvoltarea reacţiilor necontrolate, exotermice autoaccelerate în cazul devierii parametrilor
tehnologici de la cei reglementaţi, se prevăd măsuri ce previn dezvoltarea acestora.
6.5.8 La organizarea proceselor schimbului de căldură prin încălzire cu foc este necesar de a
prevedea măsuri şi mijloace ce exclud posibilitatea formării amestecurilor deflagrante în elementele
încălzite, în spaţiul focarului şi în zona de lucru a cuptorului.
6.5.8.3 Pentru izolarea cuptoarelor cu proces de ardere deschisă de mediul gazos în cazul
avariilor în instalaţiile exterioare sau clădiri, cuptoarele trebuie să fie utilate cu perdea de vapori ce
se conectează automat. La conectarea perdelei de vapori trebuie să se declanşeze sistemul de
semnalizare.
17
NRS 35-05-43:2002
b) menţinerea regimului de uscare ce exclude supraîncălzirile locale, formarea zonelor de
stagnare, mărirea duratei de aflare a materialului supus uscării în zona temperaturilor înalte şi
depunerea produsului pe pereţii camerelor de uscare;
c) dotarea uscătoarelor prin pulverizare cu mijloace de întrerupere automată a debitului
materialului supus uscării şi agentului de uscare la sistarea debitului unuia din aceştea;
d) pentru prevenirea distrucţiei termice şi/sau aprinderii produselor combustibile, agregatele
de uscare se dotează cu mijloace de reglare automată a temperaturilor materialului supus uscării şi
agentului de uscare, precum şi cu dispozitive de blocare ce exclud posibilitatea creşterii acestor
temperaturi mai sus decît valorile admisibile (întreruperea debitării agentului de uscare, pornirea
debitării agentului frigorific etc.);
e) debitarea automată a agentului frigorific (gazului rece, apei etc.) la atingerea de către
materialul supus uscării a temperaturii ce depăşeşte valorile admisibile.
6.5.14 Instalaţiile de uscare în care produsul uscat are contact direct cu agentul de uscare
trebuie să fie echipate cu dispozitive de purificare a agentului de uscare utilizat de praful produsului
uscat şi cu mijloace pentru controlul purificării. Metodele de purificare şi periodicitatea controlului
se reglementează.
6.6.1 Sistemele tehnologice, care cumulează mai multe procese (hidrodinamice, schimb de
căldură şi transfer de masă, de reacţie), se dotează cu dispozitive de control al parametrilor
reglementaţi. Mijloacele de comandă, reglare şi protecţie antiavarie trebuie să asigure stabilitatea şi
securitatea antideflagrantă a procesului.
18
NRS 35-05-43:2002
6.6.4 În sistemele de dirijare a proceselor de reacţii în blocurile tehnologice la care Qp ≤ 10
se admite utilizarea mijloacelor de reglare manuală, cu condiţia efectuării controlului automat al
parametrilor periculoşi, iar în caz de depăşire a valorilor admisibile ale acestora - declanşării
sistemului de semnalizare.
6.6.6 În cazul cînd este posibilă depunerea produselor solide pe suprafeţele interioare ale
utilajelor şi conductelor, înfundarea acestora, inclusiv şi a dispozitivelor de evacuare rapidă din
sistemele tehnologice în caz de avarie, se preconizează controlul prezenţei acestor depuneri şi
măsurile pentru înlăturarea lor fără pericol, iar în caz de necesitate – utilaje de rezervă.
19
NRS 35-05-43:2002
6.6.10 Pentru excluderea pericolului de desfăşurare necontrolată a procesului urmează a
întreprinde măsuri pentru stabilizarea acestuia, localizarea în caz de avarie sau eliberarea aparatelor.
6.6.12 Aparatura pentru procese în fază lichidă se dotează cu sisteme de control şi reglare a
nivelului de lichid în ea şi / sau mijloace de deconectare automată a debitării acestui lichid în
aparatură în cazul depăşirii nivelului stabilit sau cu alte mijloace ce exclud posibilitatea deversării.
6.7.1 Amenajarea depozitelor pentru gazele lichefiate (GL), lichidele combustibile (LC) şi
uşor inflamabile (LUI), precum şi rampelor (punctelor) de golire-umplere, rezervoarelor
(recipientelor) pentru depozitarea şi transportarea GL, LUI şi LC trebuie să corespundă prevederilor
normativelor corespunzătoare pentru aceste obiecte şi prezentelor Reguli.
6.7.7 Capacitatea rezervoarelor de gaze lichefiate combustibile staţionare, care se află sub
presiune, se stabileşte în conformitate cu documentaţia normativă corespunzătoare, ţinînd cont de
indicii energetici ai pericolului de deflagraţie şi condiţiile concrete. În caz de necesitate a utilizării
unor recipiente izolate cu volumul fizic ce depăşeşte 100 m3, de regulă, trebuie să fie preconizate
metode de depozitare izotermice sau combinate.
6.7.10 Cisternele, destinate pentru umplere şi transportarea GL, LUI şi LC pe căile ferate,
trebuie să fie dotate cu armătură, mijloace de control, dispozitive pentru golire-umplere, de protecţie
şi altele, luînd în consideraţie însuşirile fizico-chimice ale produselor transportate, prevederile
documentelor normative naţionale şi ramurale şi în conformitate cu Regulile de securitate la
transportarea încărcăturilor periculoase cu transportul feroviar în vigoare.
6.7.20 Pentru efectuarea fără pericol a operaţiilor de turnare (evacuare) a gazelor lichefiate şi
lichidelor inflamabile cu punct de fierbere scăzut (cu temperatura de fierbere mai joasă decît
temperatura mediului ambiant) în/din cisterne trebuie să fie preconizate măsuri ce exclud
posibilitatea formării vaporilor în conducte, cavitaţiilor, şocurilor hidraulice şi altor fenomene,
capabile să cauzeze distrugerea mecanică a elementelor sistemului de golire-umplere.
7.1.3 Pentru utilaje (aparate şi conducte), în care este imposibil de a exclude formarea
mediilor cu pericol de deflagraţie şi apariţia surselor de energie, valoarea cărora depăşeşte energia
minimă de aprindere a substanţelor ce se manipulează în proces, se preconizează metode şi mijloace
de protecţie contra exploziei şi localizare a focului, iar în cazuri justificate – sporirea rezistenţei
mecanice, luînd în considerare calculul pentru presiunea totală a exploziei.
Eficacitatea şi fiabilitatea mijloacelor de protecţie contra exploziei, de localizare a focului şi
altor dispozitive de protecţie antiavarie trebuie să fie confirmate prin încercarea mostrelor
industriale de utilaje privind protecţia antideflagrantă.
23
NRS 35-05-43:2002
7.1.7 Montarea utilajului tehnologic şi conductelor se efectuează în conformitate cu
proiectul, prevederile normelor şi regulilor de construcţie, standardelor şi altor documente
normative.
Utilajele şi conductele, materialele şi articolele de completare nu pot fi admise pentru
montare în lipsa documentelor de confirmare a calităţii fabricării şi corespunderii lor cu prevederile
documentelor tehnico-normative.
7.1.10 Sistemele tehnologice trebuie să fie etanşe. În cazuri justificate se admite utilizarea
utilajelor, în care conform datelor din cărţile tehnice sînt posibile pierderi reglementate ale
substanţelor combustibile (cu indicarea valorilor admisibile ale pierderilor în regim de lucru). În
documentaţia de proiect trebuie să fie stabilit modul de colectare şi evacuare a acestora.
7.1.11 Pentru etanşarea asamblărilor mobile ale utilajului tehnologic, care funcţionează în
contact cu lichide uşor inflamabile şi gaze lichefiate, se aplică garnituri de tip frontal.
7.1.14 Pentru aparatura proceselor cu fază gazoasă şi conductele de gaze, în care conform
condiţiilor de desfăşurare a procesului tehnologic este posibilă condensarea vaporilor, în caz de
necesitate trebuie prevăzute dispozitive pentru colectarea şi evacuarea fazei lichide.
7.2.4 Utilajele retrase din sistemul tehnologic în funcţiune trebuie să fie demontate în cazul
cînd acestea sînt amplasate în una din încăperile cu blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de
categoria I-a şi /sau a II-a, în toate celelalte cazuri ele trebuie să fie izolate de sistemele în funcţiune.
25
NRS 35-05-43:2002
7.4 Pompe şi compresoare
7.4.3 Armătura de închidere, montată pe conductele de refulare şi aspiraţie ale pompei sau
compresorului, trebuie să fie în apropiere maximă de ele şi să se afle într-o zonă accesibilă pentru
deservire.
Pe conducta de refulare se prevede montarea unei supape de reţinere, în cazul cînd lipseşte
alt dispozitiv ce previne transvazarea substanţelor în sens invers.
7.4.7 Pentru refularea lichidelor uşor inflamabile se utilizează de regulă, pompe centrifuge
fără presetupă: cu etanşare frontală dublă, iar în cazuri argumentate – cu etanşare suplimentară
frontală simplă. Pentru hidrocarburile gazoase lichefiate se utilizează, de regulă, pompe centrifuge
etanşe (fără presetupă). Se admite utilizarea pompelor centrifuge cu etanşare frontală dublă de tip
tandem. În calitate de lichid pentru etanşare trebuie să se utilizeze, de regulă, lichide neinflamabile
şi /sau neutre faţă de mediul refulat. Pentru lichide combustibile pompele se selectează în
conformitate cu prevederile normativelor de ramură.
În cazuri excepţionale, pentru refularea LUI şi LC la viteze volumetrice de debitare reduse,
inclusiv în sistemele de dozare, se admite utilizarea pompelor cu piston.
7.4.8 Pompele centrifuge cu etanşare frontală dublă trebuie să fie dotate cu sisteme de
control şi semnalizare a pierderilor de lichid obturator. Succesiunea operaţiilor pentru oprirea din
funcţiune a pompelor, comutarea în rezervă şi necesitatea blocărilor în sistemul de protecţie
antiavarie se stabileşte de către elaboratorul proiectului.
26
NRS 35-05-43:2002
7.4.9 La instalaţiile cu blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de categoria I-a şi a II-a
compresoarele centrifuge şi pompele cu etanşare frontală trebuie să fie dotate cu sisteme de control
al stării rulmenţilor la variaţia temperaturii cu sistem de semnalizare ce se declanşează la atingerea
valorilor limită şi dispozitive de blocare în sistemul de protecţie antiavarie, care trebuie să se
declanşeze la depăşirea acestor valori. Succesiunea operaţiilor pentru oprirea din funcţiune a
pompei şi comutarea în rezervă se stabileşte de către elaboratorul proiectului.
Construcţia compresoarelor şi pompelor trebuie să preconizeze montarea traductoarelor de
temperatură pentru arbori.
Este necesar de efectuat controlul periodic al nivelului de vibraţie.
7.5.5 La pozarea conductelor prin structurile constructive ale clădirilor şi alte obstacole se
întreprind măsuri ce exclud posibilitatea transmiterii sarcinilor suplimentare pe ţevi.
7.5.6 Conductele, de regulă, nu trebuie să conţină îmbinări cu flanşe sau alte îmbinări
demontabile.
Îmbinările cu flanşe se admit doar în locurile de montare a armăturii sau de racordare a
conductelor la aparate, precum şi pe acele porţiuni, unde conform condiţiilor tehnologiei este
necesară demontarea periodică pentru curăţarea şi repararea conductelor.
7.6.1 În sistemele tehnologice pentru prevenirea avariilor, evitarea extinderii acestora, este
necesar de a aplica dispozitive de siguranţă antiavarie: armătură de închidere şi de închidere-reglare,
supape, dispozitive de blocare şi altele pentru deconectare, dispozitive de siguranţă contra depăşirii
presiunii, mijloace de stingere şi localizare a focului, sisteme automate de suprimare a exploziei.
7.6.9 Mijloacele de protecţie contra propagării flăcării (bariere contra focului, separatori de
flăcări, închizătoare cu lichid etc.) trebuie să fie montate pe liniile de aerisire şi evacuare ale
29
NRS 35-05-43:2002
aparatelor şi rezervoarelor cu LUI şi LC, precum şi pe conductele de LUI şi LC, în care este
posibilă propagarea flăcării, inclusiv care funcţionează periodic sau cu secţiunea neumplută a
conductei, pe conducte de la utilajele cu catalizator incandescent, ardere cu flacără şi cu alte surse
de aprindere.
Mijloacele de protecţie contra propagării flăcării pot să nu fie montate la aceste linii în cazul
debitării gazelor inerte în cantităţi ce exclud formarea amestecurilor deflagrante în ele. Modul de
debitare a gazelor inerte este reglementat.
Structura barierelor contra focului deschis şi închizătoarelor de siguranţă cu lichid trebuie să
asigure localizarea sigură a flăcării, ţinînd cont de condiţiile de exploatare.
8.1.2 Selectarea sistemelor de control, comandă şi PAA, precum şi SCÎ după criteriul
fiabilităţii, rapidităţii de acţionare, erorii admisibile a sistemelor de măsură şi altor caracteristici
tehnice se efectuează ţinînd cont de particularităţile procesului tehnologic şi în dependenţă de
categoria pericolului de deflagraţie a blocurilor tehnologice, integrate în obiect.
30
NRS 35-05-43:2002
8.1.4 Amplasarea mijloacelor electrice şi elementelor sistemelor de control, comandă şi
PAA, precum şi de comunicaţii şi înştiinţare în zonele cu pericol de deflagraţie ale încăperilor de
producţie şi instalaţiilor exterioare, gradul de protecţie contra exploziilor trebuie să corespundă
prevederilor Normelor de amenajare a instalaţiilor electrice în vigoare.
8.2.2 Sistemul automat de comandă a proceselor tehnologice (SAC PT) în baza mijloacelor
tehnicii de calcul trebuie să corespundă prevederilor GOST 21.101, sarcinii tehnice şi să asigure:
a) controlul permanent al parametrilor procesului şi dirijarea regimului de menţinere a
valorilor reglementate ale acestora;
b) înregistrarea declanşării şi controlul capacităţii de funcţionare a mijloacelor PAA;
c) controlul permanent al stării mediului aerian în limitele obiectului;
d) analiza permanentă a variaţiei parametrilor în partea valorilor critice şi prognozarea
avariei eventuale;
e) acţiunea mijloacelor de comandă şi PAA, ce opresc evoluţia situaţiei periculoase;
f) acţiunea mijloacelor de localizare a situaţiei de avarie, selectarea şi realizarea acţiunilor de
comandă optime;
g) efectuarea operaţiilor de declanşare fără incidente, oprire şi a tuturor comutărilor necesare
pentru aceasta;
h) eliberarea informaţiei privind starea de securitate la obiect în sistemul superior de
comandă.
8.2.3 În încăperile pentru comandă trebuie să fie prevăzută semnalizarea optică şi sonoră,
care se declanşează la atingerea valorilor critice ale parametrilor procesului, ce determină pericolul
de deflagraţie a acestuia.
8.3.5 În cazul deconectării energiei electrice sau sistării debitului de aer comprimat pentru
alimentarea sistemelor de control şi comandă, sistemele PAA trebuie să asigure trecerea obiectului
tehnologic în stare inofensivă. Este necesar de a exclude posibilitatea comutărilor spontane în aceste
sisteme la restabilirea alimentării.
După declanşarea sistemelor PAA, obiectul tehnologic se readuce în stare de funcţiune de
către personalul de deservire conform instrucţiunilor.
8.3.7 Valorile de reglare ale sistemelor de protecţie se stabilesc, luînd în considerare erorile
declanşării dispozitivelor de semnalizare a mijloacelor de măsură, rapiditatea de acţiune a
sistemului, viteza posibilă de variaţie a parametrilor şi categoria pericolului de deflagraţie a blocului
tehnologic. Totodată, timpul de declanşare a sistemelor de protecţie trebuie să fie mai mic decît
timpul necesar pentru trecerea parametrului de la valoarea de avertizare la cea maximă admisibilă.
Valorile de reglare se consemnează în proiect şi în regulamentul tehnologic.
32
NRS 35-05-43:2002
8.3.8 Pentru obiectele cu blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de orice categorie se
preconizează semnalizarea situaţiilor de avarie pentru valorile critice ale parametrilor, care stabilesc
pericolul de deflagraţie a obiectelor.
8.3.10 Fiabilitatea sistemelor PAA este asigurată prin rezervarea cu aparatură de diverse
tipuri (dublare, triplare), prin disponibilitatea suplimentară temporară şi funcţională şi prezenţa
sistemelor de diagnosticare şi autodiagnosticare. Suficienţa rezervării şi tipul ei sînt justificate de
către elaboratorul proiectului.
8.3.12 Montarea cheilor pentru deblocare în schemele PAA pentru obiectele cu blocuri cu
pericol de deflagraţie de orice categorie se admite doar pentru asigurarea declanşării, opririi sau
comutărilor. Numărul astfel de chei trebuie să fie minim. Concomitent se prevăd dispozitive ce
înregistrează toate cazurile de deconectare a parametrilor de protecţie şi durata acestora.
33
NRS 35-05-43:2002
Necesitatea de atribuire a sistemelor de control, comandă şi PAA pentru obiectele cu blocuri
tehnologice cu pericol de deflagraţie de categoria a II-a şi a III-a la receptorii electrici din grupa
specială se stabileşte prin proiect.
8.5.3 Pentru sistemele pneumatice de control, comandă şi PAA se prevăd instalaţii şi reţele
de aer comprimat proprii.
8.6.2 Mijloacele de măsură integrate în sistemul de control, comandă şi PAA sînt supuse
încercării şi verificării de stat.
34
NRS 35-05-43:2002
8.7 Amplasarea şi amenajarea încăperilor de comandă şi compartimentelor pentru
analizatoare
8.7.4 În cazuri justificate pentru sistemele PAA este necesar de a preconiza panouri
(planşee) cu mnemoscheme ale structurii dispozitivelor de blocare, care trebuie să fie dotate cu
dispozitive optice de semnalizare a stării dispozitivelor de blocare, surselor de alimentare cu energie
electrică şi organelor de execuţie.
35
NRS 35-05-43:2002
8.7.6 Se interzice de a introduce în încăperea pentru analizatoare tuburi pentru prelevarea
probelor cu presiune mai ridicată decît este necesar pentru funcţionarea analizatorului.
Limitatoarele de debit şi presiune de pe dispozitivele de prelevare a probelor trebuie să fie
amplasate în locuri lipsite de pericol, în afara încăperii pentru analizatoare.
Surplusul de substanţă analizată după finalizarea analizei trebuie, de regulă, să fie recuperat
în sistemul tehnologic sau utilizat.
8.7.7 Buteliile cu gaze şi amestecuri de control, agenţi gazoşi, etaloane etc. trebuie să
corespundă prevederilor PB 10-115.
Se interzice amplasarea lor în clădiri. Locurile şi modul de amplasare, depozitare şi utilizare
a buteliilor se stabilesc conform proiectului.
37
NRS 35-05-43:2002
9 ASIGURAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ ŞI DOTAREA CU ECHIPAMENTE
ELECTRICE A SISTEMELOR TEHNOLOGICE CU PERICOL DE DEFLAGRAŢIE
9.3 Alimentarea cu energie electrică a obiectelor, care includ blocuri tehnologice cu pericol
de deflagraţie de categoria I-a, se efectuează nu mai prejos de cerinţele pentru categoria I-a de
siguranţă. Totodată, trebuie să fie asigurată posibilitatea transferului fără incidente a procesului
tehnologic în stare inofensivă în toate regimurile de funcţionare a sistemului de producţie, inclusiv
şi la sistarea concomitentă a alimentării cu energie electrică de la două surse de alimentare
independente de rezervare reciprocă.
9.4 Receptoarele de energie electrică ale sistemelor tehnologice, care includ blocuri cu
pericol de deflagraţie de categoria I-a şi II-a, în dependenţă de condiţiile de exploatare concrete şi
particularităţile procesului tehnologic pentru asigurarea fiabilităţii în alimentarea cu energie
electrică trebuie să fie atribuite la receptoarele de energie electrică de categoria I-a sau II-a.
38
NRS 35-05-43:2002
grupa specială de categoria I-a de siguranţă, trebuie să se efectueze conform aceleiaşi categorii de
siguranţă.
9.10 Pe coloanele înalte, aparate şi alt utilaj tehnologic iluminarea de contur trebuie să fie în
execuţie antideflagrantă.
9.12 Pentru conectarea aparatelor de sudare trebuie de folosit cutii (dulapuri) de comutaţie.
9.13 Reţeaua pentru conectarea aparatelor de sudare în stare normală trebuie să fie scoasă de
sub curent. Punerea sub tensiune a acestei reţele şi conectarea utilajului electric pentru sudare se
efectuează în conformitate cu prevederile Normelor de exploatare a instalaţiilor electrice pentru
consumatori şi Normelor de tehnica securităţii la exploatarea instalaţiilor electrice pentru
consumatori, în prezenţa autorizaţiei pentru efectuarea lucrărilor cu foc, conform NRS 35-05-32.
10.4 Amenajarea prizei de aer pentru sistemele de ventilaţie prin refulare este necesar de
preconizat în locuri, ce exclud pătrunderea vaporilor şi gazelor cu pericol de deflagraţie în sistemul
de ventilaţie în toate regimurile de funcţionare a producţiei.
10.5 Construcţia locurilor de evacuare a aerului din sistemele de ventilaţie generală şi prin
aspiraţie în caz de avarie trebuie să asigure dispersia eficientă şi să excludă posibilitatea exploziei în
zona de evacuare şi formării amestecurilor deflagrante pe teritoriul întreprinderii, inclusiv la sursele
de aprindere staţionare.
39
NRS 35-05-43:2002
10.6 Sistemul de aspiraţii locale pentru evacuarea prafului şi gazelor cu pericol de
deflagraţie trebuie să fie utilat cu dispozitive de blocare, ce exclud declanşarea şi funcţionarea
utilajului tehnologic unit constructiv cu acesta, în cazul cînd sistemul de aspiraţie nu funcţionează.
10.11 Pentru sistemele de ventilaţie prin aspiraţie, pe suprafeţele interioare ale conductelor
de aer şi utilajelor (ventilatoarelor) ale cărora este posibilă formarea (condensarea, sedimentarea)
produselor deflagrante şi inflamabile lichide sau solide, se prevede curăţarea periodică a sistemelor
de aceste produse şi dotarea în caz de necesitate cu sisteme staţionare de stingere a incendiilor.
Periodicitatea şi modul de executare a lucrărilor de curăţare se stabilesc conform normativelor de
ramură.
10.13 Toate conductele de aer metalice şi utilajul sistemelor de ventilaţie (prin refulare,
aspiraţie) trebuie să fie legate la pămînt, conform prevederilor Regulilor de protecţie contra
electricităţii statice în producţiile industriei chimice, petrochimice şi de prelucrare a petrolului, şi
Normelor de amenajare a instalaţiilor electrice.
10.16 Amenajarea sistemelor de încălzire (cu apă, abur), elementele şi armătura aplicată,
amplasarea acestora la pozarea deasupra încăperilor cu aparatură electrică şi încăperilor cu aparate
şi dispozitive de măsură şi control trebuie să excludă pătrunderea umezelii în aceste încăperi la toate
regimurile de exploatare şi deservire a acestor sisteme.
40
NRS 35-05-43:2002
10.17 Ansamblul de debitare a agentului termic poate fi amplasat:
- în încăperile sistemelor de ventilaţie prin refulare (în camera de ventilaţie);
- într-o încăpere aparte cu intrare separată din casa scării sau din încăperile de producţie
lipsite de pericol de deflagraţie şi inflamabilitate;
- în încăperile de producţie, în care se admite folosirea sistemului de încălzire cu apă caldă
sau abur.
41
NRS 35-05-43:2002
11.9 Se interzice amplasarea în reţelele de canalizare a fîntînilor tehnice sub rampele
conductelor tehnologice şi în limitele bordurilor şi îndiguirilor utilajelor instalaţiilor exterioare ce
conţin produse deflagrante.
11.12 Pentru sistemele de alimentare cu apa de retur a obiectelor tehnologice, atunci cînd
este posibilă pătrunderea substanţelor deflagrante, inflamabile şi toxice în apă, se preconizează
mijloace de control şi semnalizare a conţinutului acestora la ieşirea din aparatele tehnologice (în
colector), precum şi măsuri, ce exclud pătrunderea acestor substanţe în sistemul de circulaţie a apei.
12 SOLUŢII DE SISTEMATIZARE
42
NRS 35-05-43:2002
12.4 Pentru obiectele cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate nou proiectate este necesar
de a asigura următoarele cerinţe:
a) clădirile, unde sînt amplasate încăperile de comandă (sălile pentru operatori), trebuie să se
afle în afara zonelor de distrugeri sau să fie rezistente la acţiunea undei de şoc şi să dispună pentru
acest caz de mijloace autonome pentru asigurarea funcţionării normale a sistemelor şi activităţii
vitale a persoanelor în situaţie de avarie;
b) clădirile administrative de uz social şi altele, unde este preconizată aflarea permanentă a
persoanelor, trebuie să se găsească în afara zonelor de distrugeri;
c) obiectele cu destinaţie generală la întreprinderi (pentru alimentarea cu energie electrică,
cu abur, cu apă etc.) trebuie să fie amplasate în afara zonelor de distrugeri sau să fie rezistente la
acţiunea undei de şoc.
12.5 Pentru fiecare obiect cu blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de orice categorie
se determină prin calcul zonele, în limitele cărora concentraţia norului de vapori şi gaze, format în
rezultatul avariei, îşi menţine limita inferioară de explozibilitate. În planul de lichidare a situaţiilor
de avarie trebuie să fie stabilite acţiunile personalului întreprinderii în timpul avariei, care să
excludă formarea surselor de aprindere a norului de vapori şi gaze în limitele zonei stabilite.
13.4 Efectuarea reparaţiei unor utilaje aparte la obiectele cu blocuri tehnologice cu pericol
de deflagraţie de categoria I-a şi a II-a în condiţiile funcţionării sistemului de producţie se
efectuează în corespundere cu prevederile instrucţiunilor de ramură referitor la modul de executare
fără pericol a lucrărilor de reparare.
13.5 Utilajele trebuie să fie pregătite pentru reparare de către personalul tehnologic şi
predate conducătorului lucrărilor de reparaţie, cu consemnarea în registru sau procesul-verbal de
predare a utilajelor pentru reparaţie privind lucrările şi măsurile de pregătire efectuate cu
perfectarea obligatorie a autorizaţiei de lucru.
43
NRS 35-05-43:2002
13.8 Lucrările periculoase cu gaze, legate de pregătirea utilajelor pentru reparare şi
efectuarea reparaţiei, trebuie să se execute în conformitate cu prevederile instrucţiunilor existente la
întreprindere privind organizarea lucrărilor periculoase cu gaze, elaborate în baza „Instrucţiunilor-
tip privind efectuarea fără pericol a lucrărilor periculoase cu gaze”, aprobate în modul stabilit.
13.11 Evaluarea calităţii reparării utilajelor (cu excepţia întreţinerii tehnice şi reparaţiei
curente) se stabileşte de către beneficiarul şi executorul reparaţiei cu participarea reprezentantului
supravegherii tehnice a întreprinderii şi se indică în actul de predare a utilajului după reparare.
13.12 Utilajele reparate se admit în exploatare, dacă în procesul reparaţiei sînt respectate
toate prevederile documentelor tehnico-normative, indicii parametrilor tehnici (presiunea permisă în
aparat, debitul şi presiunea compresorului sau pompei etc.) şi indicii de fiabilitate corespund datelor
din cărţile tehnice şi este asigurat regimul de funcţionare stabilit pentru utilajul dat.
13.13 Obiectul (blocul, instalaţia), repararea căruia este finalizată, este recepţionat de
comisie conform procesului-verbal şi admis în exploatare după controlul minuţios al montării
schemei tehnologice, demontarea obturatoarelor, încercarea sistemelor la etanşeitate, controlul
capacităţii de funcţionare a sistemelor de semnalizare, comandă şi PAA, eficienţei şi timpului de
declanşare a dispozitivelor de deconectare (separare) dintre blocuri, prezenţei şi stării perfecte de
funcţionare a mijloacelor de localizare a flăcării şi dispozitivelor de siguranţă, corespunderii
utilajului electric instalat prevederilor Normelor de amenajare a instalaţiilor electrice, stării perfecte
de funcţionare şi eficacităţii funcţionării sistemelor de ventilaţie; la fel se verifică de către comisie
completivitatea şi calitatea documentaţiei executorii referitoare la reparaţie, starea teritoriului
obiectului şi locurilor de muncă, gradul de pregătire a personalului de deservire către exercitarea
obligaţiilor lor principale şi alte prevederi, preconizate de documentaţia tehnico-normativă.
Actul cu privire la recepţia obiectului după reparaţie, ce permite punerea acestuia în
funcţiune, este aprobat de către conducătorul tehnic al întreprinderii.
44
NRS 35-05-43:2002
Anexa A
(normativă)
Termeni şi definiţii
Tabelul A 1
Nr
Termeni Definiţii
crt.
1 2 3
1 Explozie Degajarea de scurtă durată a energiei interioare ce formează
suprapresiune. Explozia poate să se producă cu ardere (proces de
oxidare) sau fără
2 Explozie detonantă Explozia amestecului de vapori şi gaze la care viteza de extindere
a arderii este determinată de viteza de extindere a undei de şoc
9 Valori critice ale Valorile unui sau a cîtorva parametri ce interacţionează (conform
parametrilor compoziţiei mediilor materiale, presiunii, vitezei de mişcare,
timpului de aflare în zona cu regimul stabilit, proporţiei
componenţilor amestecaţi, separării amestecului etc.), la care este
posibilă declanşarea exploziei în sistemul tehnologic sau
deermetizarea aparaturii tehnologice şi degajarea mediilor de lucru
în atmosferă
10 Sistem tehnologic Totalitatea aparatelor, unite reciproc prin fluxuri tehnologice şi
care funcţionează ca un tot întreg, în care se înfăptuieşte o
consecutivitate anumită de operaţii tehnologice
45
NRS 35-05-43:2002
Tabelul A 1 (continuare)
1 2 3
11 Obiect tehnologic Partea sistemului tehnologic ce conţine un grup de aparate
integrate teritorial şi unite prin fluxuri tehnologice
12 Proces tehnologic Totalitatea transformărilor fizico-chimice sau fizico-mecanice ale
substanţelor şi variaţia valorilor parametrilor mediilor materiale,
efectuate cu un anumit scop în aparat (sistemul aparatelor
interconexe, agregat, maşină etc.)
13 Proces tehnologic cu Procesul tehnologic desfăşurat în aparatura tehnologică în prezenţa
pericol de deflagraţie mediilor materiale capabile de a genera o explozie la devierea de
la parametrii stabiliţi ai procesului sau stării de funcţionare a
utilajului
14 Mediu tehnologic Materiile prime. Masa reactivă, semiprodusele ce se găsesc şi
circulă în aparatura tehnologică (sistemul tehnologic)
15 Bloc tehnologic Aparat sau grup (în număr minim) de aparate, care în timpul
stabilit pot fi deconectate (izolate) de la sistemul tehnologic
(retrase din sistemul tehnologic) fără schimbări periculoase ale
regimului, care pot genera extinderea avariei în aparatura sau
sistemul adiacent
16 Valori reglementate ale Totalitatea valorilor stabilite ale parametrilor mediului tehnologic,
parametrilor mediului ce caracterizează starea acestuia, în timpul cărora procesul
tehnologic tehnologic se poate desfăşura fără pericol în direcţia stabilită
17 Deermetizare în caz de Dereglarea necontrolată a integrităţii şi/sau etanşeităţii elementelor
avarie utilajelor sistemului tehnologic, ce cauzează declanşarea exploziei
în aparatură sau degajarea mediilor combustibile în atmosferă
18 Degajare eruptivă Degajarea de scurtă durată a unei cantităţi mari de substanţe
combustibile şi / sau deflagrante, şi/sau toxice în atmosferă în
procesul deermetizării utilajului în caz de avarie sau din alte cauze
19 Potenţial energetic total al Totalitatea energiilor dilatării adiabatice a mediului de vapori şi
blocului tehnologic gaze, arderii totale a vaporilor (gazelor) existenţi sau ce se
formează din lichid din contul energiei interioare şi exterioare (a
mediului ambiant) în timpul deschiderii blocului tehnologic în caz
de avarie
20 Potenţial energetic relativ Indicele gradului şi proporţiilor distrugerilor eventuale, provocate
de explozia mediului de vapori şi gaze (MVG) în blocul
tehnologic, în condiţia consumului potenţialului energetic total al
blocului tehnologic nemijlocit pentru formarea undei de şoc
21 Masă recalculată a Masa substanţei combustibile în mediul deflagrant de vapori şi
mediului de vapori gaze, energia de ardere totală a căruia se determină conform
şi gaze căldurii specifice unice de ardere 4,6 · 104 kJ/kg
22 Clasificarea blocurilor Gradarea blocurilor tehnologice conform valorilor potenţialilor
tehnologice corespunzător energetici relativi şi maselor recalculate ale mediului combustibil
nivelurilor pericolului de de vapori şi gaze ce pot fi degajate în atmosferă în timpul avariilor
deflagraţie tipice la blocurile tehnologice şi pot participa la explozia norilor
de vapori şi gaze, în recipientele închise ale sistemelor tehnologice
şi în încăperile de producţie
23 Sistem de semnalizare Sistemul de semnalizare ce se declanşează la atingerea valorii
preventivă preventive a parametrului procesului tehnologic
46
NRS 35-05-43:2002
Tabelul A 1 (continuare)
1 2 3
24 Sistem de semnalizare a Sistemul de semnalizare ce se declanşează la atingerea valorii
situaţiei de avarie maxime admisibile a parametrului procesului tehnologic
26 Dirijare automată Dirijarea procesului tehnologic sau a unei părţi a acestuia (etapei,
etapelor) sau executarea unor funcţii aparte cu utilizarea tehnicii
cu microprocesoare, tehnicii de calcul conform programelor
stabilite şi dispozitivelor de executare dirijate de acestea
27 Sisteme de automatizare Sistemele dotate cu mijloace ale tehnicii de calcul (SDA, SDAP,
SDA PT) ce execută funcţii stabilite lor în combinaţie cu
mijloacele de dirijare automată sau fără acestea
29 Situaţie neprevăzută Situaţia în timpul căreia procesul tehnologic sau starea utilajului
iese din cadrul funcţionării normale şi poate cauza o avarie
30 Situaţie de avarie Situaţia cînd s-a declanşat avaria şi este posibilă extinderea ei
ulterioară
47
NRS 35-05-43:2002
Anexa B
(normativă)
Simboluri adoptate:
Semne convenţionale:
E – potenţialul energetic total al pericolului de deflagraţie (energia totală de ardere a fazei de
vapori şi gaze ce se elimină în mediul ambiant în timpul DBA);
Et – energia totală, degajată în procesul arderii masei FL ce nu s-a evaporat în timpul DBA;
Ei ' - energia de ardere a FVG în timpul DBA, ce se găseşte nemijlocit în bloc şi care este
debitată în el de la aparatele şi conductele adiacente;
Ei '' – energia de ardere a FVG, ce se formează în timpul DBA din FL, care se găseşte în
bloc sau care este debitată în el de la aparatele şi conductele adiacente;
A, Ai – energia FVG comprimate, ce se conţine nemijlocit în bloc şi debitată de la blocurile
adiacente, considerată ca lucrul de dilatare adiabatică a acesteia în timpul DBA;
V ', V '' – volumele geometrice ale FVG şi FL respectiv în sistem, bloc;
Vo' - volumul FVG, recalculat la condiţii normale (To = 293 K, Po = 0,1 MPa);
P, Po – presiunea absolută reglementată şi presiunea atmosferică respectiv (0,1 MPa) în bloc;
vi' – volumul specific al FVG (în condiţii reale);
G1', G1'' – masa FVG şi FL, ce se găsesc nemijlocit în bloc şi care au pătruns în el în timpul
DBA de la obiecte adiacente;
G2'' – masa FL, evaporată din contul energiei de supraîncălzire şi eliminată în mediul
înconjurător în timpul DBA;
q' , q'' – căldura specifică de ardere a FVG şi FL respectiv;
qpi - efectul termic sumar al reacţiei chimice;
T – temperatura absolută a mediului: FVG sau FL;
To, T1 – temperatura absolută normală şi temperatura reglementată a FVG sau FL a blocului,
K (To = 293 K);
t, to – temperatura reglementată şi temperatura normală a FVG şi FL a blocului (to = 20 0 C);
Tk'', t k'' – temperatura de fierbere a lichidului inflamabil (K sau 0 C);
wi', w i'' – viteza de scurgere a FVG şi FL în blocul cercetat din blocurile adiacente;
Si – suprafaţa secţiunii, prin care este posibilă scurgerea FVG sau FG în timpul DBA;
Api – viteza aportului de căldură spre lichidul inflamabil din contul efectului termic sumar al
reacţiei exotermice;
ATi – viteza aportului de căldură spre FL de la agenţii termici exteriori;
K – coeficientul transmisiei de căldură de la agentul termic spre lichidul inflamabil;
F – aria suprafeţei de schimb de căldură;
∆t – diferenţa de temperatură a agenţilor termici în procesul transmisiei de căldură (prin
perete);
r – căldura specifică de vaporizare a lichidului inflamabil;
48
NRS 35-05-43:2002
c'' – căldura specifică a fazei lichide;
β1, β2 – coeficienţii adimensionali, ce determină presiunea (P) şi indicele adiabatei (k) al
FVG a blocului;
µ – coeficientul adimensional, ce determină hidrodinamica fluxului;
p, pi – densitatea FVG şi FL în condiţii normale (P = 0,1 MPa şi to = 20 0 C) în medie pe
bloc şi pentru fiecare din fluxurile i debitate în el în timpul DBA;
τi- timpul din momentul DBA pînă la declanşarea totală a armăturii de deconectare a
blocului avariat;
τpi .- timpul din momentul DBA pînă la încetarea totală a proceselor exotermice;
τTi – timpul din momentul DBA pînă la sistarea totală a debitului agentului termic spre
blocul avariat (întreruperea procesului de schimb de căldură);
θk – diferenţa de temperatură a FL la un regim reglementat şi temperatura de fierbere a
acesteia la presiunea atmosferică;
G4'' – masa FL, evaporată din contul aportului de căldură de la suprafaţa solidă (a podelei,
carterului îndiguirii etc);
G5''- masa FL, evaporată din contul transmisiei de căldură din aerul ambiant spre lichidul
vărsat (după suprafaţa de vaporizare);
GΣ'' – masa totală a FL, evaporată din contul aportului de căldură din mediul ambiant;
Fl – aria suprafeţei oglinzii lichidului;
Fso – aria contactului lichidului cu suprafaţa solidă de revărsare (suprafaţa schimbului de
căldură între lichidul vărsat şi suprafaţa solidă);
ε – coeficientul activităţii termice a suprafeţei (carterului);
λ – coeficientul conductibilităţii termice a materialului suprafeţei solide (podelei, carterului,
pămîntului etc.);
CT – capacitatea termică specifică a materialului suprafeţei solide;
PT – densitatea materialului suprafeţei solide;
mv – intensitatea vaporizării;
M – masa moleculară;
R – constanta gazelor FVG;
η – coeficientul adimensional;
Ps – presiunea vaporilor saturaţi la temperatura calculată;
τv – timpul contactului lichidului cu suprafaţa de revărsare, inclusă în calcul.
B.1.1 E1' - suma energiilor de dilatare adiabatică A (kJ) şi de ardere a FVG, aflată în bloc,
kJ:
______________
1)
Calculul se efectuează în Sistemul internaţional de unităţi (SI)
49
NRS 35-05-43:2002
A = β1PV', (3)
unde β1 poate fi determinat conform tabelului B.1
unde :
P V'
Vo' = T;
Po T1
k −1
k
P
T = T1 o ;
P
1
P k
P0'1 = P 0
P
La valorile excedente P < 0,07 MPa şi PV´<0,02 MPa·m3 energia de dilatare adiabatică a
FVG (A) poate fi exclusă din calcul din cauza valorilor mici ale acesteia.
Pentru mediile multicomponente valorile masei şi volumului se determină, luînd în
consideraţie conţinutul procentual şi proprietăţile fizice ale produselor ce formează acest amestec
sau conform unui singur component, ce alcătuieşte cea mai mare parte a acestuia.
B.1.2 E2' – energia de ardere a FVG care pătrunde în sectorul deermetizat de la obiectele
(blocurile) adiacente, kJ:
n
E2' = ∑ Gi'qi' (5)
i =1
50
NRS 35-05-43:2002
Tabelul B 1 Valorile coeficientului β1 în dependenţă de indicele adiabatei mediului şi
presiunii în blocul tehnologic
Presiunea
Indicele în sistem, MPa
adiabatei
0,07- 0,5-1,0 1,0-5,0 5,0- 10,0- 20,0- 30,0- 40,0- 50,0- 75,0-
0,5 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 75,0 100,0
k = 1,1 1,60 1,95 2,95 3,38 3,08 4,02 4,16 4,28 4,46 4,63
k = 1,2 1,40 1,53 2,13 2,68 2,94 3,07 3,16 3,23 3,36 3,42
k = 1,3 1,21 1,42 1,97 2,18 2,36 2,44 2,50 2,54 2,62 2,65
k = 1,4 1,08 1,24 1,68 1,83 1,95 2,00 2,05 2,08 2,12 2,15
Pentru fluxul i
2kPi vi
unde wi' =
k +1
B.1.3 E1'' – energia de ardere a FVG ce se formează din contul energiei FL supraîncălzite a
blocului cercetat şi care pătrunde de la obiectele adiacente în timpul τi, kJ:
n
E1'' = G1'' [1 – exp(- C1'' θk/r)] q' + ∑
i =1
Gi'' [1 – exp (-C1'' θki/ri)] qi'. (7)
unde:
2∆P
wi'' = µ ''
Pi
Notă: La calcularea vitezelor de scurgere a FVG şi FL din sistemele adiacente spre blocul avariat se poate de
aplicat şi alte formule de calcul, ce ţin cont de condiţiile reale ale sistemului de producţie în funcţiune, inclusiv
rezistenţa hidraulică a sistemelor din care este posibilă scurgerea.
51
NRS 35-05-43:2002
B.1.4 E2'' – energia de ardere a FVG ce se formează din FL din contul căldurii reacţiilor
exotermice ce nu se întrerup la deermetizare, kJ:
q1 n
E ' '2 = ∑ AP iτ P i , (9)
r i =1
unde τpi se determină pentru fiecare caz, luînd în consideraţie condiţiile reglementate
concrete de desfăşurare a procesului şi timpul de declanşare a armăturii de întrerupere şi mijloacelor
PAA, s.
B.1.5 E3'' – energia de ardere a FVG, ce se formează din FL din contul aportului de căldură
de la agenţii termici exteriori, kJ:
q1 n
E3′′ = ∑A τ
Ti Ti , (10)
r i =1
Valoarea ATi (kJ/s) poate fi determinată, luînd în consideraţie utilajul schimbător de căldură
concret şi legităţile principale ale proceselor de schimb de căldură (ATi = Ki Fi ∆ti) conform
diferenţei conţinutului de căldură al agentului termic la intrarea în elementul (aparatul) schimbător
de căldură şi la ieşirea din el:
unde :
WTi – debitul pe secundă al agentului termic de încălzire;
rTi - căldura specifică de vaporizare a agentului termic,
B.1.6 E4'' – energia de ardere a FVG, ce se formează din FL revărsată pe suprafaţa solidă
(podea, carter, sol) din contul cedării de căldură de la mediul ambiant (de la suprafaţa solidă şi aer
spre lichid pe suprafaţa lui), kJ:
T0 − Tk ε FS
G4'' = 2 FS ⋅ τ , (13)
r π Fl
aici To – temperatura suprafeţei solide (podelei, carterului, solului etc.), K:
π = 3,14
ε= λpT cT
G˝5 = mV Fl τV , (14)
mv = 10 −6 ηP5 M ,
52
NRS 35-05-43:2002
r 1 1
unde: P5 = Po exp − .
Tk T
R
FS τ
G''Σ = GΣ · · , (15)
50 180
Peste 60 < 10
De la 60 pînă la 40 10 – 40
De la 40 pînă la 25 40 – 85
De la 25 pînă la 10 85 – 135
De la 10 pînă la – 5 135 – 185
De la – 5 pînă la – 20 185 – 235
De la – 20 pînă la – 35 235 – 285
De la – 35 pînă la – 55 285 – 350
De la – 55 pînă la – 80 350 – 425
Sub – 80 > 425
53
NRS 35-05-43:2002
B.2. După valorile totale ale potenţialilor energetici ale pericolului de deflagraţie E se
determină valorile masei recalculate şi potenţialului energetic relativ, care caracterizează pericolul
de deflagraţie a blocurilor tehnologice.
B.2.1 Masa totală a vaporilor (gazelor) combustibili ai norului de vapori şi gaze cu pericol
de deflagraţie m, recalculată la energia de ardere specifică unitară, egală cu 46000 kJ/kg:
E
m= , (16)
4,6 ⋅ 10 4
1 3
QB = E , (17)
16,534
Categoria pericolului QB m, kg
de deflagraţie
B.3. Ţinînd cont de principiile de bază prezentate în anexa dată pot fi elaborate metodici de
calculare şi evaluare a nivelurilor pericolului de deflagraţie a blocurilor pentru liniile tehnologice
tipice sau unele procese aparte. Metodicile trebuie să fie coordonate în modul stabilit cu Organul de
securitate industrială.
54
NRS 35-05-43:2002
Anexa C
(informativă)
Metodica de calcul poate fi aplicată la alegerea direcţiilor principale ale măsurilor tehnice de
protecţie a obiectelor şi personalului contra acţiunii exploziei mediilor de vapori şi gaze, precum şi
compuşilor chimici instabili solizi şi lichizi (peroxizi, acetiluri, compuşi nitrici de diferite clase,
produse ale gudronării, triclorură de azot etc.), capabili de a produce explozie.
Metodica prezintă valorile aproximative ale masei substanţei, participante la explozie.
C.1.1 În calcul se iau masele totale recalculate ale mediilor de vapori şi gaze m şi potenţialii
energetici E corespunzători acestora, determinate la estimarea cantitativă a pericolului de
deflagraţie a blocurilor tehnologice, conform metodicii prezentate în anexa B.
Pentru condiţii reale concrete valorile m şi E pot fi determinate prin alte metode, ţinînd cont
de efectul dispersării lichidului inflamabil în atmosferă sub acţiunea energiei interioare şi
exterioare, caracterul desfacerii sistemului tehnologic, vitezei de deversare a produsului combustibil
în atmosferă şi altor factori posibili.
Masa compuşilor chimici instabili solizi şi lichizi WK se determină conform conţinutului
acestora în sistemul tehnologic, bloc, aparat.
m' = z · m, (1)
unde:
Hidrogen 1,0
55
NRS 35-05-43:2002
C.1.3 Sursele de aprindere pot fi permanente (cuptoare, flăcări, echipament electric lipsit de
protecţie antideflagrantă etc.) sau accidentale (lucrări cu foc temporare, mijloace de transport etc.),
ce pot cauza explozia norului de vapori şi gaze la extinderea acestuia.
C.1.4 Pentru aprecierea nivelului de acţiune a exploziei poate fi aplicat echivalentul în trotil.
Echivalentul în trotil al exploziei mediului de vapori şi gaze WT (kg), determinat conform
condiţiilor caracterului analogic şi gradului de distrugere în timpul deflagraţiilor norilor de vapori şi
gaze, precum şi a compuşilor chimici instabili solizi şi lichizi, se calculează conform formulelor:
0,4 q'
WT = ⋅z⋅m, (2)
0,9 qT
unde:
0,4 – partea de energie a exploziei mediului de vapori şi gaze, consumată nemijlocit la
formarea undei de şoc;
0,9 – partea de energie a exploziei trinitrotoluenului (TNT) (trotilului), consumată nemijlocit
la formarea undei de şoc;
q' – căldura specifică de ardere a mediului de vapori şi gaze, kJ/kg;
qT – energia specifică a exploziei TNT, kJ/kg.
qK
WT = ⋅W K , (3)
qT
unde:
WK – masa compuşilor chimic instabili solizi şi lichizi;
qk – energia specifică a exploziei compuşilor chimici instabili solizi şi lichizi.
C.2. Zonă de distrugeri se consideră suprafaţa cu hotarele determinate de raza R, centrul
căreia constituie blocul tehnologic cercetat sau cel mai probabil loc al deermetizării sistemului
tehnologic. Hotarele fiecărei zone se caracterizează de valorile suprapresiunilor pe hotarul undei de
şoc ∆P şi, respectiv, coeficientul adimensional K. Clasificarea zonelor de distrugeri este prezentată
în tabelul C 2.
1 3,8 ≥ 100
2 5,6 70
3 9,6 28
4 28,0 14
5 56,0 ≤ 2,0
56
NRS 35-05-43:2002
C.2.1 Raza zonei de distrugeri (m) în aspect general se stabileşte prin expresia:
3 WT
R=K⋅ 1/ 6
, (4)
3180 2
1 + [ W ]
T
unde:
K – coeficientul adimensional, ce caracterizează acţiunea exploziei asupra obiectului.
C.2.2 La îndeplinirea calculelor tehnice razele zonelor de distrugeri pot fi determinate prin
expresia:
R = K · R0 , (5)
unde la m ≤ 5000 kg
3 WT
R0 = 1/ 6
3180 2
1 + [ ]
WT
sau la m ≥ 5000 kg
R0 = 3 WT
57
NRS 35-05-43:2002
Anexa D
(informativă)
Начало перевода
58
NRS 35-05-43:2002
оборудования, трубопроводной арматуры и приборной техники, других устройств и изделий,
а также их производством (изготовлением) для указанных объектов, могут осуществляться
только при наличии технического разрешения, выданного Органом по промышленной
безопасности, оформленного в установленном порядке и в строгом соответствии с
предписанными условиями действия технического разрешения.
1.13 Аттестации и/или проверке знаний (далее – аттестация, кроме тех случаев, когда
необходимо разделить эти две процедуры) подлежат:
а) работники предприятий независимо от организацинно-правовых форм и форм
собственности, а также индивидуальные предприниматели, осуществляющие работы по
59
NRS 35-05-43:2002
строительству, эксплуатации, консервации и ликвидации опасного производственного
объекта, а также работы по проектированию, изготовлению, монтажу, наладке, ремонту,
техническому освидетельствованию, реконструкции и эксплуцатации технических устройств
для опасных производственных объектов;
b) работники проектно-конструкторских и других организаций, разрабатывающих
документы, связанные с эксплуатацией опасного производственного объекта;
с) руководители, преподаватели и мастера производственного обучения
профессиональных образовательных учреждений, Учебных центров, ведущих подготовку
работников в области промышленной безопасности, подконтрольных Органу по
промышленной безопасности.
2 НОРМАТИВНЫЕ ССЫЛКИ
60
NRS 35-05-43:2002
3 ТЕРМИНОЛОГИЯ
4 ОБЩИЕ ТРЕБОВАНИЯ
62
NRS 35-05-43:2002
целью указанные предприятия должны иметь компьютерные тренажеры, включающие
максимально приближенные к реальным динамические модели процессов и реальные
средства управления (функциональные клавиатуры, графические экранные формы и т.д.).
Обучение и отработка практических навыков на компьютерных тренажерах должны
обеспечивать освоение технологического процесса и системы управления, пуска, плановой и
аварийной остановки в типовых и специфических нештатных и аварийных ситуациях.
Допуск к самостоятельной работе персонала должен осуществляться на основании
документально оформленных результатов проведенного обучения и тренинга.
Начальный тренинг должен содержать отработку знаний и навыков по пуску,
нормальному функционированию, действию в нештатных и аварийных ситуациях и
плановой и аварийной остановке обслуживаемой установки (объекта). Начальный тренинг
должен проходить весь вновь принимаемый на работу на данную установку (объект)
персонал перед допуском к работе и все работающие со стажем самостоятельной работы на
данной установке менее двух лет.
Повторный тренинг должен содержать отработку навыков по той же программе, как и
начальный тренинг, и его проходит весь персонал после перерыва в работе свыше одного
месяца.
Периодический тренинг должен содержать отработку навыков пуска, действий в
нештатных и аварийных ситуациях, плановой и аварийной остановки обслуживаемой
установки (объекта). Периодический тренинг проходит весь персонал ежеквартально.
Программы для отработки навыков пуска, нормального функционирования, плановой
и аварийной остановки производства (объекта) создаются на основании технологических
регламентов и других технологических нормативов.
Программы для отработки навыков в нештатных и аварийных ситуациях создаются по
сценариям. Для вновь создаваемых и реконструируемых объектов сценарии по поручению
предприятия должны разрабатываться проектной организацией – разработчиком проекта, а
для действующих производств могут быть разработаны самим предприятием по
согласованию с проектной организацией – разработчиком проекта или с проектной
организацией, имеющей Техническое разрешение Органа по промышленной безопасности
на проектирование данных технологических процессов.
63
NRS 35-05-43:2002
- защита технологического оборудования от разрушения и максимальное ограничение
выбросов из него горючих веществ в атмосферу при аварийной разгерметизации;
- исключение возможности взрывов и пожаров в объеме производственных зданий,
сооружений и наружных установок;
- снижение тяжести последствий взрывов и пожаров в объеме производственных
зданий, сооружений и наружных установок.
64
NRS 35-05-43:2002
a) рациональным выбором технологической системы с минимально возможными
относительными энергетическими потенциалами (Qв) входящих в нее технологических
блоков, которые определяются на стадии проектирования;
b) разделением отдельных технологических операций на ряд процессов или стадий
(смешение компонентов в несколько стадий, разделение процессов на реакционные и
массообменные и т.п.) или совмещением нескольких процессов в одну технологическую
операцию (реакционный с реакционным, реакционный с массообменным и т.д.),
позволяющим снизить уровень взрывоопасности;
c) введением в технологическую систему дополнительного процесса или стадии с
целью предотвращения образования взрывопожароопасной среды на последующих
операциях (очистка от примесей, способных образовывать взрывопожароопасные смеси или
повышать степень опасности среды на последующих стадиях, и т.п.).
65
NRS 35-05-43:2002
Если автоматический контроль за тем или иным параметром и его регулирование в
заданном диапазоне невозможны, то методы и средства, обеспечивающие
взрывобезопасность процесса, определяются для каждого конкретного случая с учетом
условий проведения процесса.
66
NRS 35-05-43:2002
(мембранными предохранительными устройствами, взрывными клапанами, системами
флегматизации инертным газом, средствами локализации пламени и т.д.).
67
NRS 35-05-43:2002
a) для технологических блоков I категории взрывоопасности - установка
автоматических быстродействующих запорных и (или) отсекающих устройств с временем
срабатывания не более 12 с;
b) для технологических блоков II и III категорий взрывоопасности - установка
запорных и (или) отсекающих устройств с дистанционным управлением и временем
срабатывания не более 120 с;
с) для блоков с относительным значением энергетического потенциала Qв ≤ 10
допускается установка запорных устройств с ручным приводом, при этом предусматривается
минимальное время приведения их в действие за счет рационального размещения
(максимально допустимого приближения к рабочему месту оператора), но не более 300 с.
При этом должны быть обеспечены условия безопасного отсечения потоков и
исключены гидравлические удары.
5.26 При наличии жидкой фазы в газовом потоке на линиях сброса газов должны
предусматриваться устройства, исключающие ее унос.
68
NRS 35-05-43:2002
6 СПЕЦИФИЧЕСКИЕ ТРЕБОВАНИЯ К ОТДЕЛЬНЫМ ТИПОВЫМ
ТЕХНОЛОГИЧЕСКИМ ПРОЦЕССАМ
69
NRS 35-05-43:2002
6.1.10 Для систем транспортирования горючих веществ, где возможны отложения на
внутренних поверхностях трубопроводов и аппаратов продуктов осмоления, полимеризации,
поликонденсации и т.п., предусматриваются эффективные и безопасные методы и средства
очистки от этих отложений, а также устанавливается периодичность проведения этой
операции.
70
NRS 35-05-43:2002
6.1.20 Запрещается удаление горючей пыли с поверхности с помощью сжатого
воздуха или другого сжатого газа, а также иными способами, приводящими к образованию
взрывоопасных пылевоздушных смесей.
71
NRS 35-05-43:2002
блоками I и II категорий взрывоопасности должны предусматриваться средства ав-
томатического регулирования этих параметров.
Для объектов с технологическими блоками III категории взрывоопасности
допускается выполнение операций регулирования вручную (производственным персоналом)
при обеспечении автоматического контроля указанных параметров процесса и сигнализации
о превышении их допустимых значений.
72
NRS 35-05-43:2002
6.4.5 В технологических блоках I категории взрывоопасности контроль состава смеси
и регулирование соотношения горючих веществ с окислителем, а также содержания
окислителя в материальных потоках после смешивания должны осуществляться
автоматически.
6.5.8.3 Для изоляции печей с открытым огневым процессом от газовой среды при
авариях на наружных установках или в зданиях печи должны быть оборудованы паровой
завесой, включающейся автоматически. При включении завесы должна срабатывать
сигнализация.
74
NRS 35-05-43:2002
На случай возможного превышения допустимой концентрации кислорода
предусматривается автоматическая блокировка по остановке процесса сушки и
разрабатываются другие меры, исключающие возможность образования взрывоопасных сме-
сей в аппаратуре.
75
NRS 35-05-43:2002
аппаратуре может достигать критических значений, давление и температура среды,
количество, расход и параметры теплоносителя и др.). При этом технологическое
оборудование, входящее в состав установки с технологическими блоками I категории
взрывоопасности, оснащается не менее чем двумя датчиками на каждый опасный параметр
(на зависимые параметры по одному датчику на каждый), средствами регулирования и
противоаварийной автоматической защиты, а при необходимости - дублирующими
системами управления и защиты.
76
NRS 35-05-43:2002
6.6.8 Дозировка компонентов в реакционных процессах должна быть
преимущественно автоматической и осуществляться в последовательности, исключающей
возможность образования внутри аппаратуры взрывоопасных смесей или неуправляемого
хода реакций, что определяется разработчиком процесса.
77
NRS 35-05-43:2002
для хранения и транспортирования СГ, ЛВЖ и ГЖ должно соответствовать требованиям
соответствующих нормативов для этих объектов и настоящих Правил.
79
NRS 35-05-43:2002
Управление этими устройствами должно быть и по месту и дистанционным (из
безопасного места).
80
NRS 35-05-43:2002
7.1.4 Обеспечение оборудования противоаварийными устройствами не исключает
необходимости разработки мер, направленных на предотвращение образования в нем
источников зажигания.
81
NRS 35-05-43:2002
82
NRS 35-05-43:2002
7.3.2 Технологическое оборудование и трубопроводы, контактирующие с
коррозионными веществами, преимущественно изготавливаются из коррозионно-стойких
металлических конструкционных материалов.
Допускается в обоснованных случаях для защиты оборудования и трубопроводов
применять коррозионностойкие неметаллические покрытия (фторопласт, полиэтилен и т.п.),
а на установках с технологическими блоками III категории взрывоопасности использовать
оборудование и трубопроводы из неметаллических коррозионностойких материалов (стекло,
фарфор, фторопласт, полиэтилен и т.п.) при соответствующем обосновании, под-
твержденном результатами исследований, и разработке мер безопасности.
83
NRS 35-05-43:2002
7.4.7 Для нагнетания легковоспламеняющихся жидкостей применяются, как правило,
центробежные насосы бессальниковые: с двойным торцевым, а в обоснованных случаях - с
одинарным торцевым с дополнительным уплотнением. Для сжиженных углеводородных
газов применяются, как правило, центробежные герметичные (бессальниковые) насосы.
Допускается применение центробежных насосов с двойным торцевым уплотнением типа
тандем. В качестве затворной жидкости должны использоваться, как правило, негорючие
и/или нейтральные к перекачиваемой среде жидкости. Для ГЖ насосы подбираются в
соответствии с требованиями отраслевых нормативов.
В исключительных случаях для нагнетания ЛВЖ и ГЖ при малых объемных
скоростях подачи, в том числе в системах дозирования, допускается применение поршневых
насосов.
84
NRS 35-05-43:2002
7.5.5 При прокладке трубопроводов через строительные конструкции зданий и другие
препятствия принимаются меры, исключающие возможность передачи дополнительных
нагрузок на трубы.
7.5.6 Трубопроводы, как правило, не должны иметь фланцевых или других разъемных
соединений.
Фланцевые соединения допускаются только в местах установки арматуры или
подсоединения трубопроводов к аппаратам, а также на тех участках, где по условиям
технологии требуется периодическая разборка для проведения чистки и ремонта
трубопроводов.
85
NRS 35-05-43:2002
7.5.12 Арматура с металлическим уплотнением в затворе, применяемая для установки
на трубопроводах взрывопожароопасных продуктов, должна соответствовать классу
герметичности «В» по ГОСТ 9544.
86
NRS 35-05-43:2002
7.6.7 Применяемая для взрывозащиты технологических систем арматура,
предохранительные устройства, средства локализации пламени должны изготавливаться в
соответствии с требованиями действующей нормативной документации на изготовление,
испытание и монтаж этих устройств.
К эксплуатации допускаются устройства, прошедшие испытания и имеющие паспорта
завода-изготовителя.
87
NRS 35-05-43:2002
отвечать требованиям настоящих Правил, действующей нормативно-технической
документации, проектам, регламентам и обеспечивать заданную точность поддержания
технологических параметров, надежность и безопасность проведения технологических
процессов.
88
NRS 35-05-43:2002
d) постоянный анализ изменения параметров в сторону критических значений и
прогнозирование возможной аварии;
e) действие средств управления и ПАЗ, прекращающих развитие опасной ситуации;
f) действие средств локализации аварийной ситуации, выбор и реализацию
оптимальных управляющих воздействий;
g) проведение операций безаварийного пуска, остановки и всех необходимых для
этого переключений;
h) выдачу информации о состоянии безопасности на объекте в вышестоящую систему
управления.
89
NRS 35-05-43:2002
8.3.6 В проектной документации, технологических регламентах и перечнях систем
ПАЗ объектов с технологическими блоками всех категорий взрывоопасности наряду с
уставками защиты по опасным параметрам указываются границы критических значений
параметров.
90
NRS 35-05-43:2002
8.4.2 Места установки и количество датчиков или пробоотборных устройств
анализаторов определяются в проекте.
8.5.4 Воздух для воздушных компрессоров и систем КИПиА должен быть очищен от
пыли, масла, влаги.
Качество сжатого воздуха должно соответствовать ГОСТ 17433 и быть не ниже
I класса загрязненности.
91
NRS 35-05-43:2002
8.6.4 Анализаторы состава газов и жидкостей подвергаются метрологической
аттестации и поверке совместно с устройствами подготовки и отбора пробы, если они
влияют на результаты анализа.
Средства газового анализа обеспечиваются аттестованными поверочными газовыми
смесями.
92
NRS 35-05-43:2002
должна предусматриваться аварийная вентиляция, которая автоматически включается в
случае, когда концентрация обращающихся веществ в воздухе помещения достигает 20%
нижнего концентрационного предела взрываемости.
93
NRS 35-05-43:2002
состоянии готовности технических средств и соответствующих служб по ликвидации угрозы
химического поражения определяются планами ликвидации аварийных ситуаций.
8.10.3 При снятии средств контроля, управления и ПАЗ, связи и оповещения для
ремонта, наладки или поверки должна производиться немедленная замена снятых средств на
идентичные по всем параметрам.
94
NRS 35-05-43:2002
8.10.4 Ремонт взрывозащищенного электрооборудования должен осуществляться в
соответствии с требованиями РД 16.407, системы ТО и ремонта систем измерения и авто-
матизации и другой действующей нормативно-технической документации.
9 ЭЛЕКТРООБЕСПЕЧЕНИЕ И ЭЛЕКТРООБОРУДОВАНИЕ
ВЗРЫВООПАСНЫХ ТЕХНОЛОГИЧЕСКИХ СИСТЕМ
95
NRS 35-05-43:2002
9.9 Электроснабжение аварийного освещения рабочих мест, с которых при
необходимости осуществляется аварийная остановка производства, относящегося к особой
группе I категории надежности, должно осуществляться по той же категории надежности.
9.13 Сеть для подключения сварочных аппаратов нормально должна быть обесточена.
Подача напряжения в эту сеть и подключение сварочного электрооборудования
выполняются в соответствии с требованиями действующих Правил эксплуатации
электроустановок потребителей и Правил техники безопасности при эксплуатации
электроустановок потребителей при наличии разрешения на проведение огневых работ,
согласно NRS 35-05-32.
10 ОТОПЛЕНИЕ И ВЕНТИЛЯЦИЯ
96
NRS 35-05-43:2002
10.6 Система местных отсосов, удаляющая взрывопожароопасные пыль и газы,
должна быть оборудована блокировками, исключающими пуск и работу конструктивно
связанного с ней технологического оборудования при неработающем отсосе.
97
NRS 35-05-43:2002
11 ВОДОПРОВОД И КАНАЛИЗАЦИЯ
98
NRS 35-05-43:2002
11.10 Водоснабжение технологических объектов в каждом конкретном случае
предусматривается с учетом особенностей технологического процесса и исключения аварий
и выбросов взрывопожароопасных продуктов в окружающую среду.
Для объектов с технологическими блоками I категории взрывоопасности в
зависимости от конкретных условий проведения процесса могут предусматриваться
резервные источники водоснабжения с системой их автоматического включения.
12 ПЛАНИРОВОЧНЫЕ РЕШЕНИЯ
99
NRS 35-05-43:2002
иметь в этом случае автономные средства обеспечения нормального функционирования
систем и жизнедеятельности людей в аварийной ситуации;
b) административно-бытовые и другие здания, в которых предусмотрено постоянное
пребывание людей, должны находиться вне зон разрушения;
c) объекты общезаводского назначения (электроснабжения, пароснабжения,
водоснабжения и др.) должны располагаться вне зон разрушения или быть устойчивыми к
воздействию ударной волны.
100
NRS 35-05-43:2002
13.9 Ремонтные работы с применением открытого огня должны производиться в
соответствии с требованиями имеющейся на предприятии Инструкции по организации
безопасного проведения огневых работ на взрывоопасных и взрывопожароопасных объектах,
разработанной на основании закона Республики Молдова «О пожарной безопасности» и
NRS 35-05-32.
101
NRS 35-05-43:2002
Приложение А
(обязательное)
№ Термин Определение
1 2 3
1 Взрыв Кратковременное высвобождение внутренней энергии,
создающее избыточное давление. Взрыв может происхо-
дить с горением (процессом окисления) или без него
4 Взрыво-
пожароопасность Условное определение взрыво- и/или огнеопасности
среды, процесса, блока и т.д.
5 Взрывоопасные
вещества Вещества (материалы), способные образовывать
самостоятельно или в смеси с окислителем
взрывоопасную среду
102
NRS 35-05-43:2002
Таблица А 1 (продолжение)
1 2 3
10 Технологическая Совокупность взаимосвязанных технологическими
система потоками и действующих как одно целое аппаратов, в
которых осуществляется определенная последо-
вательность технологических операций
11 Технологический Часть технологической системы, содержащая
объект объединенную территориально и связанную
технологическими потоками группу аппаратов
12 Технологический Совокупность физико-химических или физико-
процесс механических превращений веществ и изменение
значений параметров материальных сред, целенап-
равленно проводимых в аппарате (системе
взаимосвязанных аппаратов, агрегате, машине и т.д.)
13 Взрывоопасный Технологический процесс, проводимый при наличии в
технологический про- технологической аппаратуре материальных сред, способ-
цесс ных вызвать взрыв при отклонении от заданных
параметров процесса или состояния оборудования
14 Технологическая среда Сырьевые материалы. Реакционная масса, полупродукты,
находящиеся и перемещающиеся
в технологической аппаратуре (технологической системе)
15 Технологический блок Аппарат или группа (с минимальным числом) аппаратов,
которые в заданное время могут быть отключены
(изолированы) от технологической системы (выведены из
технологической схемы) без опасных изменений режима,
приводящих к развитию аварии в смежной аппаратуре или
системе
16 Регламентированные Совокупность установленных значений параметров
значения параметров технологической среды, характеризующих ее состояние,
технологической среды при которых технологический процесс может безопасно
протекать в заданном направлении
17 Аварийная Неконтролируемое нарушение целостности и/или
разгерметизация герметичности элементов оборудования технологической
системы, приводящее к возникновению взрыва в
аппаратуре или выбросу горючих сред в атмосферу
18 Залповый выброс Кратковременный выброс большого количества горючих
и/или взрывоопасных и/или токсичных веществ в
атмосферу при аварийной разгерметизации оборудования
или по иным причинам
19 Общий энергетический Совокупность энергий адиабатического расширения
потенциал техно- парогазовой среды, полного сгорания имеющихся и
логического блока образующихся из жидкости паров (газов) за счет
внутренней и внешней (окружающей среды) энергий при
внезапном аварийном раскрытии технологического блока
20 Относительный Показатель степени и масштабов возможных разрушений,
энергетический вызванных взрывом парогазовой среды (ПГС) в техно-
потенциал логическом блоке, при условии расхода общего
энергетического потенциала технологического блока
непосредственно на образование ударной волны
103
NRS 35-05-43:2002
Таблица А 1 (продолжение)
1 2 3
21 Приведенная масса Масса горючего вещества во взрывоопасной
парогазовой среды парогазовой среде, энергия полного сгорания которой
определяется по единой удельной теплоте сгорания
4,6 • 104 kJ/kg
22 Классификация Градация технологических блоков по значениям
технологических блоков по относительных энергетических потенциалов и
уровням взрывоопасности приведенным массам горючей парогазовой среды,
которые могут выбрасываться в атмосферу при
типичных авариях на технологических блоках и
участвовать во взрыве парогазовых облаков, в
замкнутых объемах технологических систем и произ-
водственных помещениях
23 Предупредительная система Сигнализация, срабатывающая при достижении
сигнализации предупредительного значения параметра
технологического процесса
24 Предаварийная Сигнализация, срабатывающая при достижении
сигнализация предельно допустимого значения параметра
технологического процесса
25 Противоаварийная Противоаварийная автоматическая защита (ПАЗ),
автоматическая защита базирующаяся на средствах и элементах КИПиА,
вычислительной техники и управляемых ими
исполнительных устройствах
26 Автоматическое управление Управление технологическим процессом или его
частью (стадией, стадиями) или осуществление
отдельных функций с использованием
микропроцессорной техники, вычислительной
техники по заданным программам и управляемыми
ими исполнительными механизмами
27 Автоматизированные систе- Системы, оснащенные средствами вычислительной
мы техники (АСУ, АСУП, АСУ ТП), осуществляющие
заданные им функции в сочетании со средствами
автоматического управления или без них
28 Энергетическая Характеристика возможности (вероятности)
устойчивость технологичес- возникновения и развития типовых аварий при
кого блока внезапном прекращении энергообеспечения, которая
определяется при комплексном анализе
взрывоопасности конкретных технологических
блоков
29 Нештатная ситуация Ситуация, при которой технологический процесс или
состояние оборудования выходит за рамки
нормального функционирования и может привести к
аварии
30 Аварийная ситуация Ситуация, когда произошла авария и возможен
дальнейший ход её развития
31 Предохраняющие конструк- Конструктивные элементы здания, которые при
ции взрыве внутри помещения обеспечивают
высвобождение энергии взрыва, предохраняя от
разрушения основные элементы здания
104
NRS 35-05-43:2002
Таблица А 1 (продолжение)
1 2 3
32 Разработчик процесса Предприятие или организация, осуществляющая
разработку исходных данных на проектирование
технологического процесса, основанных на научно-
исследовательских и опытных работах
33 Технический регламент Соглашением по техническим барьерам в торговле
Генерального соглашения по тарифам и торговле
Всемирной торговой организации (ВТО) технический
регламент определен как документ, соблюдение
требований которого обязательно в международной
практике
34 «Как правило»
Требование является преобладающим, а отступление
от него должно быть обосновано
105
NRS 35-05-43:2002
Приложение В
(обязательное)
ОБЩИЕ ПРИНЦИПЫ
КОЛИЧЕСТВЕННОЙ ОЦЕНКИ ВЗРЫВООПАСНОСТИ
ТЕХНОЛОГИЧЕСКИХ БЛОКОВ
Принятые сокращения:
Обозначения:
106
NRS 35-05-43:2002
q′, q′′ - соответственно удельная теплота сгорания ПГФ и ЖФ;
p, pi - плотность ПГФ или ЖФ при нормальных условиях (Р= 0,1 МPа и to = 20 °С) в
среднем по блоку и по i-ым, поступающим, в него при АРБ потокам;
107
NRS 35-05-43:2002
θk - разность температур ЖФ при регламентированном режиме и ее кипении
при атмосферном давлении;
mv - интенсивность испарения;
M - молекулярная масса;
η - безразмерный коэффициент;
108
NRS 35-05-43:2002
k −1
1 P k
A= PV ' 1 − o
k −1 P
Для практического определения энергии адиабатического расширения ПГФ можно
воспользоваться формулой:
A = β1 PV ' , (3)
'
B 1.2 E 2 - энергия сгорания ПГФ, поступившей к разгерметизированному участку от
смежных объектов (блоков), kJ:
n
E 2' = ∑G q ' '
i i . (5)
i =1
____________
1)
Расчет выполняется в Международной системе единиц (СИ)
109
NRS 35-05-43:2002
Таблица В 1 Значение коэффициента β1 в зависимости от показателя адиабаты среды и
давления в технологическом блоке
2kPi vi'
w= '
где
k +1 ,
i
[1 − exp(− )] [ ( )] q . (7)
n
E1" = G1" θ / r q + ∑ Gi" 1 − exp − c i"θ ki / ri
c1" k ' '
i
i =1
2∆P
wi" = µ ,
Pi "
µ - в зависимости от реальных свойств ЖФ и гидравлических условий принимается в
пределах 0,4-0,8;
110
NRS 35-05-43:2002
Примечание - При расчетах скоростей истечения ПГФ и ЖФ из смежных систем к аварийному блоку
можно использовать и другие расчетные формулы, учитывающие фактические условия действующего
производства, в том числе гидравлическое сопротивление систем, из которых возможно истечение.
"
B 1.4 E2 - энергия сгорания ПГФ, образующейся из ЖФ за счет тепла
экзотермических реакций, не прекращающихся при разгерметизации, kJ:
q' n
E = ∑ APiτ Pi
"
2 , (9)
r i=1
где τPi принимается для каждого случая, исходя из конкретных регламентированных
условий проведения процесса и времени срабатывания отсечной арматуры и средств ПАЗ, s.
"
B 1.5 E 3 - энергия сгорания ПГФ, образующейся из ЖФ за счет теплопритока от
внешних теплоносителей, kJ:
q' n
E = ∑ ATiτ Ti
"
3 (10)
r i=1
Значение ATi (kJ/s) может определяться с учетом конкретного теплообменного
оборудования и основных закономерностей процессов теплообмена ( ATi = K i Fi ∆t i ) по
разности теплосодержания теплоносителя на входе в теплообменный элемент (аппарат) и
выходе из него:
(
ATi = WTi ci t2' − t1' ) или A =W r ,
Ti Ti Ti
T −T ε F
G4" = 2 o k ⋅ ⋅ S ⋅ FS ⋅ τ ,
r π Fl (13)
ε = λρТ сТ .
111
NRS 35-05-43:2002
mV = 10−6ηP5 M ,
r 1 1
где: P5 = Po exp −
R Tк T
Значение безразмерного коэффициента η, учитывающего влияние скорости и
температуры воздушного потока над поверхностью (зеркало испарения) жидкости,
принимается по таблице B 2.
112
NRS 35-05-43:2002
1 3
QB = E (17)
16,534
Категория взрывоопасности Qв т, kg
I >37 >5000
II 27-37 2000-5000
III <27 < 2000
113
NRS 35-05-43:2002
Приложение С
(информационное)
МЕТОДИКА РАСЧЕТА
УЧАСТВУЮЩЕЙ ВО ВЗРЫВЕ МАССЫ ВЕЩЕСТВА И РАДИУСОВ ЗОН
РАЗРУШЕНИЙ
m' = z ⋅ m, (1)
0,4q'
WT = ⋅ z⋅m, (2)
0,9qT
где:
0,4 - доля энергии взрыва парогазовой среды, затрачиваемая непосредственно на
формирование ударной волны;
0,9 - доля энергии взрыва тринитротолуола (ТНТ), затрачиваемая непосредственно на
формирование ударной волны;
q' - удельная теплота сгорания парогазовой среды, kJ/kg;
qT - удельная энергия взрыва ТНТ, kJ/kg.
С 1.4.2 Для твердых и жидких химически нестабильных соединений
qk
WT = ⋅ Wk , (3)
qT
где: Wk — масса твердых и жидких химически нестабильных соединений;
qk — удельная энергия взрыва твердых и жидких химически нестабильных
соединений.
С 2 Зоной разрушения считается площадь с границами, определяемыми радиусами R,
центром которой является рассматриваемый технологический блок или наиболее вероятное
место разгерметизации технологической системы. Границы каждой зоны характеризуются
значениями избыточных давлений по фронту ударной волны ∆Р и, соответственно,
безразмерным коэффициентом К. Классификация зон разрушения приводится в таблице С 2.
3 WT
R= K⋅ 1/ 6
31802 , (4)
1+
T
W
115
NRS 35-05-43:2002
R=K⋅ Ro , (5)
3 WT
Ro = 1/ 6
3180 2
1 +
WT
Ro = 3 WT
__________________________
Конец перевода
116
NRS 35-05-43:2002
117