INSPECTORATUL

ȘCOLAR
MINISTERUL EDUCAȚIEI
JUDEȚEAN
BOTOȘANI

Simularea examenului național de bacalaureat, 26 ianuarie 2023

Proba E. a)
Limba și literatura română

Varianta 2
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocațională – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citește următorul fragment:
De ce ne uităm la filme? De ce nu? am putea răspunde spontan. Asta da întrebare! Te uiți la filme așa cum respiri și
cum mănânci (adesea în același timp).
Și totuși mulți au încercat să dea un răspuns mai elaborat, cu atât mai mult cu cât filmul este cea mai populară artă,
cum s-a spus adesea. Filmul este un fenomen de masă, spre deosebire de oricare altă artă surată. Literatura se citește în
solitudine (exceptând lecturile publice, a căror modă din Vest începe să câștige public și pe plaiurile mioritice). Pictura și
sculptura se admiră de obicei în muzee și mai rar însoțiți ori angajând un dialog. Muzica ne aduce în sălile de concerte,
iar teatrul – în sălile teatrelor (când nu înaintea televizorului). Dar nu ajung nici pe departe la dimensiunile și fidelitatea
publicului de cinema. De ce ne uităm așadar la filme?
Un posibil răspuns vine dinspre psihanaliză, care ar fi știința sufletului, dacă sufletul ar putea avea o știință. S-a
observat astfel că vizionarea unui film se apropie foarte mult de reverie. De visarea cu ochii deschiși din timpul zilei (de
aceea reveria se și numește, în limba engleză, day dreaming). Or, reveria este o cale nu întâmplătoare de acces la
inconștient, adică la acea parte neștiută de obicei, cunoscută numai prin ceea ce ajunge în diferite forme „la suprafață”,
în conștiință – ori, mai corect spus, în starea de conștientă. În reverie apar la suprafață fantasmele cele mai intime, acele
fantezii foarte personale de care poate că nu suntem conștienți, ori nu prea conștienți, ori nu foarte frecvent. Ca orice
altceva care ajunge din inconștient la lumina conștiinței, conștientizarea reveriilor este foarte utilă. De ce? Pentru că,
dacă este adevărat că inconștientul – care, deși prin definiție neștiut de noi, ne aparține și ne reprezintă în cea mai mare
măsură, este sinele nostru cel mai lăuntric – dacă este adevărat deci că inconștientul ne determină cauzal gândurile și
acțiunile conștiente (bineînțeles, fără să o știm, aflând uneori ulterior, ori având doar o cunoaștere foarte nelămurită și
aproximativă), atunci faptul că ne aducem fantasmele noastre „la vedere” (la vedere pentru noi) nu poate fi decât foarte
benefic și de mare ajutor. În acest fel ne cunoaștem mai bine, știm mai bine cine suntem, ce vrem și ce avem de făcut.
Or, s-a spus nu de puțini că filmul întrunește condițiile optime pentru reverie. De la filme ieșim visători și în
„gândurile noastre”, foarte adesea continuând intriga filmului cu propriile idei și „scenarii”. „Scenarii” prilejuite de
film, dar care sunt 100% ale noastre; sunt fantasmele sau fanteziile despre care aminteam. Ele apar și „modifică” filmul
mai întâi în timpul vizionării, deși ne dăm seama mai puțin de acest lucru. De aceea se și spune, în fond, că fiecare a văzut
„filmul său”. (...)
Dar în același timp filmul este și o „formă” în care „încape” imaginația fiecărui spectator în parte. Să ne gândim
că filmul presupune în primul rând un ecran spre care se îndreaptă toate privirile. Pe acest ecran se proiectează filmul,
dar totodată pe acest ecran se proiectează și fiecare spectator. Este ceea ce în psihologie se numește proiecție, respectiv
faptul că, în viața de zi cu zi, atribuim unei alte persoane motivații interioare inconștiente, dintr-un motiv sau altul care
ține numai de noi. Prin urmare nu ni le recunoaștem ca fiind ale noastre, ci credem că sunt ale altora. Aceasta se poate
întâmpla, de pildă, atunci când ne este greu să acceptăm că suntem invidioși pe cineva, și spunem atunci că, dimpotrivă,
cineva nutrește invidie față de noi. Ca și în viața cotidiană, în sala de cinema proiecția psihologică se realizează în mod
obișnuit și face parte în mod firesc din „mecanismul” prin care participăm la film și îl înțelegem.
Dorin-Liviu Bîtfoi, De ce ne uităm la filme?
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Explică sensul din text al secvenței în același timp. 6 puncte
2. Numește două consecințe ale conștientizării reveriei, utilizând informațiile din textul dat. 6 puncte
Probă scrisă – Limba și literatura română
Filiera teoretică – Profil real; Filiera tehnologică; Filiera vocațională – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
 INSPECTORATUL
ȘCOLAR
MINISTERUL EDUCAȚIEI
JUDEȚEAN
BOTOȘANI

3. Precizează ce diferențe există între cinematografie și alte două forme de artă, justificându-ți răspunsul cu o
secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte
4. Explică un motiv pentru care ne uităm la filme, așa cum reiese din text. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, semnificația următoarei secvențe: Dar în același timp filmul este și o „formă” în
care„ încape” imaginația fiecărui spectator în parte. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă vizionarea filmelor ne ajută să ne
cunoaștem, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din textul De ce ne uităm la filme? de Dorin-Liviu
Bîtfoi, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte.
6 puncte
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos.

Acum înțelegeam totul. A fost convinsă că-mi este de prisos și dispăruse. Și, supremă abnegație, preferase să-mi
pară ușuratecă, numai să n-am remușcări. Nu-și închipuise că voi pricepe-o imediat. Bineînțeles, nu se putuse jertfi fără
ezitări, dar la urmă învinsese. Așa cum mi-o spunea ea odinioară, și la supărare și la bucurii. Așa mică, a fost în stare de
un gest mare! Ea, care se îndoia sub hotărârile tuturora, a fost în stare de o hotărâre proprie grandioasă. Poate că a fost
ademenită de spațiul de sub ea. Sau, dacă nu ar fi avut atunci ocazia, n-ar mai fi făcut nimic altă dată, s-ar fi obișnuit cu
noua ei viață, cu vremea ar fi început chiar să-i placă și să se mire de vechile ei disperări, numindu-le „nebunii de copil”.
Dar, măcar pentru clipa aceea, a fost măreață. A stricat toată arhitectura presupunerilor mele.
Anton Holban, O moarte care nu dovedește nimic
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unei comedii studiate.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele:
– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea comediei studiate într-o perioadă, într-un curent cultural/literar
sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două scene/secvențe relevante pentru tema comediei studiate;
– analiza a două componente de structură și/sau de limbaj, semnificative pentru comedia studiată (de exemplu: acțiune,
personaj, notațiile autorului, conflict dramatic, registre stilistice, limbaj, act, scenă etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte;
ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte
subiectul propus.

Probă scrisă – Limba și literatura română

Filiera teoretică – Profil real; Filiera tehnologică; Filiera vocațională – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2