Dumbrăveni,

Suceava
Lupancu Cezar
Populație:
• Conform recensământului
efectuat în 2021 populația
comunei Dumbrăveni se
ridică la 7.988 de locuitori,
în creștere față de
recensământul anterior
din 2011, când fuseseră
înregistrați 7.480 de
locuitori.
Natalitate:
Analiza indicatorilor socio-demografici
din comuna Dumbrăveni
Potrivit datelor oficiale, în anul 2014, la
nivelul comunei Dumbrăveni rata de
natalitate înregistrează o valoare de
10.4‰, ceea ce reflectă faptul că la
1.000 de locuitori revin 10 născuți vii.
Această valoare este superioară
valorilor înregistrate la nivel regional
(8,.6‰), județean (9.4‰)și național
(8.3‰)
Mortalitate:
Se poate observa că rata mortalității infantile din
comuna Dumbrăveni înregistrată pentru anul
2014 este mai mare comparativ cu ratele de
mortalitate infantilă înregistrate la nivel regional
(9.0‰) și județean (8.2‰). De asemenea,
valoarea ratei de mortalitate infantilă din
comună este mai mare față de rata mortalității
infantile din mediul rural al județului (8.4‰)
În ceea ce privește rata de mortalitate, comuna
Dumbrăveni (10.6‰) aceasta înregistrează o
valoare mai ridicată față de cea înregistrată la
nivel județean (10.4‰)
Structură pe
grupe de vârstă:
• 0-4 ani – 651 locuitori
• 5-9 ani – 654 locuitori
• 10-14 ani – 740 locuitori
• 15-19 ani – 739 locuitori
• 20-24 ani – 531 locuitori
• 25-29 ani – 479 locuitori
• 30-34 ani – 400 locuitori
• 35-39 ani – 385 locuitori
• 40-44 ani – 514 locuitori
Structură pe
grupe de vârstă:
• 45-49 ani – 554 locuitori
• 50-54 ani – 570 locuitori
• 55-59 ani – 334 locuitori
• 60-64 ani – 325 locuitori
• 65-69 ani – 355 locuitori
• 70-74 ani – 299 locuitori
• 75-79 ani – 156 locuitori
• 80-85 ani – 165 locuitori
• > 85 ani – 137 locuitori
Structură etnică:
• Majoritatea locuitorilor sunt români
(66,5%). Principalele minorități sunt
cele deromi (17,45%) și maghiari
(8,73%). Pentru 6,08% din populație,
apartenența etnică nu este cunoscută.
Personalitați
• Alexandru Ţupa (1886 -
1956), medic, profesor
universitar la Facultatea de Medicină
din Iaşi, decan al Facultăţii de
Medicină, creatorul şcolii ieşene
de histologie.
Personalitați
• Cristofor Simionescu (1920 - 2007),
chimist român
Personalitați
• Ştefania Rareş (n. 1943), interpretă de
muzică populară din Bucovina
Așezare și componență
Comuna Dumbrăveni ocupă o suprafaţă de 4.477 ha, din
care 4.019 ha sunt terenuri agricole. Se observă că
teritoriul comunei reprezintă 0,52% din teritoriul
judeţului.
Teritoriul comunei este situat în partea de nord-est a
României, la limita administrativă a judeţului Suceava,
la graniţa cu judeţul Botoşani. Poziţia matematică este
dată de coordonatele geografice de 47°65’ latitudine
nordică şi 26°42’ longitudine estică.
Așezare și componență
• Teritoriul comunei este situat pe malul drept al râului Siret,
la contactul podişului Dragomirnei( Podişul Sucevei)
cu lunca Siretului.
La nord, comuna Dumbraveni se învecinează cu comuna Simi
nicea. La nord-est, pe o fâşie îngustă,
se învecinează cu comuna Adâncata.
La est se învecinează cu comuna Vlădeni din judeţul Botoşani
. Limita estică a fost trasată pe malul estic al râului Siret. În p
artea de sud, se învecinează cu comuna Vereşti, respectiv, cu
2 sate componente ale acestei comune: Bursuceni şi Vereşti.
În partea de vest
se află oraşul Salcea, respectiv, satele Văratec şi Salcea.
Tradiții și obiceiuri: furtul porților
• În satele din Bucovina există însă și alte obiceiuri care
au fost păstrate pâna astăzi. În comuna Dumbrăveni se
păstrează de sute de ani obiceiul furatului porților.
Acestea sunt scoase din balamale aproape de miezul
nopții de către tineri de la casele unde fetele sunt
nemăritate, sunt încărcate în căruțe sau remorci și duse
până la marginea satului. A doua zi, părinții, dar și
fetele dis de dimineață merg în căutarea lor. Porțile
sunt luate de la fetele a căror părinți se împotriveau
căsătoriei fiicei lor cu flăcăul care intenționa să o ceară
de nevastă.
Tradiții și obiceiuri: Sărbătorile de iarnă
• Sărbătorile de iarnă aduc cu ele miracolul Nașterii
Domnului, a sfârșitului și începutului de an. Însușirea
fundamentală a acestor sărbători este bucuria și
speranța cu care omul întâmpină trecerea de la anul
vechi la anul nou, începutul unei noi etape din viață,
fiind și începutul unei noi perioade de vegetație din
viața sătenilor. Acesta este momentul de a saluta cu
bucurie venirea Anului Nou, de a-l întâmpina cu
cântece și jocuri, daruri și urări exprimate prin tradiții și
obiceiuri cunoscute fiind: Colindele, Capra, Ursul,
Plugușorul și Sorcova.