Sunteți pe pagina 1din 117

NRS 35-05-43:2002

1 OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1.1 Prezentele Reguli generale de securitate antideflagrantă pentru producţiile cu pericol de


deflagraţie şi inflamabilitate din industria chimică, petrochimică şi de prelucrare a petrolului
(în continuare - Reguli) se extind asupra întreprinderilor, organizaţiilor şi obiectelor (indiferent de
forma juridică de organizare şi tipul de proprietate) din industria chimică, petrochimică şi de
prelucrare a petrolului, obiectelor nou proiectate, în fază de construcţie, reconstrucţie şi în
funcţiune, precum şi asupra altor obiecte (în conformitate cu Nomenclatorul producţiilor, obiectelor
şi lucrărilor supuse supravegherii Organului de securitate industrială), destinate manipulării în ele a
substanţelor ce formează amestecuri de vapori şi aer, gaze şi aer, praf şi aer cu pericol de deflagraţie
şi inflamabilitate.

1.2 Toate întreprinderile, organizaţiile care activează în domeniul exploatării, proiectării,


elaborării documentaţiei tehnico-normative şi tehnologice, elaborării proceselor, montării şi
reparării utilajului obiectelor, indicate în 1.1, precum şi participante la elaborarea documentaţiei de
proiect şi constructive pentru fabricarea utilajelor, armăturii pentru conducte, aparatajului, altor
dispozitive şi articole, precum şi la producerea (fabricarea) acestora pentru obiectele indicate, sînt
obligate să respecte cerinţele Legii Republicii Moldova privind securitatea industrială a obiectelor
industriale periculoase nr. 803 - XIV din 11.02.2000, prezentelor Reguli şi altor acte normative în
domeniul asigurării securităţii industriale.
În conformitate cu art. 14 (1) al Legii sus-numite sînt supuse expertizei securităţii
industriale:
a) documentaţia de proiect pentru construcţia, extinderea, reconstrucţia, reutilarea tehnică,
conservarea şi lichidarea obiectului industrial periculos;
b) instalaţiile tehnice şi procesele tehnologice utilizate la obiectul industrial periculos;
c) clădirile şi construcţiile obiectului industrial periculos;
d) declaraţia securităţii industriale.

1.3 În procesul desfăşurării prevederilor prezentelor Reguli, prevederile specifice privind


asigurarea securităţii industriale, caracteristice pentru unele procese tehnologice sau grupele
acestora, urmează să fie stabilite aparte prin normative (reguli), care nu trebuie să fie în contradicţie
cu prevederile prezentelor Reguli şi să reia prevederile acestora.

1.4 Normativele (regulile) pentru unele procese tehnologice sau grupele acestora în
domeniul aplicării prezentelor Reguli se aprobă de către Organul de securitate industrială.

1.5 Toate genurile de activitate, ce ţin de proiectare, montare, lucrări de reglare şi punere în
funcţiune, exploatare, elaborarea (revizuirea) regulamentelor tehnologice, documentaţiei tehnico-
normative şi tehnologice, elaborarea proceselor, repararea obiectelor indicate în 1.1, pregătirea
cadrelor, expertiza securităţii, efectuată pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv pentru agenţii
economici străini, precum şi elaborarea documentaţiei de proiect şi tehnologice pentru fabricarea
utilajelor, armăturii pentru conducte, aparatajului, altor dispozitive şi elemente, precum şi
producerea (fabricarea) acestora pentru obiectele indicate, pot fi efectuate doar în cazul deţinerii
autorizaţiei tehnice, eliberate de Organul de securitate industrială perfectate în modul stabilit în
strictă conformitate cu condiţiile de acţiune stipulate în autorizaţia tehnică.

1.6 Pentru producerea şi utilizarea utilajelor, armăturii pentru conducte, mijloacelor de


protecţie, altor articole, precum şi mijloacelor de măsură, control, comandă, comunicaţii şi
automatizare, fabricate pe teritoriul Republicii Moldova pentru obiectele indicate în 1.1 este
necesară autorizaţia tehnică a Organului de securitate industrială, iar pentru cele importate –
autorizaţia Organului de securitate industrială pentru utilizarea lor.

1
NRS 35-05-43:2002
Autorizaţia pentru producerea şi utilizarea mijloacelor de protecţie a utilajului (supape de
siguranţă, dispozitive de siguranţă cu membrană), precum şi a tuturor elementelor incluse în
sistemele de protecţie automată antiavarie, se eliberează de către Organul de securitate industrială.

1.7 Aducerea producţiilor (obiectelor) în conformitate cu cerinţele prezentelor Reguli se


efectuează în termenele, coordonate cu Organul de securitate industrială.

1.8 Obiectele, raportate în conformitate cu Legea privind securitatea industrială a obiectelor


industriale periculoase la categoria obiectelor industriale periculoase sînt supuse înregistrării în
registrul de stat în modul stabilit.
Pentru obiectele menţionate se elaborează în modul stabilit declaraţia securităţii industriale.

1.9 Prevederile prezentelor Reguli, altor acte normative, care acţionează în desfăşurarea
acestora şi se referă la utilajele, armătura conductelor, mijloacele de protecţie, mijloacele de măsură
şi control, comandă, comunicaţii şi automatizare, alte articole, sînt obligatorii în procesul elaborării,
fabricării, precum şi certificării acestor utilaje şi articole.

1.10 În scopul organizării lucrărilor de prevenire a avariilor şi accidentelor de muncă,


întreprinderile şi organizaţiile, care includ în componenţa lor obiecte cu pericol de deflagraţie şi
inflamabilitate, elaborează sistemul de standarde al întreprinderii pentru dirijarea securităţii
industriale şi asigură funcţionarea efectivă şi actualizarea acestora.

1.11 Întreprinderile şi organizaţiile, care execută lucrări de proiectare, montare, reparare a


utilajelor şi construcţiilor, activează în domeniul instruirii personalului, elaborează şi asigură
funcţionarea efectivă şi actualizarea sistemului de standarde al întreprinderii privind asigurarea
calităţii. Sistemele de calitate ale întreprinderilor trebuie să prevadă prezenţa standardelor pentru
asigurarea executării lucrărilor în condiţii de securitate.
În conformitate cu art. 10 (2) al Legii Republicii Moldova privind securitatea industrială a
obiectelor industriale periculoase, recepţia obiectului industrial periculos se efectuează de către
Organul de securitate industrială, cu participarea reprezentanţilor altor organe de supraveghere. În
procesul recepţiei obiectului industrial periculos, se verifică corespunderea lui cu documentaţia de
proiect, gradul de pregătire al agentului economic pentru exploatarea obiectului industrial periculos
şi pentru acţiunile de localizare şi lichidare a efectelor avariei.

1.12 Conducătorii şi personalul tehnico-ingineresc al subdiviziunilor şi serviciilor


întreprinderilor şi organizaţiilor, abilitat în domeniul securităţii industriale, trebuie să fie instruit la
capitolul „Securitatea industrială”, fapt confirmat prin documentul instituţiilor superioare de
învăţămînt corespunzătoare.

1.13 Atestării şi/sau verificării cunoştinţelor (în continuare – atestarea, cu excepţia cazurilor,
cînd este necesar de a separa aceste două proceduri) sînt supuşi:
a) personalul tehnic şi tehnico-ingineresc al întreprinderilor, indiferent de forma juridică de
organizare şi proprietate, inclusiv întreprinzătorii individuali, care efectuează lucrări de construcţie,
exploatare, conservare şi lichidare a obiectului industrial periculos, precum şi lucrări de proiectare,
fabricare, montare, reglare, reparaţie, revizie tehnică, reconstrucţie şi exploatare a instalaţiilor
tehnice pentru obiectele industriale periculoase;
b) personalul organizaţiilor de proiectare şi altor organizaţii, care elaborează documente
referitor la exploatarea obiectului industrial periculos;
c) conducătorii, lectorii şi maiştrii instruirii în producţie ai instituţiilor de învăţămînt
profesional, Centrelor de instruire, care efectuează instruirea personalului în domeniul securităţii
industriale, supuse controlului Organului de securitate industrială.

2
NRS 35-05-43:2002
1.14 Conducătorii şi specialiştii întreprinderii sînt obligaţi să treacă periodic instruirea şi
atestarea în termenele stabilite de Regulile de securitate, dar nu mai rar de o dată în trei ani,
atestarea muncitorilor – nu mai rar de o dată în 12 luni, conform cerinţelor RG 35-01-31.

2 REFERINŢE

GOST 9544-93 Armătură de închidere pentru conducte. Norme de etanşeitate a


obturatoarelor
GOST 17433-80 Puritate industrială. Aer comprimat. Clase de poluare
GOST 12.1.005-88 SSBT Condiţii sanitare igienice generale pentru aerul
din zona de lucru
GOST 12.1.007-76 SSBT Substanţe nocive. Clasificare şi condiţii generale de
securitate
GOST 21.101-97 SPDS Cerinţe generale privind documentaţia de proiect şi de
lucru
SNiP 2.04.05-91 Încălzire, ventilaţie şi climatizare.
SNiP 245-71 Norme sanitare de proiectare a întreprinderilor
industriale
ONTP 24-86 Determinarea categoriilor încăperilor şi clădirilor după pericolul
de incendiu şi explozie
Norme de amenajare a instalaţiilor electrice
RD 16.407-95 Repararea instalaţiilor electrice în execuţie antideflagrantă şi
destinate exploatării în mine
PB 10-115-96 Reguli de construcţie şi exploatare inofensivă a recipientelor sub
presiune
SN 174-75 Instrucţiune pentru proiectarea aprovizionării întreprinderilor
industriale cu energie electrică
SM 8-0:1998 Sistemul Naţional de Metrologie. Principii generale
NRS 35-05-32-2001 Reguli privind organizarea efectuării inofensive a lucrărilor cu
foc la obiectele cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate
RG 35-01-31:2000 Reguli de instruire şi atestare a personalului agenţilor
economici, care exploatează obiecte industriale periculoase
RG 35-01-34:2001 Regulament privind activitatea de supraveghere şi control în
sistemul de administrare a securităţii industriale în Republica Moldova
RG 35-01-36:2001 Modul de cercetare tehnică a cauzelor avariilor la obiectele
industriale periculoase
PG 35-05-54:2002 Clasificarea avariilor şi incidentelor la obiectele industriale
periculoase ale industriei chimice, petrochimice şi de prelucrare a petrolului

3 TERMINOLOGIE

Termenii şi definiţiile respective aplicate în prezentele Reguli sînt expuse în anexa A.

4 PRINCIPII GENERALE

4.1 Elaborarea procesului tehnologic, divizarea schemei tehnologice în blocuri tehnologice


separate, dotarea ei cu aparataj, selectarea dispozitivelor de deconectare şi a locurilor de instalare a
acestora, mijloacelor de control, comandă şi protecţie antiavarie cu o oportunitate tehnologică
justificată trebuie să reducă la minimum nivelul pericolului de deflagraţie a blocurilor tehnologice,
integrate în acest sistem.

4.2 Organizaţia de proiectare evaluează nivelul energetic al fiecărui bloc tehnologic şi


stabileşte, în bază de calcul, categoria pericolului de deflagraţie al acestuia (anexa B), argumentează
3
NRS 35-05-43:2002
eficienţa şi fiabilitatea măsurilor şi mijloacelor tehnice de protecţie, posibilitatea acestora de a
asigura securitatea antideflagrantă a blocului dat şi sistemului tehnologic în întregime.

4.3 Categoria pericolului de deflagraţie a blocurilor, determinată prin calcul, urmează a fi


stabilită cu o categorie mai sus, în cazul cînd substanţele care se manipulează în blocul tehnologic
(materia primă, semifabricatele, produsul finit) se raportează la categoria I-a sau a II-a de pericol,
conform GOST 12.1.007 sau se caracterizează printr-un mecanism de răspîndire critic conform
GOST 12.1.005.

4.4 În cazul cînd în aparatajul tehnologic există substanţe nocive sau este posibilă formarea
acestora proprietarul întreprinderii elaborează măsurile necesare de protecţie a personalului contra
acţiunii acestor substanţe în timpul exploziilor, incendiilor şi altor avarii.

4.5 Proiectarea producţiilor cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate, asamblate în baza


garniturilor de utilaje din import sau utilajelor, fabricate conform licenţelor străine, poate fi
efectuată în conformitate cu prevederile normelor altor ţări, dar să nu fie inferioare prevederilor
normelor în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova.

4.6 Supravegherea asigurării securităţii industriale a obiectelor industriale periculoase,


precum şi fabricării utilajelor pentru acestea este exercitată de către Organul de securitate
industrială în corespundere cu cerinţele RG 35-01-34.

4.7 Desfăşurarea proceselor tehnologice cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate are loc în


conformitate cu regulamentele tehnologice. Cerinţele de elaborare şi aprobare a regulamentelor
tehnologice, precum şi introducerea de modificări şi completări în ele se stabilesc de normativele
corespunzătoare, coordonate cu Organul de securitate industrială în domeniul asigurării securităţii
industriale.
Introducerea modificărilor în schema tehnologică, în dotarea cu aparataj, în sistemele de
comandă, control, comunicaţii şi înştiinţare, de protecţie automată antiavarie (PAA) poate fi
efectuată doar în baza documentaţiei tehnico-normative şi de proiect, coordonată cu organizaţia de
proiectare – elaboratoarea proiectului sau organizaţia de proiectare - titulara autorizaţiei tehnice a
Organului de securitate industrială pentru proiectarea obiectelor analogice. Modificările aplicate nu
trebuie să reducă eficacitatea şi securitatea sistemului tehnologic complex. Nu se coordonează
modificările dacă sînt introduse de către organizaţia de proiectare – titulară a autorizaţiei tehnice a
Organului de securitate industrială pentru proiectarea obiectelor în cauză.

4.8 Pentru producţii şi unele procese tehnologice, ce ţin de recepţia, prelucrarea şi utilizarea
substanţelor explozive condensate (SE) în fază lichidă sau solidă, măsurile privind protecţia contra
exploziilor şi de prevenire a exploziilor se elaborează conform documentelor normative
corespunzătoare.

4.9 Întreprinderea este obligată de a înştiinţa în termen, pînă la începutul lucrărilor, Organul
de securitate industrială despre intenţia unei noi construcţii, reconstrucţii sau modificării
preconizate a schemei tehnologice.
Organul de securitate industrială, după ce a fost înştiinţat, organizează supravegherea
preventivă şi controlul asupra executării acestor lucrări.

4.10 Pentru producţiile care includ blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de categoria
I-a, executarea lucrărilor experimentale privind perfecţionarea proceselor tehnologice noi sau a unor
etape ale acestora, pentru încercarea modelelor cap de serie ale utilajului nou elaborat, testarea
mijloacelor experimentale şi mijloacelor de automatizare se perfectează prin dispoziţie specială a
Organului de securitate industrială.

4
NRS 35-05-43:2002
4.11 Pentru fiecare obiect cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate, ţinînd cont de
particularităţile tehnologice şi alte particularităţi specifice, se elaborează de către întreprindere
planul de localizare şi lichidare a situaţiilor de avarie (PLSA), în care sînt preconizate acţiunile
personalului pentru localizarea şi lichidarea situaţiilor de avarie şi prevenirea avariilor, iar în cazul
declanşării acestora – de localizare şi reducere maximă a gravităţii consecinţelor, precum şi
sistemele şi mijloacele tehnice, utilizate în această împrejurare.
Planurile de localizare şi lichidare a situaţiilor de avarie se întocmesc în conformitate cu
prevederile directivelor Organului de securitate industrială.

4.12 Cercetarea deranjamentelor în producţiile cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate,


analiza cauzelor devierilor periculoase de la normele regimului tehnologic şi controlului respectării
acestor norme se efectuează în corespundere cu prevederile directivelor Organului de securitate
industrială.

4.13 Cazurile accidentelor de muncă, avariilor, care s-au produs la obiectele supuse
controlului Organului de securitate industrială, urmează a fi examinate şi înregistrate, conform
RG 35-01-36; PG 35-05-54.

4.14 Personalul, care are atribuţie la exploatarea obiectelor industriale periculoase, precum
şi personalul serviciilor de salvgazişti şi de salvare în caz de avarie trebuie să fie supus trierii
profesionale cu examenul medical obligatoriu şi testării psihologice a aptitudinilor profesionale
conform cerinţelor RG 35-01-31.

4.15 Cerinţele Regulamentului privind modul de verificare a cunoaşterii regulilor, normelor


şi instrucţiunilor de securitate de către lucrătorii de conducere şi specialiştii întreprinderilor,
organizaţiilor şi obiectelor, supuse controlului Organului de securitate industrială sînt obligatorii
pentru lucrătorii de conducere şi specialişti, ce au atribuţie la organizarea şi exploatarea
producţiilor.
Modul de instruire, instructaj şi atestare a personalului privind gradul de cunoaştere a
prevederilor documentaţiei tehnico-normative de tehnica securităţii şi de admitere la lucrul de sine
stătător se stabileşte de documentele normative corespunzătoare.
Programele de instruire privind tehnica securităţii a personalului, care deserveşte producţiile
(obiectele) cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate, se coordonează cu Organul de securitate
industrială.

4.16 Pentru acumularea deprinderilor practice de executare fără pericol a lucrărilor, de


prevenire a avariilor şi lichidare a consecinţelor la obiectele tehnologice ce au blocuri cu pericol de
deflagraţie de categoria I-a şi a II-a, toţi muncitorii şi personalul tehnico-ingineresc, antrenat în
procesul tehnologic şi activitatea ce ţine de exploatarea utilajelor la aceste obiecte, audiază cursuri
de calificare cu utilizarea mijloacelor tehnice moderne de instruire şi perfecţionare a deprinderilor
(dispozitive pentru antrenamente, poligoane pentru instruire şi antrenamente etc.). Cu acest scop
întreprinderile menţionate trebuie să posede dispozitive computerizate pentru antrenamente, care
includ modele dinamice ale proceselor maxim adaptate celor reale şi mijloace reale de comandă
(tastatură funcţională, modele grafice etc.).
Instruirea şi perfecţionarea deprinderilor practice la dispozitivele de antrenamente
computerizate trebuie să asigure însuşirea procesului tehnologic şi sistemului de comandă, demarare
(pornire), oprire planificată sau de avarie în situaţii tipice, specifice neprogramate şi de avarie.
Admiterea personalului la lucrul de sine stătător trebuie să se efectueze în baza unui curs de
instruire şi antrenament.
Etapa iniţială a antrenamentului trebuie să urmărească perfecţionarea cunoştinţelor privind
pornirea, funcţionarea normală, acţiunile în situaţii neprogramate şi de avarie, oprire planificată şi
de avarie a instalaţiei (obiectului) deservite. Tot personalul nou angajat la lucrul de deservire a
instalaţiei (obiectului) date, înainte de admiterea la locul de muncă, va trece etapa iniţială de
5
NRS 35-05-43:2002
antrenament, precum şi toţi cei care lucrează de sine stătător la această instalaţie şi au o vechime în
muncă mai mică de doi ani.
Antrenamentul repetat trebuie să urmărească perfecţionarea deprinderilor conform aceluiaşi
program ca şi la etapa iniţială şi este trecut de tot personalul după o întrerupere în activitate de cel
mult o lună.
Antrenamentul periodic trebuie să urmărească perfecţionarea deprinderilor privind
demararea (pornirea), acţiunile în situaţii neprogramate şi de avarie, oprirea planificată şi în caz de
avarie a instalaţiei (obiectului) deservite. Antrenamentul periodic se efectuează trimestrial cu tot
personalul.
Programele pentru perfecţionarea deprinderilor de demarare (pornire), funcţionare normală,
oprire planificată şi de avarie a producţiei (obiectului) se întocmesc în baza regulamentelor
tehnologice şi altor normative tehnologice.
Programele pentru perfecţionarea deprinderilor de acţiune în situaţii neprogramate şi de
avarie se întocmesc în formă de scenarii. Pentru obiectele nou construite şi reconstruite, din
însărcinarea întreprinderii, scenariile trebuie să fie elaborate de organizaţia de proiectare –
elaboratorul proiectului, iar pentru producţiile în funcţiune acestea pot fi elaborate de însăşi
întreprinderea de comun cu organizaţia de proiectare – elaboratorul proiectului sau cu organizaţia
de proiectare titulară a autorizaţiei tehnice a Organului de securitate industrială pentru proiectarea
acestor procese tehnologice.

4.17 Organizarea lucrărilor de menţinere a nivelului stabil de fiabilitate şi inofensivitate la


exploatarea şi repararea utilajului tehnologic şi auxiliar, conductelor şi armăturii, sistemelor de
control, comandă, protecţie antiavarie, mijloacelor de comunicaţii şi înştiinţare, alimentare cu
energie, precum şi clădirilor şi construcţiilor; repartizarea obligaţiilor şi delimitarea
responsabilităţilor între serviciile tehnice (tehnologic, mecanic, energetic, serviciu aparate de
măsură şi control etc.) în vederea asigurării cerinţelor tehnicii securităţii, precum şi lista şi volumul
documentaţiei de exploatare, reparare şi altei documentaţii tehnice se determină prin ordin sau alt
document de dispoziţie al întreprinderii, care stabileşte cerinţele de asigurare a securităţii
industriale, bazate pe legislaţia Republicii Moldova, regulile, normele, hotărîrile şi alte directive ale
Organului de securitate industrială.

4.18 Pentru producţiile care includ blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de categoria
I-a şi a II-a trebuie să fie elaborate măsuri de prevenire a intervenţiei străine nesancţionate în
desfăşurarea proceselor tehnologice şi de contracarare a manifestărilor teroriste.

5 CERINŢE PENTRU ASIGURAREA SECURITĂŢII ANTIDEFLAGRANTE A


PROCESELOR TEHNOLOGICE

5.1 Pentru fiecare sistem tehnologic trebuie să fie preconizate măsuri de reducere maximă a
pericolului de deflagraţie a blocurilor tehnologice integrate în acest sistem:
- prevenirea exploziilor şi incendiilor în interiorul utilajului tehnologic;
- protecţia utilajului tehnologic contra deteriorării şi limitarea maximă a degajării substanţelor
combustibile în atmosferă în timpul deermetizării în caz de avarie;
- excluderea posibilităţii exploziilor şi incendiilor în spaţiul clădirilor de producţie,
construcţiilor şi instalaţiilor exterioare;
- reducerea gravităţii consecinţelor exploziilor şi incendiilor în spaţiul clădirilor de producţie,
construcţiilor şi instalaţiilor exterioare.

5.2 Procesele tehnologice se organizează astfel, încît să excludă posibilitatea exploziei în


sistem la valorile reglementate ale parametrilor acestora. Valorile reglementate ale parametrilor,
care determină pericolul de deflagraţie a procesului, intervalul admisibil al variaţiei acestora,
organizarea desfăşurării procesului (dotarea cu aparataj şi construcţia aparatelor tehnologice, fazele
substanţelor manipulate, regimurile hidrodinamice etc.) se stabilesc de către elaboratorul procesului
6
NRS 35-05-43:2002
în baza datelor privind valorile critice ale parametrilor sau totalităţii acestora pentru substanţele
participante în proces.

5.3 Pentru fiecare proces tehnologic se stabileşte totalitatea valorilor critice ale parametrilor.
Intervalul admisibil de variaţie a parametrilor se stabileşte ţinînd cont de caracteristicile procesului
tehnologic. Caracteristicile tehnice ale sistemului de comandă şi protecţie automată antiavarie
(PAA) trebuie să corespundă vitezei de variaţie a valorilor parametrilor procesului în intervalul
necesar (clasa de precizie a aparatelor, gradul de inerţie a sistemelor de măsură, gama de măsurări,
etc.).

5.4 Metodele şi mijloacele care exclud depăşirea de către parametri a limitelor stabilite se
stabilesc în informaţia iniţială pentru proiectare, documentaţia de proiect şi regulamentul
tehnologic.

5.4.1 Condiţiile de efectuare fără pericol de deflagraţie şi incendiu a unui proces tehnologic
sau a etapelor acestuia sînt asigurate prin:
a) selectarea raţională a componentelor care interacţionează, avînd în vedere condiţiile de
reducere maximă sau excludere a formării amestecurilor sau produselor cu pericol de deflagraţie şi
inflamabilitate (se stabileşte de către elaboratorul procesului);
b) selectarea regimurilor raţionale de dozare a componentelor prin prevenirea posibilităţii
abaterii proporţiilor acestora de la valorile reglementate şi formării concentraţiilor cu pericol de
deflagraţie în sistem (se stabileşte de către elaboratorul proiectului);
c) introducerea în mediul tehnologic în caz de necesitate, stabilită de către elaboratorul
mediului, de substanţe suplimentare, ţinînd cont de condiţiile fizico-chimice ale procesului: diluanţi
– flegmatizatori inerţi, substanţe, care generează formarea diluanţilor inerţi sau care împiedică
formarea amestecurilor cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate (se stabileşte de către
elaboratorul procesului);
d) selectarea raţională a caracteristicilor hidrodinamice ale procesului (metodelor şi regimului
de deplasare a mediului şi de amestecare a componentelor, presiunii şi vitezei fluxului) şi
caracteristicilor schimbului de căldură (presiunii termice, coeficientului de transmisie termică,
suprafeţei schimbului de căldură etc.), precum şi parametrilor geometrici ai aparatelor etc. (se
stabileşte de către elaboratorii procesului şi proiectului);
e) aplicarea componentelor în faza, care împiedică sau exclude formarea amestecului cu
pericol de deflagraţie (se stabileşte de către elaboratorul procesului);
f) selectarea valorilor parametrilor stării mediului tehnologic (compoziţiei, presiunii,
temperaturii), care reduc pericolul de deflagraţie şi inflamabilitate al acestuia (se stabileşte de către
elaboratorul procesului);
g) alimentarea sigură cu energie (se stabileşte de către elaboratorul proiectului).

5.4.2 Condiţiile optime de securitate antideflagrantă şi antiincendiară a sistemului tehnologic


se asigură prin:
a) selectarea raţională a sistemului tehnologic cu potenţialele energetice relative minim
posibile (Qp) ale blocurilor tehnologice integrate în acest sistem, care se stabilesc la etapa de
proiectare;
b) divizarea unor operaţii tehnologice într-un şir de procese sau etape (amestecarea
componentelor în cîteva etape, divizarea proceselor în procese de reacţie şi transfer de masă etc.)
sau prin combinarea cîtorva procese într-o singură operaţie tehnologică (proces de reacţie cu proces
de reacţie, proces de reacţie cu transfer de masă etc.), care permit reducerea nivelului pericolului de
deflagraţie;
c) introducerea în sistemul tehnologic a unui proces sau etape suplimentare cu scopul de a
preveni formarea mediului cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate în operaţiile ulterioare
(curăţarea de impurităţi, care pot cauza formarea amestecurilor deflagrante şi inflamabile sau spori
gradul de pericol al mediului în etapele ulterioare etc.)
7
NRS 35-05-43:2002

5.5 Pentru sistemele tehnologice cu funcţionare neîntreruptă, în componenţa cărora sînt


incluse unele aparate cu funcţionare periodică, sînt preconizate măsuri, ce asigură efectuarea fără
pericol de deflagraţie a operaţiilor reglementate de deconectare (conectare) a aparatelor cu
funcţionare periodică de la/la linia tehnologică continuă, precum şi operaţiilor ce se efectuează după
deconectarea acestora.

5.6 Instalaţiile tehnologice (utilajele, conductele, aparatele, liniile tehnologice etc.), în care
în cazul abaterilor de la regimul reglementat de efectuare a procesului tehnologic este posibilă
formarea amestecurilor deflagrante şi inflamabile, se asigură cu sisteme de debitare a gazelor inerte,
adaosurilor flegmatizatoare sau alte mijloace tehnice, care previn formarea amestecurilor
deflagrante şi inflamabile sau posibilitatea exploziei acestora în prezenţa sursei de iniţiere.
Sistemele de debitare a gazelor inerte şi adaosurilor flegmatizatoare se dirijează de la distanţă
(manual sau automat) în dependenţă de particularităţile efectuării procesului tehnologic.
Pentru producţiile, care au în componenţa lor blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie
de categoria I-a şi II-a, se prevede acţionarea automată a debitului mediilor inerte; pentru
producţiile cu blocuri tehnologice de categoria a III-a – acţionarea de la distanţă, nu automată, iar la
Qp ≤ 10 se admite acţionarea manuală locală.

5.7 Pentru asigurarea securităţii antideflagrante a sistemului tehnologic la demararea sau


oprirea utilajelor (aparatelor, porţiunilor de conducte etc.) se prevăd măsuri speciale (inclusiv
purjarea cu gaze inerte), care previn formarea amestecurilor deflagrante în sistem.
În documentaţia de proiect se elaborează, luînd în consideraţie particularităţile procesului
tehnologic şi se reglementează regimurile şi modul de demarare şi oprire a utilajului, metodele de
purjare cu gaze inerte a acestuia, ce exclud formarea zonelor de stagnare.
Controlul asupra eficacităţii purjării se efectuează după conţinutul de oxigen şi/sau substanţe
combustibile în gazele evacuate, ţinînd cont de condiţiile concrete de efectuare a procesului de
purjare în regim automat, sau prin metoda prelevării periodice a probelor.

5.8 Cantitatea gazelor inerte pentru fiecare obiect tehnologic şi sistemul de transportare a
acestora se selectează ţinînd cont de particularităţile funcţionării sistemului tehnologic,
simultaneităţii încărcării şi se stabilesc conform proiectului. Parametrii mediului inert se stabilesc,
avînd în vedere condiţiile asigurării securităţii antideflagrante a procesului tehnologic.

5.9 Sistemele tehnologice se dotează cu mijloace de control al parametrilor, care determină


pericolul de deflagraţie a procesului, cu înregistrarea indicilor şi cu semnalizare de preavarie (iar în
caz de necesitate – de avertizare) a valorilor acestora, precum şi cu mijloace de reglare automată şi
protecţie contra avariilor.
Cerinţele faţă de sistemele şi mijloacele automate se stabilesc conform capitolului 8 al
prezentelor Reguli.
În cazul cînd controlul automat al unui parametru şi reglarea acestuia în limita dată nu sînt
posibile, atunci metodele şi mijloacele ce asigură securitatea antideflagrantă a procesului se
stabilesc pentru fiecare caz concret, luînd în consideraţie condiţiile de efectuare a procesului.

5.10 Pentru procesele tehnologice cu pericol de deflagraţie se preconizează sisteme de


protecţie automată antiavarie, care previn apariţia situaţiei de avarie în cazul devierilor de la valorile
maxime admisibile ale parametrilor procesului în toate regimurile de funcţionare, prevăzute
conform proiectului şi care asigură oprirea fără pericol sau transferul procesului într-o stare
inofensivă, conform programului stabilit.

5.11 Sistemele de protecţie automată antiavarie, de regulă, se includ în sistemul comun de


dirijare a procesului tehnologic. Formarea semnalelor pentru declanşarea acestuia trebuie să fie

8
NRS 35-05-43:2002
bazată pe valorile maxime admisibile reglementate ale parametrilor, determinate prin însuşirile
substanţelor care se manipulează şi caracterul procesului.

5.12 Pentru sistemele de protecţie automată antiavarie a obiectelor care includ blocuri
tehnologice cu pericol de deflagraţie de categoria I-a şi a II-a se preconizează utilizarea tehnicii cu
microprocesoare şi de calcul, iar pentru obiectele cu blocuri cu pericol de deflagraţie de categoria a
III-a este suficientă utilizarea tehnicii cu microprocesoare.

5.13 Obiectele tehnologice cu procese periodice, care includ blocuri tehnologice cu pericol
de deflagraţie de categoria I-a, se dotează cu sisteme de control, comandă şi protecţie antiavarie
pentru demarare şi ieşire din regimul de lucru şi staţionare reglementat.

5.14 Stabilitatea energetică a sistemului tehnologic, care, ţinînd cont de categoria pericolului
de deflagraţie a blocurilor integrate în acest sistem, particularităţile procesului tehnologic, se asigură
prin selectarea schemei raţionale de alimentare cu energie, numărul surselor de alimentare cu
energie (principale şi de rezervă), fiabilitatea acestora, trebuie să excludă posibilitatea:
a) dereglării etanşeităţii sistemului (deermetizării asamblărilor mobile, defecţiunii utilajului
cauzate de creşterea presiunii etc.);
b) formării amestecului deflagrant în sistem (din contul creşterii duratei de aflare a
produselor în zona de reacţie, dereglării raportului de debitare a produselor în această zonă,
desfăşurării proceselor nedirijate etc.).
Parametrii care caracterizează stabilitatea energetică a procesului tehnologic, mijloacele şi
metodele de asigurare a acestei stabilităţi se determină la elaborarea procesului şi se reglementează.

5.15 Se interzice, de regulă, desfăşurarea proceselor tehnologice la valori critice ale


parametrilor, inclusiv în zona de deflagraţie. În cazul necesităţii justificate de efectuare a procesului
în zona valorilor critice (zona de deflagraţie) trebuie să fie preconizate metodele şi mijloacele, ce
exclud prezenţa sau ce previn apariţia surselor de iniţiere a exploziei în interiorul utilajului (scîntei
de provenienţă mecanică sau electrică, corpuri şi suprafeţe înfierbîntate etc.) cu energie sau
temperatură ce depăşesc energia minimă sau temperatura de aprindere a produselor care se
manipulează în proces.
Selectarea metodelor şi mijloacelor, ce exclud formarea acestor surse de aprindere sau care
asigură reducerea energiei acestora, se stabileşte pentru fiecare caz concret luînd în consideraţie
categoria pericolului de deflagraţie, particularităţile procesului tehnologic şi prevederile prezentelor
Reguli.

5.16 Sistemele tehnologice cu mediu exploziv, în care este imposibilă excluderea surselor cu
pericol de aprindere, trebuie să fie dotate cu mijloace de prevenire a exploziilor şi protecţie a
utilajelor şi conductelor contra deteriorărilor (dispozitive de siguranţă cu membrană, supape de
explozie, sisteme de flegmatizare cu gaze inerte, mijloace de localizare a focului etc.)

5.17 Sistemele tehnologice în care se manipulează produse combustibile (gazoase, lichide,


solide), care sînt în stare de a forma amestecuri deflagrante cu aerul, trebuie să fie etanşe şi să
excludă formarea concentraţiilor periculoase ale acestor substanţe în mediul înconjurător în toate
regimurile de funcţionare. Cerinţele faţă de etanşeitate cu luarea în consideraţie a factorilor nocivi
sînt stabilite la capitolul 7 al prezentelor Reguli.

5.18 Măsurile de prevenire a exploziilor şi incendiilor în utilaje se elaborează luînd în


consideraţie indicii pericolului de deflagraţie şi inflamabilitate a substanţelor ce se manipulează la
parametrii de lucru ai procesului.

5.19 În procesul elaborării măsurilor de prevenire a exploziilor şi incendiilor în spaţiul


clădirilor şi construcţiilor trebuie să se ţină cont de prevederile ONTP 24.
9
NRS 35-05-43:2002

5.20 Pentru sistemele tehnologice la etapele ce ţin de aplicarea substanţelor solide care
formează prafuri şi dispersii, se preconizează măsuri şi mijloace, care reduc la maxim pătrunderea
prafului inflamabil în atmosfera încăperii (zonei de lucru), instalaţiile exterioare şi acumularea
acestuia în utilaje şi elemente constructive, precum şi mijloacele de desprăfuire, periodicitatea
acesteia şi controlul asupra concentraţiei de praf în aer.
Substanţele solide combustibile dispersate, de regulă, trebuie să fie încărcate în aparataj şi
prelucrate în formă de soluţii, paste sau în stare umezită.

5.21 Pentru fiecare bloc tehnologic, ţinînd cont de potenţialul energetic al acestuia,
organizaţia de proiectare elaborează măsuri şi preconizează mijloace destinate pentru prevenirea
degajării produselor combustibile în mediul ambiant sau limitarea maximă a cantităţii acestora,
precum şi prevenirea exploziilor şi preîntîmpinarea accidentării personalului productiv.
Suficienţa măsurilor şi mijloacelor selectate se argumentează pentru fiecare caz concret.

5.21.1 Pentru producţiile, care includ blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de


categoria I-a şi a II-a, se elaborează măsuri speciale:
a) instalarea utilajului tehnologic în construcţii speciale cu protecţie contra exploziei;
b) dotarea sistemului de producţie cu mijloace automate de comandă şi protecţie antiavarie
cu aplicarea tehnicii cu microprocesoare, care asigură reglarea automată a procesului şi întreruperea
fără accidente a sistemului de producţie conform programelor speciale, ce stabilesc succesiunea şi
timpul efectuării acţiunilor de deconectare în cazul degajărilor de avarie, precum şi reducerea sau
excluderea posibilităţii acţiunilor eronate ale personalului de producţie în timpul desfăşurării
procesului, demarării şi întreruperii sistemului de producţie şi alte măsuri.

5.21.2 Producţiile care includ blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de categoria a


III-a se dotează cu sisteme automate de reglare (cu aplicarea tehnicii de calcul sau fără ea), mijloace
de control al parametrilor, valorile cărora determină pericolul de deflagraţie a procesului, sisteme
eficiente cu acţiune rapidă, ce asigură readucerea parametrilor tehnologici în corespundere cu
valorile reglementate sau întreruperea procesului.
Pentru blocurile tehnologice la care Qp ≤ 10 se admite reglarea manuală în timpul
controlului automat al parametrilor, valorile cărora determină pericolul de deflagraţie a procesului.

5.21.3 Pentru reducerea maximă a degajărilor substanţelor combustibile cu pericol de


deflagraţie şi inflamabilitate în mediul ambiant în timpul deermetizării sistemului în caz de avarie se
preconizează:
a) pentru blocurile tehnologice cu pericol de deflagraţie de categoria I-a – montarea
dispozitivelor automate de închidere şi/sau blocare cu acţiune rapidă cu timpul de declanşare ce nu
depăşeşte 12 s.;
b) pentru blocurile tehnologice cu pericol de deflagraţie de categoria a II-a şi a III-a –
montarea dispozitivelor de închidere şi/sau blocare cu acţionare de la distanţă şi timpul de
declanşare ce nu depăşeşte 120 s.;
c) pentru blocurile cu valoarea relativă a potenţialului energetic Qp ≤ 10 se admite montarea
dispozitivelor de închidere cu acţionare manuală, concomitent se preconizează timpul minim de
punere a acestora în funcţiune datorită instalării raţionale (apropierii maxime admisibile faţă de
locul de muncă al operatorului), dar să nu depăşească 300 s.
Totodată, trebuie să fie asigurate condiţii de blocare fără pericol a fluxurilor şi excluse
şocurile hidraulice.

5.21.4 Pentru blocurile tehnologice cu pericol de deflagraţie de toate categoriile şi/sau unele
aparate, în care se manipulează produse cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate, se preconizează
sisteme de evacuare în caz de avarie, care se completează cu dispozitive de închidere cu acţiune
rapidă.
10
NRS 35-05-43:2002
Sistemele de evacuare în caz de avarie a blocurilor tehnologice cu pericol de deflagraţie de
categoria I-a şi a II-a se asigură cu dispozitive de închidere cu acţionare automată, pentru cele de
categoria a III-a se admite utilizarea mijloacelor cu acţionare manuală, instalate în locuri lipsite de
pericol, şi cu timpul de declanşare reglementat minim.

5.22 Pentru evacuarea din blocurile tehnologice în caz de avarie a produselor care se
manipulează în ele pot fi utilizate utilajele instalaţiilor tehnologice sau sisteme speciale de evacuare.
Sistemele speciale de evacuare trebuie:
- să fie permanent în stare funcţionabilă;
- să excludă formarea amestecurilor deflagrante atît în sisteme cît şi în atmosfera care le
înconjoară, precum şi extinderea avariilor;
- să asigure timpul de evacuare minim posibil;
- să fie dotate cu mijloace de control şi comandă.
Se interzice de a utiliza sistemele speciale de evacuare în alte scopuri.

5.23 Capacitatea sistemului special de evacuare se calculează pentru recepţia produselor în


cantităţile stabilite de condiţiile întreruperii fără pericol al procesului tehnologic.

5.24 Combustibilii gazoşi evacuaţi şi materialele fin dispersate trebuie să fie îndreptate spre
sisteme închise pentru utilizarea ulterioară sau în sisteme speciale de ardere, cu excepţia
hidrogenului pur.

5.25 Se interzice combinarea degajărilor gazoase ce conţin substanţe capabile în timpul


combinării de a forma amestecuri deflagrante sau compuşi instabili.
La unificarea liniilor de evacuare a mediilor de gaze şi vapori din aparatele cu presiuni
diferite este necesar de a prevedea măsuri ce previn trecerea mediilor din aparatele de înaltă
presiune în aparatele de joasă presiune.

5.26 În cazul prezenţei în liniile de evacuare a gazelor a fazei lichide în fluxul de gaze
trebuie să fie prevăzute dispozitive ce exclud antrenarea acesteia.

5.27 În procesele, în care în cazul abaterilor de la regimurile tehnologice stabilite este


posibilă pătrunderea produselor cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate pe linia de debitare a
substanţelor inerte, pe această linie se montează o supapă de reţinere.

6 CERINŢE SPECIFICE PENTRU UNELE PROCESE TEHNOLOGICE MODEL

6.1 Transportarea mediilor combustibile de vapori şi gaze, lichidelor şi produselor


solide cu dispersie fină

6.1.1 Valorile admisibile ale vitezelor, presiunilor, temperaturilor produselor combustibile


transvazate se determină de către elaboratorul procesului, luînd în considerare caracteristicile
pericolului de deflagraţie, însuşirile fizico-chimice ale substanţelor transportate.

6.1.2 Pentru pompele şi compresoarele (grupurile de pompe şi compresoare), ce


transvazează produse combustibile, trebuie să fie preconizată deconectarea lor de la distanţă şi
montarea dispozitivelor de închidere sau blocare pe liniile de aspiraţie şi refulare, de regulă, cu
acţionare de la distanţă.
Soluţia privind deconectarea de la distanţă a porţiunilor de conducte cu produse deflagrante,
tipul armăturii şi locul instalării acesteia se adoptă pentru fiecare caz concret în procesul proiectării
în dependenţă de diametrul şi lungimea conductei şi caracteristica mediului transvazat.

11
NRS 35-05-43:2002
6.1.3 În timpul transvazării gazelor combustibile şi vaporilor prin conducte se prevăd măsuri
ce exclud condensarea mediilor transvazate sau care asigură evacuarea sigură şi fără pericol a
lichidului din sistemul de transport, precum şi care exclud cristalizarea produselor combustibile în
conducte şi aparate.

6.1.4 Se interzice utilizarea focului deschis pentru încălzirea (topirea) produsului cristalizat.
Pînă la încălzire în prealabil este obligatorie deconectarea sigură a sectorului încălzit de la sursa
(sursele) de presiune şi a sectoarelor sistemelor de transport adiacente (conductelor, aparatelor)
unite tehnologic, precum şi întreprinderea altor măsuri ce exclud posibilitatea acţiunii dinamice
(hidraulice etc.) a mediului încălzit asupra obiectelor adiacente (conductelor, aparatelor) şi
distrugerea acestora.

6.1.5 Comprimarea şi transvazarea gazelor combustibile se efectuează, de regulă, prin


compresoare centrifuge.

6.1.6 Selectarea structurii şi materialelor de construcţie, garniturilor de etanşare pentru


pompe şi compresoare se efectuează în dependenţă de particularităţile mediului transvazat şi
prevederile documentelor normative.

6.1.7 Pentru pompe şi compresoare se stabilesc metode şi mijloace de control al ermeticităţii


garniturilor de etanşare şi presiunii lichidului de etanşare în ele.

6.1.8 Pentru separarea fazei lichide din mediul gazos transvazat pe linia de aspiraţie a
compresorului se montează un separator.
Separatorul se dotează cu aparate de control al nivelului, semnalizare a nivelului maxim şi
mijloace automate de evacuare a lichidului din acesta în cazul atingerii nivelului reglementat,
dispozitive de blocare pentru deconectarea compresorului în cazul depăşirii valorii maxime
admisibile a nivelului.

6.1.9 Liniile de aspiraţie ale compresoarelor, de regulă, trebuie să funcţioneze în condiţii de


suprapresiune. În procesul funcţionării acestor linii în condiţii de rarefiere este necesar de a efectua
controlul conţinutului de oxigen în gazele combustibile; locurile de amplasare a dispozitivelor de
prelevare a probelor şi metodele de control se stabilesc de către organizaţia de proiectare; se
preconizează dispozitive de blocare ce asigură deconectarea acţionării compresorului sau
întreruperea debitării gazelor inerte în aceste linii în cazul depăşirii valorii maxime admisibile a
conţinutului de oxigen în gazele combustibile.

6.1.10 Pentru sistemele de transportare a substanţelor combustibile, în care sînt posibile


depuneri ale produselor de gudronare, polimerizare, policondensare etc. pe suprafeţele interioare ale
conductelor şi aparatelor, se preconizează metode şi mijloace de curăţare eficiente şi lipsite de
pericol, precum şi se stabileşte periodicitatea efectuării acestei operaţii.

6.1.11 Pentru conductele sistemelor de transportare pneumatică a produselor combustibile


solide fin dispersate, precum şi pentru liniile de transportare a emulsiilor şi suspensiilor, ce conţin
substanţe combustibile, se prevăd metode de control a circulaţiei produsului şi se elaborează măsuri
ce exclud înfundarea conductelor.

6.1.12 Pompele, utilizate pentru refularea gazelor combustibile lichefiate, lichidelor uşor
inflamabile şi combustibile, trebuie să fie dotate cu:
a) blocaje ce exclud demararea sau sistează funcţionarea pompei în lipsa lichidului
transvazat în carcasa acestuia sau în cazul abaterilor nivelurilor lichidului în recipientul de recepţie
şi cel de consum de la valorile maxime admisibile;

12
NRS 35-05-43:2002
b) mijloace de semnalizare preventivă la atingerea valorilor critice ale parametrilor în
recipientele de recepţie şi consum.

6.1.13 Pentru pompele submersibile se prevăd mijloace suplimentare de blocare ce exclud


funcţionarea acestora la o supraintensitate de curent a motorului, precum şi care exclud demararea
şi funcţionarea lor în cazul sistării debitului de gaz inert în aparatele unde sînt montate aceste
pompe, dacă conform condiţiilor de exploatare a pompelor debitarea gazului inert este necesară.

6.1.14 Pentru excluderea devierilor periculoase ale procesului tehnologic, provocate de


staţionarea pompei (pompelor), se elaborează măsuri privind sporirea fiabilităţii sistemelor de
debitare a lichidelor inflamabile prin alte metode.

6.1.15 În sistemele de transportare a produselor lichide, unde este posibilă formarea


volumelor locale de amestecuri de vapori şi gaze, în caz de necesitate se preconizează dispozitive
pentru evacuarea gazelor şi vaporilor acumulaţi în sisteme închise.

6.1.16 Transvazarea gazelor combustibile lichefiate, lichidelor uşor inflamabile prin metoda
refulării se efectuează cu ajutorul gazelor inerte; pentru gazele lichefiate (GL) se admite refularea
lor cu faza gazoasă proprie, iar pentru lichidele uşor inflamabile (LUI) şi lichidele inflamabile (LI)
– cu gaze combustibile, cu argumentarea corespunzătoare.

6.1.17 Transportarea materialelor solide combustibile trebuie să se efectueze prin metode ce


exclud formarea amestecurilor deflagrante în interiorul utilajelor şi comunicaţiilor.
În cazul utilizării gazelor inerte pentru transportare sau flegmatizare se prevăd metode şi
mijloace de control al conţinutului de oxigen în sistem, precum şi măsuri, care întrerup transvazarea
la atingerea concentraţiei de oxigen maxime admisibile.

6.1.18 În cazul necesităţii justificate de transvazare a materialelor combustibile cu dispersie


fină cu posibilitate de formare a amestecurilor deflagrante se elaborează măsuri ce previn extinderea
focului în sistem.

6.1.19 Sistemele de transvazare a materialelor solide combustibile cu dispersie fină se


dotează cu dispozitive de blocare, ce întrerup debitarea în ele a produselor la atingerea nivelului
superior maxim al acestor materiale în aparatele de recepţie sau la întreruperea procesului de
descărcare din acestea.

6.1.20 Se interzice înlăturarea prafului inflamabil de pe suprafeţe cu ajutorul aerului


comprimat sau altor gaze lichefiate, precum şi prin alte metode, care generează formarea
amestecurilor deflagrante de praf şi aer.

6.2 Procese de separare a mediilor materiale

6.2.1 Procesele tehnologice de separare a produselor chimice (combustibile sau


amestecurilor acestora cu necombustibile) trebuie să se efectueze în afara zonei de deflagraţie.
Totodată, se preconizează măsuri ce previn formarea amestecurilor deflagrante la toate etapele
procesului. Gradul de separare a mediilor şi măsurile de securitate antideflagrantă se stabilesc la
etapa elaborării procesului tehnologic şi se reglementează.

6.2.2 În timpul separării vaporilor combustibili (gazelor) şi lichidelor se prevăd mijloace de


control automat şi reglare a nivelului de separare a fazelor. Necesitatea aplicării mijloacelor de
control al nivelului de separare a fazelor se stabileşte la etapa elaborării procesului şi proiectării
sistemului de producţie.

13
NRS 35-05-43:2002
6.2.3 Aparatura capacitativă pentru separarea produselor lichide inflamabile şi neinflamabile
trebuie să fie dotată cu sisteme închise de drenare, ce exclud eliminarea vaporilor inflamabili în
mediul înconjurător.

6.2.4 În caz de prezenţă a gazelor combustibile dizolvate în lichidul neinflamabil, care


urmează a fi evacuat în sistemul de canalizare, se elaborează măsuri pentru separarea acestora.
Conţinutul rezidual al gazelor combustibile dizolvate în lichidul neinflamabil trebuie să fie
controlat, iar periodicitatea controlului şi conţinutul admisibil al gazelor - reglementate.

6.2.5 Sistemele de separare a amestecurilor de gaze şi lichide se dotează cu separatori de


faze, care previn pătrunderea fazei gazoase în lichid şi antrenarea lichidului cu faza de vapori şi
gaze.

6.2.6 Utilajul pentru separarea suspensiilor se dotează cu dispozitive de blocare ce exclud


demararea acestuia şi asigură deconectarea şi întreruperea debitului suspensiilor în cazul devierilor
inadmisibile ale parametrilor mediului inert.

6.2.7 Elaborarea şi desfăşurarea procesului de separare a suspensiilor în centrifuge trebuie să


excludă formarea amestecurilor deflagrante atît în însăşi centrifuga, cît şi în atmosfera zonei de
lucru a încăperii.

6.2.8 Pentru procesele tehnologice de separare a aerosolilor inflamabili (gaze – faza solidă)
în filtre (electrice) şi cicloane se preconizează măsuri ce asigură securitatea antideflagrantă în
timpul desfăşurării acestora, inclusiv controlul automat al procesului de rarefiere în aceste aparate,
iar în caz de necesitate, controlul automat al conţinutului de oxigen în aerosolul iniţial sau în faza
gazoasă evacuată, precum şi măsuri de excludere a apariţiei valorilor periculoase ale intensităţii
cîmpului electrostatic.

6.2.9 Pentru aparatele de separare a aerosolilor trebuie să fie prevăzute măsuri sigure şi
eficiente de prevenire a formării depunerilor fazei solide pe suprafeţele interioare ale acestor aparate
sau de înlăturare a acestora (învelişuri antiadezive, agitatoare mecanice, vibratoare, introducerea
adaosurilor etc.). Periodicitatea şi metodele inofensive de efectuare a operaţiilor de înlăturare a
depunerilor (desprăfuire) se reglementează.

6.3 Procese de transfer de masă

6.3.1 La elaborarea şi desfăşurarea proceselor de transfer de masă, în care, în cazul devierii


parametrilor tehnologici de la valorile reglementate este posibilă formarea compuşilor deflagranţi
instabili, pentru obiectele cu blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de categoria I-a şi a II-a
trebuie să se preconizeze mijloace de reglare automată a acestor parametri.
Pentru obiectele cu blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de categoria a III-a se
admite îndeplinirea manuală a operaţiilor de reglare (de către personalul de exploatare) în cazul
asigurării controlului automat al parametrilor indicaţi ai procesului şi semnalizării în privinţa
depăşirii valorilor admisibile ale acestora.

6.3.2 În coloanele care funcţionează sub depresiune, în care se manipulează substanţe


capabile de a forma cu oxigenul din aer amestecuri deflagrante, se prevede controlul automat al
conţinutului de oxigen în faza de vapori şi gaze. Pentru obiectele cu blocuri tehnologice cu pericol
de deflagraţie de categoria a III-a se prevăd metode şi mijloace de control periodic; periodicitatea şi
metodele de control se reglementează.

6.3.3 Coloanele de rectificare a lichidelor inflamabile se dotează cu mijloace de control şi


reglare automată a nivelului şi temperaturii lichidului în partea de bază, temperaturii produsului şi
14
NRS 35-05-43:2002
flegmei care urmează a fi separate, precum şi cu mijloace de semnalizare a devierilor periculoase
ale valorilor parametrilor, care determină siguranţa antideflagrantă a procesului şi, în caz de
necesitate, a căderii presiunii între partea inferioară şi cea superioară a coloanei.

6.3.4 În acele cazuri, cînd sistarea debitului flegmei în coloana de rectificare poate genera
devieri periculoase ale parametrilor procesului, se preconizează măsuri, care asigură continuitatea
debitării flegmei.

6.3.5 La desfăşurarea proceselor de adsorbţie şi desorbţie se prevăd măsuri pentru


excluderea autoaprinderii absorbantului, precum şi pentru dotarea adsorbitorilor cu mijloace de
control automat asupra focarelor de autoaprindere şi dispozitive pentru stingerea acestora.

6.4 Procese de malaxare

6.4.1 Metodele şi regimurile de malaxare a produselor combustibile, construcţia utilajelor şi


dispozitivelor pentru malaxare trebuie să asigure amestecarea eficientă a acestor produse şi să
excludă formarea zonelor de stagnare.

6.4.2 Pentru procesele neîntrerupte de malaxare a substanţelor, interacţiunea cărora poate


cauza dezvoltarea unor reacţii exotermice necontrolate, se stabilesc vitezele volumetrice inofensive
de dozare a acestor substanţe, se elaborează metode eficiente de evacuare a căldurii, se prevăd
mijloace de control automat, reglare a proceselor, protecţie contra avariei şi semnalizare.
În procesele periodice de malaxare, atunci cînd este posibilă dezvoltarea reacţiilor
exotermice autoaccelerate, pentru excluderea decurgerii necontrolate a acestora se reglementează
succesiunea şi cantităţile admisibile ale substanţelor încărcate în aparatură, viteza de încărcare
(debitare) a reactivilor.

6.4.3 În procesele tehnologice de malaxare a produselor combustibile, precum şi produselor


combustibile cu agenţi de oxidare, se preconizează reglarea automată a raportului componenţilor
pînă la malaxare, iar pentru mediile de vapori şi gaze – suplimentar şi reglarea presiunii.

6.4.4 La malaxarea mediilor combustibile de vapori şi gaze cu agenţi de oxidare, în caz de


necesitate, se preconizează controlul conţinutului reglementat al agentului de oxidare în fluxurile de
materiale la ieşirea din malaxor sau altor parametri ai procesului tehnologic, care determină raportul
componenţilor în sistem şi mijloacele de protecţie contra avariei, sistează debitul componenţilor
pentru malaxare în cazul devierii concentraţiilor agentului de oxidare de la valorile reglementate.

6.4.5 În blocurile tehnologice cu pericol de deflagraţie de categoria I-a controlul compoziţiei


amestecului şi reglarea raportului substanţelor combustibile cu agentul de oxidare, precum şi
conţinutul agentului de oxidare în fluxurile de materiale după malaxare trebuie să se efectueze
automat.

6.4.6 Comunicaţiile de aducţie a produselor spre malaxoare se dotează cu supape de reţinere


sau alte dispozitive ce exclud (în cazul devierilor de la parametrii reglementaţi ai procesului)
admiterea în sens invers în aceste comunicaţii a substanţelor combustibile, agenţilor de oxidare sau
amestecurilor, debitate spre malaxare.
Nu este obligatorie montarea dispozitivelor sus-menţionate în cazul cînd pătrunderea
amestecului de reacţie în comunicaţiile de aducţie se exclude prin condiţiile de efectuare a
procesului.

6.4.7 Fărîmiţarea, malaxarea produselor combustibile solide fărîmiţate se efectuează în


mediu de gaz inert pentru a exclude formarea amestecurilor deflagrante în sistem.

15
NRS 35-05-43:2002
Utilajele pentru fărîmiţare şi malaxare se dotează cu mijloace de control a presiunii gazului
inert debitat, sistem de semnalizare în cazul devierii presiunii acestuia de la valorile reglementate şi
dispozitive automate de blocare, care nu admit demararea utilajelor fără debitarea prealabilă a
gazului inert sau asigură oprirea acestor utilaje în cazul sistării debitului de gaz inert în ele.

6.5 Procese de schimb de căldură

6.5.1 Organizarea schimbului de căldură, alegerea agentului termic (agentului frigorific) şi


parametrilor acestuia se efectuează, luînd în considerare însuşirile fizico-chimice ale materialului
încălzit (răcit) în vederea asigurării schimbului de căldură necesar, excluderii posibilităţii
supraîncălzirii şi descompunerii produsului.

6.5.2 În procesul schimbului de căldură nu se admite utilizarea agenţilor termici ce formează


produse deflagrante la interacţiunea chimică cu mediul tehnologic.

6.5.3 La elaborarea proceselor cu transmisie de căldură prin perete se prevăd metode şi


mijloace de control şi semnalizare a pătrunderii reciproce a agentului termic şi produsului
tehnologic, în cazul cînd acest fapt poate cauza formarea mediului exploziv.

6.5.4 În cazul, cînd scăderea nivelului lichidului inflamabil încălzit în aparatură şi dezgolirea
suprafeţei de schimb termic pot provoca supraîncălzirea, uscarea şi descompunerea produsului
combustibil, dezvoltarea proceselor necontrolate, se preconizează mijloace de control şi reglare a
procesului, precum şi dispozitive de blocare, care sistează debitul agentului de încălzire în caz de
scădere a nivelului produsului combustibil încălzit mai jos decît valoarea admisă.

6.5.5 În schimbătoarele de căldură de suprafaţă presiunea agenţilor termici (agenţilor


frigorifici) necombustibili trebuie, de regulă, să depăşească presiunea substanţelor combustibile
încălzite (răcite). În cazul cînd este imposibilă îndeplinirea acestei cerinţe este necesar de a
preconiza controlul conţinutului substanţelor combustibile în agentul termic necombustibil.

6.5.6 În procesele schimbului de căldură, inclusiv şi celor de reacţie, în care este posibilă
dezvoltarea reacţiilor necontrolate, exotermice autoaccelerate în cazul devierii parametrilor
tehnologici de la cei reglementaţi, se prevăd măsuri ce previn dezvoltarea acestora.

6.5.7 În procesele schimbului de căldură, la efectuarea cărora este posibilă cristalizarea


produsului sau formarea cristalohidraţilor, se prevede introducerea reactivilor, care previn formarea
acestor produse, se aplică şi alte măsuri ce asigură continuitatea, fiabilitatea desfăşurării proceselor
tehnologice şi securitatea antideflagrantă a acestora.

6.5.8 La organizarea proceselor schimbului de căldură prin încălzire cu foc este necesar de a
prevedea măsuri şi mijloace ce exclud posibilitatea formării amestecurilor deflagrante în elementele
încălzite, în spaţiul focarului şi în zona de lucru a cuptorului.

6.5.8.1 Protecţia automată antiavarie a spaţiului focarului cuptoarelor de încălzire se asigură


prin:
a) sisteme de reglare a raportului stabilit pentru combustibil, aer şi vapori de apă;
b) dispozitive de blocare, care sistează debitul combustibilului gazos şi aerului în caz de
scădere a presiunii acestora mai jos decît parametrii stabiliţi, precum şi la întreruperea alimentării
aparatelor şi dispozitivelor de măsură şi control cu energie electrică (aer comprimat);
c) mijloace de semnalizare despre sistarea debitului combustibilului, precum şi aerului la
debitarea forţată a acestuia în spaţiul focarului;
d) mijloace de control al nivelului de aspiraţie şi sistare automată a debitării gazului
combustibil în zona de ardere la oprirea aspiratorului de fum sau reducerea inadmisibilă a rarefierii
16
NRS 35-05-43:2002
în cuptor, iar la combinarea agregatelor cuptoarelor cu cazane recuperatoare – prin sisteme de
trecere la funcţionarea agregatelor fără aspiratoare de fum;
e) mijloace de debitare automată a vaporilor de apă în spaţiul focarului şi în serpentine în
cazul arsurii ţevilor.

6.5.8.2 Protecţia automată antiavarie a elementelor încălzite (serpentinelor) ale cuptoarelor


de încălzire se asigură prin:
a) eliberarea de avarie a serpentinelor cuptoarelor de produsul lichid încălzit în cazul
defecţiunii ţevilor sau întreruperii circulaţiei acestuia;
b) dispozitive de blocare pentru deconectarea debitării combustibilului la sistarea debitului
materiei prime;
c) mijloace de deconectare de la distanţă a debitului de materie primă şi combustibil în cazul
declanşării avariei în sistemele serpentinelor;
d) mijloace de semnalizare în cazul căderii presiunii în sistemele de debitare a materiei
prime.

6.5.8.3 Pentru izolarea cuptoarelor cu proces de ardere deschisă de mediul gazos în cazul
avariilor în instalaţiile exterioare sau clădiri, cuptoarele trebuie să fie utilate cu perdea de vapori ce
se conectează automat. La conectarea perdelei de vapori trebuie să se declanşeze sistemul de
semnalizare.

6.5.9 Gazul combustibil pentru cuptoarele de încălzire trebuie să corespundă cerinţelor


reglementate privind conţinutul fazei lichide, umezelii şi impurităţilor mecanice în el. Se
preconizează mijloace ce exclud prezenţa lichidului şi impurităţilor mecanice în gazul combustibil
debitat în arzătoare.

6.5.10 La organizarea proceselor de schimb de căldură cu utilizarea agenţilor termici


organici cu temperaturi înalte – uleiurilor aromatice şi altora – se preconizează sisteme de evacuare
a produselor volatile ce se formează în rezultatul descompunerii lor parţiale.
La efectuarea procesului în apropierea limitei superioare admisibile de utilizare a agenţilor
termici organici pentru temperaturi înalte trebuie să se efectueze controlul modificării compoziţiei
agentului termic; valorile admisibile ale indicilor compoziţiei agenţilor în cauză se reglementează.

6.5.11 Agentul şi regimurile de uscare se aleg, ţinînd cont de proprietăţile deflagrante şi


inflamabile ale materialului care se usucă, ale agentului termic şi posibilitatea reducerii pericolului
de deflagraţie a blocului.

6.5.11.1 La desfăşurarea procesului de uscare în mediu de gaz inert este necesar de a


preconiza controlul automat al conţinutului de oxigen în gazul inert la intrarea şi / sau ieşirea din
uscător (în dependenţă de particularităţile procesului).
În caz de depăşire eventuală a concentraţiei admise de oxigen se prevede blocarea automată
pentru oprirea procesului de uscare şi se elaborează alte măsuri ce exclud posibilitatea formării
amestecurilor deflagrante în aparatură.

6.5.11.2 Pentru agregatele de uscare se prevăd măsuri ce exclud pătrunderea amestecului


deflagrant din uscător în dispozitivul de încălzire prin mişcare în sens invers.

6.5.11.3 În caz de necesitate justificată de desfăşurare a procesului de uscare în mediu de


gaze şi aer se preconizează măsuri de prevenire a exploziilor în proces şi de protecţie a utilajelor
contra exploziilor:
a) dotarea cu dispozitive ce exclud scînteierea provocată de fricţiune (lovire, frecare) şi de
provenienţă electrică;

17
NRS 35-05-43:2002
b) menţinerea regimului de uscare ce exclude supraîncălzirile locale, formarea zonelor de
stagnare, mărirea duratei de aflare a materialului supus uscării în zona temperaturilor înalte şi
depunerea produsului pe pereţii camerelor de uscare;
c) dotarea uscătoarelor prin pulverizare cu mijloace de întrerupere automată a debitului
materialului supus uscării şi agentului de uscare la sistarea debitului unuia din aceştea;
d) pentru prevenirea distrucţiei termice şi/sau aprinderii produselor combustibile, agregatele
de uscare se dotează cu mijloace de reglare automată a temperaturilor materialului supus uscării şi
agentului de uscare, precum şi cu dispozitive de blocare ce exclud posibilitatea creşterii acestor
temperaturi mai sus decît valorile admisibile (întreruperea debitării agentului de uscare, pornirea
debitării agentului frigorific etc.);
e) debitarea automată a agentului frigorific (gazului rece, apei etc.) la atingerea de către
materialul supus uscării a temperaturii ce depăşeşte valorile admisibile.

6.5.12 La desfăşurarea proceselor de uscare a substanţelor combustibile sub vacuum se


prevede, de regulă, debitarea gazului inert în spaţiul de lucru (purjarea cu gaz inert) pînă la
demararea uscătorului, precum şi la oprirea acestuia. Durata debitării gazului inert se stabileşte,
ţinînd cont de condiţiile concrete de desfăşurare a procesului tehnologic şi se reglementează.
Concomitent, agregatele de uscare se dotează cu sisteme de automatizare ce exclud posibilitatea
cuplării sistemului de încălzire al acestora în lipsa sau la reducerea vacuumului în spaţiul de lucru
mai jos decît este admis.

6.5.13 Agregatele pentru uscarea substanţelor combustibile se dotează cu mijloace de


stingere a incendiului. Metodele de stingere a incendiilor trebuie să excludă formarea prafului,
degajarea produselor combustibile în mediul înconjurător şi formarea amestecurilor deflagrante atît
în aparatură, cît şi în zona de lucru a instalaţiei.

6.5.14 Instalaţiile de uscare în care produsul uscat are contact direct cu agentul de uscare
trebuie să fie echipate cu dispozitive de purificare a agentului de uscare utilizat de praful produsului
uscat şi cu mijloace pentru controlul purificării. Metodele de purificare şi periodicitatea controlului
se reglementează.

6.6 Procese de reacţii chimice

6.6.1 Sistemele tehnologice, care cumulează mai multe procese (hidrodinamice, schimb de
căldură şi transfer de masă, de reacţie), se dotează cu dispozitive de control al parametrilor
reglementaţi. Mijloacele de comandă, reglare şi protecţie antiavarie trebuie să asigure stabilitatea şi
securitatea antideflagrantă a procesului.

6.6.2 Aparatajul tehnologic al proceselor de reacţie pentru blocurile cu pericol de deflagraţie


de orice categorie se dotează cu mijloace de control automat, reglare şi blocare de protecţie a unui
parametru sau grup de parametri, care determină pericolul de deflagraţie a procesului (cantitatea şi
proporţia substanţelor iniţiale debitate, conţinutul componenţilor în fluxurile de materiale,
concentraţia cărora poate spori pînă la valori critice în aparatura pentru reacţii, presiunea şi
temperatura mediului, cantitatea, consumul şi parametrii agentului termic etc.). Totodată, utilajul
tehnologic, inclus în componenţa instalaţiei cu blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de
categoria I-a, se dotează cu cel puţin două detectoare pentru fiecare parametru periculos (pentru
parametrii dependenţi reciproc cîte un detector pentru fiecare), cu mijloace de reglare şi protecţie
automată antiavarie, iar în caz de necesitate – cu sisteme duble de comandă şi protecţie.

6.6.3 Declanşarea sistemelor automate de protecţie antiavarie trebuie să se efectueze


conform programelor stabilite (algoritmilor).

18
NRS 35-05-43:2002
6.6.4 În sistemele de dirijare a proceselor de reacţii în blocurile tehnologice la care Qp ≤ 10
se admite utilizarea mijloacelor de reglare manuală, cu condiţia efectuării controlului automat al
parametrilor periculoşi, iar în caz de depăşire a valorilor admisibile ale acestora - declanşării
sistemului de semnalizare.

6.6.5 În procesele de reacţie, care se desfăşoară, cu formarea posibilă a compuşilor


peroxidici intermediari, produselor deflagrante secundare de gudronare şi condensare (polimerizare,
policondensare) şi alte substanţe instabile cu probabilitatea depunerii acestora în aparatură şi
conducte, se preconizează:
a) controlul conţinutului de impurităţi în materia primă debitată, care generează formarea
substanţelor deflagrante, precum şi controlul prezenţei compuşilor instabili în produsele
intermediare şi asigurării regimului stabilit;
b) introducerea inhibitorilor ce exclud formarea concentraţiilor periculoase de substanţe
instabile în aparatură; respectarea unor cerinţe speciale, prezentate faţă de calitatea materialelor de
construcţie folosite şi calitatea prelucrării suprafeţelor aparatelor, conductelor, armăturii,
detectoarelor dispozitivelor, care contactează cu produsele ce se manipulează în proces;
c) circulaţia continuă a produselor, materiei prime în aparatura capacitativă pentru
prevenirea sau reducerea posibilităţii depunerii produselor deflagrante solide instabile;
d) evacuarea din aparatură a masei reactive îmbogăţite cu componenţi periculoşi;
e) asigurarea regimurilor stabilite şi duratei de depozitare a produselor, capabile de a se
polimeriza sau gudrona, incluzînd şi termenele de transportare a acestora.
Alegerea condiţiilor necesare şi suficiente pentru organizarea procesului se stabileşte de
către elaboratorul procesului.
Metodele şi periodicitatea controlului conţinutului de impurităţi în materia primă,
compuşilor instabili în masa reactivă a produselor intermediare şi finale, modul de evacuare a masei
reactive ce conţine substanţe periculoase secundare, regimurile şi termenul de depozitare a
produselor se stabilesc de către elaboratorul procesului, se includ în documentaţia de proiect şi
regulamentul tehnologic.

6.6.6 În cazul cînd este posibilă depunerea produselor solide pe suprafeţele interioare ale
utilajelor şi conductelor, înfundarea acestora, inclusiv şi a dispozitivelor de evacuare rapidă din
sistemele tehnologice în caz de avarie, se preconizează controlul prezenţei acestor depuneri şi
măsurile pentru înlăturarea lor fără pericol, iar în caz de necesitate – utilaje de rezervă.

6.6.7 La aplicarea catalizatorilor, inclusiv celor organometalici, care la interacţiunea cu


oxigenul din aer şi / sau apa pot să se autoaprindă şi / sau să producă o explozie, este necesar de a
prevedea măsuri ce exclud posibilitatea debitării în sistem a materiei prime, materialelor şi gazului
inert, ce conţin oxigen şi / sau apă în cantităţi, ce depăşesc valorile maxime admisibile.
Concentraţiile admisibile ale oxigenului şi apei, metodele şi periodicitatea controlului conţinutului
acestora în produsele iniţiale se stabilesc, luînd în considerare însuşirile fizico-chimice ale
catalizatorilor aplicaţi, categoria pericolului de deflagraţie a blocului tehnologic şi se
reglementează.

6.6.8 Dozarea componenţilor în procesele de reacţii trebuie să fie preferenţial automată şi să


se efectueze într-o succesiune, care exclude posibilitatea de a forma amestecuri deflagrante sau
reacţii necontrolate în interiorul aparaturii, fapt care se stabileşte de elaboratorul procesului.

6.6.9 Pentru a exclude posibilitatea supraîncălzirii substanţelor ce participă în proces,


autoinflamarea sau descompunerea termică a acestora cu formarea produselor deflagrante şi
inflamabile ca urmare a contactului cu elementele încălzite ale aparaturii, se stabilesc şi se
reglementează regimurile de temperatură, vitezele optime de transvazare a produselor, durata
maximă admisibilă de aflare a lor în zona de temperaturi înalte.

19
NRS 35-05-43:2002
6.6.10 Pentru excluderea pericolului de desfăşurare necontrolată a procesului urmează a
întreprinde măsuri pentru stabilizarea acestuia, localizarea în caz de avarie sau eliberarea aparatelor.

6.6.11 În unele cazuri justificate se admite utilizarea presiunii remanente a mediului în


reactorul cu acţiune discontinuă pentru refularea masei reactive în alt aparat.

6.6.12 Aparatura pentru procese în fază lichidă se dotează cu sisteme de control şi reglare a
nivelului de lichid în ea şi / sau mijloace de deconectare automată a debitării acestui lichid în
aparatură în cazul depăşirii nivelului stabilit sau cu alte mijloace ce exclud posibilitatea deversării.

6.6.13 Aparatele de reacţie cu dispozitive pentru malaxare integrate în procesele tehnologice


cu pericol de deflagraţie, de regulă, se dotează cu mijloace de control automat a funcţionării fiabile
şi ermeticităţii etanşărilor arborilor malaxoarelor, precum şi cu dispozitive de blocare ce previn
posibilitatea încărcării produselor în aparatură, în cazul staţionării dispozitivelor de malaxare, atunci
cînd aceasta se cere conform condiţiilor de desfăşurare a procesului şi de asigurare a securităţii.

6.6.14 Aparatura de reacţie, în care evacuarea surplusului de căldură al reacţiei se efectuează


prin transmiterea căldurii prin perete datorită vaporizării lichidului de răcire (agentului frigorific),
se dotează cu mijloace de control automat, reglare şi semnalizare a nivelului agentului frigorific în
elementele schimbătoare de căldură.

6.6.15 În sistemele de răcire a aparaturii de reacţie cu gaze lichefiate:


a) temperatura agentului frigorific (temperatura de fierbere a gazelor lichefiate) se asigură
prin menţinerea presiunii de echilibru, valoarea căreia trebuie să se regleze automat;
b) se preconizează măsuri ce asigură eliberarea (evacuarea) în mod automat a agentului
frigorific din elementele schimbătoare de căldură ale aparaturii de reacţie, precum şi măsuri ce
exclud posibilitatea creşterii presiunii mai sus decît cea admisă în sistemele de răcire în timpul
deconectării subite a acesteia.

6.6.16 Elaborarea şi desfăşurarea proceselor de reacţie la recepţia sau folosirea produselor ce


se caracterizează printr-un grad sporit al pericolului de deflagraţie (acetilenei, etilenei la parametri
înalţi, compuşilor organometalici, peroxidici etc.), predispuse spre descompunerea termică sau
polimerizarea spontană, spre autoîncălzire, precum şi capabile de a se autoinflama sau exploda la
interacţiunea cu apa şi aerul, trebuie să se efectueze, ţinînd cont de aceste însuşiri şi de preconizat
măsuri speciale suplimentare de securitate.

6.7 Procese de depozitare şi încărcare (umplere) – descărcare (golire) a gazelor


lichefiate, lichidelor combustibile şi uşor inflamabile

6.7.1 Amenajarea depozitelor pentru gazele lichefiate (GL), lichidele combustibile (LC) şi
uşor inflamabile (LUI), precum şi rampelor (punctelor) de golire-umplere, rezervoarelor
(recipientelor) pentru depozitarea şi transportarea GL, LUI şi LC trebuie să corespundă prevederilor
normativelor corespunzătoare pentru aceste obiecte şi prezentelor Reguli.

6.7.2 Modul de îndeplinire a operaţiilor tehnologice pentru depozitarea şi transportarea


substanţelor combustibile lichide (GL, LUI şi LC), umplerea şi golirea rezervoarelor-depozite
staţionare şi mobile, alegerea parametrilor procesului, care determină pericolul de deflagraţie a
acestor operaţii (presiunea, vitezele de transvazare, nivelurile maxime şi minime admisibile,
metodele de înlăturare a vacuumului etc.), se efectuează ţinînd cont de însuşirile fizico-chimice ale
produselor combustibile şi se reglementează.

6.7.3 Rezervoarele pentru depozitare şi rampele de golire-umplere a GL, LUI şi LC se


utilează cu mijloace de control şi comandă a parametrilor periculoşi ai procesului, indicaţi în 6.7.2.
20
NRS 35-05-43:2002

6.7.4 În timpul depozitării GL, LUI şi LC şi efectuării operaţiilor de golire-umplere,


rezervoarele (recipientele) staţionare şi mobile şi dispozitivele pentru golire-umplere urmează a fi
utilizate doar pentru acele produse, pentru care sînt destinate. Concomitent, se elaborează şi se
întreprind măsurile necesare de excludere a posibilităţii amestecării accidentale a produselor la toate
etapele de efectuare a operaţiilor de golire-umplere.
În caz de necesitate, se admite umplerea recipientelor deşarte special pregătite cu alte
produse asemănătoare după caracteristicile fizico-chimice şi indicii de păstrare cu acele produse
combustibile lichide pentru care acestea sînt destinate. În aceste cazuri trebuie să se excludă
posibilitatea depăşirii presiunilor admise pentru recipientele menţionate. Modul de pregătire a
recipientelor pentru umplere (eliberarea de reziduurile produselor aflate anterior în ele, spălarea,
curăţarea, neutralizarea recipientelor etc.) şi executarea lucrărilor de comutare (racordare) a
conductelor, armăturii se reglementează.

6.7.5 În timpul depozitării şi efectuării operaţiilor de golire-umplere cu substanţe capabile de


a forma în condiţiile depozitării compuşi instabili secundari, de a acumula impurităţi, care sporesc
pericolul de deflagraţie a produsului de bază, trebuie să fie prevăzute măsuri de excludere a
posibilităţii sau reducere a vitezei de formare şi acumulare a impurităţilor şi compuşilor secundari,
precum şi controlul conţinutului acestora în conducte, rezervoare staţionare şi mobile, alte utilaje şi
metodele de înlăturare oportună a acestora.

6.7.6 În procesul pregătirii rezervoarelor staţionare şi/sau mobile pentru umplerea cu GL şi


LUI după montare, reparare, curăţare şi executare a unor lucrări analogice, trebuie să fie prevăzute
măsuri ce exclud posibilitatea exploziei în aceste utilaje. Modul de pregătire pentru umplere,
controlul concentraţiei oxigenului în utilaje, precum şi altor parametri ce determină pericolul de
deflagraţie se reglementează.

6.7.7 Capacitatea rezervoarelor de gaze lichefiate combustibile staţionare, care se află sub
presiune, se stabileşte în conformitate cu documentaţia normativă corespunzătoare, ţinînd cont de
indicii energetici ai pericolului de deflagraţie şi condiţiile concrete. În caz de necesitate a utilizării
unor recipiente izolate cu volumul fizic ce depăşeşte 100 m3, de regulă, trebuie să fie preconizate
metode de depozitare izotermice sau combinate.

6.7.8 Rezervoarele de GL, LUI şi LC pentru a fi eliberate de produsele combustibile în cazul


avariilor se dotează, de regulă, cu armătură de deconectare cu acţiune rapidă, dirijate de la distanţă
din locuri, accesibile pentru deservire în condiţii de avarie. Rapiditatea acţiunii armăturii de
deconectare se stabileşte în conformitate cu prevederile 5.21.3 al prezentelor Reguli.

6.7.9 Construcţia rezervoarelor cu acoperişuri (pontoane) plutitoare, modul de efectuare a


operaţiilor pentru umplerea acestora, eliberarea şi sistemul de prelevare a produsului trebuie să
excludă supraîncălzirile locale, scînteierea ca urmare a fricţiunii pieselor deplasate şi coliziunilor
eventuale ale acestora, iar în caz de defecţiune a acoperişurilor (pontoanelor) să prevină distrugerea
acestora şi exploziile eventuale în rezervoare.

6.7.10 Cisternele, destinate pentru umplere şi transportarea GL, LUI şi LC pe căile ferate,
trebuie să fie dotate cu armătură, mijloace de control, dispozitive pentru golire-umplere, de protecţie
şi altele, luînd în consideraţie însuşirile fizico-chimice ale produselor transportate, prevederile
documentelor normative naţionale şi ramurale şi în conformitate cu Regulile de securitate la
transportarea încărcăturilor periculoase cu transportul feroviar în vigoare.

6.7.11 Modul de instalare (aducţie) a vagonului-cisternă pentru golirea-umplerea cu produse


combustibile trebuie să asigure securitatea executării acestor operaţii şi se stabileşte conform
documentelor tehnico-normative specializate. În procesul de golire-umplere a vagoanelor-cisterne
21
NRS 35-05-43:2002
trebuie să fie prevăzute măsuri ce previn posibilitatea deplasării spontane a cisternelor aflate la
umplere, deermetizării dispozitivelor de turnare şi degajării produselor combustibile în atmosferă,
precum şi care exclud prezenţa surselor permanente sau ocazionale de aprindere (de provenienţă
mecanică, electrică etc.) în zona de concentrare eventuală a gazelor.

6.7.12 Se interzice utilizarea vagoanelor-cisternă cu GL, LUI, LC ce se află pe calea ferată


în calitate de recipiente staţionare pentru depozitare (de consum).

6.7.13 Golirea şi umplerea cisternelor cu GL, LUI şi LC trebuie să se efectueze la posturi


speciale de golire-umplere. Pentru fiecare tip de produs turnat, cînd nu se admite combinarea
acestuia cu alte produse, se preconizează posturi independente de golire-umplere sau dispozitive de
turnare izolate la aceste posturi. Se interzice utilizarea posturilor de umplere pentru turnarea
alternativă a produselor incompatibile.

6.7.14 La posturile de golire-umplere trebuie să fie prevăzute măsuri şi mijloace, precum şi


locuri special utilate pentru efectuarea operaţiilor de golire rapidă a cisternelor defectate în caz de
avarie. Măsurile de siguranţă la efectuarea acestor operaţii trebuie să fie prevăzute în instrucţiuni.

6.7.15 Cisternele, rezervoarele, conductele şi alte utilaje ale sistemului de golire-umplere cu


GL, LUI şi LC trebuie să fie sigure, simple şi comode în exploatare. Construcţia acestora trebuie să
excludă posibilitatea deversărilor şi degajărilor de gaze şi vapori combustibili în atmosferă în timpul
efectuării operaţiilor de golire-umplere.

6.7.16 Pentru sistemele de golire-umplere nu se admite utilizarea dispozitivelor, fabricate


din materiale nerezistente la mediile transvazate.

6.7.17 Posturile de golire-umplere cu GL, LUI şi LC se utilează cu dispozitive sigure,


preferenţial automate, ce exclud deversarea cisternelor.

6.7.18 În timpul efectuării operaţiilor de umplere cu GL, LUI şi LC cu ajutorul pompelor se


prevăd mijloace de decuplare de la distanţă a acestora. Dispozitivele de decuplare trebuie să fie
instalate în locuri uşor accesibile şi comode pentru exploatare şi deservire, care se aleg, luînd în
consideraţie prevederile pentru asigurarea securităţii.

6.7.19 Pe conductele de debitare a GL, LUI şi LC la rampă se montează dispozitive de


închidere cu acţionare rapidă sau obturatoare cu acţionare de la distanţă pentru decuplarea acestor
conducte în cazul declanşării avariei la rampă.
Manipularea acestor dispozitive trebuie să fie atît locală, cît şi de la distanţă (din locuri
lipsite de pericol).

6.7.20 Pentru efectuarea fără pericol a operaţiilor de turnare (evacuare) a gazelor lichefiate şi
lichidelor inflamabile cu punct de fierbere scăzut (cu temperatura de fierbere mai joasă decît
temperatura mediului ambiant) în/din cisterne trebuie să fie preconizate măsuri ce exclud
posibilitatea formării vaporilor în conducte, cavitaţiilor, şocurilor hidraulice şi altor fenomene,
capabile să cauzeze distrugerea mecanică a elementelor sistemului de golire-umplere.

6.7.21 În timpul efectuării operaţiilor de golire-umplere trebuie să fie prevăzute măsuri de


protecţie contra electricităţii atmosferice şi statice.

6.7.22 Pe estacadele de golire-umplere trebuie de asigurat posibilitatea racordării sistemului


de golire-umplere la instalaţiile de colectare organizată şi utilizare a fazei de vapori şi gaze în cazul
necesităţii de eliberare a sistemului de aceste produse. Pentru a exclude formarea amestecurilor
deflagrante în sistemele conductelor şi colectoarelor de golire şi umplere este necesar de a preconiza
22
NRS 35-05-43:2002
aducţia în ele a gazului inert şi vaporilor, precum şi posibilitatea înlăturării sigure şi totale a
produselor combustibile din aceste sisteme.

7 DOTAREA CU APARATURĂ A PROCESELOR TEHNOLOGICE

7.1 Cerinţe generale

7.1.1 Utilajele se selectează în corespundere cu datele iniţiale pentru proiectare, prevederile


documentelor normative în vigoare şi prezentelor Reguli. Ţinînd cont de categoria pericolului de
deflagraţie a blocurilor tehnologice, integrate în sistemul tehnologic, alegerea utilajelor se
efectuează conform indicilor de fiabilitate.

7.1.2 Pentru utilajul tehnologic şi armătura conductelor se stabileşte termenul admisibil de


funcţionare, ţinînd cont de condiţiile concrete de exploatare. Datele privind termenul de funcţionare
trebuie să fie consemnate de către producător în cărţile tehnice ale utilajelor şi armăturii
conductelor. Pentru conducte se stabileşte de către organizaţia de proiectare termenul calculat de
exploatare, care trebuie să fie inclus în documentaţia de proiect şi consemnat în cartea tehnică a
conductelor.
Pentru îmbinările cu flanşe ale obiectelor tehnologice, periodic demontate şi montate,
conform condiţiilor procesului tehnologic, se elaborează documente normative corespunzătoare,
aprobate de Organul de securitate industrială, ce stabilesc termenul de exploatare, modul controlului
stării tehnice şi periodicitatea înlocuirii tuturor elementelor, care asigură caracteristicile normative
de rezistenţă ale pieselor de fixare şi etanşeitatea asamblărilor.
Exploatarea utilajului tehnologic, armăturii conductelor şi conductelor, cărora le-a expirat
termenul normativ de funcţionare, se admite în cazul obţinerii autorizaţiei tehnice privind
posibilitatea funcţionării lor ulterioare (se eliberează de către organizaţia de expertiză independentă,
titulară a autorizaţiei Organului de securitate industrială) şi autorizaţiei în modul, stabilit de Organul
de securitate industrială.

7.1.3 Pentru utilaje (aparate şi conducte), în care este imposibil de a exclude formarea
mediilor cu pericol de deflagraţie şi apariţia surselor de energie, valoarea cărora depăşeşte energia
minimă de aprindere a substanţelor ce se manipulează în proces, se preconizează metode şi mijloace
de protecţie contra exploziei şi localizare a focului, iar în cazuri justificate – sporirea rezistenţei
mecanice, luînd în considerare calculul pentru presiunea totală a exploziei.
Eficacitatea şi fiabilitatea mijloacelor de protecţie contra exploziei, de localizare a focului şi
altor dispozitive de protecţie antiavarie trebuie să fie confirmate prin încercarea mostrelor
industriale de utilaje privind protecţia antideflagrantă.

7.1.4 Asigurarea utilajelor cu dispozitive de protecţie antiavarie nu exclude necesitatea


elaborării măsurilor de prevenire a formării surselor de aprindere în ele.

7.1.5 Pentru fabricarea utilajelor şi conductelor nu se admite de a utiliza materiale, care la


interacţiunea cu mediul de lucru pot forma compuşi instabili – iniţiatori ai exploziei produselor
prelucrate.

7.1.6 Calitatea fabricării utilajului tehnologic şi conductelor trebuie să corespundă


prevederilor documentelor normative în vigoare, datelor din cărţile tehnice şi certificatelor uzinei
producătoare.
Construcţia aparatelor cu funcţionare sub suprapresiune trebuie să corespundă prevederilor
PB 10-115 şi prezentelor Reguli.

23
NRS 35-05-43:2002
7.1.7 Montarea utilajului tehnologic şi conductelor se efectuează în conformitate cu
proiectul, prevederile normelor şi regulilor de construcţie, standardelor şi altor documente
normative.
Utilajele şi conductele, materialele şi articolele de completare nu pot fi admise pentru
montare în lipsa documentelor de confirmare a calităţii fabricării şi corespunderii lor cu prevederile
documentelor tehnico-normative.

7.1.8 În cărţile tehnice ale utilajelor, armăturii conductelor, mijloacelor de protecţie şi


dispozitivelor de control trebuie să fie consemnaţi indicii de fiabilitate, prevăzuţi de standarde.

7.1.9 La instalaţiile cu blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de categoria I-a toate


îmbinările prin sudură ale conductelor ce transportă produse deflagrante şi inflamabile urmează a fi
supuse controlului total – 100 % prin metode nedistructive (defectoscopie ultrasonoră, radioscopie
prin radiaţie penetrantă sau alte metode echivalente acestora).

7.1.10 Sistemele tehnologice trebuie să fie etanşe. În cazuri justificate se admite utilizarea
utilajelor, în care conform datelor din cărţile tehnice sînt posibile pierderi reglementate ale
substanţelor combustibile (cu indicarea valorilor admisibile ale pierderilor în regim de lucru). În
documentaţia de proiect trebuie să fie stabilit modul de colectare şi evacuare a acestora.

7.1.11 Pentru etanşarea asamblărilor mobile ale utilajului tehnologic, care funcţionează în
contact cu lichide uşor inflamabile şi gaze lichefiate, se aplică garnituri de tip frontal.

7.1.12 La necesitatea executării izolaţiei termice exterioare a aparatelor tehnologice şi


conductelor se prevăd măsuri de protecţie contra pătrunderii în ea a produselor combustibile.
Temperatura suprafeţelor exterioare ale utilajelor şi/sau mantalelor învelişurilor
termoizolante nu trebuie să depăşească temperatura de autoaprindere a produsului cu cel mai înalt
grad de pericol de deflagraţie, iar în locuri accesibile pentru personalul de deservire să nu
depăşească 450 C în interiorul încăperilor şi 600C la instalaţiile exterioare.

7.1.13 Construcţia elementelor schimbătoare de căldură ale utilajului tehnologic trebuie să


excludă posibilitatea întrepătrunderii agentului termic şi mediului tehnologic. Cerinţele faţă de
construire, fabricare şi fiabilitate, modul încercărilor, controlul stării tehnice şi exploatării
elementelor schimbătoare de căldură se stabilesc conform documentelor normative de ramură
(prescripţii).

7.1.14 Pentru aparatura proceselor cu fază gazoasă şi conductele de gaze, în care conform
condiţiilor de desfăşurare a procesului tehnologic este posibilă condensarea vaporilor, în caz de
necesitate trebuie prevăzute dispozitive pentru colectarea şi evacuarea fazei lichide.

7.1.15 Pentru efectuarea lucrărilor periodice de curăţare a utilajului tehnologic, stabilite


conform regulamentului, de regulă, se prevăd mijloace pentru curăţarea hidraulică, mecanică sau
chimică ce exclud prezenţa persoanelor în interiorul utilajelor.

7.1.16 Aparatele cu produse deflagrante şi inflamabile se utilează cu dispozitive pentru


racordarea conductelor de apă, vapori, gaze inerte. Aparatele pot fi dotate cu dispozitive pentru
ventilare.

7.1.17 Pentru sistemele tehnologice cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate, utilajele şi


conductele cărora în procesul exploatării, ca urmare a modului de funcţionare sînt supuse vibraţiei,
se preconizează măsuri şi mijloace pentru excluderea acţiunii acesteia asupra elementelor de
etanşare şi reducerea acţiunii asupra elementelor conexe ale sistemului tehnologic şi structurilor
constructive.
24
NRS 35-05-43:2002
Nivelurile admisibile ale vibraţiei pentru unele tipuri de utilaje şi elementele acestora
(subansambluri şi piese), metodele şi mijloacele de control ale acestor valori şi modul de reducere a
valorilor trebuie să corespundă prevederilor standardelor naţionale, documentelor normative şi să
fie consemnate în documentaţia tehnică pentru utilaje.

7.2 Amplasarea utilajelor

7.2.1 Amplasarea utilajului tehnologic, armăturii conductelor etc. în clădirile de producţie şi


pe platforme deschise trebuie să asigure comoditatea şi inofensivitatea exploatării acestora,
posibilitatea efectuării lucrărilor de reparare şi întreprinderii măsurilor operative pentru prevenirea
situaţiilor de avarie sau localizarea avariilor.

7.2.2 Amplasarea utilajului tehnologic şi conductelor în încăperi, instalaţiilor exterioare,


precum şi a conductelor pe rampe trebuie să se efectueze, luînd în considerare posibilităţile
executării controlului vizual al stării acestora, efectuării lucrărilor de deservire, reparare şi înlocuire.

7.2.3 Se interzice a amplasa utilajul tehnologic al producţiilor cu pericol de deflagraţie şi


inflamabilitate:
- deasupra şi sub încăperile auxiliare;
- sub rampele conductelor tehnologice cu produse combustibile, corosive şi cu pericol de
deflagrante;
- deasupra platformelor instalaţiilor de pompare şi comprimare sub cerul liber, cu excepţia
cazurilor de utilizare a pompelor etanşe fără presetupă, sau atunci cînd se întreprind măsuri speciale
de securitate ce exclud pătrunderea substanţelor deflagrante şi inflamabile în utilajele instalate mai
jos.

7.2.4 Utilajele retrase din sistemul tehnologic în funcţiune trebuie să fie demontate în cazul
cînd acestea sînt amplasate în una din încăperile cu blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de
categoria I-a şi /sau a II-a, în toate celelalte cazuri ele trebuie să fie izolate de sistemele în funcţiune.

7.3 Măsuri de protecţie anticorosivă a aparaturii şi conductelor

7.3.1 În procesul exploatării utilajului tehnologic şi conductelor cu produse deflagrante şi


inflamabile în care se manipulează substanţe corosive se preconizează metode de protecţie a
acestora, ţinînd cont de uzura prin coroziune a materialelor de construcţie utilizate.

7.3.2 Utilajul tehnologic şi conductele ce intră în contact cu substanţe corosive se fabrică


preferenţial din materiale metalice rezistente la coroziune.
În cazuri justificate, pentru protecţia utilajelor şi conductelor se admite de a utiliza învelişuri
nemetalice rezistente la coroziune (fluoroplast, polietilenă etc.), iar la instalaţiile cu blocuri
tehnologice cu pericol de deflagraţie de categoria a III-a de a utiliza utilaje şi conducte din materiale
nemetalice rezistente la coroziune (sticlă, porţelan, fluoroplast, polietilenă etc.) cu argumentarea
corespunzătoare, confirmată prin rezultatele încercărilor şi elaborarea măsurilor de securitate.

7.3.3 Modul de efectuare a controlului gradului de uzură prin coroziune a utilajelor şi


conductelor cu aplicarea metodelor nedistructive, metodele, periodicitatea şi locurile de efectuare a
măsurărilor de control se stabilesc în instrucţiunile de producţie, ţinînd cont de condiţiile concrete
de exploatare (pentru producţiile noi conform rezultatelor testărilor speciale) şi se efectuează în
conformitate cu prevederile Organului de securitate industrială.

25
NRS 35-05-43:2002
7.4 Pompe şi compresoare

7.4.1 Construcţia şi exploatarea compresoarelor şi pompelor trebuie să corespundă


prevederilor documentelor normative şi prezentelor Reguli. Compresoarele şi pompele, utilizate
pentru transvazarea gazelor combustibile, comprimate şi lichefiate, lichidelor uşor inflamabile şi
combustibile, se selectează după fiabilitate şi particularităţile constructive, luînd în consideraţie
parametrii critici, însuşirile fizico-chimice ale produselor transvazate şi parametrii procesului
tehnologic. Totodată, numărul pompelor şi compresoarelor se stabileşte, ţinînd cont de condiţiile de
asigurare a continuităţii procesului tehnologic; în cazuri argumentate (confirmate prin calculul de
asigurare a fiabilităţii) se prevede rezervarea acestora.

7.4.2 Modul de declanşare a blocajelor pompelor şi compresoarelor se stabileşte conform


programului (algoritmului) de declanşare a sistemului de protecţie automată antiavarie a instalaţiei
tehnologice.

7.4.3 Armătura de închidere, montată pe conductele de refulare şi aspiraţie ale pompei sau
compresorului, trebuie să fie în apropiere maximă de ele şi să se afle într-o zonă accesibilă pentru
deservire.
Pe conducta de refulare se prevede montarea unei supape de reţinere, în cazul cînd lipseşte
alt dispozitiv ce previne transvazarea substanţelor în sens invers.

7.4.4 Pompele şi compresoarele blocurilor tehnologice integrate în producţiile cu pericol de


deflagraţie şi inflamabilitate, oprirea cărora în timpul căderii tensiunii sau deconectării de scurtă
durată a energiei electrice poate cauza variaţiile parametrilor tehnologici ai procesului pînă la
valorile critice şi propagarea avariei, trebuie să fie selectate în dependenţă de posibilitatea demarării
automate repetate a acestora şi să fie dotate cu sisteme de autodemarare a motoarelor electrice.
Timpul declanşării sistemului de autodemarare nu trebuie să depăşească durata de aflare a
parametrilor în afara limitei valorilor admisibile.

7.4.5 Instalaţiile de compresoare ale producţiilor cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate


trebuie să fie supuse încercării şi recepţiei pentru conformitatea lor cu prevederile suplimentare
conform normativelor de ramură speciale.

7.4.6 Se interzice exploatarea instalaţiilor de compresoare în lipsa sau defecţiunea


mijloacelor de automatizare, control şi sistemului de blocare, indicate în cartea tehnică a fabricii-
producătoare şi preconizate de construcţia instalaţiei în conformitate cu prevederile documentaţiei
tehnico-normative şi prezentelor Reguli.

7.4.7 Pentru refularea lichidelor uşor inflamabile se utilizează de regulă, pompe centrifuge
fără presetupă: cu etanşare frontală dublă, iar în cazuri argumentate – cu etanşare suplimentară
frontală simplă. Pentru hidrocarburile gazoase lichefiate se utilizează, de regulă, pompe centrifuge
etanşe (fără presetupă). Se admite utilizarea pompelor centrifuge cu etanşare frontală dublă de tip
tandem. În calitate de lichid pentru etanşare trebuie să se utilizeze, de regulă, lichide neinflamabile
şi /sau neutre faţă de mediul refulat. Pentru lichide combustibile pompele se selectează în
conformitate cu prevederile normativelor de ramură.
În cazuri excepţionale, pentru refularea LUI şi LC la viteze volumetrice de debitare reduse,
inclusiv în sistemele de dozare, se admite utilizarea pompelor cu piston.

7.4.8 Pompele centrifuge cu etanşare frontală dublă trebuie să fie dotate cu sisteme de
control şi semnalizare a pierderilor de lichid obturator. Succesiunea operaţiilor pentru oprirea din
funcţiune a pompelor, comutarea în rezervă şi necesitatea blocărilor în sistemul de protecţie
antiavarie se stabileşte de către elaboratorul proiectului.

26
NRS 35-05-43:2002
7.4.9 La instalaţiile cu blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de categoria I-a şi a II-a
compresoarele centrifuge şi pompele cu etanşare frontală trebuie să fie dotate cu sisteme de control
al stării rulmenţilor la variaţia temperaturii cu sistem de semnalizare ce se declanşează la atingerea
valorilor limită şi dispozitive de blocare în sistemul de protecţie antiavarie, care trebuie să se
declanşeze la depăşirea acestor valori. Succesiunea operaţiilor pentru oprirea din funcţiune a
pompei şi comutarea în rezervă se stabileşte de către elaboratorul proiectului.
Construcţia compresoarelor şi pompelor trebuie să preconizeze montarea traductoarelor de
temperatură pentru arbori.
Este necesar de efectuat controlul periodic al nivelului de vibraţie.

7.5 Conducte şi armătură

7.5.1 Fabricarea, montarea şi exploatarea conductelor şi armăturii pentru produsele


combustibile şi deflagrante se efectuează, luînd în consideraţie proprietăţile chimice şi parametrii
tehnologici ai mediilor transportate, precum şi prevederile documentelor tehnico-normative.

7.5.2 În sistemele tehnologice cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate se interzice de a


utiliza furtunuri flexibile (din cauciuc, plastic etc.) în calitate de conducte staţionare pentru
transvazarea gazelor lichefiate combustibile, substanţelor în stare de vapori şi gaze, lichidelor uşor
inflamabile şi combustibile. Pentru efectuarea operaţiilor auxiliare (purjarea porţiunilor de
conducte, pompelor, evacuarea gazelor de purjare şi vaporilor, eliberarea conductelor de reziduuri
de GL, LUI, LC etc.) trebuie să se folosească utilaje special destinate pentru aceste operaţii şi linii
staţionare.
Se admite utilizarea furtunurilor flexibile pentru efectuarea operaţiilor de golire şi umplere a
vagoanelor-cisternă şi altor utilaje nestaţionare. Furtunurile se selectează, ţinînd cont de
proprietăţile produsului transvazat şi parametrii desfăşurării procesului; durata de funcţionare a
furtunurilor se stabileşte conform standardelor naţionale şi documentelor normative şi nu poate fi
prelungită.

7.5.3 În sistemele tehnologice cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate, unde în cazul


devierilor de la parametrii reglementaţi poate avea loc o explozie detonantă în conducte, trebuie să
se întreprindă măsuri de prevenire a fenomenelor detonante şi evitare a propagării exploziei în
aparatele unite la aceste conducte.

7.5.4 Pozarea conductelor trebuie să asigure lungimea minimă a comunicaţiilor, să excludă


îndoirea sub propria greutate şi formarea zonelor de stagnare.

7.5.5 La pozarea conductelor prin structurile constructive ale clădirilor şi alte obstacole se
întreprind măsuri ce exclud posibilitatea transmiterii sarcinilor suplimentare pe ţevi.

7.5.6 Conductele, de regulă, nu trebuie să conţină îmbinări cu flanşe sau alte îmbinări
demontabile.
Îmbinările cu flanşe se admit doar în locurile de montare a armăturii sau de racordare a
conductelor la aparate, precum şi pe acele porţiuni, unde conform condiţiilor tehnologiei este
necesară demontarea periodică pentru curăţarea şi repararea conductelor.

7.5.7 Îmbinările cu flanşe se amplasează în locuri deschise şi accesibile pentru controlul


vizual, deservire, demontare, reparare, şi montare. Nu se admite de a amplasa îmbinările cu flanşe
ale conductelor pentru transportarea substanţelor deflagrante şi inflamabile, toxice şi corosive
deasupra locurilor de trecere a persoanelor şi platformelor de lucru.
Materialul flanşelor, structura garniturii de etanşare se stabilesc conform normativelor şi
standardelor corespunzătoare, luînd în consideraţie condiţiile de exploatare. La selectarea
îmbinărilor cu flanşe pentru conductele ce transportă substanţe în condiţii, care nu sînt indicate în
27
NRS 35-05-43:2002
aceste documente, materialul flanşelor şi structura garniturii de etanşare se stabilesc conform
recomandărilor organizaţiilor de proiectare, construcţie sau cercetări ştiinţifice.
La obiectele, care includ blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de categoria I-a,
pentru conductele tehnologice cu produse deflagrante nu se admite folosirea îmbinărilor cu flanşe
cu suprafaţa de etanşare netedă, cu excepţia cazurilor de folosire a garniturilor cu spirală înfăşurată.

7.5.8 Structura garniturii de etanşare, materialul garniturii şi montarea îmbinărilor cu flanşe


trebuie să asigure gradul necesar de etanşeitate a îmbinării demontabile în perioada de exploatare a
sistemului tehnologic între procesele de reparaţie.

7.5.9 În locurile de racordare a conductelor cu produse combustibile la colector se prevede


montarea armăturii pentru decuplarea periodică a acestora.
La racordarea conductelor blocurilor tehnologice cu pericol de deflagraţie de categoria I-a la
colector, în cazuri justificate se preconizează montarea dispozitivelor de deconectare, care se
dublează pentru sporirea fiabilităţii.

7.5.10 Pe conductele pentru medii combustibile şi deflagrante, pozate între blocuri, se


montează armătura de închidere cu acţionare de la distanţă, destinată pentru deconectarea fiecărui
bloc tehnologic în parte în caz de avarie. Armătura se montează în locuri accesibile pentru deservire
şi reparare, precum şi pentru controlul vizual al stării tehnice a acesteia. Armătura cu acţionare
manuală se instalează pe conductele blocurilor tehnologice la care Qp ≤ 10, ţinînd cont de asigurarea
timpului minim de punere a ei în funcţiune.
În sistemele tehnologice cu blocuri cu pericol de deflagraţie de categoria I-a trebuie să fie
montată armătura de închidere şi de închidere-reglare din oţel.

7.5.11 În sistemele tehnologice cu blocuri cu pericol de deflagraţie de categoria a II-a şi a


III-a de regulă, se utilizează armătură de oţel, rezistentă la acţiunea corosivă a mediului de lucru în
condiţii de exploatare şi corespunzătoare prevederilor standardelor naţionale şi ramurale,
normativelor şi prezentelor Reguli.
În blocurile tehnologice la care Qp ≤ 10 în cazul unei argumentări corespunzătoare (conform
rezultatelor testărilor speciale), se admite utilizarea armăturii din fontă şi materiale de construcţie
nemetalice (mase plastice, sticlă etc.), cu elaborarea măsurilor suplimentare de securitate pentru
condiţiile de exploatare. Măsurile de securitate trebuie să fie reglementate conform documentelor
normative, coordonate cu Organul de securitate industrială.

7.5.12 Armătura cu garnitură de etanşare metalică în obturator, destinată montării pe


conductele cu produse deflagrante şi inflamabile, trebuie să corespundă clasei de etanşeitate „B”
conform GOST 9544.

7.5.13 Pe conductele blocurilor tehnologice cu pericol de deflagraţie de categoria I-a cu


presiunea mediului P > 2,5 MPa, temperatura egală cu temperatura de fierbere la presiunea
reglementată şi cu cerinţe sporite pentru fiabilitatea şi etanşeitatea îmbinărilor, armătura se
montează prin sudare.

7.6 Dispozitive de siguranţă antiavarie

7.6.1 În sistemele tehnologice pentru prevenirea avariilor, evitarea extinderii acestora, este
necesar de a aplica dispozitive de siguranţă antiavarie: armătură de închidere şi de închidere-reglare,
supape, dispozitive de blocare şi altele pentru deconectare, dispozitive de siguranţă contra depăşirii
presiunii, mijloace de stingere şi localizare a focului, sisteme automate de suprimare a exploziei.

7.6.2 Alegerea metodelor şi mijloacelor, elaborarea succesiunii declanşării elementelor


sistemului de protecţie, localizarea şi prevenirea extinderii avariilor se stabilesc în documentaţia de
28
NRS 35-05-43:2002
proiect, conform rezultatelor analizei schemelor (scenariilor) extinderii eventuale ale acestor avarii,
luînd în consideraţie particularităţile procesului tehnologic şi categoriile pericolului de deflagraţie a
blocurilor tehnologice integrate în obiect şi se consemnează în regulamentul tehnologic.

7.6.3 În blocurile tehnologice cu pericol de deflagraţie de toate categoriile şi în toate


sistemele de reglare a proporţiei mediilor combustibile cu agenţii de oxidare pentru deconectarea în
caz de avarie se admite în calitate de dispozitive de blocare folosirea armăturii de închidere-reglare,
corespunzătoare cerinţelor privind acţiunea rapidă şi fiabilitatea.

7.6.4 Armătura de închidere, supapele, izolatorii şi alte dispozitive, destinate pentru


deconectarea rapidă a blocului în caz de avarie, trebuie să corespundă următoarelor cerinţe în
privinţa acţionării rapide:
a) rapiditatea de acţionare a dispozitivelor de deconectare, montate pe conductele cu agent
termic, utilizat pentru evaporarea lichidului combustibil, este stabilită de proiect;
b) sursele de presiune a instalaţiilor cu blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de
categoria I-a şi a II-a trebuie să fie deconectate concomitent cu declanşarea armăturii de blocare pe
liniile de refulare, rapiditatea de acţionare a cărora este stabilită de proiect;
c) la deermetizarea utilajelor în caz de avarie timpul de declanşare a dispozitivelor de
deconectare trebuie să corespundă prevederilor 5.21.3 al prezentelor Reguli.

7.6.5 Armătura, supapele şi alte dispozitive, utilizate în sistemele de debitare a substanţelor


inhibitoare sau inerte în aparatura tehnologică, în privinţa rapidităţii de acţionare şi productivităţii
trebuie:
a) în sistemele de debitare a gazelor inerte în blocurile tehnologice cu pericol de deflagraţie
de toate categoriile să asigure vitezele volumetrice de introducere a gazului inert, care exclud
formarea amestecurilor deflagrante în toate cazurile eventuale de abateri ale procesului de la
valorile reglementate;
b) în sistemele de introducere a substanţelor inhibitoare ale blocurilor tehnologice cu pericol
de deflagraţie de toate categoriile să asigure vitezele volumetrice de debitare a inhibitorilor,
necesare pentru reprimarea reacţiilor exotermice necontrolate;
c) pe comunicaţiile de evacuare organizată a mediilor combustibile de vapori şi gaze şi
mediilor lichide ale blocurilor tehnologice cu pericol de deflagraţie de toate categoriile să excludă
posibilitatea degajării acestor medii în atmosferă.

7.6.6 La declanşarea mijloacelor de protecţie, instalate pe utilaje, trebuie să fie întreprinse


măsuri pentru a preveni posibilitatea accidentării personalului de deservire, degajarea produselor
deflagrante în zona de lucru şi mediul înconjurător.

7.6.7 Armătura, utilizată pentru protecţia sistemelor tehnologice contra exploziilor,


dispozitivele de siguranţă, mijloacele de localizare a flăcării trebuie să fie fabricate în corespundere
cu prevederile documentaţiei normative pentru fabricarea, încercarea şi montarea acestor
dispozitive.
Se admit pentru exploatare dispozitive ce au fost supuse încercării şi sînt însoţite de cartea
tehnică a uzinei producătoare.

7.6.8 Selectarea, calculul şi exploatarea mijloacelor de protecţie a aparatelor şi


comunicaţiilor contra depăşirii presiunii se efectuează în conformitate cu documentaţia normativă.
La instalarea dispozitivelor de siguranţă la aparatele (conductele) tehnologice cu produse
deflagrante şi inflamabile se preconizează măsuri şi mijloace (inclusiv şi de reglare automată a
procesului), care asigură frecvenţa minimă a declanşării acestora.

7.6.9 Mijloacele de protecţie contra propagării flăcării (bariere contra focului, separatori de
flăcări, închizătoare cu lichid etc.) trebuie să fie montate pe liniile de aerisire şi evacuare ale
29
NRS 35-05-43:2002
aparatelor şi rezervoarelor cu LUI şi LC, precum şi pe conductele de LUI şi LC, în care este
posibilă propagarea flăcării, inclusiv care funcţionează periodic sau cu secţiunea neumplută a
conductei, pe conducte de la utilajele cu catalizator incandescent, ardere cu flacără şi cu alte surse
de aprindere.
Mijloacele de protecţie contra propagării flăcării pot să nu fie montate la aceste linii în cazul
debitării gazelor inerte în cantităţi ce exclud formarea amestecurilor deflagrante în ele. Modul de
debitare a gazelor inerte este reglementat.
Structura barierelor contra focului deschis şi închizătoarelor de siguranţă cu lichid trebuie să
asigure localizarea sigură a flăcării, ţinînd cont de condiţiile de exploatare.

7.6.10 Pentru ecranele de protecţie contra focului şi închizătoarele de siguranţă cu lichid se


prevăd măsuri ce asigură fiabilitatea funcţionării acestora în condiţii de exploatare, inclusiv şi atunci
cînd este posibilă cristalizarea, polimerizarea şi solidificarea substanţelor.

7.6.11 În rezervoarele cu LUI ce funcţionează sub presiune şi se atribuie la blocurile cu


pericol de deflagraţie de categoria I-a, în cazul cînd este posibilă apariţia vacuumului în ele şi
pentru excluderea formării mediului deflagrant trebuie să fie prevăzută debitarea gazului, inert faţă
de mediul ce se află în rezervor.
Pentru rezervoarele cu LUI, care funcţionează fără presiune în blocurile cu pericol de
deflagraţie de categoria I-a, urmează a preconiza măsuri, care să prevină formarea amestecurilor
deflagrante sau să excludă sursele de aprindere.

7.6.12 Se interzice exploatarea instalaţiilor tehnologice cu pericol de deflagraţie cu


dispozitive de protecţie antiavarie şi sisteme de debitare a substanţelor inerte şi inhibitoare defectate
sau deconectate.
Starea tehnică a mijloacelor de protecţie antiavarie a sistemelor de debitare a substanţelor
inerte şi de inhibare trebuie să fie controlată periodic.
Periodicitatea şi metodele de control se stabilesc conform proiectului şi se reglementează.

8 SISTEME DE CONTROL, COMANDĂ, SEMNALIZARE ŞI PROTECŢIE


AUTOMATĂ ANTIAVARIE A PROCESELOR TEHNOLOGICE

8.1 Prevederi generale

8.1.1 Sistemele de control al proceselor tehnologice, comandă automată şi de la distanţă


(sisteme de comandă), sistemele de protecţie automată antiavarie (sisteme PAA), precum şi
sistemele de comunicaţii şi înştiinţare a situaţiilor de avarie (SCÎ), inclusiv livrate în ansamblu cu
utilajele, trebuie să corespundă prevederilor prezentelor Reguli, documentaţiei tehnico-normative,
proiectelor, regulamentelor şi să asigure precizia stabilită de menţinere a parametrilor tehnologici,
fiabilitatea şi inofensivitatea desfăşurării proceselor tehnologice.

8.1.2 Selectarea sistemelor de control, comandă şi PAA, precum şi SCÎ după criteriul
fiabilităţii, rapidităţii de acţionare, erorii admisibile a sistemelor de măsură şi altor caracteristici
tehnice se efectuează ţinînd cont de particularităţile procesului tehnologic şi în dependenţă de
categoria pericolului de deflagraţie a blocurilor tehnologice, integrate în obiect.

8.1.3 Metodele optime şi mijloacele de protecţie automată antiavarie a obiectelor


tehnologice se selectează în baza analizei pericolului acestora, condiţiilor de declanşare şi propagare
a situaţiilor de avarie eventuale, particularităţilor proceselor tehnologice şi aparaturii din dotare.
Metodicile şi produsele de programare, aplicate pentru modelarea situaţiilor de avarie, trebuie să fie
aprobate (coordonate) de către Organul de securitate industrială.

30
NRS 35-05-43:2002
8.1.4 Amplasarea mijloacelor electrice şi elementelor sistemelor de control, comandă şi
PAA, precum şi de comunicaţii şi înştiinţare în zonele cu pericol de deflagraţie ale încăperilor de
producţie şi instalaţiilor exterioare, gradul de protecţie contra exploziilor trebuie să corespundă
prevederilor Normelor de amenajare a instalaţiilor electrice în vigoare.

8.1.5 În interiorul şi exteriorul încăperilor cu pericol de deflagraţie şi în faţa uşilor de intrare


se preconizează instalarea semnalizării optice şi sonore privind impurificarea cu gaze a mediului
aerian.

8.1.6 Locurile de amplasare a mijloacelor automate, utilizate conform planului de lichidare a


situaţiilor de avarie, trebuie să fie indicate în regulamentul tehnologic şi instrucţiuni.

8.1.7 Sistemele de control, comandă şi PAA, precum şi de comunicaţii şi înştiinţare se


marchează cu aplicarea inscripţiilor corespunzătoare, care stabilesc exact destinaţia funcţională a
acestora, mărimile valorilor (reglării) de protecţie, valorile critice ale parametrilor controlaţi.

8.1.8 Sistemele de control, comandă şi PAA, precum şi de comunicaţii şi înştiinţare se


amplasează în locuri accesibile pentru deservire şi lipsite de pericol. În aceste locuri trebuie să fie
excluse vibraţiile, impurificarea cu produse tehnologice, acţionările mecanice şi alte acţionări
periculoase, care influenţează asupra preciziei, fiabilităţii şi rapidităţii de acţionare a sistemelor.
Concomitent se preconizează măsuri şi mijloace de demontare a sistemelor şi elementelor
acestora fără deermetizarea utilajelor şi conductelor.

8.2 Sisteme de comandă a proceselor tehnologice

8.2.1 Procesele, care includ obiecte cu blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de


categoria I-a, se dotează, de regulă, cu sisteme automate de comandă în baza mijloacelor electronice
de control şi automatizare, incluzînd mijloace tehnice de calcul.

8.2.2 Sistemul automat de comandă a proceselor tehnologice (SAC PT) în baza mijloacelor
tehnicii de calcul trebuie să corespundă prevederilor GOST 21.101, sarcinii tehnice şi să asigure:
a) controlul permanent al parametrilor procesului şi dirijarea regimului de menţinere a
valorilor reglementate ale acestora;
b) înregistrarea declanşării şi controlul capacităţii de funcţionare a mijloacelor PAA;
c) controlul permanent al stării mediului aerian în limitele obiectului;
d) analiza permanentă a variaţiei parametrilor în partea valorilor critice şi prognozarea
avariei eventuale;
e) acţiunea mijloacelor de comandă şi PAA, ce opresc evoluţia situaţiei periculoase;
f) acţiunea mijloacelor de localizare a situaţiei de avarie, selectarea şi realizarea acţiunilor de
comandă optime;
g) efectuarea operaţiilor de declanşare fără incidente, oprire şi a tuturor comutărilor necesare
pentru aceasta;
h) eliberarea informaţiei privind starea de securitate la obiect în sistemul superior de
comandă.

8.2.3 În încăperile pentru comandă trebuie să fie prevăzută semnalizarea optică şi sonoră,
care se declanşează la atingerea valorilor critice ale parametrilor procesului, ce determină pericolul
de deflagraţie a acestuia.

8.3 Sisteme de protecţie automată antiavarie

8.3.1 Fiabilitatea şi timpul de declanşare a sistemelor de protecţie automată antiavarie se


stabilesc de către elaboratorii sistemelor PAA, luînd în consideraţie prevederile părţii tehnice a
31
NRS 35-05-43:2002
proiectului. Totodată, se ţine cont de categoria pericolului de deflagraţie a blocurilor tehnologice
integrate în obiect şi timpul de propagare a avariei eventuale.
Timpul de declanşare a sistemului de protecţie trebuie să dureze atît, încît să excludă
desfăşurarea periculoasă a procesului.
În sistemele PAA se interzice aplicarea dispozitivelor de control în puncte diferite ale
parametrilor, care determină pericolul de deflagraţie a procesului.

8.3.2 Pentru obiectele tehnologice cu pericol de deflagraţie sistemele de control, comandă şi


PAA trebuie să fie supuse încercării complexe conform programelor speciale. Dispozitivele produse
în serie sînt supuse unei selecţii speciale conform rezultatelor încercărilor la banc suplimentare la
întreprinderile-producătoare de aparate (cu consemnarea respectivă în cărţile tehnice); acestea
trebuie să corespundă următoarelor cerinţe de fiabilitate:
a) legea distribuţiei probabilităţilor de refuz în funcţionare trebuie să fie normală (conform
principiului Gauss);
b) abaterea medie pătratică a refuzurilor de funcţionare [X] – să nu depăşească 0,2 din
valoarea aşteptării matematice M [X];
c) perioada de rodare a dispozitivelor – nu mai puţin de 360 ore de funcţionare continuă,
confirmată prin documentaţia corespunzătoare;
d) exploatarea elementelor şi dispozitivelor se efectuează în perioada din momentul
finalizării rodajului pînă la 0,3 din valoarea aşteptării matematice M [X].

8.3.3 Selectarea sistemului PAA şi elementelor acestuia pentru obiectele tehnologice se


efectuează, ţinînd cont de condiţiile de asigurare a funcţionării lui cu respectarea prevederilor
privind exploatarea, deservirea tehnică şi reparaţia pe întreaga durată dintre reparaţii ale obiectului
protejat.
Perturbarea funcţionării sistemului de comandă nu trebuie să influenţeze asupra funcţionării
sistemului PAA.

8.3.4 În sistemele PAA şi de comandă a proceselor tehnologice trebuie să fie exclusă


declanşarea acestora la semnale accidentale şi de scurtă durată de perturbare a desfăşurării normale
a procesului tehnologic, inclusiv şi în cazul comutărilor la sursa de alimentare cu energie electrică
de rezervă sau de avarie.

8.3.5 În cazul deconectării energiei electrice sau sistării debitului de aer comprimat pentru
alimentarea sistemelor de control şi comandă, sistemele PAA trebuie să asigure trecerea obiectului
tehnologic în stare inofensivă. Este necesar de a exclude posibilitatea comutărilor spontane în aceste
sisteme la restabilirea alimentării.
După declanşarea sistemelor PAA, obiectul tehnologic se readuce în stare de funcţiune de
către personalul de deservire conform instrucţiunilor.

8.3.6 În documentaţia de proiect, regulamentele tehnologice şi nomenclatoarele sistemelor


PAA pentru obiectele cu blocuri tehnologice de toate categoriile concomitent cu valorile de reglare
de protecţie pentru parametrii periculoşi se indică şi limitele valorilor critice ale parametrilor.

8.3.7 Valorile de reglare ale sistemelor de protecţie se stabilesc, luînd în considerare erorile
declanşării dispozitivelor de semnalizare a mijloacelor de măsură, rapiditatea de acţiune a
sistemului, viteza posibilă de variaţie a parametrilor şi categoria pericolului de deflagraţie a blocului
tehnologic. Totodată, timpul de declanşare a sistemelor de protecţie trebuie să fie mai mic decît
timpul necesar pentru trecerea parametrului de la valoarea de avertizare la cea maximă admisibilă.
Valorile de reglare se consemnează în proiect şi în regulamentul tehnologic.

32
NRS 35-05-43:2002
8.3.8 Pentru obiectele cu blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de orice categorie se
preconizează semnalizarea situaţiilor de avarie pentru valorile critice ale parametrilor, care stabilesc
pericolul de deflagraţie a obiectelor.

8.3.9 Mecanismele de execuţie a sistemelor PAA, pe lîngă indicatorii poziţiilor extreme,


situate nemijlocit pe aceste mecanisme, trebuie să includă dispozitive ce permit efectuarea indicaţiei
poziţiilor extreme în încăperea de comandă.

8.3.10 Fiabilitatea sistemelor PAA este asigurată prin rezervarea cu aparatură de diverse
tipuri (dublare, triplare), prin disponibilitatea suplimentară temporară şi funcţională şi prezenţa
sistemelor de diagnosticare şi autodiagnosticare. Suficienţa rezervării şi tipul ei sînt justificate de
către elaboratorul proiectului.

8.3.11 Siguranţa controlului parametrilor, care determină pericolul de deflagraţie a


procesului, la obiectele cu blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de categoria I-a şi a II-a este
asigurată prin dublarea sistemelor de control al parametrilor, prezenţa sistemelor de
autodiagnosticare cu indicaţia stării de funcţionare şi comparare a valorilor parametrilor uniţi
tehnologic.
Soluţiile tehnice pentru asigurarea fiabilităţii controlului parametrilor cu valoare critică la
obiectele cu blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de categoria a III-a se elaborează şi se
argumentează de către elaboratorul proiectului.

8.3.12 Montarea cheilor pentru deblocare în schemele PAA pentru obiectele cu blocuri cu
pericol de deflagraţie de orice categorie se admite doar pentru asigurarea declanşării, opririi sau
comutărilor. Numărul astfel de chei trebuie să fie minim. Concomitent se prevăd dispozitive ce
înregistrează toate cazurile de deconectare a parametrilor de protecţie şi durata acestora.

8.3.13 Controlul parametrilor, care determină pericolul de deflagraţie a proceselor


tehnologice cu blocuri cu pericol de deflagraţie de categoria I-a, se efectuează de la cel puţin două
detectoare independente cu puncte de priză separate.

8.3.14 Nomenclatorul parametrilor controlaţi, ce determină pericolul de deflagraţie a


procesului în fiecare caz concret, se întocmeşte de către elaboratorul procesului.

8.4 Mijloace automate pentru analiza gazelor

8.4.1 Pentru controlul gradului de impurificare cu gaze la concentraţia maximă admisibilă şi


limita de concentraţie inferioară a explozibilităţii în încăperile de producţie, zona de lucru a
instalaţiilor exterioare deschise se preconizează, de regulă, mijloace automate pentru analiza gazelor
cu sistem de semnalizare ce se declanşează la atingerea valorilor maxime admisibile. Concomitent,
toate cazurile de impurificare cu gaze trebuie să fie fixate de către dispozitivele respective.

8.4.2 Locurile de instalare şi numărul de detectoare sau dispozitive de prelevare a probelor


pentru analizatoare se stabilesc în proiect.

8.5 Asigurarea energetică a sistemelor de control, comandă şi PAA

8.5.1 Sistemele de control, comandă şi PAA pentru obiectele cu blocuri tehnologice cu


pericol de deflagraţie de categoria I-a privind asigurarea fiabilităţii în alimentarea cu energie
electrică se atribuie la grupa specială de receptori electrici de categoria I-a în conformitate cu
Normele de amenajare a instalaţiilor electrice.

33
NRS 35-05-43:2002
Necesitatea de atribuire a sistemelor de control, comandă şi PAA pentru obiectele cu blocuri
tehnologice cu pericol de deflagraţie de categoria a II-a şi a III-a la receptorii electrici din grupa
specială se stabileşte prin proiect.

8.5.2 Capacitatea sursei a treia independente de aprovizionare cu energie electrică, destinată


pentru alimentarea sistemelor de control, comandă şi PAA pentru obiectele cu blocuri tehnologice
cu pericol de deflagraţie de categoria I-a, trebuie să asigure funcţionarea stabilă a tuturor
elementelor sistemului, programate să oprească fără accidente obiectul tehnologic.

8.5.3 Pentru sistemele pneumatice de control, comandă şi PAA se prevăd instalaţii şi reţele
de aer comprimat proprii.

8.5.4 Aerul destinat compresoarelor cu aer şi sistemelor de aparate şi dispozitive de măsură


şi control trebuie să fie curăţat de praf, ulei, umiditate.
Calitatea aerului comprimat trebuie să corespundă GOST 17433 şi să nu fie mai joasă de
categoria I-a de poluare.

8.5.5 Sistemele de asigurare a mijloacelor de comandă şi PAA cu aer comprimat trebuie să


conţină rezervoare-tampon (recipiente), care să asigure alimentarea sistemelor de control, comandă
şi PAA cu aer, în cazul opririi compresoarelor pe o perioadă de timp suficientă pentru oprirea fără
accidente a obiectului, ceea ce trebuie să fie argumentat prin calcul, dar nu mai puţin de 1 oră. Se
interzice utilizarea aerului comprimat în afara destinaţiei.

8.5.6 La aducţia aerului în secţie se preconizează dispozitive de prelevare a probelor pentru


analiza gradului de impurificare a aerului comprimat. Periodicitatea analizelor se stabileşte în
conformitate cu documentaţia tehnico-normativă.

8.5.7 Încăperile pentru dirijarea obiectelor tehnologice şi instalaţiilor de comprimare a


aerului trebuie să fie dotate cu sistem de semnalizare optică şi sonoră, ce se declanşează la căderea
presiunii aerului comprimat în reţea pînă la rezervoarele-tampon (recipiente).

8.5.8 Se interzice utilizarea gazului inert pentru alimentarea sistemelor de aparate şi


dispozitive de măsură şi control.

8.6 Asigurarea metrologică a sistemelor de control, comandă şi PAA

8.6.1 La întreprindere trebuie să existe serviciul pentru asigurarea uniformităţii şi preciziei


de măsurare a parametrilor tehnologici în conformitate cu SM 8-0.

8.6.2 Mijloacele de măsură integrate în sistemul de control, comandă şi PAA sînt supuse
încercării şi verificării de stat.

8.6.3 Sistemele informaţionale de măsură (SIM) sînt supuse atestării şi verificării


metrologice în conformitate cu documentaţia tehnico-normativă.

8.6.4 Analizatoarele compoziţiei gazelor şi lichidelor se supun atestării şi verificării


metrologice în comun cu dispozitivele pentru pregătirea şi prelevarea probei în cazul cînd acestea
influenţează asupra rezultatelor analizei.
Mijloacele pentru analiza gazelor se asigură cu amestecuri de gaze de control atestate.

34
NRS 35-05-43:2002
8.7 Amplasarea şi amenajarea încăperilor de comandă şi compartimentelor pentru
analizatoare

8.7.1 Soluţiile de sistematizare spaţială, construcţia clădirilor, încăperilor şi construcţiilor


auxiliare pentru sistemele de control, comandă, PAA şi analiză a gazelor, amplasarea acestora pe
teritoriul obiectelor cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate se înfăptuiesc în baza prevederilor
Normelor şi regulilor de construcţie, Normelor de amenajare a instalaţiilor electrice, altor
documente tehnico-normative şi prezentelor Reguli.

8.7.2 Încăperile de comandă şi compartimentele pentru analizatoare trebuie să fie, de regulă,


izolate şi să se afle în afara zonei cu pericol de deflagraţie. În unele cazuri argumentate
corespunzător se admite anexarea lor la clădirile cu zone cu pericol de deflagraţie. Totodată, se
interzice:
a) amplasarea deasupra (sau sub) încăperile cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate,
încăperile cu mediu chimic activ şi nociv, camerele de ventilaţie prin refulare şi aspiraţie, încăperile
cu procese umede;
b) instalarea în interiorul acestora a utilajelor şi altor dispozitive, ce nu ţin de sistemul de
dirijare a procesului tehnologic;
c) pozarea de tranzit a ţevilor, conductelor de aer, cablurilor etc. prin încăperile de comandă;
instalarea încălzirii cu aburi sau apă; racordarea conductelor de apă pentru incendii, liniilor de
impulsuri şi altor conducte de produse combustibile, deflagrante şi nocive.

8.7.3 Încăperile de comandă trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:


a) să dispună de încălzire cu aer şi instalaţii pentru condiţionarea aerului (în cazuri justificate
se admite instalarea încălzirii cu apă în încăperile de comandă, ce nu dispun de dispozitive
electronice);
b) aerul debitat în încăperile de comandă trebuie să fie purificat de gaze, vapori şi praf şi să
corespundă cerinţelor pentru exploatarea utilajelor instalate şi normelor sanitare;
c) podeaua în încăperile de comandă trebuie să fie caldă şi din material dielectric, canalele
pentru cabluri şi pardoselile în două straturi trebuie să corespundă prevederilor 2.3.115 ale
Normelor de amenajare a instalaţiilor electrice;
d) mijloacele sau sistemele pentru stingerea incendiilor trebuie să corespundă prevederilor
documentaţiei tehnico-normative;
e) în încăperea de comandă se prevede semnalizarea optică şi sonoră a impurificării cu gaze
a încăperilor de producţie şi teritoriului obiectului dirijat.

8.7.4 În cazuri justificate pentru sistemele PAA este necesar de a preconiza panouri
(planşee) cu mnemoscheme ale structurii dispozitivelor de blocare, care trebuie să fie dotate cu
dispozitive optice de semnalizare a stării dispozitivelor de blocare, surselor de alimentare cu energie
electrică şi organelor de execuţie.

8.7.5 Încăperile pentru analizatoare trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:


- să dispună de construcţii de protecţie;
- volumul încăperii pentru analizatoare şi caracteristicile tehnice ale sistemelor de ventilaţie
se stabilesc, luînd în consideraţie condiţiile la care în încăpere timp de o oră trebuie să fie exclusă
posibilitatea formării concentraţiei deflagrante a produselor analizate la deteriorarea completă a
tubului de aducţie a gazelor unui analizator, indiferent de numărul acestora în încăpere, în prezenţa
limitatoarelor de debit şi presiune a acestor produse; în cazul cînd nu este posibil de asigurat această
condiţie, afară de ventilaţia generală în încăpere trebuie să fie prevăzută ventilaţia de avarie, ce se
declanşează automat în cazul cînd concentraţia substanţelor care se manipulează atinge în aerul
încăperii 20 % din limita concentraţiei inferioare a explozibilităţii.

35
NRS 35-05-43:2002
8.7.6 Se interzice de a introduce în încăperea pentru analizatoare tuburi pentru prelevarea
probelor cu presiune mai ridicată decît este necesar pentru funcţionarea analizatorului.
Limitatoarele de debit şi presiune de pe dispozitivele de prelevare a probelor trebuie să fie
amplasate în locuri lipsite de pericol, în afara încăperii pentru analizatoare.
Surplusul de substanţă analizată după finalizarea analizei trebuie, de regulă, să fie recuperat
în sistemul tehnologic sau utilizat.

8.7.7 Buteliile cu gaze şi amestecuri de control, agenţi gazoşi, etaloane etc. trebuie să
corespundă prevederilor PB 10-115.
Se interzice amplasarea lor în clădiri. Locurile şi modul de amplasare, depozitare şi utilizare
a buteliilor se stabilesc conform proiectului.

8.7.8 În încăperile pentru analizatoare se interzice prezenţa permanentă a persoanelor.

8.7.9 Analizatoarele trebuie să dispună de protecţie contra aprinderii şi exploziei la liniile de


gaze.

8.8 Sisteme de comunicaţii şi înştiinţare

8.8.1 Obiectele, ce includ în componenţa lor blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de


toate categoriile, precum şi alte obiecte unite tehnologic cu acestea, se utilează cu sisteme de
comunicaţii bilaterale prin difuzoare şi telefoane.
Sistemul de comunicaţii bilaterale prin difuzoare în cazuri justificate este preconizat pentru
obiectele cu blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de categoria I-a cu personal pentru
posturile de dispecerat, stat-major al protecţiei civile la obiectul industrial, serviciu paramilitar de
salvgazişti, serviciu militarizat de pompieri, posturi de umplere-golire, depozite şi staţii de pompare
a produselor combustibile, lichefiate şi nocive.
Nomenclatorul subdiviziunilor de producţie cu care se stabileşte legătura, tipul legăturii se
determină de către elaboratorul proiectului în dependenţă de particularităţile procesului tehnologic,
condiţiile de producţie, ţinînd cont de categoria pericolului de deflagraţie a blocurilor tehnologice
integrate în acestea şi alţi factori.

8.8.2 În blocurile tehnologice cu pericol de deflagraţie de toate categoriile se prevăd


mijloace tehnice ce asigură înştiinţarea despre depistarea, localizarea şi lichidarea degajărilor
eruptive periculoase şi altor degajări chimice, concomitent, informaţia, inclusiv datele de
prognozare a căilor de propagare eventuală a norului cu pericol de deflagraţie (sau chimic nociv),
trebuie să fie comunicată serviciului paramilitar de salvgazişti, protecţie civilă a obiectului
industrial şi dispecerului întreprinderii, precum şi sistemului de comandă central.

8.8.3 În încăperile pentru dirijarea producţiilor ce au în componenţa lor blocuri cu pericol de


deflagraţie de categoria I-a, la instalaţiile exterioare, în camera dispecerului întreprinderii, statul-
major pentru protecţia civilă a obiectului industrial şi localităţii apropiate se preconizează instalarea
posturilor de comandă şi sirenelor pentru înştiinţarea în cazul degajărilor periculoase de substanţe
chimice.
Mijloacele de înştiinţare după aspectul exterior trebuie să difere de mijloacele analogice de
uz industrial, amplasarea şi executarea acestora trebuie să excludă accesul persoanelor străine şi
posibilitatea folosirii accidentale. Dispozitivele de semnalizare ale sistemului de înştiinţare se
sigilează.

8.8.4 Organizarea şi modul de înştiinţare a personalului de exploatare şi populaţiei civile


despre situaţia de avarie, responsabilitatea pentru menţinerea mijloacelor tehnice în stare de
funcţiune şi responsabilitatea serviciilor corespunzătoare pentru lichidarea pericolului infectării
chimice se stabilesc conform planurilor de lichidare a situaţiilor de avarie.
36
NRS 35-05-43:2002
8.9 Exploatarea sistemelor de control, comandă şi PAA, de comunicaţii şi înştiinţare

8.9.1 Se instituie controlul asupra corectitudinii exploatării sistemelor de control, comandă


şi PAA.

8.9.2 Se interzice desfăşurarea proceselor tehnologice şi funcţionarea utilajelor cu sisteme de


control, comandă şi PAA defectate sau deconectate.

8.9.3 În cazuri excepţionale, conform dispoziţiei în scris a conducătorului întreprinderii, se


admite pentru procesele neîntrerupte deconectarea de scurtă durată a protecţiei unuia dintre
parametri doar în tura de zi. Totodată, se elaborează măsuri tehnico-organizatorice şi proiectul
organizării lucrărilor, ce asigură securitatea procesului tehnologic şi efectuării lucrărilor. Durata
deconectării trebuie să fie stabilită de proiectul organizării lucrărilor.
Nu se admite în acest caz deconectarea semnalizării situaţiilor de avarie.
Se interzice deblocarea manuală în sistemele de dirijare automată a proceselor tehnologice.

8.9.4 În perioada de înlocuire a elementelor sistemului de control sau comandă se


preconizează măsuri şi mijloace ce asigură desfăşurarea inofensivă a procesului în regim manual.
În proiect, regulamentul tehnologic şi instrucţiuni se stabilesc etapele procesului sau unii
parametri, dirijarea cărora în regim manual nu se admite.

8.9.5 Pentru obiectele cu blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de orice categorie în


sistemele de control, comandă şi PAA, de comunicaţii şi înştiinţare se interzice de a utiliza aparate,
dispozitive şi alte elemente cu termen normativ de funcţionare expirat.

8.9.6 Personalul tehnologic de tură se autorizează de a efectua doar deconectările în caz de


avarie a unor dispozitive şi mijloace automate, conform instrucţiunilor de exploatare.
Reglarea şi repararea sistemelor de control, comandă şi PAA sînt efectuate de către angajaţii
serviciului aparate şi dispozitive de măsură şi control.

8.10 Montarea, reglarea şi repararea sistemelor de control, comandă şi PAA, de


comunicaţii şi înştiinţare

8.10.1 Armătura de reglare şi închidere, mecanismele de execuţie, incluse în schemele de


control, comandă şi PAA ale proceselor tehnologice, după reparaţie şi pînă la instalare trebuie să fie
supuse testărilor periodice locale la rapiditate, rezistenţă şi etanşeitate cu perfectarea actelor sau
consemnarea în cartea tehnică, registru. Periodicitatea încercărilor se reglementează.

8.10.2 Lucrările de montare, reglare, reparare, ajustare şi încercare a sistemelor de control,


comandă şi PAA, de comunicaţii şi înştiinţare trebuie să excludă scînteierea. Pentru executarea unor
astfel de lucrări în zonele cu pericol de deflagraţie se perfectează autorizaţia de lucru, se elaborează
măsuri ce asigură organizarea şi executarea inofensivă a lucrărilor.

8.10.3 În timpul demontării mijloacelor de control, comandă şi PAA, de comunicaţii şi


înştiinţare pentru a fi reparate, reglate sau verificate, trebuie să se efectueze substituirea mijloacelor
demontate cu altele identice, conform tuturor parametrilor.

8.10.4 Repararea utilajelor electrice în execuţie antideflagrantă trebuie să se efectueze în


corespundere cu prevederile RD 16.407, sistemului de întreţinere, control tehnic şi reparare a
sistemelor de măsură şi automatizare şi altor documente tehnico-normative.

37
NRS 35-05-43:2002
9 ASIGURAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ ŞI DOTAREA CU ECHIPAMENTE
ELECTRICE A SISTEMELOR TEHNOLOGICE CU PERICOL DE DEFLAGRAŢIE

9.1 Amenajarea, montarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor electrice trebuie să


corespundă prevederilor Normelor de amenajare a instalaţiilor electrice, Regulilor de exploatare a
instalaţiilor electrice pentru consumatori şi Normelor de tehnica securităţii la exploatarea
instalaţiilor electrice pentru consumatori, normelor şi regulilor de construcţie, standardelor naţionale
şi prezentelor Reguli.

9.2 Pentru utilizarea utilajelor electrice în execuţie antideflagrantă importate se perfectează


în modul stabilit autorizaţia de către Organul de securitate industrială.

9.3 Alimentarea cu energie electrică a obiectelor, care includ blocuri tehnologice cu pericol
de deflagraţie de categoria I-a, se efectuează nu mai prejos de cerinţele pentru categoria I-a de
siguranţă. Totodată, trebuie să fie asigurată posibilitatea transferului fără incidente a procesului
tehnologic în stare inofensivă în toate regimurile de funcţionare a sistemului de producţie, inclusiv
şi la sistarea concomitentă a alimentării cu energie electrică de la două surse de alimentare
independente de rezervare reciprocă.

9.4 Receptoarele de energie electrică ale sistemelor tehnologice, care includ blocuri cu
pericol de deflagraţie de categoria I-a şi II-a, în dependenţă de condiţiile de exploatare concrete şi
particularităţile procesului tehnologic pentru asigurarea fiabilităţii în alimentarea cu energie
electrică trebuie să fie atribuite la receptoarele de energie electrică de categoria I-a sau II-a.

9.5 Liniile de aprovizionare cu energie electrică de la sursele exterioare, indiferent de clasa


de tensiune, care alimentează consumatorii grupei speciale de categoria I-a de siguranţă în
alimentarea cu energie electrică, nu trebuie să fie utilate cu dispozitive de descărcare automată a
frecvenţei.

9.6 Pozarea cablurilor pe teritoriul întreprinderilor şi în instalaţii se recomandă de efectuat în


mod deschis: pe rampe, în galerii şi la construcţiile de cabluri ale rampelor tehnologice.
Construcţiile de cabluri urmează a fi amplasate pe rampele tehnologice ţinînd cont de
asigurarea montării şi demontării conductelor în conformitate cu prevederile capitolelor 2.3 şi 7.3
ale Normelor de amenajare a instalaţiilor electrice şi SN 174.
Se admite de asemenea pozarea cablurilor în canale umplute cu nisip şi şanţuri.
Cablurile, pozate pe teritoriul producţiilor şi instalaţiilor tehnologice, trebuie să aibă izolaţia
şi mantaua din materiale ce nu propagă arderea. Selectarea izolaţiei şi mantalelor cablurilor trebuie
să se efectueze luînd în consideraţie acţiunea dăunătoare asupra lor a vaporilor produselor existente
în zona de pozare a cablurilor. Se interzice utilizarea conductoarelor şi cablurilor cu izolaţie sau
manta din polietilenă.

9.7 Iluminatul electric al instalaţiilor tehnologice exterioare trebuie să fie conectat de la


distanţă din sala de operatori şi local – în zonele de deservire.

9.8 La efectuarea lucrărilor de reparare în spaţiu limitat, în condiţii de impurificare cu gaze,


inclusiv în interiorul aparatelor tehnologice, iluminarea, de regulă, este asigurată cu ajutorul
lămpilor portative cu acumulator în execuţie antideflagrantă corespunzătoare mediului de utilizare
sau lămpilor portative în execuţie antideflagrantă în corespundere cu prevederile Normelor de
amenajare a instalaţiilor electrice.

9.9 Aprovizionarea cu energie electrică pentru iluminarea în caz de avarie a locurilor de


muncă, de la care, în caz de necesitate, se efectuează oprirea de avarie a producţiei, ce se atribuie la

38
NRS 35-05-43:2002
grupa specială de categoria I-a de siguranţă, trebuie să se efectueze conform aceleiaşi categorii de
siguranţă.

9.10 Pe coloanele înalte, aparate şi alt utilaj tehnologic iluminarea de contur trebuie să fie în
execuţie antideflagrantă.

9.11 Instalaţiile tehnologice şi producţiile se utilează cu reţea staţionară pentru conectarea


utilajului electric de sudare.

9.12 Pentru conectarea aparatelor de sudare trebuie de folosit cutii (dulapuri) de comutaţie.

9.13 Reţeaua pentru conectarea aparatelor de sudare în stare normală trebuie să fie scoasă de
sub curent. Punerea sub tensiune a acestei reţele şi conectarea utilajului electric pentru sudare se
efectuează în conformitate cu prevederile Normelor de exploatare a instalaţiilor electrice pentru
consumatori şi Normelor de tehnica securităţii la exploatarea instalaţiilor electrice pentru
consumatori, în prezenţa autorizaţiei pentru efectuarea lucrărilor cu foc, conform NRS 35-05-32.

9.14 În conformitate cu prevederile 9.13 trebuie să fie preconizate măsurile ce exclud


posibilitatea punerii sub tensiune a reţelei în cazul cînd lipseşte autorizaţia.

9.15 Modul de executare a lucrărilor de sudare electrică trebuie să corespundă prevederilor


NRS 35-05-32.

9.16 Dispozitivele pentru conectarea utilajului electric mobil şi portabil se amplasează în


afara zonelor cu pericol de deflagraţie.

10 SISTEME DE ÎNCĂLZIRE ŞI VENTILAŢIE

10.1 Sistemele de încălzire şi ventilaţie, conform destinaţiei, amenajării, caracteristicilor


tehnice, executării, deservirii şi condiţiilor de exploatare trebuie să corespundă prevederilor SNiP
2.04.05, normelor sanitare la proiectarea întreprinderilor industriale, standardelor naţionale şi
prezentelor Reguli.

10.2 Construcţia sistemelor de ventilaţie, inclusiv celei de avarie, frecvenţa schimbului de


aer se determină de necesitatea de a asigura aerisirea sigură şi eficientă.
Pentru încăperile cu blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de orice categorie
evaluarea posibilităţii utilizării tuturor tipurilor de ventilaţie în timpul degajărilor eruptive maxime
posibile a produselor combustibile şi toxice în caz de avarie din utilajul tehnologic în încăpere se
efectuează la proiectare şi se reflectă în documentaţia tehnologică şi cea de exploatare.

10.3 Modul de exploatare, deservire, reparare, reglare şi efectuare a controlului instrumental


al eficacităţii funcţionării sistemelor de ventilaţie se stabileşte de regulamentele de ramură şi
instrucţiunile de exploatare a ventilaţiei industriale.

10.4 Amenajarea prizei de aer pentru sistemele de ventilaţie prin refulare este necesar de
preconizat în locuri, ce exclud pătrunderea vaporilor şi gazelor cu pericol de deflagraţie în sistemul
de ventilaţie în toate regimurile de funcţionare a producţiei.

10.5 Construcţia locurilor de evacuare a aerului din sistemele de ventilaţie generală şi prin
aspiraţie în caz de avarie trebuie să asigure dispersia eficientă şi să excludă posibilitatea exploziei în
zona de evacuare şi formării amestecurilor deflagrante pe teritoriul întreprinderii, inclusiv la sursele
de aprindere staţionare.

39
NRS 35-05-43:2002
10.6 Sistemul de aspiraţii locale pentru evacuarea prafului şi gazelor cu pericol de
deflagraţie trebuie să fie utilat cu dispozitive de blocare, ce exclud declanşarea şi funcţionarea
utilajului tehnologic unit constructiv cu acesta, în cazul cînd sistemul de aspiraţie nu funcţionează.

10.7 Pentru sistemele de ventilaţie de avarie se prevede conectarea lor automată la


declanşarea semnalizatorilor concentraţiei explozive, instalaţi în încăpere sau de la analizatoarele de
gaze la depăşirea concentraţiilor maxime admisibile de vapori şi gaze cu pericol de deflagraţie.

10.8 Pentru sistemele de ventilaţie se preconizează măsuri şi mijloace, ce exclud afluxul


vaporilor şi gazelor deflagrante şi inflamabile prin conductele de aer dintr-o încăpere în alta.

10.9 Executarea utilajului de ventilaţie, conductelor de aer, elementelor pentru sistemele de


ventilaţie prin aspiraţie (şubere, clape, supape) trebuie să excludă sursa de aprindere de provenienţă
mecanică (lovitură, fricţiune) sau electrică (electricitate statică).
Ventilatoarele trebuie să corespundă cerinţelor Regulilor de construire, montare şi
exploatare inofensivă a ventilatoarelor în execuţie antideflagrantă.

10.10 Conductele de aer ale sistemului de ventilaţie, locurile de îmbinare a porţiunilor


acestora între ele şi cu ventilatoarele trebuie să fie etanşe şi să excludă pătrunderea în sistemul de
ventilaţie prin refulare a aerului ce conţine vapori şi gaze cu pericol de deflagraţie.

10.11 Pentru sistemele de ventilaţie prin aspiraţie, pe suprafeţele interioare ale conductelor
de aer şi utilajelor (ventilatoarelor) ale cărora este posibilă formarea (condensarea, sedimentarea)
produselor deflagrante şi inflamabile lichide sau solide, se prevede curăţarea periodică a sistemelor
de aceste produse şi dotarea în caz de necesitate cu sisteme staţionare de stingere a incendiilor.
Periodicitatea şi modul de executare a lucrărilor de curăţare se stabilesc conform normativelor de
ramură.

10.12 Echipamentul electric al sistemelor de ventilaţie, instalat în încăperile de producţie, în


afara clădirii şi în încăperile cu utilaj de ventilaţie (camerele de ventilaţie), se selectează după
nivelurile şi tipurile de protecţie antideflagrantă, grupuri şi clase de temperatură în conformitate cu
prevederile Normelor de amenajare a instalaţiilor electrice.

10.13 Toate conductele de aer metalice şi utilajul sistemelor de ventilaţie (prin refulare,
aspiraţie) trebuie să fie legate la pămînt, conform prevederilor Regulilor de protecţie contra
electricităţii statice în producţiile industriei chimice, petrochimice şi de prelucrare a petrolului, şi
Normelor de amenajare a instalaţiilor electrice.

10.14 În încăperile de comandă şi în încăperile de producţie trebuie prevăzută semnalizarea


deranjamentelor în funcţionarea sistemelor de ventilaţie.

10.15 În încăperile cu zone cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate preferenţial se prevede


sistemul de încălzire cu aer, suprapus cu ventilaţia prin refulare. Se admite utilizarea sistemului de
încălzire a încăperilor cu apă caldă sau abur cu condiţia, că substanţele ce se manipulează în proces
nu formează cu apa produse deflagrante. Temperatura maximă a suprafeţelor termice ale sistemelor
de încălzire nu trebuie să depăşească 80 % din temperatura de autoaprindere a substanţei cu cea mai
mică temperatură de autoaprindere dintre toate substanţele ce se manipulează în proces.

10.16 Amenajarea sistemelor de încălzire (cu apă, abur), elementele şi armătura aplicată,
amplasarea acestora la pozarea deasupra încăperilor cu aparatură electrică şi încăperilor cu aparate
şi dispozitive de măsură şi control trebuie să excludă pătrunderea umezelii în aceste încăperi la toate
regimurile de exploatare şi deservire a acestor sisteme.

40
NRS 35-05-43:2002
10.17 Ansamblul de debitare a agentului termic poate fi amplasat:
- în încăperile sistemelor de ventilaţie prin refulare (în camera de ventilaţie);
- într-o încăpere aparte cu intrare separată din casa scării sau din încăperile de producţie
lipsite de pericol de deflagraţie şi inflamabilitate;
- în încăperile de producţie, în care se admite folosirea sistemului de încălzire cu apă caldă
sau abur.

11 CONDUCTE DE APĂ ŞI SISTEME DE CANALIZARE

11.1 Proiectarea, construcţia şi exploatarea conductelor de apă şi sistemului de canalizare


pentru producţiile cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate se efectuează în corespundere cu
prevederile normelor şi regulilor sanitare şi de construcţie, normativelor de ramură şi prezentelor
Reguli.
Compoziţia scurgerilor evacuate de la construcţiile de purificare ale uzinei se reglementează
în conformitate cu prevederile normelor sanitare, iar în lipsa acestora – în conformitate cu
normativele de ramură.

11.2 Pentru fiecare obiect tehnologic trebuie să se stabilească compoziţiile posibile,


temperatura şi cantitatea scurgerilor industriale evacuate în sistemul de canalizare. Organizarea
evacuării scurgerilor de la diferite obiecte trebuie să excludă formarea sedimentelor şi înfundarea
sistemului de canalizare, iar la amestecare – posibilitatea formării produselor deflagrante şi
particulelor solide.

11.3 Întreţinerea, repararea şi alte lucrări la conductele de apă şi sistemele de canalizare,


care se referă la lucrări periculoase cu gaze, se execută în corespundere cu prevederile
„Instrucţiunilor-tip privind efectuarea fără pericol a lucrărilor cu gaze”, aprobate în modul stabilit.

11.4 Sistemele de canalizare ale obiectelor tehnologice trebuie să asigure evacuarea şi


purificarea scurgerilor tehnologice, de spălare şi altor scurgeri impurificate chimic, formate atît în
regimuri reglementate de funcţionare a sistemului de producţie, cît şi în cazurile evacuărilor de
avarie.
Se interzice evacuarea acestor scurgeri în reţeaua de canalizare principală fără purificarea
prealabilă, cu excepţia cazurilor, cînd reţeaua principală este destinată pentru recepţia astfel de
scurgeri.

11.5 Măsurile pentru purificarea scurgerilor şi evacuarea produselor deflagrante şi


inflamabile trebuie să excludă posibilitatea formării unei concentraţii deflagrante de vapori şi gaze
în sistemul de canalizare.

11.6 Pentru obiectele tehnologice, de regulă, este necesar de prevăzut construcţii de


purificare locale.

11.7 Construcţiile de purificare locală la intrarea şi ieşirea fluxurilor de scurgere trebuie să


fie dotate cu mijloace de control al conţinutului de produse deflagrante şi semnalizare la depăşirea
valorilor admisibile.

11.8 Pentru construcţiile de purificare ale obiectelor cu blocuri tehnologice cu pericol de


deflagraţie de orice categorie, atunci cînd sînt posibile evacuări eruptive ale produselor deflagrante
în sistemul de canalizare, se preconizează sisteme automate de control şi semnalizare. Metodele de
control, periodicitatea acestuia se aleg, luînd în consideraţie condiţiile concrete ale sistemului de
producţie, asigurării eficacităţii acestui control şi se reglementează.

41
NRS 35-05-43:2002
11.9 Se interzice amplasarea în reţelele de canalizare a fîntînilor tehnice sub rampele
conductelor tehnologice şi în limitele bordurilor şi îndiguirilor utilajelor instalaţiilor exterioare ce
conţin produse deflagrante.

11.10 Aprovizionarea cu apă a obiectelor tehnologice în fiecare caz concret se prevede,


ţinînd cont de particularităţile procesului tehnologic şi excluderea avariilor şi degajărilor produselor
deflagrante şi inflamabile în mediul înconjurător.
Pentru obiectele cu blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de categoria I-a în
dependenţă de condiţiile concrete de desfăşurare a procesului pot fi preconizate surse de alimentare
cu apă de rezervă cu sistem de declanşare automată a acestora.

11.11 Aprovizionarea cu apă a sistemelor tehnologice se prevede preferenţial cu aplicarea


sistemului de circuit închis al apei.
Alimentarea cu energie electrică a sistemului de retur al apei este asigurată conform
aceleiaşi categorii de fiabilitate, ca şi cel mai important consumator al apei de retur.
Pentru obiectele tehnologice ce conţin blocuri cu pericol de deflagraţie de toate categoriile şi
obiectele tehnologice cu cerinţe sporite privind cedarea de căldură (aparate cu procese exotermice
etc.) alimentarea cu apa de retur se prevede cu utilizarea sistemelor de tratare a apei, ce exclud
reducerea eficacităţii schimbului de căldură şi înfundarea schimbătoarelor de căldură.

11.12 Pentru sistemele de alimentare cu apa de retur a obiectelor tehnologice, atunci cînd
este posibilă pătrunderea substanţelor deflagrante, inflamabile şi toxice în apă, se preconizează
mijloace de control şi semnalizare a conţinutului acestora la ieşirea din aparatele tehnologice (în
colector), precum şi măsuri, ce exclud pătrunderea acestor substanţe în sistemul de circulaţie a apei.

11.13 În lipsa obturatoarelor hidraulice se interzice cuplarea directă a sistemului de


canalizare a scurgerilor impurificate chimic cu sistemul de canalizare pentru evacuarea apei
menajere uzate. În cazul cînd este posibilă pătrunderea substanţelor deflagrante, inflamabile şi
toxice în scurgerile de apă se prevăd mijloace de control şi semnalizare a conţinutului acestora la
ieşirea din instalaţii (în colector), precum şi măsuri, ce exclud pătrunderea acestor substanţe în
sistemul de canalizare pentru evacuarea apelor menajere uzate.

12 SOLUŢII DE SISTEMATIZARE

12.1 Amplasarea întreprinderii, ce include în componenţa sa obiecte tehnologice cu pericol


de deflagraţie, sistematizarea teritoriului acesteia, soluţiile de sistematizare a obiectelor în spaţiu
trebuie de executat în conformitate cu prevederile normelor şi regulilor de construcţie, normelor de
proiectare tehnologică, normelor departamentale şi prezentelor Reguli.

12.2 Pe teritoriul întreprinderii, ce include în componenţa sa producţii cu pericol de


deflagraţie şi inflamabilitate, nu se admite prezenţa surpăturilor de pămînt naturale, excavărilor,
depresiunilor şi executarea tranşeelor deschise, gropilor de fundaţie, gropilor de descărcare, în care
este posibilă acumularea vaporilor şi gazelor deflagrante şi inflamabile; se interzice pozarea
traseelor de conducte cu LUI, LC şi gaze lichefiate combustibile în şanţuri şi la suprafaţă în adînciri
naturale sau artificiale.

12.3 Obiectele tehnologice, încăperile de producţie, administrative, de uz social şi locurile


de aflare permanentă sau temporară a persoanelor care în timpul avariei se află în limitele zonei
periculoase, se dotează cu sisteme eficiente de înştiinţare a personalului despre situaţia de avarie la
obiectul tehnologic.
Planurile de lichidare a situaţiilor de avarie trebuie să prevadă măsuri pentru evacuarea
persoanelor, ce nu au nemijlocit atribuţie la lichidarea situaţiei de avarie, în locuri lipsite de pericol.

42
NRS 35-05-43:2002
12.4 Pentru obiectele cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate nou proiectate este necesar
de a asigura următoarele cerinţe:
a) clădirile, unde sînt amplasate încăperile de comandă (sălile pentru operatori), trebuie să se
afle în afara zonelor de distrugeri sau să fie rezistente la acţiunea undei de şoc şi să dispună pentru
acest caz de mijloace autonome pentru asigurarea funcţionării normale a sistemelor şi activităţii
vitale a persoanelor în situaţie de avarie;
b) clădirile administrative de uz social şi altele, unde este preconizată aflarea permanentă a
persoanelor, trebuie să se găsească în afara zonelor de distrugeri;
c) obiectele cu destinaţie generală la întreprinderi (pentru alimentarea cu energie electrică,
cu abur, cu apă etc.) trebuie să fie amplasate în afara zonelor de distrugeri sau să fie rezistente la
acţiunea undei de şoc.

12.5 Pentru fiecare obiect cu blocuri tehnologice cu pericol de deflagraţie de orice categorie
se determină prin calcul zonele, în limitele cărora concentraţia norului de vapori şi gaze, format în
rezultatul avariei, îşi menţine limita inferioară de explozibilitate. În planul de lichidare a situaţiilor
de avarie trebuie să fie stabilite acţiunile personalului întreprinderii în timpul avariei, care să
excludă formarea surselor de aprindere a norului de vapori şi gaze în limitele zonei stabilite.

13 ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA UTILAJULUI ŞI CONDUCTELOR


TEHNOLOGICE

13.1 Modul de organizare şi efectuare a lucrărilor pentru întreţinerea tehnică şi repararea


utilajelor, ţinînd cont de condiţiile concrete de exploatare a acestora, se stabileşte prin
Regulamentele de ramură privind deservirea tehnică şi repararea utilajului tehnologic.

13.2 Întreţinerea tehnică prevede un complex de lucrări pentru asigurarea capacităţii de


funcţionare a utilajelor în perioada dintre reparaţii, inclusiv la înlăturarea defecţiunilor, atunci cînd
nu este nevoie de a sista funcţionarea sistemului de producţie şi se efectuează de către personalul
tehnologic în conformitate cu prevederile documentaţiei tehnico-normative privind deservirea
tehnică şi exploatarea utilajelor.

13.3 Repararea utilajului tehnologic se efectuează atît la staţionarea totală a obiectelor


(instalaţiilor), cît şi în procesul exploatării acestora, în dependenţă de tipul utilajului, rezerva lui de
exploatare, durata de exploatare între reparaţii, tipul şi volumul lucrărilor de reparaţie (inclusiv şi la
înlăturarea defecţiunilor depistate).

13.4 Efectuarea reparaţiei unor utilaje aparte la obiectele cu blocuri tehnologice cu pericol
de deflagraţie de categoria I-a şi a II-a în condiţiile funcţionării sistemului de producţie se
efectuează în corespundere cu prevederile instrucţiunilor de ramură referitor la modul de executare
fără pericol a lucrărilor de reparare.

13.5 Utilajele trebuie să fie pregătite pentru reparare de către personalul tehnologic şi
predate conducătorului lucrărilor de reparaţie, cu consemnarea în registru sau procesul-verbal de
predare a utilajelor pentru reparaţie privind lucrările şi măsurile de pregătire efectuate cu
perfectarea obligatorie a autorizaţiei de lucru.

13.6 Modul de predare a utilajelor la reparaţie trebuie să corespundă prevederilor


standardelor naţionale şi altor documente normative şi instrucţiuni, elaborate de către ministerele
(departamentele) de ramură şi întreprinderi.

13.7 Toate materialele utilizate la reparaţie urmează a fi supuse controlului de intrare şi


trebuie să fie însoţite cu documente de confirmare a calităţii necesare.

43
NRS 35-05-43:2002
13.8 Lucrările periculoase cu gaze, legate de pregătirea utilajelor pentru reparare şi
efectuarea reparaţiei, trebuie să se execute în conformitate cu prevederile instrucţiunilor existente la
întreprindere privind organizarea lucrărilor periculoase cu gaze, elaborate în baza „Instrucţiunilor-
tip privind efectuarea fără pericol a lucrărilor periculoase cu gaze”, aprobate în modul stabilit.

13.9 Lucrările de reparaţie cu aplicarea focului deschis trebuie să fie efectuate în


corespundere cu prevederile Instrucţiunilor cu privire la organizarea executării inofensive a
lucrărilor cu foc la obiectele cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate existente la întreprindere,
elaborate în baza Legii Republicii Moldova privind apărarea împotriva incendiilor şi
NRS 35-05-32.

13.10 În procesul reparării utilajelor blocurilor tehnologice cu pericol de deflagraţie de toate


categoriile se execută tipurile corespunzătoare de control cu aplicarea celor mai eficiente mijloace
de diagnosticare, încercări intermediare şi individuale. Rezultatele controlului şi încercărilor se
consemnează în documentele executorii respective.
În cazul rezultatelor pozitive în urma încercării (probei de funcţionare) individuale a
utilajelor şi în cazul corespunderii documentaţiei executorii prevederilor normative se evaluează
calitatea reparării fiecărei unităţi a utilajului şi recepţia acestuia în exploatare.

13.11 Evaluarea calităţii reparării utilajelor (cu excepţia întreţinerii tehnice şi reparaţiei
curente) se stabileşte de către beneficiarul şi executorul reparaţiei cu participarea reprezentantului
supravegherii tehnice a întreprinderii şi se indică în actul de predare a utilajului după reparare.

13.12 Utilajele reparate se admit în exploatare, dacă în procesul reparaţiei sînt respectate
toate prevederile documentelor tehnico-normative, indicii parametrilor tehnici (presiunea permisă în
aparat, debitul şi presiunea compresorului sau pompei etc.) şi indicii de fiabilitate corespund datelor
din cărţile tehnice şi este asigurat regimul de funcţionare stabilit pentru utilajul dat.

13.13 Obiectul (blocul, instalaţia), repararea căruia este finalizată, este recepţionat de
comisie conform procesului-verbal şi admis în exploatare după controlul minuţios al montării
schemei tehnologice, demontarea obturatoarelor, încercarea sistemelor la etanşeitate, controlul
capacităţii de funcţionare a sistemelor de semnalizare, comandă şi PAA, eficienţei şi timpului de
declanşare a dispozitivelor de deconectare (separare) dintre blocuri, prezenţei şi stării perfecte de
funcţionare a mijloacelor de localizare a flăcării şi dispozitivelor de siguranţă, corespunderii
utilajului electric instalat prevederilor Normelor de amenajare a instalaţiilor electrice, stării perfecte
de funcţionare şi eficacităţii funcţionării sistemelor de ventilaţie; la fel se verifică de către comisie
completivitatea şi calitatea documentaţiei executorii referitoare la reparaţie, starea teritoriului
obiectului şi locurilor de muncă, gradul de pregătire a personalului de deservire către exercitarea
obligaţiilor lor principale şi alte prevederi, preconizate de documentaţia tehnico-normativă.
Actul cu privire la recepţia obiectului după reparaţie, ce permite punerea acestuia în
funcţiune, este aprobat de către conducătorul tehnic al întreprinderii.

13.14 Verificarea ventilaţiei la eficacitate – o dată în an.

13.15 Repararea aparaturii, utilajelor producţiilor în funcţiune trebuie să se efectueze cu


antrenarea efectivului minim justificat de personal pentru reparare şi la elaborarea măsurilor
speciale de securitate.

13.16 Sistarea funcţionării instalaţiilor pe o perioadă îndelungată şi punerea în funcţiune a


acestor instalaţii după staţionări de lungă durată trebuie să se efectueze în corespundere cu
normativele ce reglementează aceste proceduri.

44
NRS 35-05-43:2002
Anexa A
(normativă)

Termeni şi definiţii
Tabelul A 1

Nr
Termeni Definiţii
crt.
1 2 3
1 Explozie Degajarea de scurtă durată a energiei interioare ce formează
suprapresiune. Explozia poate să se producă cu ardere (proces de
oxidare) sau fără
2 Explozie detonantă Explozia amestecului de vapori şi gaze la care viteza de extindere
a arderii este determinată de viteza de extindere a undei de şoc

3 Explozie deflagrantă Explozia amestecului de vapori şi gaze la care viteza de extindere


a arderii este determinată de conductibilitatea termică a mediului

4 Pericol de deflagraţie şi Determinarea convenţională a pericolului de deflagraţie şi/sau


inflamabilitate incendiu a mediului, procesului, blocului etc
5 Substanţe deflagrante Substanţe (materiale) capabile de a forma independent sau în
amestec cu oxidanţii un mediu cu pericol de deflagraţie

6 Valoare preventivă Valoarea parametrului la limita valorilor reglementate (admisibile)


a parametrului ale parametrului procesului tehnologic

7 Valoare periculoasă Valoarea parametrului ce depăşeşte limita valorii reglementate şi


a parametrului se aproximează de valoarea maximă admisibilă

8 Valori maxime Valorile subcritice ale mediului cu pericol de deflagraţie şi


admisibile ale inflamabilitate ce diferă de valoarea critică a parametrului cu o
parametrilor mărime egală cu suma erorii la determinarea experimentală sau de
calcul a acestuia şi erorile mijloacelor de măsură, control, reglare a
parametrilor în procesul tehnologic şi PAA

9 Valori critice ale Valorile unui sau a cîtorva parametri ce interacţionează (conform
parametrilor compoziţiei mediilor materiale, presiunii, vitezei de mişcare,
timpului de aflare în zona cu regimul stabilit, proporţiei
componenţilor amestecaţi, separării amestecului etc.), la care este
posibilă declanşarea exploziei în sistemul tehnologic sau
deermetizarea aparaturii tehnologice şi degajarea mediilor de lucru
în atmosferă
10 Sistem tehnologic Totalitatea aparatelor, unite reciproc prin fluxuri tehnologice şi
care funcţionează ca un tot întreg, în care se înfăptuieşte o
consecutivitate anumită de operaţii tehnologice

45
NRS 35-05-43:2002
Tabelul A 1 (continuare)

1 2 3
11 Obiect tehnologic Partea sistemului tehnologic ce conţine un grup de aparate
integrate teritorial şi unite prin fluxuri tehnologice
12 Proces tehnologic Totalitatea transformărilor fizico-chimice sau fizico-mecanice ale
substanţelor şi variaţia valorilor parametrilor mediilor materiale,
efectuate cu un anumit scop în aparat (sistemul aparatelor
interconexe, agregat, maşină etc.)
13 Proces tehnologic cu Procesul tehnologic desfăşurat în aparatura tehnologică în prezenţa
pericol de deflagraţie mediilor materiale capabile de a genera o explozie la devierea de
la parametrii stabiliţi ai procesului sau stării de funcţionare a
utilajului
14 Mediu tehnologic Materiile prime. Masa reactivă, semiprodusele ce se găsesc şi
circulă în aparatura tehnologică (sistemul tehnologic)
15 Bloc tehnologic Aparat sau grup (în număr minim) de aparate, care în timpul
stabilit pot fi deconectate (izolate) de la sistemul tehnologic
(retrase din sistemul tehnologic) fără schimbări periculoase ale
regimului, care pot genera extinderea avariei în aparatura sau
sistemul adiacent
16 Valori reglementate ale Totalitatea valorilor stabilite ale parametrilor mediului tehnologic,
parametrilor mediului ce caracterizează starea acestuia, în timpul cărora procesul
tehnologic tehnologic se poate desfăşura fără pericol în direcţia stabilită
17 Deermetizare în caz de Dereglarea necontrolată a integrităţii şi/sau etanşeităţii elementelor
avarie utilajelor sistemului tehnologic, ce cauzează declanşarea exploziei
în aparatură sau degajarea mediilor combustibile în atmosferă
18 Degajare eruptivă Degajarea de scurtă durată a unei cantităţi mari de substanţe
combustibile şi / sau deflagrante, şi/sau toxice în atmosferă în
procesul deermetizării utilajului în caz de avarie sau din alte cauze
19 Potenţial energetic total al Totalitatea energiilor dilatării adiabatice a mediului de vapori şi
blocului tehnologic gaze, arderii totale a vaporilor (gazelor) existenţi sau ce se
formează din lichid din contul energiei interioare şi exterioare (a
mediului ambiant) în timpul deschiderii blocului tehnologic în caz
de avarie
20 Potenţial energetic relativ Indicele gradului şi proporţiilor distrugerilor eventuale, provocate
de explozia mediului de vapori şi gaze (MVG) în blocul
tehnologic, în condiţia consumului potenţialului energetic total al
blocului tehnologic nemijlocit pentru formarea undei de şoc
21 Masă recalculată a Masa substanţei combustibile în mediul deflagrant de vapori şi
mediului de vapori gaze, energia de ardere totală a căruia se determină conform
şi gaze căldurii specifice unice de ardere 4,6 · 104 kJ/kg
22 Clasificarea blocurilor Gradarea blocurilor tehnologice conform valorilor potenţialilor
tehnologice corespunzător energetici relativi şi maselor recalculate ale mediului combustibil
nivelurilor pericolului de de vapori şi gaze ce pot fi degajate în atmosferă în timpul avariilor
deflagraţie tipice la blocurile tehnologice şi pot participa la explozia norilor
de vapori şi gaze, în recipientele închise ale sistemelor tehnologice
şi în încăperile de producţie
23 Sistem de semnalizare Sistemul de semnalizare ce se declanşează la atingerea valorii
preventivă preventive a parametrului procesului tehnologic

46
NRS 35-05-43:2002
Tabelul A 1 (continuare)

1 2 3
24 Sistem de semnalizare a Sistemul de semnalizare ce se declanşează la atingerea valorii
situaţiei de avarie maxime admisibile a parametrului procesului tehnologic

25 Protecţie automată Protecţia automată antiavarie (PAA), bazată pe mijloacele şi


antiavarie elementele aparatelor şi dispozitivelor de măsură şi control,
tehnica de calcul şi dispozitivele de executare, dirijate de acestea

26 Dirijare automată Dirijarea procesului tehnologic sau a unei părţi a acestuia (etapei,
etapelor) sau executarea unor funcţii aparte cu utilizarea tehnicii
cu microprocesoare, tehnicii de calcul conform programelor
stabilite şi dispozitivelor de executare dirijate de acestea

27 Sisteme de automatizare Sistemele dotate cu mijloace ale tehnicii de calcul (SDA, SDAP,
SDA PT) ce execută funcţii stabilite lor în combinaţie cu
mijloacele de dirijare automată sau fără acestea

28 Stabilitatea energetică a Caracteristica posibilităţii (probabilităţii) declanşării şi extinderii


blocului tehnologic avariilor tipice la sistarea bruscă a alimentării cu energie electrică,
care se determină în timpul analizei complexe a pericolului de
deflagraţie a blocurilor tehnologice concrete

29 Situaţie neprevăzută Situaţia în timpul căreia procesul tehnologic sau starea utilajului
iese din cadrul funcţionării normale şi poate cauza o avarie

30 Situaţie de avarie Situaţia cînd s-a declanşat avaria şi este posibilă extinderea ei
ulterioară

31 Construcţii Elementele constructive ale clădirii, care în timpul exploziei în


de protecţie interiorul încăperii asigură eliberarea energiei exploziei, protejînd
elementele de bază ale clădirii contra distrugerii

32 Elaborator al procesului Întreprinderea sau organizaţia ce efectuează cercetarea datelor


iniţiale pentru proiectarea procesului tehnologic, bazate pe
cercetări ştiinţifice şi lucrări experimentale

33 Reglementare Prin Acordul privind barierele tehnice în calea comerţului al


tehnică Acordului general pentru tarife şi comerţ al Organizaţiei Mondiale
de Comerţ (OMC) reglementarea tehnică este stabilită ca un
document, respectarea prevederilor căruia este obligatorie în
practica internaţională
34 „De regulă” Cerinţa este predominantă, iar abaterea de la ea trebuie să fie
justificată
35 „Se admite” Decizia dată se aplică excepţional ca impusă
36 „Se recomandă” Decizia dată constituie una dintre cele mai bune, dar nu este
obligatorie

47
NRS 35-05-43:2002
Anexa B
(normativă)

PRINCIPIILE GENERALE DE APRECIERE CANTITATIVĂ A PERICOLULUI


DE DEFLAGRAŢIE A BLOCURILOR TEHNOLOGICE

SIMBOLURI ŞI SEMNE CONVENŢIONALE

Simboluri adoptate:

FVG – fază de vapori şi gaze;


FL – fază lichidă;
DBA – deermetizare a blocului în caz de avarie.

Însemnarea parametrului – simbolul cu o liniuţă corespunde stărilor de vapori şi gaze ale


mediului, cu două liniuţe – mediilor lichide, de exemplu, G ' şi G ''- respectiv FVG şi FL.

Semne convenţionale:
E – potenţialul energetic total al pericolului de deflagraţie (energia totală de ardere a fazei de
vapori şi gaze ce se elimină în mediul ambiant în timpul DBA);
Et – energia totală, degajată în procesul arderii masei FL ce nu s-a evaporat în timpul DBA;
Ei ' - energia de ardere a FVG în timpul DBA, ce se găseşte nemijlocit în bloc şi care este
debitată în el de la aparatele şi conductele adiacente;
Ei '' – energia de ardere a FVG, ce se formează în timpul DBA din FL, care se găseşte în
bloc sau care este debitată în el de la aparatele şi conductele adiacente;
A, Ai – energia FVG comprimate, ce se conţine nemijlocit în bloc şi debitată de la blocurile
adiacente, considerată ca lucrul de dilatare adiabatică a acesteia în timpul DBA;
V ', V '' – volumele geometrice ale FVG şi FL respectiv în sistem, bloc;
Vo' - volumul FVG, recalculat la condiţii normale (To = 293 K, Po = 0,1 MPa);
P, Po – presiunea absolută reglementată şi presiunea atmosferică respectiv (0,1 MPa) în bloc;
vi' – volumul specific al FVG (în condiţii reale);
G1', G1'' – masa FVG şi FL, ce se găsesc nemijlocit în bloc şi care au pătruns în el în timpul
DBA de la obiecte adiacente;
G2'' – masa FL, evaporată din contul energiei de supraîncălzire şi eliminată în mediul
înconjurător în timpul DBA;
q' , q'' – căldura specifică de ardere a FVG şi FL respectiv;
qpi - efectul termic sumar al reacţiei chimice;
T – temperatura absolută a mediului: FVG sau FL;
To, T1 – temperatura absolută normală şi temperatura reglementată a FVG sau FL a blocului,
K (To = 293 K);
t, to – temperatura reglementată şi temperatura normală a FVG şi FL a blocului (to = 20 0 C);
Tk'', t k'' – temperatura de fierbere a lichidului inflamabil (K sau 0 C);
wi', w i'' – viteza de scurgere a FVG şi FL în blocul cercetat din blocurile adiacente;
Si – suprafaţa secţiunii, prin care este posibilă scurgerea FVG sau FG în timpul DBA;
Api – viteza aportului de căldură spre lichidul inflamabil din contul efectului termic sumar al
reacţiei exotermice;
ATi – viteza aportului de căldură spre FL de la agenţii termici exteriori;
K – coeficientul transmisiei de căldură de la agentul termic spre lichidul inflamabil;
F – aria suprafeţei de schimb de căldură;
∆t – diferenţa de temperatură a agenţilor termici în procesul transmisiei de căldură (prin
perete);
r – căldura specifică de vaporizare a lichidului inflamabil;

48
NRS 35-05-43:2002
c'' – căldura specifică a fazei lichide;
β1, β2 – coeficienţii adimensionali, ce determină presiunea (P) şi indicele adiabatei (k) al
FVG a blocului;
µ – coeficientul adimensional, ce determină hidrodinamica fluxului;
p, pi – densitatea FVG şi FL în condiţii normale (P = 0,1 MPa şi to = 20 0 C) în medie pe
bloc şi pentru fiecare din fluxurile i debitate în el în timpul DBA;
τi- timpul din momentul DBA pînă la declanşarea totală a armăturii de deconectare a
blocului avariat;
τpi .- timpul din momentul DBA pînă la încetarea totală a proceselor exotermice;
τTi – timpul din momentul DBA pînă la sistarea totală a debitului agentului termic spre
blocul avariat (întreruperea procesului de schimb de căldură);
θk – diferenţa de temperatură a FL la un regim reglementat şi temperatura de fierbere a
acesteia la presiunea atmosferică;
G4'' – masa FL, evaporată din contul aportului de căldură de la suprafaţa solidă (a podelei,
carterului îndiguirii etc);
G5''- masa FL, evaporată din contul transmisiei de căldură din aerul ambiant spre lichidul
vărsat (după suprafaţa de vaporizare);
GΣ'' – masa totală a FL, evaporată din contul aportului de căldură din mediul ambiant;
Fl – aria suprafeţei oglinzii lichidului;
Fso – aria contactului lichidului cu suprafaţa solidă de revărsare (suprafaţa schimbului de
căldură între lichidul vărsat şi suprafaţa solidă);
ε – coeficientul activităţii termice a suprafeţei (carterului);
λ – coeficientul conductibilităţii termice a materialului suprafeţei solide (podelei, carterului,
pămîntului etc.);
CT – capacitatea termică specifică a materialului suprafeţei solide;
PT – densitatea materialului suprafeţei solide;
mv – intensitatea vaporizării;
M – masa moleculară;
R – constanta gazelor FVG;
η – coeficientul adimensional;
Ps – presiunea vaporilor saturaţi la temperatura calculată;
τv – timpul contactului lichidului cu suprafaţa de revărsare, inclusă în calcul.

Determinarea valorilor indicilor energetici ai pericolului de deflagraţie a blocului


tehnologic. 1)

B.1 Potenţialul energetic al pericolului de deflagraţie E (kJ) a blocului este determinat de


energia totală de ardere a fazei de vapori şi gaze ce se găseşte în bloc, ţinînd cont de valoarea
lucrului de dilatare adiabatică a acesteia, precum şi de valoarea energiei de ardere totală a lichidului
evaporat cu suprafaţă maximă posibilă de revărsare a ei, totodată se consideră că:
a) în procesul deermetizării aparatului în caz de avarie are loc deschiderea (distrugerea)
totală a acestuia;
b) suprafaţa de revărsare a lichidului se determină, ţinînd cont de soluţiile constructive ale
clădirilor sau platformei instalaţiei exterioare;
c) timpul de vaporizare se consideră nu mai mult de o oră:

E = E1' + E2' + E1'' + E2'' + E3'' + E4'' (1)

B.1.1 E1' - suma energiilor de dilatare adiabatică A (kJ) şi de ardere a FVG, aflată în bloc,
kJ:

______________
1)
Calculul se efectuează în Sistemul internaţional de unităţi (SI)

49
NRS 35-05-43:2002

E1' = G1'q' + A; (2)


 k −1 
1   Po  
A= PV ' 1 −   k 
k −1   P  
 
Pentru determinarea practică a energiei de dilatare adiabatică a FVG se poate de aplicat
formula:

A = β1PV', (3)
unde β1 poate fi determinat conform tabelului B.1

G1' = V0' P0', (4)

unde :
P V'
Vo' = T;
Po T1

k −1
k
P 
T = T1  o  ;
 P 
 
1
P k
P0'1 = P 0 
P

La valorile excedente P < 0,07 MPa şi PV´<0,02 MPa·m3 energia de dilatare adiabatică a
FVG (A) poate fi exclusă din calcul din cauza valorilor mici ale acesteia.
Pentru mediile multicomponente valorile masei şi volumului se determină, luînd în
consideraţie conţinutul procentual şi proprietăţile fizice ale produselor ce formează acest amestec
sau conform unui singur component, ce alcătuieşte cea mai mare parte a acestuia.
B.1.2 E2' – energia de ardere a FVG care pătrunde în sectorul deermetizat de la obiectele
(blocurile) adiacente, kJ:

n
E2' = ∑ Gi'qi' (5)
i =1

50
NRS 35-05-43:2002
Tabelul B 1 Valorile coeficientului β1 în dependenţă de indicele adiabatei mediului şi
presiunii în blocul tehnologic

Presiunea
Indicele în sistem, MPa
adiabatei
0,07- 0,5-1,0 1,0-5,0 5,0- 10,0- 20,0- 30,0- 40,0- 50,0- 75,0-
0,5 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 75,0 100,0
k = 1,1 1,60 1,95 2,95 3,38 3,08 4,02 4,16 4,28 4,46 4,63

k = 1,2 1,40 1,53 2,13 2,68 2,94 3,07 3,16 3,23 3,36 3,42

k = 1,3 1,21 1,42 1,97 2,18 2,36 2,44 2,50 2,54 2,62 2,65

k = 1,4 1,08 1,24 1,68 1,83 1,95 2,00 2,05 2,08 2,12 2,15

Pentru fluxul i

Gi = pi' wi' Si'τi; (6)

2kPi vi
unde wi' =
k +1

la suprapresiunea P ≤ 0,07 MPa


k −1
 
2k 1  P0  k 
wi = Pi vi 1 −  
k −1  P 
 

B.1.3 E1'' – energia de ardere a FVG ce se formează din contul energiei FL supraîncălzite a
blocului cercetat şi care pătrunde de la obiectele adiacente în timpul τi, kJ:

n
E1'' = G1'' [1 – exp(- C1'' θk/r)] q' + ∑
i =1
Gi'' [1 – exp (-C1'' θki/ri)] qi'. (7)

Cantitatea FL debitată de la blocurile adiacente:

Gi'' = pi'' wi'' Si'' τi , (8)

unde:
2∆P
wi'' = µ ''
Pi

µ – în dependenţă de proprietăţile reale ale FL şi condiţiile hidraulice se stabileşte în limitele


0,4 – 0,8;
∆P – suprapresiunea de scurgere a FL.

Notă: La calcularea vitezelor de scurgere a FVG şi FL din sistemele adiacente spre blocul avariat se poate de
aplicat şi alte formule de calcul, ce ţin cont de condiţiile reale ale sistemului de producţie în funcţiune, inclusiv
rezistenţa hidraulică a sistemelor din care este posibilă scurgerea.

51
NRS 35-05-43:2002

B.1.4 E2'' – energia de ardere a FVG ce se formează din FL din contul căldurii reacţiilor
exotermice ce nu se întrerup la deermetizare, kJ:
q1 n
E ' '2 = ∑ AP iτ P i , (9)
r i =1
unde τpi se determină pentru fiecare caz, luînd în consideraţie condiţiile reglementate
concrete de desfăşurare a procesului şi timpul de declanşare a armăturii de întrerupere şi mijloacelor
PAA, s.

B.1.5 E3'' – energia de ardere a FVG, ce se formează din FL din contul aportului de căldură
de la agenţii termici exteriori, kJ:

q1 n
E3′′ = ∑A τ
Ti Ti , (10)
r i =1

Valoarea ATi (kJ/s) poate fi determinată, luînd în consideraţie utilajul schimbător de căldură
concret şi legităţile principale ale proceselor de schimb de căldură (ATi = Ki Fi ∆ti) conform
diferenţei conţinutului de căldură al agentului termic la intrarea în elementul (aparatul) schimbător
de căldură şi la ieşirea din el:

ATi = WTi Ci (t2' - t1') sau ATi = WTi rTi,

unde :
WTi – debitul pe secundă al agentului termic de încălzire;
rTi - căldura specifică de vaporizare a agentului termic,

precum şi prin alte metode existente.

B.1.6 E4'' – energia de ardere a FVG, ce se formează din FL revărsată pe suprafaţa solidă
(podea, carter, sol) din contul cedării de căldură de la mediul ambiant (de la suprafaţa solidă şi aer
spre lichid pe suprafaţa lui), kJ:

E4'' = G''Σ q' , (11)

unde: G''Σ = G''4 + G''5 , (12)

T0 − Tk ε FS
G4'' = 2 FS ⋅ τ , (13)
r π Fl
aici To – temperatura suprafeţei solide (podelei, carterului, solului etc.), K:

π = 3,14

ε= λpT cT

G˝5 = mV Fl τV , (14)

mv = 10 −6 ηP5 M ,

52
NRS 35-05-43:2002
 r  1 1 
unde: P5 = Po exp   −  .
  Tk T  
R

Valoarea coeficientului adimensional η, ce determină influenţa vitezei şi temperaturii


curentului de aer deasupra suprafeţei lichidului (oglinda de vaporizare), se determină conform
tabelului B 2.

Tabelul B 2 Valorile coeficientului η

Viteza curentului de aer Valorile coeficientului η la temperatura


deasupra oglinzii de aerului în încăpere t 0 C
vaporizare, m/s. 10 15 20 30 35
0,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0

0,1 3,0 2,6 2,4 1,8 1,6

0,2 4,6 3,8 3,5 2,4 2,3

0,5 6,6 5,7 5,4 3,6 3,2

1,0 10,0 8,7 7,7 5,6 4,6

Valoarea G''Σ poate fi determinată aproximativ conform tabelului B 3.


Pentru condiţii concrete, atunci cînd aria suprafeţei solide de revărsare a lichidului va fi mai
mare sau mai mică de 50 m2 (FS ≠ 50), se efectuează recalcularea masei lichidului vaporizat
conform formulei:

FS τ
G''Σ = GΣ · · , (15)
50 180

Tabelul B 3 Dependenţa masei FVG a lichidului revărsat de temperatura lui de fierbere la


τ=180 s.

Valoarea temperaturii de fierbere a fazei Masa fazei de vapori şi gaze GΣ, kg


lichide tf, 0 C (la FS=50 m2)

Peste 60 < 10
De la 60 pînă la 40 10 – 40
De la 40 pînă la 25 40 – 85
De la 25 pînă la 10 85 – 135
De la 10 pînă la – 5 135 – 185
De la – 5 pînă la – 20 185 – 235
De la – 20 pînă la – 35 235 – 285
De la – 35 pînă la – 55 285 – 350
De la – 55 pînă la – 80 350 – 425
Sub – 80 > 425

53
NRS 35-05-43:2002
B.2. După valorile totale ale potenţialilor energetici ale pericolului de deflagraţie E se
determină valorile masei recalculate şi potenţialului energetic relativ, care caracterizează pericolul
de deflagraţie a blocurilor tehnologice.

B.2.1 Masa totală a vaporilor (gazelor) combustibili ai norului de vapori şi gaze cu pericol
de deflagraţie m, recalculată la energia de ardere specifică unitară, egală cu 46000 kJ/kg:

E
m= , (16)
4,6 ⋅ 10 4

B.2.2 Potenţialul energetic relativ al pericolului de deflagraţie QB al blocului tehnologic se


determină prin metoda de calcul conform formulei:

1 3
QB = E , (17)
16,534

Conform valorilor potenţialilor energetici relativi QB şi masei recalculate a mediului de


vapori şi gaze m blocurile tehnologice se clasifică pe categorii.

Indicii categoriilor sînt indicaţi în tabelul B 4.

Tabelul B 4 Indicii categoriilor pericolului de deflagraţie a blocurilor tehnologice

Categoria pericolului QB m, kg
de deflagraţie

I > 37 > 5000


II 27 – 37 2000 – 5000
III < 27 < 2000

B.3. Ţinînd cont de principiile de bază prezentate în anexa dată pot fi elaborate metodici de
calculare şi evaluare a nivelurilor pericolului de deflagraţie a blocurilor pentru liniile tehnologice
tipice sau unele procese aparte. Metodicile trebuie să fie coordonate în modul stabilit cu Organul de
securitate industrială.

54
NRS 35-05-43:2002
Anexa C
(informativă)

METODICA DE CALCUL A MASEI SUBSTANŢEI


PARTICIPANTE LA DEFLAGRAŢIE ŞI RAZELOR ZONELOR
DE DISTRUGERE

Metodica de calcul poate fi aplicată la alegerea direcţiilor principale ale măsurilor tehnice de
protecţie a obiectelor şi personalului contra acţiunii exploziei mediilor de vapori şi gaze, precum şi
compuşilor chimici instabili solizi şi lichizi (peroxizi, acetiluri, compuşi nitrici de diferite clase,
produse ale gudronării, triclorură de azot etc.), capabili de a produce explozie.
Metodica prezintă valorile aproximative ale masei substanţei, participante la explozie.

C.1. În metodica dată, după rezultatele cercetărilor exploziilor de proporţie la obiectele


industriale şi exploziilor experimentale, sînt stabilite următoarele condiţii şi admiteri:

C.1.1 În calcul se iau masele totale recalculate ale mediilor de vapori şi gaze m şi potenţialii
energetici E corespunzători acestora, determinate la estimarea cantitativă a pericolului de
deflagraţie a blocurilor tehnologice, conform metodicii prezentate în anexa B.
Pentru condiţii reale concrete valorile m şi E pot fi determinate prin alte metode, ţinînd cont
de efectul dispersării lichidului inflamabil în atmosferă sub acţiunea energiei interioare şi
exterioare, caracterul desfacerii sistemului tehnologic, vitezei de deversare a produsului combustibil
în atmosferă şi altor factori posibili.
Masa compuşilor chimici instabili solizi şi lichizi WK se determină conform conţinutului
acestora în sistemul tehnologic, bloc, aparat.

C.1.2 Masa substanţelor în faza de vapori şi gaze, participante la deflagraţie, se determină


prin produsul:

m' = z · m, (1)

unde:

z – partea masei recalculate a substanţelor în faza de vapori şi gaze, participante la explozie.


În general pentru norii de vapori şi gaze, neorganizaţi în spaţiu deschis cu o cantitate mare
de substanţe combustibile, cota de participare la explozie poate fi stabilită egală cu 0,1. În cazuri
aparte justificate cota de participare a substanţelor la explozie poate fi redusă, dar nu mai puţin decît
pînă la 0,02.
Pentru încăperile (clădirile) de producţie şi alte capacităţi închise valorile z pot fi
determinate în conformitate cu tabelul C 1.

Tabelul C 1 Valorile z pentru capacităţi (încăperi) închise

Tipul substanţelor combustibile z

Hidrogen 1,0

Gaze combustibile 0,5

Vapori ai lichidelor uşor inflamabile şi combustibile 0,3

55
NRS 35-05-43:2002
C.1.3 Sursele de aprindere pot fi permanente (cuptoare, flăcări, echipament electric lipsit de
protecţie antideflagrantă etc.) sau accidentale (lucrări cu foc temporare, mijloace de transport etc.),
ce pot cauza explozia norului de vapori şi gaze la extinderea acestuia.

C.1.4 Pentru aprecierea nivelului de acţiune a exploziei poate fi aplicat echivalentul în trotil.
Echivalentul în trotil al exploziei mediului de vapori şi gaze WT (kg), determinat conform
condiţiilor caracterului analogic şi gradului de distrugere în timpul deflagraţiilor norilor de vapori şi
gaze, precum şi a compuşilor chimici instabili solizi şi lichizi, se calculează conform formulelor:

C.1.4.1 Pentru mediile de vapori şi gaze

0,4 q'
WT = ⋅z⋅m, (2)
0,9 qT

unde:
0,4 – partea de energie a exploziei mediului de vapori şi gaze, consumată nemijlocit la
formarea undei de şoc;
0,9 – partea de energie a exploziei trinitrotoluenului (TNT) (trotilului), consumată nemijlocit
la formarea undei de şoc;
q' – căldura specifică de ardere a mediului de vapori şi gaze, kJ/kg;
qT – energia specifică a exploziei TNT, kJ/kg.

C.1.4.2 Pentru compuşii chimici instabili solizi şi lichizi

qK
WT = ⋅W K , (3)
qT

unde:
WK – masa compuşilor chimic instabili solizi şi lichizi;
qk – energia specifică a exploziei compuşilor chimici instabili solizi şi lichizi.
C.2. Zonă de distrugeri se consideră suprafaţa cu hotarele determinate de raza R, centrul
căreia constituie blocul tehnologic cercetat sau cel mai probabil loc al deermetizării sistemului
tehnologic. Hotarele fiecărei zone se caracterizează de valorile suprapresiunilor pe hotarul undei de
şoc ∆P şi, respectiv, coeficientul adimensional K. Clasificarea zonelor de distrugeri este prezentată
în tabelul C 2.

Tabelul C 2 Clasificarea zonelor de distrugeri

Clasa zonei de distrugeri K ∆P, kPa

1 3,8 ≥ 100
2 5,6 70
3 9,6 28
4 28,0 14
5 56,0 ≤ 2,0

56
NRS 35-05-43:2002
C.2.1 Raza zonei de distrugeri (m) în aspect general se stabileşte prin expresia:

3 WT
R=K⋅ 1/ 6
, (4)
 3180 2 
1 + [ W ] 
 T 

unde:
K – coeficientul adimensional, ce caracterizează acţiunea exploziei asupra obiectului.
C.2.2 La îndeplinirea calculelor tehnice razele zonelor de distrugeri pot fi determinate prin
expresia:

R = K · R0 , (5)

unde la m ≤ 5000 kg

3 WT
R0 = 1/ 6
 3180 2 
1 + [ ] 
 WT 

sau la m ≥ 5000 kg

R0 = 3 WT

57
NRS 35-05-43:2002
Anexa D
(informativă)

Traducerea autentică a prezentei reglementări tehnice în limba rusă

Начало перевода

1 ОБЪЕКТ И ОБЛАСТЬ ПРИМЕНЕНИЯ

1.1 Настоящие Общие правила взрывобезопасности для взрывопожароопасных


химических, нефтехимических и нефтеперерабатывающих производств (далее по тексту -
правила) распространяются на вновь проектируемые, строящиеся, реконструируемые и
действующие предприятия, организации и объекты (независимо от их организационно-
правового статуса и форм собственности) химической, нефтехимической,
нефтегазоперерабатывающей промышленности, а также другие объекты (в соответствии с
Перечнем организаций, производств, объектов и работ, надзор за которым осуществляет
Орган по промышленной безопасности), в которых обращаются вещества, образующие паро-
газо- и пылевоздушные взрывопожароопасные смеси.

1.2 Все предприятия, организации, функционирующие в области эксплуатации,


проектирования, разработки нормативно-технической и технологической документации,
разработки процессов, монтажа и ремонта оборудования объектов, указанных в 1.1, а также
участвующие в разработке проектно-конструкторской документации для изготовления
оборудования, трубопроводной арматуры и приборной техники, других устройств и изделий,
а также в их производстве (изготовлении) для указанных объектов, обязаны соблюдать
требования закона Республики Молдова «О промышленной безопасности опасных
производственных объектов» № 803-XIV от 11.02.2000, настоящих Правил и других
нормативов в области обеспечения промышленной безопасности.
В соответствии с ст. 14 (1) вышеназванного закона экспертизе промышленной
безопасности подлежат:
а) проектная документация на строительство, расширение, реконструкцию,
техническое перевооружение, консервацию и ликвидацию опасного производственного
объекта;
b) технические устройства и технологические процессы, применяемые на опасном
производственном объекте;
с) здания и сооружения опасного производственного объекта;
d) декларация промышленной безопасности.

1.3 В развитие требований настоящих Правил специфические требования по


обеспечению промышленной безопасности, характерные для отдельных технологических
процессов или их групп, должны устанавливаться отдельными нормативами (правилами),
которые не должны противоречить требованиям настоящих Правил и повторять со-
держащиеся в них требования.

1.4 Нормативы (правила) для отдельных технологических процессов или их групп в


области действия настоящих Правил утверждаются Органом по промышленной
безопасности.

1.5 Все виды деятельности, связанные с проектированием, монтажом,


пусконаладочными работами, эксплуатацией, разработкой (пересмотром) технологических
регламентов, нормативно-технической и технологической документации, разработкой
процессов, ремонтом объектов, указанных в 1.1, подготовкой кадров, экспертизой
безопасности, осуществляемой на территории Республики Молдовы, включая иностранные
фирмы, а также разработкой проектно-конструкторской документации для изготовления

58
NRS 35-05-43:2002
оборудования, трубопроводной арматуры и приборной техники, других устройств и изделий,
а также их производством (изготовлением) для указанных объектов, могут осуществляться
только при наличии технического разрешения, выданного Органом по промышленной
безопасности, оформленного в установленном порядке и в строгом соответствии с
предписанными условиями действия технического разрешения.

1.6 На выпуск и применение оборудования, трубопроводной арматуры, средств


защиты, других изделий, а также средств измерения, контроля, управления, связи и
автоматизации, изготовляемых на территории Молдовы для объектов, указанных в 1.1,
требуется техническое разрешение Органа по промышленной безопасности, а для ввозимых
из-за рубежа - разрешение Органа по промышленной безопасности на их применение.
Разрешение на выпуск и применение средств защиты оборудования
(предохранительные клапаны, мембранные предохранительные устройства), а также всех
элементов, задействованных в системах противоаварийной автоматической защиты, выда-
ется Органом по промышленной безопасности.

1.7 Приведение действующих производств (объектов) к требованиям настоящих


Правил осуществляется в сроки, согласованные с Органом по промышленной безопасности.

1.8 Объекты, отнесенные в соответствии с Законом «О промышленной безопасности


опасных производственных объектов» к опасным производственным объектам подлежат
регистрации в государственном регистре в установленном порядке.
На указанные объекты разрабатывается в установленном порядке декларация
безопасности.

1.9 Требования настоящих Правил, иных нормативов, действующих в их развитие,


касающиеся оборудования, трубопроводной арматуры, средств защиты, средств измерения,
контроля, управления, связи и автоматизации, других изделий, обязательны при разработке,
изготовлении, а также при сертификации этого оборудования и изделий.

1.10 В целях организации работы по предупреждению аварий и производственного


травматизма предприятия и организации имеющие в своем составе взрывопожароопасные
объекты, разрабатывают систему стандартов предприятия по управлению промышленной
безопасностью и обеспечивают их эффективное функционирование и актуализацию.

1.11 Предприятия и организации, осуществляющие проектную деятельность, а также


деятельность по монтажу, ремонту оборудования и сооружений, обучению персонала,
разрабатывают и обеспечивают эффективное функционирование и актуализацию системы
стандартов предприятия по обеспечению качества. Системы качества предприятий должны
предусматривать наличие стандартов по обеспечению безопасного ведения работ.
В соответствии со ст. 10(2) закона Республики Молдова о промышленной
безопасности опасных производственных объектов, приемка в эксплуатацию опасного
производственного объекта осуществляется Органом по промышленной безопасности, с
участием представителей других органов, осуществляющих надзор. В процессе приемки в
эксплуатацию опасного производственного объекта проверяются его соответствие проектной
документации опасного производственного объекта и к действиям по локализации и
ликвидации последствий аварии.

1.12 Руководящий и инженерно-технический персонал подразделений и служб


предприятий и организаций, уполномоченный в области промышленной безопасности,
должен иметь подготовку по специальности «Промышленная безопасность»,
удостоверенную документом соответствующих высших учебных заведений.

1.13 Аттестации и/или проверке знаний (далее – аттестация, кроме тех случаев, когда
необходимо разделить эти две процедуры) подлежат:
а) работники предприятий независимо от организацинно-правовых форм и форм
собственности, а также индивидуальные предприниматели, осуществляющие работы по

59
NRS 35-05-43:2002
строительству, эксплуатации, консервации и ликвидации опасного производственного
объекта, а также работы по проектированию, изготовлению, монтажу, наладке, ремонту,
техническому освидетельствованию, реконструкции и эксплуцатации технических устройств
для опасных производственных объектов;
b) работники проектно-конструкторских и других организаций, разрабатывающих
документы, связанные с эксплуатацией опасного производственного объекта;
с) руководители, преподаватели и мастера производственного обучения
профессиональных образовательных учреждений, Учебных центров, ведущих подготовку
работников в области промышленной безопасности, подконтрольных Органу по
промышленной безопасности.

1.14 Руководители и специалисты предприятий обязаны пройти обучение и


аттестацию в сроки установленные Правилами безопасности, но не реже одного раза в
течение 3-х лет, аттестация рабочих – не реже одного раза в течение 12 месяцев, в
соответствии с RG 35-01-31.

2 НОРМАТИВНЫЕ ССЫЛКИ

ГОСТ 9544-93 Арматура трубопроводная запорная. Нормы герметичности


затворов
ГОСТ 17433-80 Промышленная чистота. Сжатый воздух. Классы
загрязненности
ГОСТ 12.1.005-88 ССБТ Общие санитарно-гигиенические требования к
воздуху рабочей зоны
ГОСТ 12.1.007-76 ССБТ Вредные вещества. Классификация и общие
требования безопасности
ГОСТ 21.101-97 СПДС. Основные требования к проектной и рабочей
документации
СНиП 2.04.05-91 Отопление, вентиляция и кондиционирование
СНиП 245 Санитарные нормы проектирования промышленных
предприятий
ОНТП 24-86 Определение категорий помещений и зданий по
взрывопожарной и пожарной опасности
ПУЭ Правила устройства электроустановок
РД 16.407-95 Ремонт взрывозащищенного и рудничного
электрооборудования
ПБ 10-115-96 Правила устройства и безопасной эксплуатации сосудов,
работающих под давлением
СН 174-75 Инструкция по проектированию электроснабжения
промышленных предприятий
SM 8-0:1998 Национальная система метрологии. Основные положения
NRS 35-05-32-2001 Правила по организации безопасного проведения огневых
работ на взрывоопасных и взрывопожарноопасных объектах
RG 35-01-31:2000 Правила подготовки и аттестации работников
хозяйствующих субъектов, эксплуатирующих опасные производственные объекты
RG 35-01-34:2001 Положение о надзорной и контрольной деятельности в
системе управления промышленной безопасностью Республики Молдова
RG 35-01-36:2001 Порядок проведения технического расследования причин
аварий на опасных производственных объектах
PG 35-05-54:2002 Классификация аварий и инцидентов на опасных
производственных объектах химической, нефтехимической и нефтеперерабатывающей
промышленности

60
NRS 35-05-43:2002

3 ТЕРМИНОЛОГИЯ

Используемые в настоящих Правилах термины и соответствующие им определения


приведены в приложении А.

4 ОБЩИЕ ТРЕБОВАНИЯ

4.1 Разработка технологического процесса, разделение технологической схемы на


отдельные технологические блоки, ее аппаратурное оформление, выбор типа отключающих
устройств и мест их установки, средств контроля, управления и противоаварийной защиты
при обоснованной технологической целесообразности должны обеспечивать минимальный
уровень взрывоопасности технологических блоков, входящих в эту систему.

4.2 Проектной организацией производится оценка энергетического уровня каждого


технологического блока и определяется расчетом категория его взрывоопасности
(приложение В), дается обоснование эффективности и надежности мер и технических
средств защиты, их способности обеспечивать взрывобезопасность данного блока и в целом
всей технологической системы.

4.3 Категорию взрывоопасности блоков, определяемую расчетом, следует принимать


на одну выше, если обращающиеся в технологическом блоке вещества (сырье, полупродукт,
готовый продукт) относятся к I или II классу опасности по ГОСТ 12.1.007 или обладают ме-
ханизмом остронаправленного действия по ГОСТ 12.1.005.

4.4 При наличии в технологической аппаратуре вредных веществ или возможности их


образования владельцем предприятия разрабатываются необходимые меры защиты
персонала от воздействия этих веществ при взрывах, пожарах и других авариях.

4.5 Проектирование взрывопожароопасных производств, сооружаемых на базе


комплектного импортного оборудования или оборудования, изготовляемого по иностранным
лицензиям, может осуществляться в соответствии с требованиями зарубежных норм, но не
ниже требований норм, действующих на территории Республики Молдова.

4.6 Надзор за обеспечением промышленной безопасности опасных производственных


объектов, а также за изготовлением оборудования для них осуществляется Органом по
промышленной безопасности в соответствии с требованиями RG 35-01-34.

4.7 Ведение взрывопожароопасных технологических процессов осуществляется в


соответствии с технологическими регламентами. Требования к разработке и утверждению
технологических регламентов, а также внесению в них изменений и дополнений
устанавливаются соответствующими нормативами, согласованными с Органом по
промышленной безопасности в части обеспечения промышленной безопасности.
Внесение изменений в технологическую схему, аппаратурное оформление, в системы
управления, контроля, связи и оповещения и противоаварийной автоматической защиты
(ПАЗ) может производиться только при наличии нормативно-технической и проектной
документации, согласованной с проектной организацией - разработчиком проекта или с
проектной организацией, имеющей техническое разрешение Органа по промышленной
безопасности на проектирование аналогичных объектов. Внесенные изменения не должны
отрицательно влиять на работоспособность и безопасность всей технологической системы в
целом. Согласование не требуется, если изменения внесены проектной организацией, имею-
щей техническое разрешение Органа по промышленной безопасности на проектирование
данных объектов.

4.8 Для производств и отдельных технологических процессов, связанных с


получением, переработкой и применением конденсированных взрывчатых веществ (ВВ) в
61
NRS 35-05-43:2002
жидкой или твердой фазах, меры взрывозащиты и взрывопредупреждения разрабатываются
по соответствующим нормативным документам.

4.9 Предприятие обязано своевременно, до начала работ, извещать Орган по


промышленной безопасности о намечаемом новом строительстве, реконструкции или
изменении технологической схемы.
Орган по промышленной безопасности по получении извещения организует
предварительный надзор (преднадзор) и контроль за проведением этих работ.

4.10 В производствах, имеющих в своем составе технологические блоки I категории


взрывоопасности, проведение опытных работ по отработке новых технологических
процессов или их отдельных стадий, испытанию головных образцов вновь разрабатываемого
оборудования, опробованию опытных средств и систем автоматизации оформляется
специальным решением Органа по промышленной безопасности.

4.11 Для каждого взрывопожароопасного объекта, с учетом технологических и других


специфических особенностей, предприятием разрабатывается план локализации и
ликвидации аварийных ситуаций (ПЛАС), в котором предусматриваются действия персонала
по локализации и ликвидации аварийных ситуаций и предупреждению аварий, а в случае их
возникновения - по локализации и максимальному снижению тяжести последствий, а также
технические системы и средства, используемые при этом.
Планы локализации и ликвидации аварийных ситуаций составляются в соответствии
с требованиями руководящих документов Органа по промышленной безопасности.

4.12 Расследование производственных неполадок во взрывопожароопасных


производствах, анализ причин опасных отклонений от норм технологического режима и
контроля за соблюдением этих норм осуществляются в соответствии с требованиями
руководящих документов Органа по промышленной безопасности.

4.13 Случаи производственного травматизма, аварии, происшедшие на


подконтрольных Органу по промышленной безопасности объектах, подлежат расследованию
и учету согласно RG 35-01-36, PG 35-05-54.

4.14 Персонал, связанный с эксплуатацией опасных производственных объектов, а


также персонал газоспасательных и аварийных служб должен проходить профессиональный
отбор с обязательным медицинским освидетельствованием и психологическим
тестированием на профессиональную пригодность в соответствии с RG 35-01-31.

4.15 Требования действующего Положения о порядке проверки знаний правил, норм и


инструкций по безопасности у руководящих работников и специалистов предприятий,
организаций и объектов, подконтрольных Органу по промышленной безопасности
обязательны для всех руководящих работников и специалистов, имеющих отношение к
организации и эксплуатации производств.
Порядок проведения обучения, инструктажа и аттестации персонала на знание
требований нормативно-технической документации по технической безопасности и допуска
к самостоятельной работе определяется соответствующими нормативными документами
(RG 35-01-31).
Программы обучения технической безопасности персонала, обслуживающего
взрывопожароопасные производства (объекты), согласовываются с Органом по
промышленной безопасности

4.16 Для приобретения практических навыков безопасного выполнения работ,


предупреждения аварий и ликвидации их последствий на технологических объектах с
блоками I и II категорий взрывоопасности все рабочие и инженерно-технические работники,
занятые ведением технологического процесса и эксплуатацией оборудования на этих
объектах, проходят курс подготовки с использованием современных технических средств
обучения и отработки навыков (тренажеров, учебно-тренировочных полигонов и т.д.). С этой

62
NRS 35-05-43:2002
целью указанные предприятия должны иметь компьютерные тренажеры, включающие
максимально приближенные к реальным динамические модели процессов и реальные
средства управления (функциональные клавиатуры, графические экранные формы и т.д.).
Обучение и отработка практических навыков на компьютерных тренажерах должны
обеспечивать освоение технологического процесса и системы управления, пуска, плановой и
аварийной остановки в типовых и специфических нештатных и аварийных ситуациях.
Допуск к самостоятельной работе персонала должен осуществляться на основании
документально оформленных результатов проведенного обучения и тренинга.
Начальный тренинг должен содержать отработку знаний и навыков по пуску,
нормальному функционированию, действию в нештатных и аварийных ситуациях и
плановой и аварийной остановке обслуживаемой установки (объекта). Начальный тренинг
должен проходить весь вновь принимаемый на работу на данную установку (объект)
персонал перед допуском к работе и все работающие со стажем самостоятельной работы на
данной установке менее двух лет.
Повторный тренинг должен содержать отработку навыков по той же программе, как и
начальный тренинг, и его проходит весь персонал после перерыва в работе свыше одного
месяца.
Периодический тренинг должен содержать отработку навыков пуска, действий в
нештатных и аварийных ситуациях, плановой и аварийной остановки обслуживаемой
установки (объекта). Периодический тренинг проходит весь персонал ежеквартально.
Программы для отработки навыков пуска, нормального функционирования, плановой
и аварийной остановки производства (объекта) создаются на основании технологических
регламентов и других технологических нормативов.
Программы для отработки навыков в нештатных и аварийных ситуациях создаются по
сценариям. Для вновь создаваемых и реконструируемых объектов сценарии по поручению
предприятия должны разрабатываться проектной организацией – разработчиком проекта, а
для действующих производств могут быть разработаны самим предприятием по
согласованию с проектной организацией – разработчиком проекта или с проектной
организацией, имеющей Техническое разрешение Органа по промышленной безопасности
на проектирование данных технологических процессов.

4.17 Организация работ по поддержанию надежного и безопасного уровня


эксплуатации и ремонта технологического и вспомогательного оборудования, трубопроводов
и арматуры, систем контроля, управления, противоаварийной защиты, средств связи и
оповещения, энергообеспечения, а также зданий и сооружений; распределение обязанностей
и границ ответственности между техническими службами (технологической, механической,
энергетической, КИПиА и др.) за обеспечение требований технической безопасности, а
также перечень и объем эксплуатационной, ремонтной и другой технической документации
определяются приказом или иным распорядительным документом предприятия (независимо
от организационно - правовых форм), устанавливающим требования обеспечения
промышленной безопасности, основанной на законодательстве Республики Молдова, пра-
вилах, нормах, постановлениях и других руководящих документах Органа по промышленной
безопасности.

4.18 В производствах, имеющих в своем составе технологические блоки I и II


категорий взрывоопасности, должны быть разработаны меры по предотвращению
постороннего несанкционированного вмешательства в ход технологических процессов и по
противодействию террористическим проявлениям.

5 ТРЕБОВАНИЯ К ОБЕСПЕЧЕНИЮ ВЗРЫВОБЕЗОПАСНОСТИ


ТЕХНОЛОГИЧЕСКИХ ПРОЦЕССОВ

5.1 Для каждой технологической системы должны предусматриваться меры по


максимальному снижению взрывоопасности технологических блоков, входящих в нее:
- предотвращение взрывов и пожаров внутри технологического оборудования;

63
NRS 35-05-43:2002
- защита технологического оборудования от разрушения и максимальное ограничение
выбросов из него горючих веществ в атмосферу при аварийной разгерметизации;
- исключение возможности взрывов и пожаров в объеме производственных зданий,
сооружений и наружных установок;
- снижение тяжести последствий взрывов и пожаров в объеме производственных
зданий, сооружений и наружных установок.

5.2 Технологические процессы организуются так, чтобы исключить возможность


взрыва в системе при регламентированных значениях их параметров. Регламентированные
значения параметров, определяющих взрывоопасность процесса, допустимый диапазон их
изменений, организация проведения процесса (аппаратурное оформление и конструкция
технологических аппаратов, фазовое состояние обращающихся веществ, гидродинамические
режимы и т.п.) устанавливаются разработчиком процесса на основании данных о
критических значениях параметров или их совокупности для участвующих в процессе
веществ.

5.3 Для каждого технологического процесса определяется совокупность критических


значений параметров. Допустимый диапазон изменения параметров устанавливается с
учетом характеристик технологического процесса. Технические характеристики системы
управления и противоаварийной автоматической защиты (ПАЗ) должны соответствовать
скорости изменения значений параметров процесса в требуемом диапазоне (класс точности
приборов, инерционность систем измерения, диапазон измерения и т.п.).

5.4 Способы и средства, исключающие выход параметров за установленные пределы,


приводятся в исходных данных на проектирование, а также в проектной документации и
технологическом регламенте.

5.4.1 Условия взрывопожаробезопасного проведения отдельного технологического


процесса или его стадий обеспечиваются:
a) рациональным подбором взаимодействующих компонентов, исходя из условия
максимального снижения или исключения образования взрывопожароопасных смесей или
продуктов (устанавливается разработчиком процесса);
b) выбором рациональных режимов дозирования компонентов, предотвращением
возможности отклонения их соотношений от регламентированных значений и образования
взрывоопасных концентраций в системе (устанавливается разработчиком проекта);
c) введением в технологическую среду, при необходимости, устанавливаемую его
разработчиком, исходя из физико-химических условий процесса, инертных разбавителей-
флегматизаторов, веществ, приводящих к образованию инертных разбавителей или
препятствующих образованию взрывопожароопасных смесей (устанавливается
разработчиком процесса);
d) рациональным выбором гидродинамических характеристик процесса (способов и
режима перемещения среды и смешения компонентов, напора и скорости потока) и
теплообменных характеристик (теплового напора, коэффициента теплопередачи,
поверхности теплообмена и т.п.), а также геометрических параметров аппаратов и т.п.
(устанавливается разработчиками процесса и проекта);
e) применением компонентов в фазовом состоянии, затрудняющем или исключающем
образование взрывоопасной смеси (устанавливается разработчиком процесса);
f) выбором значений параметров состояния технологической среды (состава,
давления, температуры), снижающих ее взрывопожароопасность (устанавливается
разработчиком процесса);
g) надежным энергообеспечением (устанавливается разработчиком проекта).

5.4.2 Оптимальные условия взрывопожаробезопасности технологической системы


обеспечиваются:

64
NRS 35-05-43:2002
a) рациональным выбором технологической системы с минимально возможными
относительными энергетическими потенциалами (Qв) входящих в нее технологических
блоков, которые определяются на стадии проектирования;
b) разделением отдельных технологических операций на ряд процессов или стадий
(смешение компонентов в несколько стадий, разделение процессов на реакционные и
массообменные и т.п.) или совмещением нескольких процессов в одну технологическую
операцию (реакционный с реакционным, реакционный с массообменным и т.д.),
позволяющим снизить уровень взрывоопасности;
c) введением в технологическую систему дополнительного процесса или стадии с
целью предотвращения образования взрывопожароопасной среды на последующих
операциях (очистка от примесей, способных образовывать взрывопожароопасные смеси или
повышать степень опасности среды на последующих стадиях, и т.п.).

5.5 Для технологических систем непрерывного действия, в состав которых входят


отдельные аппараты периодического действия, предусматриваются меры, обеспечивающие
взрывобезопасное проведение регламентированных операций отключения (подключения)
периодически действующих аппаратов от/к непрерывной технологической линии, а также
операций, проводимых в них после отключения.

5.6 Технологические установки (оборудование, трубопроводы, аппараты,


технологические линии и т.п.), в которых при отклонениях от регламентированного режима
проведения технологического процесса возможно образование взрывопожароопасных
смесей, обеспечиваются системами подачи в них инертных газов, флегматизирующих
добавок или другими техническими средствами, предотвращающими образование
взрывоопасных смесей или возможность их взрыва при наличии источника инициирования.
Управление системами подачи инертных газов и флегматизирующих добавок осу-
ществляется дистанционно (вручную или автоматически) в зависимости от особенностей
проведения технологического процесса.
Для производств, имеющих в своем составе технологические блоки I и II категорий
взрывоопасности, предусматривается автоматическое управление подачей инертных сред;
для производств с технологическими блоками III категории — управление дистанционное,
не автоматическое, а при Qв ≤ 10 допускается ручное управление по месту.

5.7 Для обеспечения взрывобезопасности технологической системы при пуске в


работу или остановке оборудования (аппаратов, участков трубопроводов и т.п.)
предусматриваются специальные меры (в том числе продувка инертными газами),
предотвращающие образование в системе взрывоопасных смесей.
В проектной документации разрабатываются с учетом особенностей
технологического процесса и регламентируются режимы и порядок пуска и остановки
оборудования, способы его продувки инертными газами, исключающие образование застой-
ных зон.
Контроль за эффективностью продувки осуществляется по содержанию кислорода
и/или горючих веществ в отходящих газах с учетом конкретных условий проведения
процесса продувки в автоматическом режиме или методом периодического отбора проб.

5.8 Количество инертных газов для каждого технологического объекта и система их


транспортирования выбираются с учетом особенностей работы технологической системы,
одновременности загрузки и определяются проектом. Параметры инертной среды
определяются, исходя из условия обеспечения взрывобезопасности технологического
процесса.

5.9 Технологические системы оснащаются средствами контроля за параметрами,


определяющими взрывоопасность процесса, с регистрацией показаний и предаварийной (а
при необходимости - предупредительной) сигнализацией их значений, а также средствами
автоматического регулирования и противоаварийной защиты.
Требования к системам и средствам автоматизации определяются разделом 8
настоящих Правил.

65
NRS 35-05-43:2002
Если автоматический контроль за тем или иным параметром и его регулирование в
заданном диапазоне невозможны, то методы и средства, обеспечивающие
взрывобезопасность процесса, определяются для каждого конкретного случая с учетом
условий проведения процесса.

5.10 Для взрывоопасных технологических процессов предусматриваются системы


противоаварийной автоматической защиты, предупреждающие возникновение аварийной
ситуации при отклонении от предусмотренных регламентом предельно допустимых
значений параметров процесса во всех режимах работы и обеспечивающие безопасную
остановку или перевод процесса в безопасное состояние по заданной программе.

5.11 Системы противоаварийной автоматической защиты, как правило, включаются в


общую систему управления технологическим процессом. Формирование сигналов для ее
срабатывания должно базироваться на регламентированных предельно допустимых
значениях параметров, определяемых свойствами обращающихся веществ и характером
процесса.

5.12 Для систем противоаварийной автоматической защиты объектов, имеющих в


своем составе технологические блоки I и II категорий взрывоопасности, предусматривается
применение микропроцессорной и вычислительной техники, а для объектов с блоками
III категории взрывоопасности достаточно применение микропроцессорной техники.

5.13 Технологические объекты с периодическими процессами, имеющие в своем


составе технологические блоки I категории взрывоопасности, оснащаются системами
контроля, управления и противоаварийной защиты пуска и выхода на регламентированный
режим работы и остановки.

5.14 Энергетическая устойчивость технологической системы, которая с учетом


категории взрывоопасности входящих в нее блоков, особенностей технологического
процесса обеспечивается выбором рациональной схемы энергоснабжения, количеством
источников электропитания (основных и резервных), их надежностью, должна исключать
возможность:
a) нарушения герметичности системы (разгерметизации уплотнений подвижных
соединений, разрушения оборудования от превышения давления и т.п.);
b) образования в системе взрывоопасной среды (за счет увеличения времени
пребывания продуктов в реакционной зоне, нарушения соотношения поступающих в нее
продуктов, развития неуправляемых процессов и т.п.).
Параметры, характеризующие энергоустойчивость технологического процесса,
средства и методы обеспечения этой устойчивости определяются при разработке процесса и
регламентируются.

5.15 Запрещается, как правило, проведение технологических процессов при


критических значениях параметров, в том числе в области взрываемости. В случае
обоснованной необходимости проведения процесса в области критических значений
(области взрываемости) должны предусматриваться методы и средства, исключающие нали-
чие или предотвращающие возникновение источников инициирования взрыва внутри
оборудования (искры механического и электрического происхождения, нагретые тела и
поверхности и др.) с энергией или температурой, превышающей минимальную энергию или
температуру зажигания для обращающихся в процессе продуктов.
Выбор методов и средств, исключающих образование этих источников зажигания или
обеспечивающих снижение их энергий, в каждом конкретном случае определяется с учетом
категории взрывоопасности, особенностей технологического процесса и требований
настоящих Правил.

5.16 Технологические системы с взрывоопасной средой, в которых невозможно


исключение опасных источников зажигания, должны оснащаться средствами
взрывопредупреждения и защиты оборудования и трубопроводов от разрушений

66
NRS 35-05-43:2002
(мембранными предохранительными устройствами, взрывными клапанами, системами
флегматизации инертным газом, средствами локализации пламени и т.д.).

5.17 Технологические системы, в которых обращаются горючие продукты


(газообразные, жидкие, твердые), способные образовывать взрывоопасные смеси с воздухом,
должны быть герметичными и исключать создание опасных концентраций этих веществ в
окружающей среде во всех режимах работы. Требования к герметизации с учетом факторов
опасности определяются разделом 7 настоящих Правил.

5.18 Мероприятия по предотвращению взрывов и пожаров в оборудовании


разрабатываются с учетом показателей взрывопожароопасности обращающихся веществ при
рабочих параметрах процесса.

5.19 При разработке мероприятий по предотвращению взрывов и пожаров в объеме


зданий и сооружений должны учитываться требования ОНТП 24.

5.20 Для технологических систем на стадиях, связанных с применением твердых


пылящих и дисперсных веществ, предусматриваются меры и средства, максимально
снижающие попадание горючей пыли в атмосферу помещения (рабочей зоны), наружных
установок и накопление ее на оборудовании и строительных конструкциях, а также средства
пылеуборки, ее периодичность и контроль запыленности воздуха.
Твердые горючие дисперсные вещества, как правило, должны загружаться в
аппаратуру и перерабатываться в виде растворов, паст или в увлажненном состоянии.

5.21 Для каждого технологического блока с учетом его энергетического потенциала


проектной организацией разрабатываются меры и предусматриваются средства,
направленные на предупреждение выбросов горючих продуктов в окружающую среду или
максимальное ограничение их количества, а также предупреждение взрывов и
предотвращение травмирования производственного персонала.
Достаточность выбранных мер и средств в каждом конкретном случае
обосновывается.

5.21.1 Для производств, имеющих в своем составе технологические блоки I и


II категорий взрывоопасности, разрабатываются специальные меры:
a) размещение технологического оборудования в специальных взрывозащитных
конструкциях;
b) оснащение производства автоматизированными системами управления и
противоаварийной защиты с применением микропроцессорной техники, обеспечивающей
автоматическое регулирование процесса и безаварийную остановку производства по
специальным программам, определяющим последовательность и время выполнения
операций отключения при аварийных выбросах, а также снижение или исключение
возможности ошибочных действий производственного персонала при ведении процесса,
пуске и остановке производства и другие меры.

5.21.2 Производства, имеющие в своем составе технологические блоки III категории


взрывоопасности, оснащаются системами автоматического (с применением вычислительной
техники или без нее) регулирования, средствами контроля параметров, значения которых
определяют взрывоопасность процесса, эффективными быстродействующими системами,
обеспечивающими приведение технологических параметров к регламентированным
значениям или к остановке процесса.
Для технологических блоков, имеющих Qв ≤ 10, допускается применение ручного
регулирования при автоматическом контроле параметров, значения которых определяют
взрывоопасность процесса.

5.21.3 Для максимального снижения выбросов в окружающую среду горючих и


взрывопожароопасных веществ при аварийной разгерметизации системы предусматривается:

67
NRS 35-05-43:2002
a) для технологических блоков I категории взрывоопасности - установка
автоматических быстродействующих запорных и (или) отсекающих устройств с временем
срабатывания не более 12 с;
b) для технологических блоков II и III категорий взрывоопасности - установка
запорных и (или) отсекающих устройств с дистанционным управлением и временем
срабатывания не более 120 с;
с) для блоков с относительным значением энергетического потенциала Qв ≤ 10
допускается установка запорных устройств с ручным приводом, при этом предусматривается
минимальное время приведения их в действие за счет рационального размещения
(максимально допустимого приближения к рабочему месту оператора), но не более 300 с.
При этом должны быть обеспечены условия безопасного отсечения потоков и
исключены гидравлические удары.

5.21.4 Для технологических блоков всех категорий взрывоопасности и/или отдельных


аппаратов, в которых обращаются взрывопожароопасные продукты, предусматриваются
системы аварийного освобождения, которые комплектуются запорными
быстродействующими устройствами.
Системы аварийного освобождения технологических блоков I-II категорий
взрывоопасности обеспечиваются запорными устройствами с автоматически управляемыми
приводами, для III категории допускается применение средств с ручным приводом,
размещаемым в безопасном месте, и минимальным регламентированным временем сра-
батывания.

5.22 Для аварийного освобождения технологических блоков от обращающихся


продуктов может использоваться оборудование технологических установок или специальные
системы аварийного освобождения. Специальные системы аварийного освобождения
должны:
- находиться в постоянной готовности;
- исключать образование взрывоопасных смесей как в самих системах, так и в
окружающей их атмосфере, а также развитие аварий;
- обеспечивать минимально возможное время освобождения;
- оснащаться средствами контроля и управления.
Запрещается использовать специальные системы аварийного освобождения для
других целей.

5.23 Вместимость специальной системы аварийного освобождения рассчитывается на


прием продуктов в количествах, определяемых условиями безопасной остановки
технологического процесса.

5.24 Сбрасываемые горючие газы и мелкодисперсные материалы должны


направляться в закрытые системы для дальнейшей утилизации или в системы
организованного сжигания. Исключение может составлять чистый водород.

5.25 Запрещается объединение газовых выбросов, содержащих вещества, способные


при смешивании образовывать взрывоопасные смеси или нестабильные соединения.
При объединении газовых линий сбросов парогазовых сред из аппаратов с
различными давлениями необходимо предусматривать меры, предотвращающие переток
сред из аппаратов с высоким давлением в аппараты с низким давлением.

5.26 При наличии жидкой фазы в газовом потоке на линиях сброса газов должны
предусматриваться устройства, исключающие ее унос.

5.27 В процессах, в которых при отклонении от заданных технологических режимов


возможно попадание взрывопожароопасных продуктов в линию подачи инертов, на
последней устанавливается обратный клапан.

68
NRS 35-05-43:2002
6 СПЕЦИФИЧЕСКИЕ ТРЕБОВАНИЯ К ОТДЕЛЬНЫМ ТИПОВЫМ
ТЕХНОЛОГИЧЕСКИМ ПРОЦЕССАМ

6.1 Перемещение горючих парогазовых сред, жидкостей и мелкодисперсных


твердых продуктов

6.1.1 Допустимые значения скоростей, давлений, температур перемещаемых горючих


продуктов устанавливаются разработчиком процесса с учетом взрывоопасных
характеристик, физико-химических свойств транспортируемых веществ.

6.1.2 Для насосов и компрессоров (группы насосов и компрессоров), перемещающих


горючие продукты, должны предусматриваться их дистанционное отключение и установка
на линиях всасывания и нагнетания запорных или отсекающих устройств, как правило, с
дистанционным управлением.
Решение о дистанционном отключении участков трубопроводов со взрывоопасными
продуктами, типе арматуры и местах ее установки принимается при проектировании в
каждом конкретном случае в зависимости от диаметра и протяженности трубопровода и
характеристики транспортируемой среды.

6.1.3 При перемещении горючих газов и паров по трубопроводам предусматриваются


меры, исключающие конденсацию перемещаемых сред или обеспечивающие надежное и
безопасное удаление жидкости из транспортной системы, а также исключающие
кристаллизацию горючих продуктов в трубопроводах и аппаратах.

6.1.4 Для разогрева (плавления) закристаллизовавшегося продукта запрещается


применение открытого огня. Перед разогревом обязательно надежное предварительное
отключение обогреваемого участка от источника (источников) давления и смежных,
связанных с ним технологически, участков систем транспорта (трубопроводов, аппаратов), а
также принятие других мер, исключающих возможность динамического (гидравлического и
т.п.) воздействия разогреваемой среды на смежные объекты (трубопроводы, аппаратуру) и
их разрушение.

6.1.5 Компримирование и перемещение горючих газов производится, как правило,


центробежными компрессорами.

6.1.6 Выбор конструкции и конструкционных материалов, уплотнительных устройств


для насосов и компрессоров осуществляется в зависимости от свойств перемещаемой среды
и требований действующих нормативных документов.

6.1.7 Для насосов и компрессоров определяются способы и средства контроля


герметичности уплотняющих устройств и давления в них затворной жидкости.

6.1.8 Для отделения жидкой фазы из перемещаемой газовой среды на всасывающей


линии компрессора устанавливается сепаратор.
Сепаратор оснащается приборами контроля уровня, сигнализацией по максимальному
уровню и средствами автоматизации, обеспечивающими удаление жидкости из него при
достижении регламентированного уровня, блокировками отключения компрессора при
превышении предельно допустимого значения уровня.

6.1.9 Всасывающие линии компрессоров, как правило, должны находиться под


избыточным давлением. При работе этих линий под разрежением необходимо осуществлять
контроль за содержанием кислорода в горючем газе; места размещения пробоотборников и
способы контроля определяются проектной организацией; предусматриваются блокировки,
обеспечивающие отключение привода компрессора или подачу инертного газа в эти линии в
случае повышения содержания кислорода в горючем газе выше предельно допустимого зна-
чения.

69
NRS 35-05-43:2002
6.1.10 Для систем транспортирования горючих веществ, где возможны отложения на
внутренних поверхностях трубопроводов и аппаратов продуктов осмоления, полимеризации,
поликонденсации и т.п., предусматриваются эффективные и безопасные методы и средства
очистки от этих отложений, а также устанавливается периодичность проведения этой
операции.

6.1.11 В трубопроводах систем перемещения мелкодисперсных твердых горючих


продуктов пневмотранспортом, а также в линиях перемещения эмульсий и суспензий,
содержащих горючие вещества, предусматриваются способы контроля за движением
продукта и разрабатываются меры, исключающие забивку трубопроводов.

6.1.12 Насосы, применяемые для нагнетания сжиженных горючих газов,


легковоспламеняющихся и горючих жидкостей, должны оснащаться:
a) блокировками, исключающими пуск или прекращающими работу насоса при
отсутствии перемещаемой жидкости в его корпусе или отклонениях ее уровней в приемной и
расходной емкостях от предельно допустимых значений;
b) средствами предупредительной сигнализации при достижении опасных значений
параметров в приемных и расходных емкостях.

6.1.13 Для погружных насосов предусматриваются дополнительные средства


блокирования, исключающие их работу при токовой перегрузке электродвигателя, а также
исключающие их пуск и работу при прекращении подачи инертного газа в аппараты, в
которых эти насосы установлены, если по условиям эксплуатации насосов подача инертного
газа необходима.

6.1.14 Для исключения опасных отклонений технологического процесса, вызываемых


остановкой насоса (насосов), разрабатываются меры по повышению надежности систем
подачи горючих жидкостей другими способами.

6.1.15 В системах транспорта жидких продуктов, в которых возможно образование


локальных объемов парогазовых смесей, при необходимости предусматриваются устройства
для удаления скопившихся газов и паров в закрытые системы.

6.1.16 Перемещение сжиженных горючих газов, легковоспламеняющихся жидкостей


методом передавливания осуществляется с помощью инертных газов; для сжиженных газов
(СГ) допускается их передавливание собственной газовой фазой, а для
легковоспламеняющихся жидкостей (ЛВЖ) и горючих жидкостей (ГЖ) при
соответствующем обосновании — горючими газами.

6.1.17 Перемещение твердых горючих материалов должно осуществляться способами,


исключающими образование взрывоопасных смесей внутри оборудования и коммуникаций.
При использовании инертного газа для транспортирования или флегматизации
предусматриваются способы и средства контроля за содержанием кислорода в системе, а
также меры, прекращающие перемещение при достижении предельно допустимой
концентрации кислорода.

6.1.18 При обоснованной необходимости перемещения мелкодисперсных горючих


материалов с возможным образованием взрывоопасных смесей разрабатываются меры,
предотвращающие распространение пламени в системе.

6.1.19 Системы перемещения мелкодисперсных твердых горючих материалов


оснащаются блокировками, прекращающими подачу в них продуктов при достижении
верхнего предельного уровня этих материалов в приемных аппаратах или при прекращении
процесса выгрузки из них.

70
NRS 35-05-43:2002
6.1.20 Запрещается удаление горючей пыли с поверхности с помощью сжатого
воздуха или другого сжатого газа, а также иными способами, приводящими к образованию
взрывоопасных пылевоздушных смесей.

6.2 Процессы разделения материальных сред

6.2.1 Технологические процессы разделения химических продуктов (горючих или их


смесей с негорючими) должны проводиться вне области взрываемости. При этом
предусматриваются меры, предотвращающие образование взрывоопасных смесей на всех
стадиях процесса. Степень разделения сред и меры взрывобезопасности определяются при
разработке технологического процесса и регламентируются.

6.2.2 При разделении горючих паров (газов) и жидкостей предусматриваются средства


автоматического контроля и регулирования уровня разделения фаз. Необходимость
применения средств контроля уровня разделения фаз определяется на стадии разработки
процесса и проектирования производства.

6.2.3 Емкостная аппаратура разделения горючих и жидких негорючих продуктов


должна быть оснащена закрытыми системами дренирования, исключающими поступление в
окружающую среду горючих паров.

6.2.4 При наличии в негорючей жидкости, подлежащей сбросу в канализацию,


растворенных горючих газов разрабатываются меры по их выделению. Остаточное
содержание растворенных горючих газов в негорючей жидкости должно контролироваться, а
периодичность контроля и допустимое содержание газов - регламентироваться.

6.2.5 Системы разделения газожидкостных смесей оснащаются фазоразделителями,


предотвращающими попадание газовой фазы в жидкость и унос жидкости с парогазовой
фазой.

6.2.6 Оборудование для разделения суспензий оснащается блокировками,


исключающими его пуск, обеспечивающими отключение и прекращение подачи суспензий
при недопустимых отклонениях параметров инертной среды.

6.2.7 Разработка и ведение процесса разделения суспензий в центрифугах должны


исключать образование взрывоопасных смесей как в самой центрифуге, так и в атмосфере
рабочей зоны помещения.

6.2.8 Для технологических процессов разделения горючих аэрозолей (газ - твердая


фаза) в фильтрах (электрофильтрах) и циклонах предусматриваются меры, обеспечивающие
взрывобезопасность при их проведении, в том числе автоматический контроль за
разрежением в этих аппаратах, а при необходимости, автоматический контроль за содер-
жанием кислорода в исходной аэрозоли или в отходящей газовой фазе, а также меры по
исключению возникновения опасных значений напряженности электростатического поля.

6.2.9 Для аппаратов разделения аэрозолей должны предусматриваться надежные и


эффективные меры по предотвращению образования отложений твердой фазы на
внутренних поверхностях этих аппаратов или их удалению (антиадгезионные покрытия,
механические встряхиватели, вибраторы, введение добавок и т.п.). Периодичность и безо-
пасные способы проведения операций по удалению отложений (обеспыливанию)
регламентируются.

6.3 Массообменные процессы

6.3.1 При разработке и проведении массообменных процессов, в которых при


отклонениях технологических параметров от регламентированных значений возможно
образование неустойчивых взрывоопасных соединений, для объектов с технологическими

71
NRS 35-05-43:2002
блоками I и II категорий взрывоопасности должны предусматриваться средства ав-
томатического регулирования этих параметров.
Для объектов с технологическими блоками III категории взрывоопасности
допускается выполнение операций регулирования вручную (производственным персоналом)
при обеспечении автоматического контроля указанных параметров процесса и сигнализации
о превышении их допустимых значений.

6.3.2 В колоннах, работающих под разрежением, в которых обращаются вещества,


способные образовывать с кислородом воздуха взрывоопасные смеси, предусматривается
автоматический контроль за содержанием кислорода в парогазовой фазе. Для объектов с
технологическими блоками III категории взрывоопасности допускается предусматривать
методы и средства периодического контроля; периодичность и способы контроля
регламентируются.

6.3.3 Колонны ректификации горючих жидкостей оснащаются средствами контроля и


автоматического регулирования уровня и температуры жидкости в кубовой части,
температуры поступающих на разделение продукта и флегмы, а также средствами
сигнализации об опасных отклонениях значений параметров, определяющих
взрывобезопасность процесса, и при необходимости, о перепаде давления между нижней и
верхней частями колонны.

6.3.4 В тех случаях, когда прекращение поступления флегмы в колонну ректификации


может привести к опасным отклонениям параметров процесса, предусматриваются меры,
обеспечивающие непрерывность подачи флегмы.

6.3.5 При проведении процессов адсорбции и десорбции предусматриваются меры по


исключению самовозгорания поглотителя, а также по оснащению адсорберов средствами
автоматического контроля за очагами самовозгорания и устройствами для их тушения.

6.4. Процессы смешивания

6.4.1 Методы и режимы смешивания горючих продуктов, конструкция оборудования


и перемешивающих устройств должны обеспечивать эффективное перемешивание этих
продуктов и исключать возможность образования застойных зон.

6.4.2 Для непрерывных процессов смешивания веществ, взаимодействие которых


может привести к развитию неуправляемых экзотермических реакций, определяются
безопасные объемные скорости дозирования этих веществ, разрабатываются эффективные
методы отвода тепла, предусматриваются средства автоматического контроля, регули-
рования процессов, противоаварийной защиты и сигнализации.
В периодических процессах смешивания при возможности развития
самоускоряющихся экзотермических реакций для исключения их неуправляемого течения
регламентируются последовательность и допустимые количества загружаемых в аппаратуру
веществ, скорость загрузки (поступления) реагентов.

6.4.3 В технологических процессах смешивания горючих продуктов, а также горючих


продуктов с окислителями предусматривается автоматическое регулирование соотношения
компонентов перед смесителями, а для парогазовых сред - дополнительно регулирование
давления.

6.4.4 При смешивании горючих парогазовых сред с окислителем в необходимых


случаях предусматриваются контроль регламентированного содержания окислителя в
материальных потоках на выходе из смесителя или других параметров технологического
процесса, определяющих соотношение компонентов в системе, и средства противоаварийной
защиты, прекращающие поступление компонентов на смешивание при отклонении концен-
траций окислителя от регламентированных значений.

72
NRS 35-05-43:2002
6.4.5 В технологических блоках I категории взрывоопасности контроль состава смеси
и регулирование соотношения горючих веществ с окислителем, а также содержания
окислителя в материальных потоках после смешивания должны осуществляться
автоматически.

6.4.6 Подводящие к смесителям коммуникации оснащаются обратными клапанами


или другими устройствами, исключающими (при отклонениях от регламентированных
параметров процесса) поступление обратным ходом в эти коммуникации подаваемых на
смешивание горючих веществ, окислителей или смесей.
Если попадание реакционной смеси в подводящие коммуникации исключается
условиями проведения процесса, установка вышеуказанных устройств не обязательна.

6.4.7 Измельчение, смешивание измельченных твердых горючих продуктов для


исключения образования в системе взрывоопасных смесей осуществляются в среде
инертного газа.
Оборудование для измельчения и смешивания оснащается средствами контроля за
давлением подаваемого инертного газа, сигнализацией об отклонении его давления от
регламентированных значений и автоматическими блокировками, не допускающими пуск в
работу оборудования без предварительной подачи инертного газа или обеспечивающими
остановку этого оборудования при прекращении поступления в него инертного газа.

6.5 Теплообменные процессы

6.5.1 Организация теплообмена, выбор теплоносителя (хладагента) и его параметров


осуществляются с учетом физико-химических свойств нагреваемого (охлаждаемого)
материала с целью обеспечения необходимой теплопередачи, исключения возможности
перегрева и разложения продукта.

6.5.2 В теплообменном процессе не допускается применение теплоносителей,


образующих при химическом взаимодействии с технологической средой взрывоопасные
продукты.

6.5.3 При разработке процессов с передачей тепла через стенку предусматриваются


методы и средства контроля и сигнализации о взаимном проникновении теплоносителя и
технологического продукта в случае, если это может привести к образованию взрывоопасной
среды.

6.5.4 В том случае, когда снижение уровня нагреваемой горючей жидкости в


аппаратуре и оголение поверхности теплообмена могут привести к перегреву, высушиванию
и разложению горючего продукта, развитию неуправляемых процессов, предусматриваются
средства контроля и регулирования процесса, а также блокировки, прекращающие подачу
греющего агента при понижении уровня горючего нагреваемого продукта ниже допустимого
значения.

6.5.5 В поверхностных теплообменниках давление негорючих теплоносителей


(хладагентов) должно, как правило, превышать давление нагреваемых (охлаждаемых)
горючих веществ. В случаях невозможности выполнения этого требования необходимо
предусматривать контроль за содержанием горючих веществ в негорючем теплоносителе.

6.5.6 В теплообменных процессах, в том числе и реакционных, в которых при


отклонениях технологических параметров от регламентированных возможно развитие
неуправляемых, самоускоряющихся экзотермических реакций, предусматриваются средства,
предотвращающие их развитие.

6.5.7 В теплообменных процессах, при ведении которых возможна кристаллизация


продукта или образование кристаллогидратов, предусматривается ввод реагентов,
предотвращающих образование этих продуктов, применяются и другие меры,
73
NRS 35-05-43:2002
обеспечивающие непрерывность, надежность проведения технологических процессов и их
взрывобезопасность.

6.5.8 При организации теплообменных процессов с огневым обогревом необходимо


предусматривать меры и средства, исключающие возможность образования взрывоопасных
смесей в нагреваемых элементах, топочном пространстве и рабочей зоне печи.

6.5.8.1 Противоаварийная автоматическая защита топочного пространства


нагревательных печей обеспечивается:
a) системами регулирования заданного соотношения топлива, воздуха и водяного
пара;
b) блокировками, прекращающими поступление газообразного топлива и воздуха при
снижении их давления ниже установленных параметров, а также при прекращении электро-
(пневмо-) снабжения КИПиА;
c) средствами сигнализации о прекращении поступления топлива, а также воздуха при
его принудительной подаче в топочное пространство;
d) средствами контроля за уровнем тяги и автоматического прекращения подачи
топливного газа в зону горения при остановке дымососа или недопустимом снижении
разрежения в печи, а при компоновке печных агрегатов с котлами-утилизаторами -
системами по переводу на работу агрегатов без дымососов;
e) средствами автоматической подачи водяного пара в топочное пространство и в
змеевики при прогаре труб.

6.5.8.2 Противоаварийная автоматическая защита нагреваемых элементов (змеевиков)


нагревательных печей обеспечивается:
a) аварийным освобождением змеевиков печи от нагреваемого жидкого продукта при
повреждении труб или прекращении его циркуляции;
b) блокировками по отключению подачи топлива при прекращении подачи сырья;
c) средствами дистанционного отключения подачи сырья и топлива в случаях аварий
в системах змеевиков;
d) средствами сигнализации о падении давления в системах подачи сырья.

6.5.8.3 Для изоляции печей с открытым огневым процессом от газовой среды при
авариях на наружных установках или в зданиях печи должны быть оборудованы паровой
завесой, включающейся автоматически. При включении завесы должна срабатывать
сигнализация.

6.5.9 Топливный газ для нагревательных печей должен соответствовать


регламентированным требованиям по содержанию в нем жидкой фазы, влаги и
механических примесей. Предусматриваются средства, исключающие наличие жидкости и
механических примесей в топливном газе, поступающем на горелки.

6.5.10 При организации теплообменных процессов с применением


высокотемпературных органических теплоносителей (ВОТ) - ароматических масел и других
- предусматриваются системы удаления летучих продуктов, образующихся в результате
частичного их разложения.
При ведении процесса вблизи верхнего допустимого предела применения ВОТ
должен устанавливаться контроль за изменением состава теплоносителя; допустимые
значения показателей состава ВОТ регламентируются.

6.5.11 Сушильный агент и режимы сушки выбираются с учетом


взрывопожароопасных свойств высушиваемого материала, теплоносителя и возможности
снижения взрывоопасности блока.

6.5.11.1 При проведении процесса сушки в атмосфере инертного газа необходимо


предусматривать автоматический контроль содержания кислорода в инертном газе на входе
и/или выходе из сушилки (в зависимости от особенностей процесса).

74
NRS 35-05-43:2002
На случай возможного превышения допустимой концентрации кислорода
предусматривается автоматическая блокировка по остановке процесса сушки и
разрабатываются другие меры, исключающие возможность образования взрывоопасных сме-
сей в аппаратуре.

6.5.11.2 В сушильных агрегатах предусматриваются меры, исключающие поступление


взрывоопасной смеси из сушилки в нагревательное устройство обратным ходом.

6.5.11.3 При обоснованной необходимости проведения процесса сушки в


газовоздушной среде предусматриваются меры взрывопредупреждения процесса и
взрывозащиты оборудования:
a) оснащение устройствами, исключающими искрообразование фрикционного (удар,
трение) и электрического происхождения;
b) поддержание режима сушки, исключающего местные перегревы, образование
застойных зон, увеличение времени нахождения высушиваемого материала в области
высоких температур и отложение продукта на стенках сушильных камер;
c) оснащение распылительных сушилок средствами автоматического отключения
подачи высушиваемого материала и сушильного агента при прекращении поступления
одного из них;
d) для предупреждения термодеструкции и/или загорания горючих продуктов
сушильные агрегаты оснащаются средствами автоматического регулирования температур
высушиваемого материала и сушильного агента, а также блокировками, исключающими
возможность повышения этих температур выше допустимых значений (отключение подачи
сушильного агента, включение подачи хладагента и т.д.);
e) осуществление подачи хладагента (холодного газа, воды и т.п.) автоматически при
достижении температуры высушиваемого материала выше допустимых значений.

6.5.12 При проведении процессов сушки горючих веществ под вакуумом


предусматривается, как правило, подача в рабочее пространство инертного газа (продувка
инертным газом) перед пуском сушилки в работу, а также при ее остановке.
Продолжительность подачи инертного газа определяется с учетом конкретных условий
проведения технологического процесса и регламентируется. Кроме того, сушильные
агрегаты оснащаются системами автоматизации, исключающими возможность включения их
обогрева при отсутствии или снижении вакуума в рабочем пространстве ниже допустимого.

6.5.13 Сушильные агрегаты для сушки горючих веществ оснащаются средствами


пожаротушения. Способы пожаротушения должны исключать пылеобразование, выброс
горючих продуктов в окружающую среду и образование взрывоопасных смесей, как в
аппаратуре, так и в рабочей зоне установки.

6.5.14 Сушильные установки, имеющие непосредственный контакт высушиваемого


продукта с сушильным агентом, должны оснащаться устройствами очистки отработанного
сушильного агента от пыли высушиваемого продукта и средствами контроля очистки.
Способы очистки и периодичность контроля регламентируются.

6.6 Химические реакционные процессы

6.6.1 Технологические системы, совмещающие несколько процессов


(гидродинамических, тепломассообменных, реакционных), оснащаются приборами контроля
регламентированных параметров. Средства управления, регулирования и противоаварийной
защиты должны обеспечивать стабильность и взрывобезопасность процесса.

6.6.2 Технологическая аппаратура реакционных процессов для блоков любых


категорий взрывоопасности оснащается средствами автоматического контроля,
регулирования и защитными блокировками одного или группы параметров, определяющих
взрывоопасность процесса (количество и соотношение поступающих исходных веществ,
содержание компонентов в материальных потоках, концентрация которых в реакционной

75
NRS 35-05-43:2002
аппаратуре может достигать критических значений, давление и температура среды,
количество, расход и параметры теплоносителя и др.). При этом технологическое
оборудование, входящее в состав установки с технологическими блоками I категории
взрывоопасности, оснащается не менее чем двумя датчиками на каждый опасный параметр
(на зависимые параметры по одному датчику на каждый), средствами регулирования и
противоаварийной автоматической защиты, а при необходимости - дублирующими
системами управления и защиты.

6.6.3 Срабатывание автоматических систем противоаварийной защиты должно


осуществляться по заданным программам (алгоритмам).

6.6.4 В системах управления реакционными процессами в технологических блоках,


имеющих Qв ≤ 10, допускается использование средств ручного регулирования при условии
автоматического контроля опасных параметров и сигнализации, срабатывающей при выходе
их за допустимые значения.

6.6.5 В реакционных процессах, протекающих с возможным образованием


промежуточных перекисных соединений, побочных взрывоопасных продуктов осмоления и
уплотнения (полимеризации, поликонденсации) и других нестабильных веществ с
вероятным их отложением в аппаратуре и трубопроводах, предусматриваются:
a) контроль за содержанием в поступающем сырье примесей, способствующих
образованию взрывоопасных веществ, а также за наличием в промежуточных продуктах
нестабильных соединений и обеспечением заданного режима;
b) ввод ингибиторов, исключающих образование в аппаратуре опасных концентраций
нестабильных веществ; выполнение особых требований, предъявляемых к качеству
применяемых конструкционных материалов и чистоте обработки поверхностей аппаратов,
трубопроводов, арматуры, датчиков приборов, контактирующих с обращающимися в про-
цессе продуктами;
c) непрерывная циркуляция продуктов, сырья в емкостной аппаратуре для
предотвращения или снижения возможности отложения твердых взрывоопасных
нестабильных продуктов;
d) вывод обогащенной опасными компонентами реакционной массы из аппаратуры;
e) обеспечение установленных режимов и времени хранения продуктов, способных
полимеризоваться или осмоляться, включая сроки их транспортирования.
Выбор необходимых и достаточных условий организации процесса определяется
разработчиком процесса.
Способы и периодичность контроля за содержанием примесей в сырье, нестабильных
соединений в реакционной массе промежуточных и конечных продуктов, порядок вывода
реакционной массы, содержащей опасные побочные вещества, режимы и время хранения
продуктов устанавливаются разработчиком процесса, отражаются в проектной
документации и технологическом регламенте.

6.6.6 При возможности отложения твердых продуктов на внутренних поверхностях


оборудования и трубопроводов, их забивки, в том числе и устройств аварийного слива из
технологических систем, предусматриваются контроль за наличием этих отложений и меры
по их безопасному удалению, а в необходимых случаях - резервное оборудование.

6.6.7 При применении катализаторов, в том числе, металлоорганических, которые при


взаимодействии с кислородом воздуха и/или водой могут самовозгораться и/или взрываться,
необходимо предусматривать меры, исключающие возможность подачи в систему сырья,
материалов и инертного газа, содержащих кислород и/или влагу в количествах,
превышающих предельно допустимые значения. Допустимые концентрации кислорода и
влаги, способы и периодичность контроля за их содержанием в исходных продуктах
определяются с учетом физико-химических свойств применяемых катализаторов, категории
взрывоопасности технологического блока и регламентируются.

76
NRS 35-05-43:2002
6.6.8 Дозировка компонентов в реакционных процессах должна быть
преимущественно автоматической и осуществляться в последовательности, исключающей
возможность образования внутри аппаратуры взрывоопасных смесей или неуправляемого
хода реакций, что определяется разработчиком процесса.

6.6.9 Для исключения возможности перегрева участвующих в процессе веществ, их


самовоспламенения или термического разложения с образованием взрывопожароопасных
продуктов в результате контакта с нагретыми элементами аппаратуры определяются и
регламентируются температурные режимы, оптимальные скорости перемещения продуктов,
предельно допустимое время пребывания их в зоне высоких температур.

6.6.10 Для исключения опасности неуправляемого развития процесса следует


принимать меры по его стабилизации, аварийной локализации или освобождению аппаратов.

6.6.11 Использование остаточного давления среды в реакторе периодического


действия для передавливания реакционной массы в другой аппарат допускается в отдельных,
обоснованных случаях.

6.6.12 Аппаратура жидкофазных процессов оснащается системами контроля и


регулирования в ней уровня жидкости и/или средствами автоматического отключения
подачи этой жидкости в аппаратуру при превышении заданного уровня или другими
средствами, исключающими возможность перелива.

6.6.13 Реакционные аппараты взрывоопасных технологических процессов с


перемешивающими устройствами, как правило, оснащаются средствами автоматического
контроля за надежной работой и герметичностью уплотнений валов мешалок, а также
блокировками, предотвращающими возможность загрузки в аппаратуру продуктов при нера-
ботающих перемешивающих устройствах в тех случаях, когда это требуется по условиям
ведения процесса и обеспечения безопасности.

6.6.14 Реакционная аппаратура, в которой отвод избыточного тепла реакции при


теплопередаче через стенку осуществляется за счет испарения охлаждающей жидкости
(хладагента), оснащается средствами автоматического контроля, регулирования и
сигнализации уровня хладагента в теплообменных элементах.

6.6.15 В системах охлаждения реакционной аппаратуры сжиженными газами:


a) температура хладагента (температура кипения сжиженного газа) обеспечивается
поддержанием равновесного давления, значение которого должно регулироваться
автоматически;
b) предусматриваются меры, автоматически обеспечивающие освобождение (слив)
хладагента из теплообменных элементов реакционной аппаратуры, а также меры,
исключающие возможность повышения давления выше допустимого в системах охлаждения
при внезапном ее отключении.

6.6.16 Разработка и проведение реакционных процессов при получении или


применении продуктов, характеризующихся высокой взрывоопасностью (ацетилена, этилена
при высоких параметрах, пероксидных, металлоорганических соединений и др.), склонных к
термическому разложению или самопроизвольной спонтанной полимеризации,
саморазогреву, а также способных самовоспламеняться или взрываться при взаимодействии
с водой и воздухом, должны осуществляться с учетом этих свойств и предусматривать
дополнительные специальные меры безопасности.

6.7 Процессы хранения и слива-налива сжиженных газов,


легковоспламеняющихся и горючих жидкостей

6.7.1 Устройство складов сжиженных газов (СГ), легковоспламеняющихся и горючих


жидкостей (ЛВЖ и ГЖ), а также сливоналивных эстакад (пунктов), резервуаров (сосудов)

77
NRS 35-05-43:2002
для хранения и транспортирования СГ, ЛВЖ и ГЖ должно соответствовать требованиям
соответствующих нормативов для этих объектов и настоящих Правил.

6.7.2 Порядок выполнения технологических операций по хранению и перемещению


горючих жидких веществ (СГ, ЛВЖ и ГЖ), заполнению и опорожнению передвижных и
стационарных резервуаров-хранилищ, выбор параметров процесса, определяющих
взрывобезопасность этих операций (давление, скорости перемещения, предельно до-
пустимые максимальные и минимальные уровни, способы снятия вакуума и т.п.),
осуществляются с учетом физико-химических свойств горючих продуктов и
регламентируются.

6.7.3 Резервуары для хранения и сливоналивные эстакады СГ, ЛВЖ и ГЖ


оборудуются средствами контроля и управления опасными параметрами процесса,
указанными в 6.7.2.

6.7.4 При хранении СГ, ЛВЖ и ГЖ и проведении сливоналивных операций


стационарные и передвижные резервуары (сосуды) и сливоналивные устройства следует
использовать только для тех продуктов, для которых они предназначены. При этом
разрабатываются и осуществляются необходимые меры, исключающие возможность слу-
чайного смешивания продуктов на всех стадиях выполнения операций слива-налива.
В необходимых случаях допускается заполнение порожних специально
подготовленных емкостей другими продуктами, сходными по физико-химическим
характеристикам и показателям хранения с теми жидкими горючими продуктами, для
которых они предназначены. В этих случаях должна исключаться возможность превышения
допустимых для емкости давлений. Порядок подготовки емкостей к заполнению
(освобождение от остатков ранее находившихся в них продуктов, промывка, очистка,
обезвреживание емкостей и т.п.) и проведение работ по переключению (подсоединению)
трубопроводов, арматуры регламентируется.

6.7.5 При хранении и проведении сливоналивных операций с веществами,


способными в условиях хранения к образованию побочных нестабильных соединений,
накоплению примесей, повышающих взрывоопасность основного продукта, должны
предусматриваться меры, исключающие возможность или уменьшающие скорость образо-
вания и накопления примесей и побочных соединений, а также контроль за их содержанием
в трубопроводах, стационарных, передвижных резервуарах и другом оборудовании и
способы своевременного их удаления.

6.7.6 При подготовке к заполнению СГ и ЛВЖ стационарных и/или передвижных


резервуаров после монтажа, ремонта, очистки и выполнения аналогичных работ должны
предусматриваться меры, исключающие возможность взрыва в этом оборудовании. Порядок
подготовки к наливу, контроль за концентрацией кислорода в оборудовании, а также за
другими параметрами, определяющими взрывоопасность, регламентируются.

6.7.7 Вместимость стационарных резервуаров сжиженных горючих газов, хранящихся


под давлением, устанавливается соответствующими нормативными документами с учетом
энергетических показателей взрывоопасности и конкретных условий. При необходимости
применения единичных емкостей, имеющих физический объем выше 100 м3, как правило,
должны предусматриваться изотермические или комбинированные методы хранения.

6.7.8 Резервуары СГ, ЛВЖ и ГЖ для освобождения их в аварийных случаях от


горючих продуктов оснащаются, как правило, быстродействующей отключающей арматурой
с дистанционным управлением из мест, доступных для обслуживания в аварийных условиях.
Быстродействие отключающей арматуры определяется в соответствии с требованиями 5.21.3
настоящих Правил.

6.7.9. Конструкция резервуаров с плавающими крышами (понтонами), порядок


проведения операций по их наполнению, освобождению и система отбора продукта должны
78
NRS 35-05-43:2002
исключать местные перегревы, искрообразование за счет трения перемещаемых деталей и их
возможных соударений, а при неисправностях крыш (понтонов) предотвращать их
разрушение и возможные взрывы в резервуарах.

6.7.10 Цистерны, предназначенные для налива и перевозки по железным дорогам СГ,


ЛВЖ и ГЖ, должны оснащаться арматурой, средствами контроля, сливоналивными,
защитными и другими устройствами с учетом физико-химических свойств перевозимых
продуктов, требований государственных и отраслевых нормативных документов и в
соответствии с действующими Правилами безопасности при перевозке опасных грузов
железнодорожным транспортом.

6.7.11 Порядок установки (подачи) железнодорожных цистерн под слив-налив


горючих продуктов должен обеспечивать безопасность проведения этих операций и
определяться специальными отраслевыми нормативно-техническими документами. При
сливе-наливе железнодорожных цистерн должны предусматриваться меры,
предотвращающие возможность самопроизвольного перемещения находящихся под наливом
цистерн, разгерметизации наливных устройств и выброса в атмосферу горючих продуктов, а
также исключающие наличие постоянных или случайных источников зажигания
(механического, электрического и другого происхождения) в зоне возможной
загазованности.

6.7.12 Запрещается использовать железнодорожные цистерны с СГ, ЛВЖ и ГЖ,


находящиеся на железнодорожных путях, в качестве стационарных, складских (расходных)
емкостей.

6.7.13 Слив из цистерн и налив в них СГ, ЛВЖ и ГЖ должны осуществляться на


специальных сливоналивных пунктах. Для каждого вида наливаемого продукта, когда
недопустимо его смешивание с другими продуктами, предусматриваются самостоятельные
сливоналивные пункты или отдельные наливные устройства на этих пунктах. Запрещается
использовать наливные пункты для попеременного налива несовместимых между собой
продуктов.

6.7.14 На сливоналивных пунктах должны предусматриваться методы и средства, а


также специально оборудованные места для выполнения операций по аварийному
освобождению неисправных цистерн. Меры безопасности при выполнении этих операций
должны устанавливаться инструкциями.

6.7.15 Цистерны, резервуары, трубопроводы и другое оборудование систем слива-


налива СГ, ЛВЖ и ГЖ должны быть надежными, простыми и удобными в эксплуатации. Их
устройство должно исключать возможность проливов и поступления горючих паров и газов
в атмосферу при проведении сливоналивных операций.

6.7.16 В сливоналивных системах не допускается применение устройств,


изготовленных из нестойких к перекачиваемым средам материалов.

6.7.17 Сливоналивные пункты СГ, ЛВЖ и ГЖ оборудуются надежными,


преимущественно автоматическими устройствами, исключающими перелив цистерн.

6.7.18 При проведении операций налива СГ, ЛВЖ и ГЖ насосами предусматриваются


средства их дистанционного отключения. Отключающие устройства должны быть
расположены в легкодоступных и удобных для эксплуатации и обслуживания местах,
которые выбираются с учетом требований по обеспечению безопасности.

6.7.19 На трубопроводах, по которым поступают на эстакаду СГ, ЛВЖ и ГЖ,


устанавливаются быстродействующие запорные устройства или задвижки с дистанционным
управлением для отключения этих трубопроводов на случай возникновения аварии на
эстакаде.

79
NRS 35-05-43:2002
Управление этими устройствами должно быть и по месту и дистанционным (из
безопасного места).

6.7.20 Для безопасного проведения операций налива (слива) сжиженных газов и


низкокипящих горючих жидкостей (с температурой кипения ниже температуры окружающей
среды) в цистерны (из цистерн) должны предусматриваться меры, исключающие
возможность парообразования в трубопроводах, кавитации, гидравлических ударов и других
явлений, способных привести к механическому разрушению элементов системы слива-
налива.

6.7.21 При проведении сливоналивных операций должны предусматриваться меры


защиты от атмосферного и статического электричества.

6.7.22 На сливоналивных эстакадах следует обеспечивать возможность подключения


системы слива-налива к установкам организованного сбора и утилизации парогазовой фазы
при необходимости освобождения системы от этих продуктов. Для исключения образования
взрывоопасных смесей в системах трубопроводов и коллекторов слива и налива необходимо
предусматривать подвод к ним инертного газа и пара, а также возможность полного и
надежного удаления из этих систем горючих веществ.

7 АППАРАТУРНОЕ ОФОРМЛЕНИЕ ТЕХНОЛОГИЧЕСКИХ ПРОЦЕССОВ

7.1 Общие требования

7.1.1 Выбор оборудования осуществляется в соответствии с исходными данными на


проектирование, требованиями действующих нормативных документов и настоящих Правил.
Исходя из категории взрывоопасности технологических блоков, входящих в
технологическую систему, осуществляется выбор оборудования по показателям надежности.

7.1.2 Для технологического оборудования и трубопроводной арматуры


устанавливается допустимый срок службы с учетом конкретных условий эксплуатации.
Данные о сроке службы должны приводиться изготовителем в паспортах оборудования и
трубопроводной арматуры. Для трубопроводов проектной организацией устанавливается
расчетный срок эксплуатации, что должно быть отражено в проектной документации и
внесено в паспорт трубопроводов.
Для фланцевых соединений технологических объектов, подвергающихся по условиям
технологического процесса периодической разборке и сборке, разрабатываются
соответствующие нормативные документы, утверждаемые Органом по промышленной
безопасности, определяющие срок эксплуатации, порядок контроля за состоянием и
периодичность замены всех элементов, обеспечивающих нормированные прочностные
характеристики крепежных деталей и герметичность соединений.
Эксплуатация технологического оборудования, трубопроводной арматуры и
трубопроводов, выработавших установленный срок службы, допускается при получении
технического заключения о возможности его дальнейшей работы (выдается независимой
экспертной организацией, имеющей разрешение Органа по промышленной безопасности) и
разрешения в порядке, устанавливаемом Органом по промышленной безопасности.

7.1.3 Для оборудования (аппаратов и трубопроводов), где невозможно исключить


образование взрывоопасных сред и возникновение источников энергии, величина которой
превышает минимальную энергию зажигания обращающихся в процессе веществ,
предусматриваются методы и средства по взрывозащите и локализации пламени, а в обосно-
ванных случаях - повышение механической прочности в расчете на полное давление взрыва.
Эффективность и надежность средств взрывозащиты, локализации пламени и других
противоаварийных устройств должны подтверждаться испытанием промышленных образцов
оборудования на взрывозащищенность.

80
NRS 35-05-43:2002
7.1.4 Обеспечение оборудования противоаварийными устройствами не исключает
необходимости разработки мер, направленных на предотвращение образования в нем
источников зажигания.

7.1.5 Не допускается применять для изготовления оборудования и трубопроводов


материалы, которые при взаимодействии с рабочей средой могут образовывать нестабильные
соединения - инициаторы взрыва перерабатываемых продуктов.

7.1.6 Качество изготовления технологического оборудования и трубопроводов должно


соответствовать требованиям действующих нормативных документов, паспортным данным и
сертификатам завода-изготовителя.
Устройство аппаратов, работающих под избыточным давлением, должно
соответствовать требованиям ПБ 10-115 и настоящих Правил.

7.1.7 Монтаж технологического оборудования и трубопроводов производится в


соответствии с проектом, требованиями строительных норм и правил, стандартов и других
нормативных документов.
Оборудование и трубопроводы, материалы и комплектующие изделия не могут быть
допущены к монтажу при отсутствии документов, подтверждающих качество их
изготовления и соответствие требованиям нормативно-технических документов.

7.1.8 В паспортах оборудования, трубопроводной арматуры, средств защиты и


приборной техники должны указываться показатели надежности, предусмотренные
стандартами.

7.1.9 На установках с технологическими блоками I категории взрывоопасности все


сварные соединения трубопроводов, транспортирующих взрывопожароопасные продукты,
подлежат 100% - ному контролю неразрушающими методами (ультразвуковая
дефектоскопия, просвечивание проникающим излучением или другие равноценные методы).

7.1.10 Технологические системы должны быть герметичными. В обоснованных


случаях допускается применение оборудования, в котором по паспортным данным
возможны регламентированные утечки горючих веществ (с указанием допустимых величин
этих утечек в рабочем режиме). В проектной документации должен быть определен порядок
их сбора и отвода.

7.1.11 Для герметизации подвижных соединений технологического оборудования,


работающих в контакте с легковоспламеняющимися жидкостями и сжиженными газами,
применяются преимущественно уплотнения торцевого типа.

7.1.12 При необходимости устройства наружной теплоизоляции технологических


аппаратов и трубопроводов предусматриваются меры защиты от попадания в нее горючих
продуктов.
Температура наружных поверхностей оборудования и/или кожухов
теплоизоляционных покрытий не должна превышать температуры самовоспламенения
наиболее взрывопожароопасного продукта, а в местах, доступных для обслуживающего
персонала, быть не более 45 °С внутри помещений и 60°С на наружных установках.

7.1.13 Конструкция теплообменных элементов технологического оборудования


должна исключать возможность взаимного проникновения теплоносителя и технологической
среды. Требования к устройству, изготовлению и надежности, порядок испытаний, контроля
за состоянием и эксплуатацией теплообменных элементов определяются отраслевыми
нормативными документами (нормалями).

7.1.14 Для аппаратуры с газофазными процессами и газопроводов, в которых по


условиям проведения технологического процесса возможна конденсация паров, при
необходимости следует предусматривать устройства для сбора и удаления жидкой фазы.

81
NRS 35-05-43:2002

7.1.15 Для проведения периодических, установленных регламентом работ по очистке


технологического оборудования, как правило, предусматриваются средства гидравлической,
механической или химической чистки, исключающие пребывание людей внутри
оборудования.

7.1.16 Аппараты со взрывопожароопасными продуктами оборудуются устройствами


для подключения линий воды, пара, инертного газа. Аппараты могут быть оснащены
устройствами для проветривания.

7.1.17 Для взрывопожароопасных технологических систем, оборудование и


трубопроводы которых в процессе эксплуатации по роду работы подвергаются вибрации,
предусматриваются меры и средства по исключению ее воздействия на уплотнительные
элементы и снижению воздействия на смежные элементы технологической системы и
строительные конструкции.
Допустимые уровни вибрации для отдельных видов оборудования и его элементов
(узлов и деталей), методы и средства контроля этих величин и способы снижения их
значений должны соответствовать требованиям национальных стандартов, нормативных
документов и отражаться в технической документации на оборудование.

7.2 Размещение оборудования

7.2.1 Размещение технологического оборудования, трубопроводной арматуры и т.д. в


производственных зданиях и на открытых площадках должно обеспечивать удобство и
безопасность их эксплуатации, возможность проведения ремонтных работ и принятия
оперативных мер по предотвращению аварийных ситуаций или локализации аварий.

7.2.2 Размещение технологического оборудования и трубопроводов в помещениях, на


наружных установках, а также трубопроводов на эстакадах должно осуществляться с учетом
возможности проведения визуального контроля за их состоянием, выполнения работ по
обслуживанию, ремонту и замене.

7.2.3 Запрещается размещать технологическое оборудование взрывопожароопасных


производств:
- над и под вспомогательными помещениями;
- под эстакадами технологических трубопроводов с горючими, едкими и
взрывоопасными продуктами;
- над площадками открытых насосных и компрессорных установок, кроме случаев
применения герметичных бессальниковых насосов или когда осуществляются специальные
меры безопасности, исключающие попадание взрывопожароопасных веществ на
оборудование, установленное ниже.

7.2.4 Оборудование, выведенное из действующей технологической системы, должно


быть демонтировано, если оно расположено в одном помещении с технологическими
блоками I и/или II категорий взрывоопасности, во всех остальных случаях оно должно быть
изолировано от действующих систем.
7.3 Меры антикоррозионной защиты аппаратуры и трубопроводов

7.3.1 При эксплуатации технологического оборудования и трубопроводов


взрывопожароопасных производств, в которых обращаются коррозионно-активные
вещества, предусматриваются методы их защиты с учетом скорости коррозионного износа
применяемых конструкционных материалов.

82
NRS 35-05-43:2002
7.3.2 Технологическое оборудование и трубопроводы, контактирующие с
коррозионными веществами, преимущественно изготавливаются из коррозионно-стойких
металлических конструкционных материалов.
Допускается в обоснованных случаях для защиты оборудования и трубопроводов
применять коррозионностойкие неметаллические покрытия (фторопласт, полиэтилен и т.п.),
а на установках с технологическими блоками III категории взрывоопасности использовать
оборудование и трубопроводы из неметаллических коррозионностойких материалов (стекло,
фарфор, фторопласт, полиэтилен и т.п.) при соответствующем обосновании, под-
твержденном результатами исследований, и разработке мер безопасности.

7.3.3 Порядок контроля за степенью коррозионного износа оборудования и


трубопроводов с использованием неразрушающих методов, способы, периодичность и места
проведения контрольных замеров определяются в производственной инструкции с учетом
конкретных условий эксплуатации (для новых производств по результатам специальных
исследований) и выполняются в соответствии с требованиями Органа по промышленной
безопасности.

7.4 Насосы и компрессоры

7.4.1 Устройство и эксплуатация компрессоров и насосов должны отвечать


требованиям действующих нормативных документов и настоящих Правил. Компрессоры и
насосы, используемые для перемещения горючих, сжатых и сжиженных газов,
легковоспламеняющихся и горючих жидкостей, по надежности и конструктивным
особенностям выбираются с учетом критических параметров, физико-химических свойств
перемещаемых продуктов и параметров технологического процесса. При этом количество
насосов и компрессоров определяется, исходя из условия обеспечения непрерывности
технологического процесса; в обоснованных случаях (подтвержденных расчетом обеспе-
чения надежности) предусматривается их резервирование.

7.4.2 Порядок срабатывания систем блокировок насосов и компрессоров определяется


программой (алгоритмом) срабатывания системы противоаварийной автоматической защиты
технологической установки.

7.4.3 Запорная арматура, устанавливаемая на нагнетательном и всасывающем


трубопроводах насоса или компрессора, должна быть к нему максимально приближена и
находиться в зоне, удобной для обслуживания.
На нагнетательном трубопроводе предусматривается установка обратного клапана,
если нет другого устройства, предотвращающего перемещение транспортируемых веществ
обратным ходом.

7.4.4 Насосы и компрессоры технологических блоков взрывопожароопасных


производств, остановка которых при падении напряжения или кратковременном отключении
электроэнергии может привести к отклонениям технологических параметров процесса до
критических значений и развитию аварии, должны выбираться с учетом возможности их
повторного автоматического пуска и оснащаться системами самозапуска электродвигателей.
Время срабатывания системы самозапуска должно быть меньше времени выхода параметров
за предельно допустимые значения.

7.4.5 Компрессорные установки взрывопожароопасных производств должны


проходить испытания и приемку на соответствие их дополнительным требованиям согласно
специальным отраслевым нормативам.

7.4.6 Запрещается эксплуатация компрессорных установок при отсутствии или


неисправном состоянии средств автоматизации, контроля и системы блокировок, указанных
в паспорте завода-изготовителя и предусмотренных конструкцией установки в соответствии
с требованиями действующей нормативно-технической документации и настоящих Правил.

83
NRS 35-05-43:2002
7.4.7 Для нагнетания легковоспламеняющихся жидкостей применяются, как правило,
центробежные насосы бессальниковые: с двойным торцевым, а в обоснованных случаях - с
одинарным торцевым с дополнительным уплотнением. Для сжиженных углеводородных
газов применяются, как правило, центробежные герметичные (бессальниковые) насосы.
Допускается применение центробежных насосов с двойным торцевым уплотнением типа
тандем. В качестве затворной жидкости должны использоваться, как правило, негорючие
и/или нейтральные к перекачиваемой среде жидкости. Для ГЖ насосы подбираются в
соответствии с требованиями отраслевых нормативов.
В исключительных случаях для нагнетания ЛВЖ и ГЖ при малых объемных
скоростях подачи, в том числе в системах дозирования, допускается применение поршневых
насосов.

7.4.8 Центробежные насосы с двойным торцевым уплотнением должны оснащаться


системами контроля и сигнализации утечки уплотняющей жидкости. Последовательность
операций по остановке насосов, переключению на резерв и необходимость блокировок в
систему ПАЗ определяется разработчиком проекта.

7.4.9 В установках с технологическими блоками I и II категорий взрывоопасности


центробежные компрессоры и насосы с торцевыми уплотнениями должны оснащаться
системами контроля за состоянием подшипников по температуре с сигнализацией,
срабатывающей при достижении предельных значений, и блокировками в систему ПАЗ,
которые должны срабатывать при превышении этих значений. Последовательность операций
по остановке насоса и переключению на резерв определяется разработчиком проекта.
Конструкция компрессоров и насосов должна предусматривать установку датчиков
температуры подшипников.
За уровнем вибрации должен быть установлен периодический контроль.

7.5 Трубопроводы и арматура

7.5.1 Изготовление, монтаж и эксплуатация трубопроводов и арматуры для горючих и


взрывоопасных продуктов осуществляются с учетом химических свойств и технологических
параметров транспортируемых сред, а также требований действующих нормативно-
технических документов.

7.5.2 Запрещается применять во взрывопожароопасных технологических системах


гибкие шланги (резиновые, пластмассовые и т.п.) в качестве стационарных трубопроводов,
для транспортирования горючих сжиженных газов, веществ в парогазовом состоянии,
легковоспламеняющихся и горючих жидкостей. Для выполнения вспомогательных операций
(продувка участков трубопроводов, насосов, отвод отдувочных газов и паров, освобождение
трубопроводов от остатков СГ, ЛВЖ, ГЖ и т.д.) должны использоваться специально для
этого предназначенное оборудование и стационарные линии.
Разрешается применение гибких шлангов для проведения операций слива и налива в
железнодорожные цистерны и в другое нестационарное оборудование. Выбор шлангов
осуществляется с учетом свойств транспортируемого продукта и параметров проведения
процесса; срок службы шлангов устанавливается действующими национальными
стандартами и нормативными документами и продлению не подлежит.

7.5.3 Во взрывопожароопасных технологических системах, в которых при


отклонениях от регламентированных параметров возможен детонационный взрыв в
трубопроводах, должны приниматься меры по предупреждению детонационных явлений и
предотвращению передачи взрыва в аппараты, связанные этими трубопроводами.

7.5.4 Прокладка трубопроводов должна обеспечивать наименьшую протяженность


коммуникаций, исключать провисания и образование застойных зон.

84
NRS 35-05-43:2002
7.5.5 При прокладке трубопроводов через строительные конструкции зданий и другие
препятствия принимаются меры, исключающие возможность передачи дополнительных
нагрузок на трубы.

7.5.6 Трубопроводы, как правило, не должны иметь фланцевых или других разъемных
соединений.
Фланцевые соединения допускаются только в местах установки арматуры или
подсоединения трубопроводов к аппаратам, а также на тех участках, где по условиям
технологии требуется периодическая разборка для проведения чистки и ремонта
трубопроводов.

7.5.7 Фланцевые соединения размещаются в местах, открытых и доступных для


визуального наблюдения, обслуживания, разборки, ремонта и монтажа. Не допускается
располагать фланцевые соединения трубопроводов с пожаровзрывоопасными, токсичными и
едкими веществами над местами, предназначенными для прохода людей, и рабочими
площадками.
Материал фланцев, конструкция уплотнения принимаются по соответствующим
нормалям и стандартам с учетом условий эксплуатации. При выборе фланцевых соединений
трубопроводов для транспортирования веществ в условиях, не указанных в этих документах,
материал фланцев и конструкция уплотнения принимаются по рекомендациям проектных,
конструкторских или научно-исследовательских организаций.
Для технологических трубопроводов со взрывоопасными продуктами на объектах,
имеющих в своем составе технологические блоки I категории взрывоопасности, не
допускается применение фланцевых соединений с гладкой уплотняющей поверхностью, за
исключением случаев применения спирально - навитых прокладок.

7.5.8 Конструкция уплотнения, материал прокладок и монтаж фланцевых соединений


должны обеспечивать необходимую степень герметичности разъемного соединения в
течение межремонтного периода эксплуатации технологической системы.

7.5.9 В местах подсоединения трубопроводов с горючими продуктами к коллектору


предусматривается установка арматуры для их периодического отключения.
При подключении к коллектору трубопроводов технологических блоков I категории
взрывоопасности в обоснованных случаях для повышения надежности предусматривается
установка дублирующих отключающих устройств.

7.5.10 На междублочных трубопроводах горючих и взрывоопасных сред


устанавливается запорная арматура с дистанционным управлением, предназначенная для
аварийного отключения каждого отдельного технологического блока. Арматура
устанавливается в местах, удобных для обслуживания и ремонта, а также визуального
контроля за ее состоянием. Арматура с ручным приводом на трубопроводах технологических
блоков, имеющих Qв ≤ 10, устанавливается с учетом обеспечения минимального времени
приведения ее в действие.
В технологических системах с блоками I категории взрывоопасности должна
применяться стальная запорная и запорно-регулирующая арматура.

7.5.11 В технологических системах с блоками II и III категорий взрывоопасности, как


правило, применяется стальная арматура, стойкая к коррозионному воздействию рабочей
среды в условиях эксплуатации и отвечающая требованиям национальных и отраслевых
стандартов, нормалей и настоящих Правил.
Допускается в технологических блоках, имеющих Qв ≤ 10, применение арматуры из
чугуна и неметаллических конструкционных материалов (пластических масс, стекла и т.п.)
при соответствующем обосновании (по результатам специальных исследований), разработке
дополнительных мер безопасности в условиях эксплуатации. Меры безопасности должны
регламентироваться нормативными документами, согласованными с Органом по
промышленной безопасности.

85
NRS 35-05-43:2002
7.5.12 Арматура с металлическим уплотнением в затворе, применяемая для установки
на трубопроводах взрывопожароопасных продуктов, должна соответствовать классу
герметичности «В» по ГОСТ 9544.

7.5.13 На трубопроводах технологических блоков I категории взрывоопасности с


давлением среды Р > 2,5 МПа, температурой, равной температуре кипения при
регламентированном давлении, и с повышенными требованиями по надежности и плотности
соединений следует применять арматуру под приварку.

7.6 Противоаварийные устройства

7.6.1 В технологических системах для предупреждения аварий, предотвращения их


развития необходимо применять противоаварийные устройства: запорную и запорно-
регулирующую арматуру, клапаны, отсекающие и другие отключающие устройства,
предохранительные устройства от превышения давления, средства подавления и локализа-
ции пламени, автоматические системы подавления взрыва.

7.6.2 Выбор методов и средств, разработка последовательности срабатывания


элементов системы защиты, локализация и предотвращение развития аварий определяются в
проектной документации по результатам анализа схем (сценариев) возможного развития
этих аварий с учетом особенностей технологического процесса и категории взрывоопасности
технологических блоков, входящих в объект, и отражаются в технологическом регламенте.

7.6.3 В технологических блоках всех категорий взрывоопасности и во всех системах


регулирования соотношения горючих сред с окислителями для аварийного отключения в
качестве отсекающих устройств допускается применение запорно-регулирующей арматуры,
соответствующей требованиям по быстродействию и надежности.

7.6.4 Запорная арматура, клапаны, отсекатели и другие устройства, предназначенные


для аварийного отключения блока, по быстродействию должны отвечать следующим
требованиям:
a) быстродействие отключающих устройств, устанавливаемых на трубопроводах
теплоносителя, используемого для испарения горючей жидкости, устанавливается проектом;
b) источники давления установок с технологическими блоками I-II категорий
взрывоопасности должны отключаться одновременно со срабатыванием отсекающей
арматуры на линиях нагнетания, быстродействие которой определяется проектом;
c) при аварийной разгерметизации оборудования время срабатывания отключающих
устройств должно соответствовать требованиям 4.21.3 настоящих Правил.

7.6.5 Арматура, клапаны и другие устройства, используемые в системах подачи в


технологическую аппаратуру ингибирующих и инертных веществ, по быстродействию и
производительности должны:
a) в системах подачи инертного газа в технологические блоки всех категорий
взрывоопасности обеспечивать объемные скорости ввода инертного газа, исключающие
образование взрывоопасных смесей во всех возможных случаях отклонений процесса от
регламентированных значений;
b) в системах ввода ингибирующих веществ технологических блоков всех категорий
взрывоопасности обеспечивать необходимые объемные скорости подачи ингибиторов для
подавления неуправляемых экзотермических реакций;
c) на коммуникациях организованного сброса горючих парогазовых и жидких сред
технологических блоков всех категорий взрывоопасности исключать возможность выброса
этих сред в атмосферу.

7.6.6 При срабатывании средств защиты, устанавливаемых на оборудовании, должна


быть предотвращена возможность травмирования обслуживающего персонала, выброса
взрывоопасных продуктов в рабочую зону и окружающую среду.

86
NRS 35-05-43:2002
7.6.7 Применяемая для взрывозащиты технологических систем арматура,
предохранительные устройства, средства локализации пламени должны изготавливаться в
соответствии с требованиями действующей нормативной документации на изготовление,
испытание и монтаж этих устройств.
К эксплуатации допускаются устройства, прошедшие испытания и имеющие паспорта
завода-изготовителя.

7.6.8 Выбор, расчет и эксплуатация средств защиты аппаратов и коммуникаций от


превышения давления производятся в соответствии с действующей нормативной
документацией.
При установке предохранительных устройств на технологических аппаратах
(трубопроводах) с взрывопожароопасными продуктами предусматриваются меры и средства
(в том числе и автоматического регулирования процесса), обеспечивающие минимальную
частоту их срабатывания.

7.6.9 Средства защиты от распространения пламени (огнепреградители,


пламеотсекатели, жидкостные затворы и т.п.) должны устанавливаться на дыхательных и
стравливающих линиях аппаратов и резервуаров с ЛВЖ и ГЖ, а также на трубопроводах
ЛВЖ и ГЖ, в которых возможно распространение пламени, в том числе работающих
периодически или при незаполненном сечении трубопровода, на трубопроводах от
оборудования с раскаленным катализатором, пламенным горением и другими источниками
зажигания.
Средства защиты от распространения пламени могут не устанавливаться при условии
подачи в эти линии инертных газов в количествах, исключающих образование в них
взрывоопасных смесей. Порядок подачи инертных газов регламентируется.
Конструкция огнепреградителей и жидкостных предохранительных затворов должна
обеспечивать надежную локализацию пламени с учетом условий эксплуатации.

7.6.10 Для огнепреградителей и жидкостных предохранительных затворов


предусматриваются меры, обеспечивающие надежность их работы в условиях эксплуатации,
в том числе при возможности кристаллизации, полимеризации и замерзания веществ.

7.6.11 В резервуары с ЛВЖ, работающие под давлением и относящиеся к блокам


I категории взрывоопасности, при возможности возникновения в них вакуума и для
исключения образования взрывоопасной среды должна предусматриваться подача газа,
инертного по отношению к находящейся в резервуаре среде.
Для резервуаров с ЛВЖ, работающих без давления в блоках I категории
взрывоопасности, следует предусматривать меры, предотвращающие образование
взрывоопасных смесей либо исключающие источники воспламенения.

7.6.12 Запрещается эксплуатация взрывопожароопасных технологических установок с


неисправными или отключенными противоаварийными устройствами и системами подачи
инертных и ингибирующих веществ.
Состояние средств противоаварийной защиты, систем подачи инертных и
ингибирующих веществ должно периодически контролироваться.
Периодичность и методы контроля определяются проектом и регламентируются.

8 СИСТЕМЫ КОНТРОЛЯ, УПРАВЛЕНИЯ, СИГНАЛИЗАЦИИ И


ПРОТИВОАВАРИЙНОЙ АВТОМАТИЧЕСКОЙ ЗАЩИТЫ ТЕХНОЛОГИЧЕСКИХ
ПРОЦЕССОВ

8.1 Общие требования

8.1.1 Системы контроля технологических процессов, автоматического и


дистанционного управления (системы управления), системы противоаварийной
автоматической защиты (системы ПАЗ), а также системы связи и оповещения об аварийных
ситуациях (системы СиО), в том числе поставляемые комплектно с оборудованием, должны

87
NRS 35-05-43:2002
отвечать требованиям настоящих Правил, действующей нормативно-технической
документации, проектам, регламентам и обеспечивать заданную точность поддержания
технологических параметров, надежность и безопасность проведения технологических
процессов.

8.1.2 Выбор систем контроля, управления и ПАЗ, а также СиО по надежности,


быстродействию, допустимой погрешности измерительных систем и другим техническим
характеристикам осуществляется с учетом особенностей технологического процесса и в
зависимости от категории взрывоопасности технологических блоков, входящих в объект.

8.1.3 Оптимальные методы и средства противоаварийной автоматической защиты


технологических объектов выбираются на основе анализа их опасностей, условий
возникновения и развития возможных аварийных ситуаций, особенностей технологических
процессов и аппаратурного оформления. Методики и программные продукты, применяемые
для моделирования аварийных ситуаций, должны быть утверждены (согласованы) Органом
по промышленной безопасности.

8.1.4 Размещение электрических средств и элементов систем контроля, управления и


ПАЗ, а также связи и оповещения во взрывоопасных зонах производственных помещений и
наружных установок, степень взрывозащиты должны соответствовать требованиям
действующих Правил устройства электроустановок (ПУЭ).

8.1.5 Во взрывоопасных помещениях и снаружи, перед входными дверями,


предусматривается устройство световой и звуковой сигнализации о загазованности
воздушной среды.

8.1.6 Средства автоматики, используемые по плану ликвидации аварийных ситуаций,


должны быть обозначены по месту их размещения в технологическом регламенте и
инструкциях.

8.1.7 Системы контроля, управления и ПАЗ, а также связи и оповещения маркируются


с нанесением соответствующих надписей, четко отражающих их функциональное
назначение, величины установок защиты, критические значения контролируемых
параметров.

8.1.8 Размещение систем контроля, управления и ПАЗ, а также связи и оповещения


осуществляется в местах, удобных и безопасных для обслуживания. В этих местах должны
быть исключены вибрация, загрязнение продуктами технологии, механические и другие
вредные воздействия, влияющие на точность, надежность и быстродействие систем.
При этом предусматриваются меры и средства демонтажа систем и их элементов без
разгерметизации оборудования и трубопроводов.

8.2 Системы управления технологическими процессами

8.2.1 Процессы, имеющие в своем составе объекты с технологическими блоками I


категории взрывоопасности, оснащаются, как правило, автоматическими системами
управления на базе электронных средств контроля и автоматики, включая средства
вычислительной техники.

8.2.2 Автоматизированная система управления технологическими процессами


(АСУ ТП) на базе средств вычислительной техники должна соответствовать требованиям
ГОСТ 21.101, техническому заданию и обеспечивать:
a) постоянный контроль за параметрами процесса и управление режимом для
поддержания их регламентированных значений;
b) регистрацию срабатывания и контроль за работоспособным состоянием средств
ПАЗ;
c) постоянный контроль за состоянием воздушной среды в пределах объекта;

88
NRS 35-05-43:2002
d) постоянный анализ изменения параметров в сторону критических значений и
прогнозирование возможной аварии;
e) действие средств управления и ПАЗ, прекращающих развитие опасной ситуации;
f) действие средств локализации аварийной ситуации, выбор и реализацию
оптимальных управляющих воздействий;
g) проведение операций безаварийного пуска, остановки и всех необходимых для
этого переключений;
h) выдачу информации о состоянии безопасности на объекте в вышестоящую систему
управления.

8.2.3 В помещениях управления должна предусматриваться световая и звуковая


сигнализация, срабатывающая при достижении предупредительных значений параметров
процесса, определяющих его взрывоопасность.

8.3 Системы противоаварийной автоматической защиты

8.3.1 Надежность и время срабатывания систем противоаварийной автоматической


защиты определяются разработчиками систем ПАЗ с учетом требований технологической
части проекта. При этом учитываются категория взрывоопасности технологических блоков,
входящих в объект, и время развития возможной аварии.
Время срабатывания системы защиты должно быть таким, чтобы исключалось
опасное развитие процесса.
В системах ПАЗ запрещается применение многоточечных приборов контроля
параметров, определяющих взрывоопасность процесса.

8.3.2 Для взрывоопасных технологических объектов системы контроля, управления и


ПАЗ должны проходить комплексное опробование по специальным программам. Серийно
выпускаемые приборы проходят специальную отбраковку по результатам дополнительных
стендовых испытаний на предприятиях - изготовителях приборов (с соответствующей
отметкой в паспортах); они должны удовлетворять следующим требованиям по надежности:
a) закон распределения вероятностей отказов должен быть нормальным
(гауссовским);
b) среднеквадратическое отклонение отказов [X] - не более 0,2 величины
математического ожидания М [X];
c) период приработки приборов - не менее 360 ч непрерывной работы, что должно
подтверждаться соответствующей документацией;
d) эксплуатация элементов и приборов осуществляется в период от момента
окончания приработки до 0,3 величины математического ожидания М[X].

8.3.3 Выбор системы ПАЗ технологических объектов и ее элементов осуществляется


исходя из условий обеспечения ее работы при выполнении требований по эксплуатации,
обслуживанию и ремонту в течение всего межремонтного пробега защищаемого объекта.
Нарушение работы системы управления не должно влиять на работу системы ПАЗ.

8.3.4 В системах ПАЗ и управления технологическими процессами должно быть


исключено их срабатывание от случайных и кратковременных сигналов нарушения
нормального хода технологического процесса, в том числе и в случае переключений на
резервный или аварийный источник электропитания.

8.3.5 В случае отключения электроэнергии или прекращения подачи сжатого воздуха


для питания систем контроля и управления системы ПАЗ должны обеспечивать перевод
технологического объекта в безопасное состояние. Необходимо исключить возможность
произвольных переключений в этих системах при восстановлении питания.
Возврат технологического объекта в рабочее состояние после срабатывания ПАЗ
выполняется обслуживающим персоналом по инструкции.

89
NRS 35-05-43:2002
8.3.6 В проектной документации, технологических регламентах и перечнях систем
ПАЗ объектов с технологическими блоками всех категорий взрывоопасности наряду с
уставками защиты по опасным параметрам указываются границы критических значений
параметров.

8.3.7 Значения уставок систем защиты определяются с учетом погрешностей


срабатывания сигнальных устройств средств измерения, быстродействия системы,
возможной скорости изменения параметров и категории взрывоопасности технологического
блока. При этом время срабатывания систем защиты должно быть меньше времени,
необходимого для перехода параметра от предупредительного до предельно допустимого
значения.
Значения уставок приводятся в проекте и технологическом регламенте.

8.3.8 Для объектов с технологическими блоками любых категорий взрывоопасности


предусматривается предаварийная сигнализация по предупредительным значениям
параметров, определяющих взрывоопасность объектов.

8.3.9 Исполнительные механизмы систем ПАЗ, кроме указателей крайних положений


непосредственно на этих механизмах, должны иметь устройства, позволяющие выполнять
индикацию крайних положений в помещении управления.

8.3.10 Надежность систем ПАЗ обеспечивается аппаратурным резервированием


различных типов (дублирование, троирование), временной и функциональной
избыточностью и наличием систем диагностики и самодиагностики. Достаточность
резервирования и его тип обосновываются разработчиком проекта.

8.3.11 Надежность контроля параметров, определяющих взрывоопасность процесса,


на объектах с технологическими блоками I и II категорий взрывоопасности обеспечивается
дублированием систем контроля параметров, наличием систем самодиагностики с
индикацией рабочего состояния, с сопоставлением значений технологически связанных
параметров.
Технические решения по обеспечению надежности контроля параметров, имеющих
критические значения, на объектах с технологическими блоками III категории
взрывоопасности разрабатываются и обосновываются разработчиком проекта.

8.3.12 Установка деблокирующих ключей в схемах ПАЗ объектов с блоками любых


категорий взрывоопасности допускается только для обеспечения пуска, остановки или
переключений. Количество таких ключей должно быть минимальным. При этом
предусматриваются устройства, регистрирующие все случаи отключений параметров защи-
ты и их продолжительность.

8.3.13 Контроль за параметрами, определяющими взрывоопасность технологических


процессов с блоками I категории взрывоопасности, осуществляется не менее чем от двух
независимых датчиков с раздельными точками отбора.

8.3.14 Перечень контролируемых параметров, определяющих взрывоопасность


процесса в каждом конкретном случае, составляется разработчиком процесса.

8.4 Автоматические средства газового анализа

8.4.1 Для контроля загазованности по предельно допустимой концентрации и


нижнему концентрационному пределу взрываемости в производственных помещениях,
рабочей зоне открытых наружных установок предусматриваются, как правило, средства
автоматического газового анализа с сигнализацией, срабатывающей при достижении
предельно допустимых величин. При этом все случаи загазованности должны фиксироваться
приборами.

90
NRS 35-05-43:2002
8.4.2 Места установки и количество датчиков или пробоотборных устройств
анализаторов определяются в проекте.

8.5 Энергетическое обеспечение систем контроля, управления и ПАЗ

8.5.1 Системы контроля, управления и ПАЗ объектов с технологическими блоками


I категории взрывоопасности по обеспечению надежности электроснабжения относятся к
особой группе электроприемников I категории в соответствии с Правилами устройства
электроустановок.
Необходимость отнесения систем контроля, управления и ПАЗ объектов с
технологическими блоками II и III категорий взрывоопасности к электроприемникам особой
группы определяется проектом.

8.5.2 Мощность третьего независимого источника электроснабжения,


предназначенного для питания систем контроля, управления и ПАЗ объектов с
технологическими блоками I категории взрывоопасности, должна обеспечить работу всех
элементов системы, задействованных в безаварийной остановке технологического объекта.

8.5.3 Для пневматических систем контроля, управления и ПАЗ предусматриваются


отдельные установки и отдельные сети сжатого воздуха.

8.5.4 Воздух для воздушных компрессоров и систем КИПиА должен быть очищен от
пыли, масла, влаги.
Качество сжатого воздуха должно соответствовать ГОСТ 17433 и быть не ниже
I класса загрязненности.

8.5.5 Системы обеспечения сжатым воздухом средств управления и ПАЗ должны


иметь буферные емкости (реципиенты), обеспечивающие питание воздухом систем
контроля, управления и ПАЗ при остановке компрессоров в течение времени, достаточного
для безаварийной остановки объекта, что должно быть подтверждено расчетом, но не менее
1 ч. Запрещается использование сжатого воздуха не по назначению.

8.5.6 На вводе в цех предусматриваются пробоотборные устройства для анализа


загрязненности сжатого воздуха. Периодичность анализов определяется действующей
нормативно-технической документацией.

8.5.7 Помещения управления технологическими объектами и установки


компримирования воздуха должны оснащаться световой и звуковой сигнализацией,
срабатывающей при падении давления сжатого воздуха в сети до буферных емкостей
(реципиентов).

8.5.8 Запрещается использование инертного газа для питания систем КИПиА.

8.6 Метрологическое обеспечение систем контроля, управления и ПАЗ

8.6.1 На предприятии должна быть служба обеспечения единства и точности


измерений технологических параметров в соответствии с SM 8-0.

8.6.2 Средства измерения, входящие в систему контроля, управления и ПАЗ, проходят


государственные испытания и поверку.

8.6.3 Информационно-измерительные системы (ИИС) проходят аттестацию и


метрологическую поверку в соответствии с действующей нормативно-технической
документацией.

91
NRS 35-05-43:2002
8.6.4 Анализаторы состава газов и жидкостей подвергаются метрологической
аттестации и поверке совместно с устройствами подготовки и отбора пробы, если они
влияют на результаты анализа.
Средства газового анализа обеспечиваются аттестованными поверочными газовыми
смесями.

8.7 Размещение и устройство помещений управления и анализаторных


помещений

8.7.1 Объемно-планировочные решения, конструкция зданий, помещений и


вспомогательных сооружений для систем контроля, управления, ПАЗ и газового анализа, их
размещение на территории взрывопожароопасных объектов осуществляются на основе
требований действующих строительных норм и правил, Правил устройства
электроустановок, других нормативно-технических документов и настоящих Правил.

8.7.2 Помещения управления и анализаторные помещения должны быть, как правило,


отдельно стоящими и находиться вне взрывоопасной зоны.
Допускается в отдельных случаях при соответствующем обосновании пристраивать
их к зданиям с взрывоопасными зонами. При этом запрещается:
a) размещение над/или под взрывопожароопасными помещениями, помещениями с
химически активной и вредной средой, приточными и вытяжными вентиляционными
камерами, помещениями с мокрыми процессами;
b) размещение в них оборудования и других устройств, не связанных с системой
управления технологическим процессом;
c) транзитная прокладка трубопроводов, воздуховодов, кабелей и т.п. через
помещения управления; устройство парового или водяного отопления; ввод пожарных
водопроводов, импульсных линий и других трубопроводов с горючими, взрывоопасными и
вредными продуктами.

8.7.3 Помещения управления должны удовлетворять следующим требованиям:


a) иметь воздушное отопление и установки для кондиционирования воздуха (в
обоснованных случаях допускается устройство водяного отопления в помещениях
управления, не имеющих электронных приборов);
b) воздух, подаваемый в помещения управления, должен быть очищен от газов, паров
и пыли и соответствовать требованиям по эксплуатации устанавливаемого оборудования и
санитарным нормам;
c) полы в помещениях управления должны быть теплыми и неэлектропроводными,
кабельные каналы и двойные полы должны соответствовать требованиям 2.3.115 Правил
устройства электроустановок;
d) средства или системы пожаротушения должны соответствовать требованиям
действующей нормативно-технической документации;
e) в помещении управления предусматривается световая и звуковая сигнализация о
загазованности производственных помещений и территории управляемого объекта.

8.7.4 Для систем ПАЗ в обоснованных случаях необходимо предусматривать щиты


(или панели) с мнемосхемами структуры блокировок, которые должны оснащаться
световыми устройствами, сигнализирующими о состоянии блокировок, источников
энергопитания и исполнительных органов.

8.7.5 Анализаторные помещения должны соответствовать следующим требованиям:


- иметь предохраняющие конструкции;
- объем анализаторного помещения и технические характеристики систем вентиляции
определяются исходя из условий, при которых в помещении в течение 1 ч должна быть
исключена возможность образования взрывоопасной концентрации анализируемых
продуктов при полном разрыве газоподводящей трубки одного анализатора независимо от их
числа в помещении при наличии ограничителей расхода и давления этих продуктов; при
невозможности обеспечения этого условия, кроме общеобменной вентиляции, в помещении

92
NRS 35-05-43:2002
должна предусматриваться аварийная вентиляция, которая автоматически включается в
случае, когда концентрация обращающихся веществ в воздухе помещения достигает 20%
нижнего концентрационного предела взрываемости.

8.7.6 Запрещается вводить в анализаторное помещение пробоотборные трубки с


давлением выше, чем это требуется для работы анализатора.
Ограничители расхода и давления на пробоотборных устройствах должны
размещаться в безопасном месте, вне анализаторного помещения.
Избыток анализируемого вещества после завершения анализа должен, как правило,
возвращаться в технологическую систему или утилизироваться.

8.7.7 Баллоны с поверочными газами и смесями, газами-носителями, эталонами и. т.п.


должны отвечать требованиям ПБ 10-115.
Запрещается их размещение в зданиях. Места и порядок размещения, хранения и
использования баллонов определяются проектом.

8.7.8 В анализаторных помещениях запрещается постоянное пребывание людей.

8.7.9 Анализаторы должны иметь защиту от воспламенения и взрыва по газовым


линиям.

8.8 Системы связи и оповещения

8.8.1 Объекты, имеющие в своем составе технологические блоки всех категорий


взрывоопасности, а также технологически связанные с ними другие объекты оборудуются
системами двусторонней громкоговорящей и телефонной связи.
Двусторонняя громкоговорящая связь в обоснованных случаях предусматривается для
объектов с технологическими блоками I категории взрывоопасности с персоналом
диспетчерских пунктов, штабом гражданской защиты (ГЗ) промышленного объекта,
военизированной газоспасательной службой (ВГСС), военизированной пожарной частью
(ВПЧ), сливоналивными пунктами, складами и насосными горючих, сжиженных и вредных
продуктов.
Перечень производственных подразделений, с которыми устанавливается связь, вид
связи определяются разработчиком проекта в зависимости от особенностей
технологического процесса, условий производства с учетом категории взрывоопасности
технологических блоков, входящих в них, и других факторов.

8.8.2 В технологических блоках всех категорий взрывоопасности предусматриваются


технические средства, обеспечивающие оповещение об обнаружении, локализации и
ликвидации опасных залповых и других химических выбросов, при этом информация,
включая данные прогнозирования о путях возможного распространения взрывоопасного
(или вредного химического) облака, должна передаваться службе ВГСС, ГЗ промышленного
объекта и диспетчеру предприятия, а также в вышестоящую систему управления.

8.8.3 В помещениях управления производствами, имеющими в своем составе блоки


I категории взрывоопасности, на наружных установках, в помещении диспетчера
предприятия, штабе ГЗ промышленного объекта и ближайшего населенного пункта
предусматривается установка постов управления и сирен для извещения об опасных выбро-
сах химических веществ.
Средства оповещения по внешнему оформлению должны отличаться от аналогичных
средств промышленного использования, их размещение и устройство должны исключать
доступ посторонних лиц и возможность случайного использования. Сигнальные устройства
систем оповещения пломбируются.

8.8.4 Организация и порядок оповещения производственного персонала и


гражданского населения об аварийной ситуации, ответственность за поддержание в

93
NRS 35-05-43:2002
состоянии готовности технических средств и соответствующих служб по ликвидации угрозы
химического поражения определяются планами ликвидации аварийных ситуаций.

8.9 Эксплуатация систем контроля, управления и ПАЗ, связи и оповещения

8.9.1 За правильностью эксплуатации систем контроля, управления и ПАЗ


устанавливается контроль.

8.9.2 Запрещаются ведение технологических процессов и работа оборудования с


неисправными или отключенными системами контроля, управления и ПАЗ.

8.9.3 Допускается в исключительных случаях для непрерывных процессов по


письменному разрешению руководителя предприятия кратковременное отключение защиты
по отдельному параметру только в дневную смену. При этом разрабатываются
организационно-технические мероприятия и проект организации работ, обеспечивающие
безопасность технологического процесса и производства работ. Продолжительность
отключения должна определяться проектом организации работ.
Отключение предаварийной сигнализации в этом случае не допускается.
Запрещается ручное деблокирование в системах автоматического управления
технологическими процессами.

8.9.4 На период замены элементов системы контроля или управления


предусматриваются меры и средства, обеспечивающие безопасное проведение процесса в
ручном режиме.
В проекте, технологическом регламенте и инструкциях определяются стадии процесса
или отдельные параметры, управление которыми в ручном режиме не допускается.

8.9.5 Для объектов с технологическими блоками любых категорий взрывоопасности в


системах контроля, управления и ПАЗ, связи и оповещения запрещается использовать
приборы, устройства и другие элементы, отработавшие свой назначенный срок службы.

8.9.6 Сменному технологическому персоналу разрешается производить только


аварийные отключения отдельных приборов и средств автоматизации в соответствии с
указаниями инструкций для работающих.
Наладку и ремонт систем контроля, управления и ПАЗ производят работники службы
КИПиА.

8.10 Монтаж, наладка и ремонт систем контроля, управления и ПАЗ, связи и


оповещения

8.10.1 Запорная регулирующая арматура, исполнительные механизмы, участвующие в


схемах контроля, управления и ПАЗ технологических процессов, после ремонта и перед
установкой по месту должны проходить периодические испытания на быстродействие,
прочность и плотность закрытия с оформлением актов или с записью в паспорте, журнале.
Периодичность испытаний регламентируется.

8.10.2 Работы по монтажу, наладке, ремонту, регулировке и испытанию систем


контроля, управления и ПАЗ, связи и оповещения должны исключать искрообразование. На
проведение таких работ во взрывоопасных зонах оформляется наряд-допуск,
разрабатываются меры, обеспечивающие безопасность организации и проведения работ.

8.10.3 При снятии средств контроля, управления и ПАЗ, связи и оповещения для
ремонта, наладки или поверки должна производиться немедленная замена снятых средств на
идентичные по всем параметрам.

94
NRS 35-05-43:2002
8.10.4 Ремонт взрывозащищенного электрооборудования должен осуществляться в
соответствии с требованиями РД 16.407, системы ТО и ремонта систем измерения и авто-
матизации и другой действующей нормативно-технической документации.

9 ЭЛЕКТРООБЕСПЕЧЕНИЕ И ЭЛЕКТРООБОРУДОВАНИЕ
ВЗРЫВООПАСНЫХ ТЕХНОЛОГИЧЕСКИХ СИСТЕМ

9.1 Устройство, монтаж, обслуживание и ремонт электроустановок должны


соответствовать требованиям действующих Правил устройства электроустановок, Правил
эксплуатации электроустановок потребителей и Правил техники безопасности при
эксплуатации электроустановок потребителей, строительных норм и правил, национальных
стандартов и настоящих Правил.

9.2 На взрывозащищенное электрооборудование, закупаемое по импорту, в Органе по


промышленной безопасности оформляется в установленном порядке разрешение на его
применение.

9.3 Электроснабжение объектов, имеющих в своем составе технологические блоки


I категории взрывоопасности, осуществляется не ниже чем по I категории надежности. При
этом должна быть обеспечена возможность безаварийного перевода технологического
процесса в безопасное состояние во всех режимах функционирования производства, в том
числе и при одновременном прекращении подачи электроэнергии от двух независимых взаи-
морезервирующих источников питания.

9.4 Электроприемники технологических систем, имеющих в своем составе блоки II и


III категорий взрывоопасности, в зависимости от конкретных условий эксплуатации и
особенностей технологического процесса по обеспечению надежности электроснабжения
должны относиться к электроприемникам I или II категории.

9.5 Линии электроснабжения от внешних источников, независимо от класса


напряжения, питающие потребителей особой группы I категории надежности
электроснабжения, не должны оборудоваться устройствами автоматической частотной
разгрузки (АЧР).

9.6 Прокладку кабелей по территории предприятий и установок рекомендуется


выполнять открыто: по эстакадам, в галереях и на кабельных конструкциях технологических
эстакад.
Размещать кабельные сооружения на технологических эстакадах следует с учетом
обеспечения монтажа и демонтажа трубопроводов в соответствии с требованиями глав 2.3 и
7.3 Правил устройства электроустановок и СН 174.
Допускается также прокладка кабелей в каналах, засыпанных песком, и траншеях.
Кабели, прокладываемые по территории технологических установок и производств,
должны иметь изоляцию и оболочку из материалов, не распространяющих горение. Выбор
изоляции и оболочек кабелей должен производиться с учетом вредного воздействия на них
паров продуктов, имеющихся в зоне прокладки. Запрещается применение проводов и
кабелей с полиэтиленовой изоляцией или оболочкой.

9.7 Электроосвещение наружных технологических установок должно иметь


дистанционное включение из операторной и местное - по зонам обслуживания.

9.8 При проведении ремонтных работ в условиях стесненности, возможной


загазованности, в том числе внутри технологических аппаратов, освещение, как правило,
обеспечивается с помощью переносных взрывозащищенных аккумуляторных светильников в
соответствующем среде исполнении или переносных светильников во взрывобезопасном
исполнении, отвечающих требованиям Правил устройства электроустановок.

95
NRS 35-05-43:2002
9.9 Электроснабжение аварийного освещения рабочих мест, с которых при
необходимости осуществляется аварийная остановка производства, относящегося к особой
группе I категории надежности, должно осуществляться по той же категории надежности.

9.10 На высотных колоннах, аппаратах и другом технологическом оборудовании


заградительные огни должны быть во взрывозащищенном исполнении.

9.11 Технологические установки и производства оборудуются стационарной сетью


для подключения сварочного электрооборудования.

9.12 Для подключения сварочных аппаратов должны применяться коммутационные


ящики (шкафы).

9.13 Сеть для подключения сварочных аппаратов нормально должна быть обесточена.
Подача напряжения в эту сеть и подключение сварочного электрооборудования
выполняются в соответствии с требованиями действующих Правил эксплуатации
электроустановок потребителей и Правил техники безопасности при эксплуатации
электроустановок потребителей при наличии разрешения на проведение огневых работ,
согласно NRS 35-05-32.

9.14 Должны быть предусмотрены меры, исключающие возможность подачи


напряжения в сеть в соответствии с требованиями 9.13 без наличия разрешения.

9.15 Порядок проведения электросварочных работ должен соответствовать


требованиям NRS 35-05-32.

9.16 Устройства для подключения передвижного и переносного электрооборудования


размещаются вне взрывоопасных зон.

10 ОТОПЛЕНИЕ И ВЕНТИЛЯЦИЯ

10.1 Системы отопления и вентиляции по назначению, устройству, техническим


характеристикам, исполнению, обслуживанию и условиям эксплуатации должны
соответствовать требованиям СНиП 2.04.05, санитарных норм проектирования
промышленных предприятий, национальных стандартов и настоящих Правил.

10.2 Устройство систем вентиляции, в том числе аварийной, кратность воздухообмена


определяются необходимостью обеспечения надежного и эффективного проветривания.
Для помещений с технологическими блоками любых категорий взрывоопасности
оценка возможности использования всех видов вентиляции при аварийных, залповых
максимально возможных выбросах горючих и токсичных продуктов из технологического
оборудования в помещение осуществляется при проектировании и отражается в техноло-
гической и эксплуатационной документации.

10.3 Порядок эксплуатации, обслуживания, ремонта, наладки и проведения


инструментальной проверки на эффективность работы систем вентиляции определяется
отраслевыми положениями и инструкциями по эксплуатации промышленной вентиляции.

10.4 Устройство воздухозабора для приточных систем вентиляции необходимо


предусматривать из мест, исключающих попадание в систему вентиляции взрывоопасных
паров и газов во всех режимах работы производства.

10.5 Устройство выбросов воздуха от систем общеобменной и аварийной вытяжной


вентиляции должно обеспечивать эффективное рассеивание и исключать возможность
взрыва в зоне выброса и образования взрывоопасных смесей над территорией предприятия, в
том числе у стационарных источников зажигания.

96
NRS 35-05-43:2002
10.6 Система местных отсосов, удаляющая взрывопожароопасные пыль и газы,
должна быть оборудована блокировками, исключающими пуск и работу конструктивно
связанного с ней технологического оборудования при неработающем отсосе.

10.7 Для систем аварийной вентиляции предусматривается их автоматическое


включение при срабатывании установленных в помещении сигнализаторов довзрывных
концентраций или от газоанализаторов при превышении предельно допустимых
концентраций взрывоопасных паров и газов.

10.8 В системах вентиляции предусматриваются меры и средства, исключающие


поступление взрывопожароопасных паров и газов по воздуховодам из одного помещения в
другое.

10.9 Исполнение вентиляционного оборудования, воздуховодов, элементов для


вытяжных вентиляционных систем (шиберы, заслонки, клапаны) должно предусматривать
исключение источника зажигания механического (удар, трение) или электрического
(статическое электричество) происхождения.
Вентиляторы должны отвечать требованиям действующих Правил устройства,
монтажа и безопасной эксплуатации взрывозащищенных вентиляторов.

10.10 Воздуховоды систем вентиляции, места соединений их участков друг с другом и


с вентиляторами должны быть герметичными и исключать поступление воздуха,
содержащего взрывоопасные пары и газы, в систему приточной вентиляции.

10.11 Для вытяжных вентиляционных систем, на внутренних поверхностях


воздуховодов и оборудования (вентиляторов) которых возможно образование (конденсация,
осаждение) жидких или твердых взрывопожароопасных продуктов, предусматриваются
периодическая очистка систем от этих продуктов, а также оснащение в случае необходи-
мости стационарными системами пожаротушения. Периодичность и порядок выполнения
работ по очистке определяются отраслевыми нормативами.

10.12 Электрооборудование вентиляционных систем, устанавливаемое в


производственных помещениях, снаружи здания и в помещениях вентиляционного
оборудования (вентиляционных камерах), по уровням и видам взрывозащиты, группам и
температурным классам выбирается в соответствии с требованиями Правил устройства
электроустановок.

10.13 Все металлические воздуховоды и оборудование вентиляционных систем


(приточных и вытяжных) необходимо заземлять согласно требованиям Правил защиты от
статического электричества в производствах химической, нефтехимической и неф-
теперерабатывающей промышленности и Правил устройства электроустановок.

10.14 В помещениях управления и в производственных помещениях следует


предусматривать сигнализацию о неисправной работе вентиляционных систем.

10.15 В помещениях, имеющих взрывопожароопасные зоны, преимущественно


предусматривается воздушное отопление, совмещенное с приточной вентиляцией.
Допускается применение водяного или парового отопления помещений при условии, что
обращающиеся в процессе вещества не образуют с водой взрывоопасных продуктов.
Максимальная температура поверхностей нагрева систем отопления не должна превышать
80% температуры самовоспламенения вещества, имеющего самую низкую температуру
самовоспламенения из обращающихся в процессе веществ.

10.16 Устройство систем отопления (водяного, парового), применяемые элементы и


арматура, расположение их при прокладке над электропомещениями и помещениями
КИПиА должны исключать попадание влаги в эти помещения при всех режимах
эксплуатации и обслуживания этих систем.

97
NRS 35-05-43:2002

10.17 Узел ввода теплоносителя может располагаться:


- в помещениях систем приточной вентиляции (в вентиляционной камере);
- в самостоятельном помещении с отдельным входом с лестничной клетки или из
невзрывопожароопасных производственных помещений;
- в производственных помещениях, в которых допускается применение водяного или
парового отопления.

11 ВОДОПРОВОД И КАНАЛИЗАЦИЯ

11.1 Проектирование, строительство и эксплуатация водопровода и канализации


взрывопожароопасных производств выполняются в соответствии с требованиями
санитарных и строительных норм и правил, отраслевых нормативов и настоящих Правил.
Состав сбрасываемых с общезаводских очистных сооружений стоков
регламентируется в соответствии с требованиями санитарных норм, а при их отсутствии - в
соответствии с отраслевыми нормативами.

11.2 По каждому технологическому объекту должны определяться возможные


составы, температура и количество направляемых в канализацию промышленных стоков.
Организация отвода стоков от различных объектов должна исключать образование осадков и
забивку канализации, а при смешивании - возможность образования взрывоопасных
продуктов и твердых частиц.

11.3 Обслуживание, ремонт и другие работы на системах водопровода и канализации,


относящиеся к газоопасным, выполняются в соответствии с требованиями «Типовой
инструкции по организации безопасного проведения газоопасных работ», утвержденной в
установленном порядке.

11.4 Системы канализации технологических объектов должны обеспечивать удаление


и очистку химически загрязненных технологических, смывных и других стоков,
образующихся как при регламентированных режимах работы производства, так и в случаях
аварийных выбросов.
Запрещается сброс этих стоков в магистральную сеть канализации без
предварительной очистки, за исключением случаев, когда магистральная сеть предназначена
для приема таких стоков.

11.5 Меры по очистке стоков и удалению взрывопожароопасных продуктов должны


исключать возможность образования в системе канализации взрывоопасной концентрации
паров и газов.

11.6 Для технологических объектов, как правило, необходимо предусматривать


локальные очистные сооружения.

11.7 Сооружения локальной очистки на входе и выходе потоков сбросов должны


оснащаться средствами контроля содержания взрывоопасных продуктов и сигнализации
превышения допустимых значений.

11.8 Для очистных сооружений объектов с технологическими блоками любых


категорий взрывоопасности при возможности залповых сбросов взрывопожароопасных
продуктов в канализацию предусматриваются автоматические системы контроля и
сигнализации. Способы контроля, его периодичность выбираются с учетом конкретных
условий производства, обеспечения эффективности этого контроля и регламентируются.

11.9 Колодцы на сетях канализации запрещается располагать под эстакадами


технологических трубопроводов и в пределах отбортовок и обвалований оборудования
наружных установок, содержащих взрывоопасные продукты.

98
NRS 35-05-43:2002
11.10 Водоснабжение технологических объектов в каждом конкретном случае
предусматривается с учетом особенностей технологического процесса и исключения аварий
и выбросов взрывопожароопасных продуктов в окружающую среду.
Для объектов с технологическими блоками I категории взрывоопасности в
зависимости от конкретных условий проведения процесса могут предусматриваться
резервные источники водоснабжения с системой их автоматического включения.

11.11 Водоснабжение технологических систем предусматривается преимущественно с


использованием замкнутой системы водооборота.
Электроснабжение водооборотной системы обеспечивается по той же категории
надежности, как и наиболее ответственный потребитель оборотной воды.
Для технологических объектов с блоками всех категорий взрывоопасности и
технологических объектов с повышенными требованиями по теплосъему (аппараты с
экзотермическими процессами и др.) оборотное водоснабжение предусматривается с
использованием систем водоподготовки, исключающих снижение эффективности
теплообмена и забивку теплообменной аппаратуры.

11.12 Для систем оборотного водоснабжения технологических объектов при


возможности попадания в воду взрывопожароопасных и токсичных веществ
предусматриваются средства контроля и сигнализации их содержания на выходе из техно-
логических аппаратов (на коллекторе), а также меры, исключающие попадание этих веществ
в водооборотную систему.

11.13 Запрещается прямое соединение канализации химически загрязненных стоков с


хозяйственно-бытовой канализацией без гидрозатворов. При возможности попадания в стоки
взрывопожароопасных и токсичных веществ предусматриваются средства контроля и
сигнализации за их содержанием на выходе с установок (на коллекторе), а также меры,
исключающие попадание этих веществ в хозяйственно-бытовую канализацию.

12 ПЛАНИРОВОЧНЫЕ РЕШЕНИЯ

12.1 Размещение предприятия, имеющего в своем составе взрывоопасные


технологические объекты, планировка его территории, обьемно-планировочные решения
строительных объектов должны осуществляться в соответствии с требованиями
строительных норм и правил, норм технологического проектирования, ведомственных норм
и настоящих Правил.

12.2 На территории предприятия, имеющего в своем составе взрывопожароопасные


производства, не допускается наличие природных оврагов, выемок, низин и устройство
открытых траншей, котлованов, приямков, в которых возможно скопление
взрывопожароопасных паров и газов; запрещается траншейная и наземная в искусственных
или естественных углублениях прокладка трасс трубопроводов с ЛВЖ, ГЖ и сжиженными
горючими газами.

12.3 Технологические объекты, помещения производственного, административно-


хозяйственного, бытового назначения и места постоянного или временного пребывания
людей, находящиеся при аварии в пределах опасной зоны, оснащаются эффективными
системами оповещения персонала об аварийной ситуации на технологическом объекте.
Планами ликвидации аварийных ситуаций должны предусматриваться меры по
выводу в безопасное место людей, не связанных непосредственно с ликвидацией аварийной
ситуации.

12.4 Для вновь проектируемых взрывопожароопасных объектов необходимо


обеспечить следующие требования:
a) здания, в которых расположены помещения управления (операторные), должны
находиться вне зон разрушения или быть устойчивыми к воздействию ударной волны и

99
NRS 35-05-43:2002
иметь в этом случае автономные средства обеспечения нормального функционирования
систем и жизнедеятельности людей в аварийной ситуации;
b) административно-бытовые и другие здания, в которых предусмотрено постоянное
пребывание людей, должны находиться вне зон разрушения;
c) объекты общезаводского назначения (электроснабжения, пароснабжения,
водоснабжения и др.) должны располагаться вне зон разрушения или быть устойчивыми к
воздействию ударной волны.

12.5 Для каждого объекта с технологическими блоками любых категорий


взрывоопасности определяются расчетным путем зоны, в границах которых концентрация
парогазового облака, образовавшегося в результате аварии, сохраняет нижний предел
взрываемости. В плане ликвидации аварийных ситуаций должны быть определены действия
персонала предприятия при аварии, исключающие образование источников зажигания
парогазового облака в границах установленной зоны.

13 ОБСЛУЖИВАНИЕ И РЕМОНТ ТЕХНОЛОГИЧЕСКОГО ОБОРУДОВАНИЯ


И ТРУБОПРОВОДОВ

13.1 Порядок организации и проведения работ по техническому обслуживанию и


ремонту оборудования с учетом конкретных условий его эксплуатации определяется
отраслевыми Положениями по техническому обслуживанию и ремонту технологического
оборудования.

13.2 Техническое обслуживание предусматривает комплекс работ по обеспечению


работоспособности оборудования между ремонтами, в том числе при устранении неполадок,
не требующих остановки производства, и осуществляется обслуживающим и
технологическим персоналом в соответствии с требованиями нормативно-технической
документации по техническому обслуживанию и эксплуатации оборудования.

13.3 Ремонт технологического оборудования проводится как при полностью


остановленных объектах (установках), так и при их эксплуатации в зависимости от вида
оборудования, наличия резерва, продолжительности межремонтного пробега, вида и объема
ремонта (в том числе и при устранении выявленных неполадок).

13.4 Проведение ремонтов отдельных видов оборудования на объектах с


технологическими блоками I-II категорий взрывоопасности в условиях действующего
производства осуществляется в соответствии с требованиями отраслевых инструкций о
порядке безопасного проведения ремонтных работ.

13.5 Оборудование к ремонту должно подготавливаться технологическим персоналом


и сдаваться руководителю ремонтных работ с записью в журнале или акте сдачи
оборудования в ремонт о выполненных подготовительных работах и мероприятиях с
обязательным оформлением наряда-допуска.

13.6 Порядок сдачи оборудования в ремонт должен отвечать требованиям


государственных стандартов и других нормативных документов и инструкций,
разработанных отраслевыми министерствами (ведомствами) и предприятиями.

13.7 Все материалы, применяемые в ремонте, подлежат входному контролю и на них


должны быть документы, подтверждающие требуемое качество.

13.8 Газоопасные работы, связанные с подготовкой оборудования к ремонту и


проведением ремонта, должны производиться в соответствии с требованиями имеющейся на
предприятии Инструкции по организации газоопасных работ, разработанной на основании
«Типовой инструкции по организации безопасного проведения газоопасных работ»,
утвержденной в установленном порядке.

100
NRS 35-05-43:2002
13.9 Ремонтные работы с применением открытого огня должны производиться в
соответствии с требованиями имеющейся на предприятии Инструкции по организации
безопасного проведения огневых работ на взрывоопасных и взрывопожароопасных объектах,
разработанной на основании закона Республики Молдова «О пожарной безопасности» и
NRS 35-05-32.

13.10 В процессе ремонта оборудования технологических блоков всех категорий


взрывоопасности проводятся соответствующие виды контроля с применением наиболее
эффективных средств диагностики, промежуточные и индивидуальные испытания.
Результаты контроля и испытаний отражаются в соответствующих исполнительных до-
кументах.
При положительных результатах индивидуального испытания (обкатки)
оборудования и при соответствии исполнительной документации нормативным требованиям
производится оценка качества ремонта по каждой единице оборудования и приемка его в
эксплуатацию.

13.11 Оценка качества ремонта оборудования (кроме техобслуживания и текущего


ремонта) определяется заказчиком и исполнителем ремонта с участием работника
технического надзора предприятия и указывается в акте на сдачу оборудования из ремонта.

13.12 Отремонтированное оборудование допускается к эксплуатации, если в процессе


ремонта соблюдены все требования нормативно-технических документов, показатели
технических параметров (разрешенное давление в аппарате, производительность и напор
компрессора или насоса и т.д.) и показатели надежности соответствуют паспортным данным
и обеспечивается установленный для данного оборудования режим работы.

13.13 Объект (блок, установка), ремонт которого закончен, принимается по акту


комиссией и допускается к эксплуатации после тщательной проверки сборки
технологической схемы, снятия заглушек, испытания систем на герметичность, проверки
работоспособности систем сигнализации, управления и ПАЗ, эффективности и времени
срабатывания междублочных отключающих (отсекающих) устройств, наличия и исправного
состояния средств локализации пламени и предохранительных устройств, соответствия
установленного электрооборудования требованиям Правил устройства электроустановок,
исправного состояния и требуемой эффективности работы вентиляционных систем;
комиссией также проверяются полнота и качество исполнительной ремонтной
документации, состояние территории объекта и рабочих мест, готовность обслуживающего
персонала к осуществлению своих основных обязанностей и другие требования,
предусмотренные нормативно-технической документацией.
Акт о приемке из ремонта объекта, разрешающий его пуск в эксплуатацию,
утверждается техническим руководителем.

13.14 Проверка вентиляции на эффективность – 1 раз в год.

13.15 Ремонт аппаратуры, оборудования в действующих производствах должен


осуществляться с привлечением минимально обоснованной численности ремонтного
персонала и при разработке специальных мер безопасности.

13.16 Вывод установок из эксплуатации на длительный период и ввод этих установок


в эксплуатацию после длительных остановок должны осуществляться в соответствии с
нормативами, регламентирующими эти процедуры.

101
NRS 35-05-43:2002
Приложение А
(обязательное)

Таблица А 1 Термины и определения

№ Термин Определение
1 2 3
1 Взрыв Кратковременное высвобождение внутренней энергии,
создающее избыточное давление. Взрыв может происхо-
дить с горением (процессом окисления) или без него

2 Детонационный взрыв Взрыв парогазовой смеси, при котором скорость


распространения горения определяется скоростью
распространения ударной волны

3 Дефлаграционный Взрыв парогазовой смеси, при котором скорость


взрыв распространения горения определяется
теплопроводностью среды

4 Взрыво-
пожароопасность Условное определение взрыво- и/или огнеопасности
среды, процесса, блока и т.д.

5 Взрывоопасные
вещества Вещества (материалы), способные образовывать
самостоятельно или в смеси с окислителем
взрывоопасную среду

6 Предупредительное Значение параметра на границе регламентированных


значение параметра (допустимых) значений параметра технологического про-
цесса

7 Опасное значение Значение параметра, вышедшее за пределы


параметра регламентированного и приближающееся к предельно
допустимому значению

8 Предельно допустимые Докритические значения взрывопожароопасной среды,


значения параметров отличающиеся от критического значения параметра на
величину, равную сумме ошибки его экспериментального
или расчетного определения и погрешности средств
измерения, контроля, регулирования параметров в
технологическом процессе и ПАЗ

9 Критические значения Значения одного или нескольких взаимосвязанных


параметров параметров (по составу материальных сред, давлению,
температуре, скорости движения, времени пребывания в
зоне с заданным режимом, соотношению смешиваемых
компонентов, разделению смеси и т.д.), при которых
возможно возникновение взрыва в технологической
системе или разгерметизация технологической
аппаратуры и выбросы рабочих сред в атмосферу

102
NRS 35-05-43:2002
Таблица А 1 (продолжение)

1 2 3
10 Технологическая Совокупность взаимосвязанных технологическими
система потоками и действующих как одно целое аппаратов, в
которых осуществляется определенная последо-
вательность технологических операций
11 Технологический Часть технологической системы, содержащая
объект объединенную территориально и связанную
технологическими потоками группу аппаратов
12 Технологический Совокупность физико-химических или физико-
процесс механических превращений веществ и изменение
значений параметров материальных сред, целенап-
равленно проводимых в аппарате (системе
взаимосвязанных аппаратов, агрегате, машине и т.д.)
13 Взрывоопасный Технологический процесс, проводимый при наличии в
технологический про- технологической аппаратуре материальных сред, способ-
цесс ных вызвать взрыв при отклонении от заданных
параметров процесса или состояния оборудования
14 Технологическая среда Сырьевые материалы. Реакционная масса, полупродукты,
находящиеся и перемещающиеся
в технологической аппаратуре (технологической системе)
15 Технологический блок Аппарат или группа (с минимальным числом) аппаратов,
которые в заданное время могут быть отключены
(изолированы) от технологической системы (выведены из
технологической схемы) без опасных изменений режима,
приводящих к развитию аварии в смежной аппаратуре или
системе
16 Регламентированные Совокупность установленных значений параметров
значения параметров технологической среды, характеризующих ее состояние,
технологической среды при которых технологический процесс может безопасно
протекать в заданном направлении
17 Аварийная Неконтролируемое нарушение целостности и/или
разгерметизация герметичности элементов оборудования технологической
системы, приводящее к возникновению взрыва в
аппаратуре или выбросу горючих сред в атмосферу
18 Залповый выброс Кратковременный выброс большого количества горючих
и/или взрывоопасных и/или токсичных веществ в
атмосферу при аварийной разгерметизации оборудования
или по иным причинам
19 Общий энергетический Совокупность энергий адиабатического расширения
потенциал техно- парогазовой среды, полного сгорания имеющихся и
логического блока образующихся из жидкости паров (газов) за счет
внутренней и внешней (окружающей среды) энергий при
внезапном аварийном раскрытии технологического блока
20 Относительный Показатель степени и масштабов возможных разрушений,
энергетический вызванных взрывом парогазовой среды (ПГС) в техно-
потенциал логическом блоке, при условии расхода общего
энергетического потенциала технологического блока
непосредственно на образование ударной волны

103
NRS 35-05-43:2002
Таблица А 1 (продолжение)

1 2 3
21 Приведенная масса Масса горючего вещества во взрывоопасной
парогазовой среды парогазовой среде, энергия полного сгорания которой
определяется по единой удельной теплоте сгорания
4,6 • 104 kJ/kg
22 Классификация Градация технологических блоков по значениям
технологических блоков по относительных энергетических потенциалов и
уровням взрывоопасности приведенным массам горючей парогазовой среды,
которые могут выбрасываться в атмосферу при
типичных авариях на технологических блоках и
участвовать во взрыве парогазовых облаков, в
замкнутых объемах технологических систем и произ-
водственных помещениях
23 Предупредительная система Сигнализация, срабатывающая при достижении
сигнализации предупредительного значения параметра
технологического процесса
24 Предаварийная Сигнализация, срабатывающая при достижении
сигнализация предельно допустимого значения параметра
технологического процесса
25 Противоаварийная Противоаварийная автоматическая защита (ПАЗ),
автоматическая защита базирующаяся на средствах и элементах КИПиА,
вычислительной техники и управляемых ими
исполнительных устройствах
26 Автоматическое управление Управление технологическим процессом или его
частью (стадией, стадиями) или осуществление
отдельных функций с использованием
микропроцессорной техники, вычислительной
техники по заданным программам и управляемыми
ими исполнительными механизмами
27 Автоматизированные систе- Системы, оснащенные средствами вычислительной
мы техники (АСУ, АСУП, АСУ ТП), осуществляющие
заданные им функции в сочетании со средствами
автоматического управления или без них
28 Энергетическая Характеристика возможности (вероятности)
устойчивость технологичес- возникновения и развития типовых аварий при
кого блока внезапном прекращении энергообеспечения, которая
определяется при комплексном анализе
взрывоопасности конкретных технологических
блоков
29 Нештатная ситуация Ситуация, при которой технологический процесс или
состояние оборудования выходит за рамки
нормального функционирования и может привести к
аварии
30 Аварийная ситуация Ситуация, когда произошла авария и возможен
дальнейший ход её развития
31 Предохраняющие конструк- Конструктивные элементы здания, которые при
ции взрыве внутри помещения обеспечивают
высвобождение энергии взрыва, предохраняя от
разрушения основные элементы здания

104
NRS 35-05-43:2002
Таблица А 1 (продолжение)

1 2 3
32 Разработчик процесса Предприятие или организация, осуществляющая
разработку исходных данных на проектирование
технологического процесса, основанных на научно-
исследовательских и опытных работах
33 Технический регламент Соглашением по техническим барьерам в торговле
Генерального соглашения по тарифам и торговле
Всемирной торговой организации (ВТО) технический
регламент определен как документ, соблюдение
требований которого обязательно в международной
практике
34 «Как правило»
Требование является преобладающим, а отступление
от него должно быть обосновано

35 «Допускается» Данное решение применяется в виде исключения как


вынужденное

36 «Рекомендуется» Данное решение является одним из лучших, но не


обязательным

105
NRS 35-05-43:2002
Приложение В
(обязательное)

ОБЩИЕ ПРИНЦИПЫ
КОЛИЧЕСТВЕННОЙ ОЦЕНКИ ВЗРЫВООПАСНОСТИ
ТЕХНОЛОГИЧЕСКИХ БЛОКОВ

УСЛОВНЫЕ ОБОЗНАЧЕНИЯ И СОКРАЩЕНИЯ

Принятые сокращения:

ПГФ — парогазовая фаза;


ЖФ — жидкая фаза;
АРБ — аварийная разгерметизация блока.

Обозначение параметра-символа одним штрихом соответствует парогазовым


состояниям среды, двумя штрихами — жидким средам, например, G′ и G′′ - соответственно
масса ПГФ и ЖФ.

Обозначения:

E - общий энергетический потенциал взрывоопасности, (полная энергия


сгорания ПГФ, поступившей в окружающую среду при АРБ);

Et - полная энергия, выделяемая при сгорании неиспарившейся при АРБ


массы ЖФ;

Ei ′ - энергия сгорания при АРБ ПГФ, непосредственно имеющейся в блоке и


поступающей в него от смежных аппаратов и трубопроводов;

Ei′′ - энергия сгорания ПГФ, образующейся при АРБ из ЖФ, имеющейся в


блоке и поступающей в него от смежных аппаратов и трубопроводов;

A, Ai - энергия сжатой ПГФ, содержащейся непосредственно в блоке и


поступающей от смежных блоков, рассматриваемая как работа ее
адиабатического расширения при АРБ;

V′, V′′ - соответственно геометрические объемы ПГФ и ЖФ в системе, блоке;

V′ o - объем ПГФ, приведенный к нормальным условиям (То = 293 К,


Рo = 0,1 МPа);

P, Po - соответственно регламентированное абсолютное и атмосферное


(0,1 МPа) давления в блоке;

vi′ - удельный объем ПГФ (в реальных условиях);

G1' , G1" - масса ПГФ и ЖФ, имеющихся непосредственно в блоке и поступивших в


него при АРБ от смежных объектов;

G2" - масса ЖФ, испарившейся за счет энергии перегрева и поступившей в


окружающую среду при АРБ;

106
NRS 35-05-43:2002
q′, q′′ - соответственно удельная теплота сгорания ПГФ и ЖФ;

qPi - суммарный тепловой эффект химической реакции;

Т - абсолютная температура среды: ПГФ или ЖФ;

To, T1 - абсолютная нормальная и регламентированная температуры ПГФ или


ЖФ блока, К (To = 293 К);

t, to - регламентированная и нормальная температуры ПГФ и ЖФ блока


(to = 20 °С);

Tk" , tk" - температура кипения горючей жидкости (К или °С);

wi' , wi" - скорость истечения ПГФ и ЖФ в рассматриваемый блок из смежных бло-


ков;

Si - площадь сечения, через которое возможно истечение ПГФ или ЖФ при


АРБ;

APi - скорость теплопритока к ГЖ за счет суммарного теплового эффекта


экзотермической реакции;

ATi - скорость теплопритока к ЖФ от внешних теплоносителей;

K - коэффициент теплопередачи от теплоносителя к горючей жидкости;

F - площадь поверхности теплообмена;

∆t - разность температур теплоносителей в процессе теплопередачи (через


стенку);

r - удельная теплота парообразования горючей жидкости;

c” - удельная теплоемкость жидкой фазы;

β1, β2 - безразмерные коэффициенты, учитывающие давление (Р) и показатель


адиабаты (k) ПГФ блока;

µ - безразмерный коэффициент, учитывающий гидродинамику потока;

p, pi - плотность ПГФ или ЖФ при нормальных условиях (Р= 0,1 МPа и to = 20 °С) в
среднем по блоку и по i-ым, поступающим, в него при АРБ потокам;

τi - время с момента АРБ до полного срабатывания отключающей аварийный


блок арматуры;

τ Pi - время с момента АРБ до полного прекращения экзотермических


процессов;

τ Ti - время с момента АРБ до полного прекращения подачи теплоносителя к


аварийному блоку (прекращение теплообменного процесса);

107
NRS 35-05-43:2002
θk - разность температур ЖФ при регламентированном режиме и ее кипении
при атмосферном давлении;

G 4" - масса ЖФ, испарившейся за счет теплопритока от твердой поверхности


(пола, поддона, обвалования и т.п.);

G5" - масса ЖФ, испарившейся за счет теплопередачи от окружающего воздуха


к пролитой жидкости (по зеркалу испарения);

GΣ" - суммарная масса ЖФ, испарившейся за счет теплопритока из


окружающей среды;

Fl - площадь поверхности зеркала жидкости;

FSO - площадь контакта жидкости с твердой поверхностью розлива (площадь


теплообмена между пролитой жидкостью и твердой поверхностью);

ε - коэффициент тепловой активности поверхности (поддона);


λ - коэффициент теплопроводности материала твердой поверхности (пола,
поддона, земли и т.п.);

сT - удельная теплоемкость материала твердой поверхности;

pT - плотность материала твердой поверхности;

mv - интенсивность испарения;

M - молекулярная масса;

R - газовая постоянная ПГФ;

η - безразмерный коэффициент;

PS - давление насыщенного пара при расчетной температуре;

τV - время контакта жидкости с поверхностью пролива, принимаемое в расчет.

Определение значений энергетических показателей взрывоопасности


технологического блока 1)

B 1 Энергетический потенциал взрывоопасности Е (kJ) блока определяется полной


энергией сгорания парогазовой фазы, находящейся в блоке, с учетом величины работы ее
адиабатического расширения, а также величины энергии полного сгорания испарившейся
жидкости с максимально возможной площади ее пролива, при этом считается:
a) при аварийной разгерметизации аппарата происходит его полное раскрытие
(разрушение);
b) площадь пролива жидкости определяется, исходя из конструктивных решений
зданий или площадки наружной установки;
c) время испарения принимается не более одного часа:

108
NRS 35-05-43:2002

E = E1' + E 2' + E1" + E 2" + E 3" + E 4" (1)

B 1.1 Е′1 — сумма энергий адиабатического расширения А (kJ) и сгорания ПГФ


находящейся в блоке, kJ:
E1' = G1' q ' + A ; (2)

k −1
 
1  P  k
A= PV ' 1 −  o
 
k −1   P  
 
Для практического определения энергии адиабатического расширения ПГФ можно
воспользоваться формулой:

A = β1 PV ' , (3)

где β1 может быть принято по таблице B 1.

G1' = Vo' Po' , (4)


P V'
где Vo' = T
Po T1 ;
k −1
P k
T =T1 o  ;
 P
1
 P k
Po' = P  o  .
 P 
При избыточных значениях Р < 0,07 МPа и РV′ < 0,02 МPа • m3 энергию
адиабатического расширения ПГФ (А) ввиду малых ее значений в расчет можно не
принимать.
Для многокомпонентных сред значения массы и объема определяются с учетом
процентного содержания и физических свойств составляющих эту смесь продуктов или по
одному компоненту, составляющему наибольшую долю в ней.

'
B 1.2 E 2 - энергия сгорания ПГФ, поступившей к разгерметизированному участку от
смежных объектов (блоков), kJ:
n
E 2' = ∑G q ' '
i i . (5)
i =1

____________
1)
Расчет выполняется в Международной системе единиц (СИ)

109
NRS 35-05-43:2002
Таблица В 1 Значение коэффициента β1 в зависимости от показателя адиабаты среды и
давления в технологическом блоке

Показатель Давление в системе, МPа


адиабаты
0,07- 0,5- 1,0- 5,0- 10,0- 20,0- 30,0- 40,0- 50,0- 75,0-
0,5 1,0 5,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 75,0- 100,0
k=1,1 1,60 1,95 2,95 3,38 3,08 4,02 4,16 4,28 4,46 4,63
k=1,2 1,40 1,53 2,13 2,68 2,94 3,07 3,16 3,23 3,36 3,42
k=1,3 1,21 1,42 1,97 2,18 2,36 2,44 2,50 2,54 2,62 2,65
k=1,4 1,08 1,24 1,68 1,83 1,95 2,00 2,05 2,08 2,12 2,15

Для i-го потока


Gi' = pi' wi' Si'τ i , (6)

2kPi vi'
w= '
где
k +1 ,
i

при избыточном Р ≤ 0,07 МPа


k −1
 
2k '  Po  k 
wi =
'
Pi vi 1−  
k −1   P   .
 
"
B 1.3 E1 - энергия сгорания ПГФ, образующейся за счет энергии перегретой ЖФ
рассматриваемого блока и поступившей от смежных объектов за время τi, , kJ:

[1 − exp(− )] [ ( )] q . (7)
n
E1" = G1" θ / r q + ∑ Gi" 1 − exp − c i"θ ki / ri
c1" k ' '
i
i =1

Количество ЖФ, поступившей от смежных блоков:

Gi" = pi"wi"Si"τi , (8)


где:

2∆P
wi" = µ ,
Pi "
µ - в зависимости от реальных свойств ЖФ и гидравлических условий принимается в
пределах 0,4-0,8;

∆Р — избыточное давление истечения ЖФ.

110
NRS 35-05-43:2002
Примечание - При расчетах скоростей истечения ПГФ и ЖФ из смежных систем к аварийному блоку
можно использовать и другие расчетные формулы, учитывающие фактические условия действующего
производства, в том числе гидравлическое сопротивление систем, из которых возможно истечение.

"
B 1.4 E2 - энергия сгорания ПГФ, образующейся из ЖФ за счет тепла
экзотермических реакций, не прекращающихся при разгерметизации, kJ:

q' n
E = ∑ APiτ Pi
"
2 , (9)
r i=1
где τPi принимается для каждого случая, исходя из конкретных регламентированных
условий проведения процесса и времени срабатывания отсечной арматуры и средств ПАЗ, s.
"
B 1.5 E 3 - энергия сгорания ПГФ, образующейся из ЖФ за счет теплопритока от
внешних теплоносителей, kJ:

q' n
E = ∑ ATiτ Ti
"
3 (10)
r i=1
Значение ATi (kJ/s) может определяться с учетом конкретного теплообменного
оборудования и основных закономерностей процессов теплообмена ( ATi = K i Fi ∆t i ) по
разности теплосодержания теплоносителя на входе в теплообменный элемент (аппарат) и
выходе из него:

(
ATi = WTi ci t2' − t1' ) или A =W r ,
Ti Ti Ti

где: WTi - секундный расход греющего теплоносителя;

rTi - удельная теплота парообразования теплоносителя,


а также другими существующими способами.
"
B 1.6 E4 — энергия сгорания ПГФ, образующейся из пролитой на твердую
поверхность (пол, поддон, грунт и т.п.) ЖФ за счет теплоотдачи от окружающей среды
(от твердой поверхности и воздуха к жидкости по ее поверхности), kJ:
E4" = GΣ" q ' , (11)

где: GΣ" = G4" + G5" , (12)

T −T ε F
G4" = 2 o k ⋅ ⋅ S ⋅ FS ⋅ τ ,
r π Fl (13)

здесь Тo — температура твердой поверхности (пола, поддона, грунта и т.п.). °К;


π = 3,14;

ε = λρТ сТ .

111
NRS 35-05-43:2002

G5" = mV FlτV ; (14)

mV = 10−6ηP5 M ,

 r  1 1 
где: P5 = Po exp   −  
 R  Tк T  
Значение безразмерного коэффициента η, учитывающего влияние скорости и
температуры воздушного потока над поверхностью (зеркало испарения) жидкости,
принимается по таблице B 2.

Таблица В 2 Значения коэффициента η

Скорость Значения коэффициента η при


воздушного температуре воздуха в помещении toc, °С
потока над
зеркалом
испарения, 10 15 20 30 35
м/ с
0,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0
0,1 3,0 2,6 2,4 1,8 1,6
0,2 4,6 3,8 3,5 2,4 2,3
0,5 6,6 5,7 5,4 3,6 3,2
1,0 10,0 8,7 7,7 5,6 4,6

Ориентировочно, значение GΣ" может определяться по таблице B 3.


Для конкретных условий, когда площадь твердой поверхности пролива жидкости
окажется больше или меньше 50 м2 (FS ≠ 50), производится пересчет массы испарившейся
жидкости по формуле:
FS τ
GΣ" = GΣ ⋅ ⋅ (15)
50 180
Таблица В 3 Зависимость массы ПГФ пролитой жидкости от температуры ее кипения
при τ=180 s
Значение температуры кипения жидкой Масса парогазовой фазы GΣ , кg
фазы tf, ° С (при Fs = 50 м2)
Выше 60 < 10
От 60 до 40 10-40
От 40 до 25 40-85
От 25 до 10 85-135
От 10 до -5 135-185
От -5 до -20 185-235
От -20 до -35 235-285
От -35 до -55 285-350
От -55 до -80 350-425
Ниже -80 >425

112
NRS 35-05-43:2002

B 2 По значениям общих энергетических потенциалов взрывоопасности Е


определяются величины приведенной массы и относительного энергетического потенциала,
характеризующих взрывоопасность технологических блоков.
B 2.1 Общая масса горючих паров (газов) взрывоопасного парогазового облака m,
приведенная к единой удельной энергии сгорания, равной 46000 kJ/kg:
E
m= (16)
4 , 6 ⋅ 10 4
B2.2 Относительный энергетический потенциал взрывоопасности Qв,
технологического блока находится расчетным методом по формуле:

1 3
QB = E (17)
16,534

По значениям относительных энергетических потенциалов Qв, и приведенной массе


парогазовой среды т осуществляется категорирование технологических блоков.
Показатели категорий приведены в таблице B 4.

Таблица В 4 Показатели категорий взрывоопасности технологических блоков

Категория взрывоопасности Qв т, kg

I >37 >5000
II 27-37 2000-5000
III <27 < 2000

B 3 С учетом изложенных в данном приложении основных принципов могут


разрабатываться методики расчетов и оценки уровней взрывоопасности блоков для типовых
технологических линий или отдельных процессов. Методики должны в установленном
порядке согласовываться с органом по промышленной безопасности.

113
NRS 35-05-43:2002
Приложение С
(информационное)

МЕТОДИКА РАСЧЕТА
УЧАСТВУЮЩЕЙ ВО ВЗРЫВЕ МАССЫ ВЕЩЕСТВА И РАДИУСОВ ЗОН
РАЗРУШЕНИЙ

Методика расчета может применяться при выборе основных направлений


технических мероприятий по защите объектов и персонала от воздействия взрыва
парогазовых сред, а также твердых и жидких химически нестабильных соединений
(перекисные соединения, ацетилениды, нитросоединения различных классов, продукты
осмоления, трихлористый азот и др.), способных взрываться.
Методика дает ориентировочные значения участвующей во взрыве массы вещества.
С 1 В данной методике по результатам исследований крупномасштабных взрывов на
промышленных объектах и экспериментальных взрывов приняты следующие условия и
допущения.
С 1.1 В расчетах принимаются общие приведенные массы парогазовых сред т и
соответствующие им энергетические потенциалы Е, полученные при количественной оценке
взрывоопасности технологических блоков по методике, приведенной в приложении В.
Для конкретных реальных условий значения т и Е могут определяться другими
методами с учетом эффекта диспергирования горючей жидкости в атмосфере под
воздействием внутренней и внешней энергий, характера раскрытия технологической
системы, скорости истечения горючего продукта в атмосферу и других возможных факторов.
Масса твердых и жидких химически нестабильных соединений Wk определяется по их
содержанию в технологической системе, блоке, аппарате.
С 1.2 Масса парогазовых веществ, участвующих во взрыве, определяется
произведением:

m' = z ⋅ m, (1)

где z — доля приведенной массы парогазовых веществ, участвующих во взрыве.


В общем случае для неорганизованных парогазовых облаков в незамкнутом
пространстве с большой массой горючих веществ доля участия во взрыве может
приниматься равной 0,1. В отдельных обоснованных случаях доля участия веществ во
взрыве может быть снижена, но не менее чем до 0,02.
Для производственных помещений (зданий) и других замкнутых объемов значения z
могут приниматься в соответствии с таблицей С 1.

Таблица С 1 Значения z для замкнутых объемов (помещений)

Вид горючего вещества z


Водород 1,0
Горючие газы 0,5
Пары легковоспламеняющихся и горючих жидкостей 0,3

С 1.3 Источники воспламенения могут быть постоянные (печи, факелы, не


взрывозащищенная электроаппаратура и т.п.) или случайные (временные огневые работы,
транспортные средства и т.п.), которые могут привести к взрыву парогазового облака при его
распространении.
С 1.4 Для оценки уровня воздействия взрыва может применяться тротиловый
эквивалент. Тротиловый эквивалент взрыва парогазовой среды WT (кг), определяемый по
условиям адекватности характера и степени разрушения при взрывах парогазовых облаков, а
также твердых и жидких химически нестабильных соединений, рассчитывается по
формулам:
С 1.4.1 Для парогазовых сред
114
NRS 35-05-43:2002

0,4q'
WT = ⋅ z⋅m, (2)
0,9qT
где:
0,4 - доля энергии взрыва парогазовой среды, затрачиваемая непосредственно на
формирование ударной волны;
0,9 - доля энергии взрыва тринитротолуола (ТНТ), затрачиваемая непосредственно на
формирование ударной волны;
q' - удельная теплота сгорания парогазовой среды, kJ/kg;
qT - удельная энергия взрыва ТНТ, kJ/kg.
С 1.4.2 Для твердых и жидких химически нестабильных соединений
qk
WT = ⋅ Wk , (3)
qT
где: Wk — масса твердых и жидких химически нестабильных соединений;
qk — удельная энергия взрыва твердых и жидких химически нестабильных
соединений.
С 2 Зоной разрушения считается площадь с границами, определяемыми радиусами R,
центром которой является рассматриваемый технологический блок или наиболее вероятное
место разгерметизации технологической системы. Границы каждой зоны характеризуются
значениями избыточных давлений по фронту ударной волны ∆Р и, соответственно,
безразмерным коэффициентом К. Классификация зон разрушения приводится в таблице С 2.

Таблица С 2 Классификация зон разрушения


Класс зоны разрушения К ∆Р, kPа
1 3,8 ≥ 100
2 5,6 70
3 9,6 28
4 28,0 14
5 56,0 ≤ 2,0

С 2.1 Радиус зоны разрушения (м) в общем виде определяется выражением:

3 WT
R= K⋅ 1/ 6
  31802  , (4)
1+   
  T  
W

где: К — безразмерный коэффициент, характеризующий воздействие взрыва на


объект.

С 2.2 При выполнении инженерных расчетов радиусы зон разрушения могут


определяться выражением:

115
NRS 35-05-43:2002

R=K⋅ Ro , (5)

где при m ≤ 5000 кг

3 WT
Ro = 1/ 6
  3180  2 
1 +   
  WT  

или при m ≥ 5000 кг

Ro = 3 WT

__________________________
Конец перевода

116
NRS 35-05-43:2002

Membrii Comitetului Tehnic CT 23 „Standardizarea în domeniul supravegherii tehnice”,


care au participat la elaborarea prezentei reglementări tehnice:

Preşedinte: Nicolae Şuprovici

Vice preşedinte: Elena Pintilie

Secretar: Tamara Negară

Reprezentant al „Moldova-Standard” Valentina Buju

Membri: Vasile Daud Agenţia Naţională


pentru Supraveghere Tehnică
Sergiu Gogu Agenţia Naţională
pentru Supraveghere Tehnică
Victor Cuhal Direcţia principală supraveghere tehnică
şi securitate industrială
„Moldova-Standard”
Anatol Tetiuşev Ministerul Energeticii
al Republicii Moldova
Mihai Ţurcanu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale
Tudor Ţerus Comitetul executiv
al Confederaţiei Sindicatelor
din Republica Moldova
Pavel Zariţki Institutul de Proiectări „GAZPROIECT”
Constantin Cebotaev Institutul de Proiectări „GAZPROIECT”
Ion Lachi SA moldo-rusă „MOLDOVAGAZ”
Iurie Truhin SA moldo-rusă „MOLDOVAGAZ”
Gheorghe Cojuşneanu Departamentul Situaţii Excepţionale
Gheorghe Luchin Concernul „INMACOM”

Anteproiectul reglementării tehnice a fost elaborat de Agenţia Naţională pentru


Supraveghere Tehnică.

Modificări după publicare

Nr. modificării Buletinul de Standardizare Punctele modificate


Nr. / an

117

S-ar putea să vă placă și