PROIECT ECONOMIE Rurala

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA
,,ION IONESCU DE LA BRAD” IASI
PROIECT ECONOMIE RURALA
FACULTATEA : AGRICULTURĂ.
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ.
INDRUMATOR: Prof dr. DAN BODESCU.

STUDENT
AN:
GRUPA:
IASI-2014
CUPRINS
Cap. I. Diagnosticul Com.Belcesti…………………………………………….pag 3

Cap. II.Analiza economica a firmei AGRICOLA-IULIUS-COM
SRL………………………………………………………………………………………………pag11
2
Cap. I. Diagnosticul Com.Belcesti.
I.1.Despre Belcesti.
I.1.1. Organizarea administrativa
Comuna Belcesti este formata din sase sate componente:
• Belcesti – resedinta comunei;

• Satu-Nou;
• Munteni;
• Liteni;
• Ulmi ;
• Tansa.
I.1.2. Asezarea
Vecinii comunei Belcești sunt:
N-comuna Coarnele Caprei; NE-comuna Focuri; E-comuna Erbiceni; S-comuna

Bălțați; SV-comuna Balș; V-comuna Cotnari.
Suprafata comunei: 10363 ha;
Intravilan: 6476 ha;
Extravilan: 3887 ha.
I.1.3. Cadrul natural
Localitate în județul Iași, situată în sud-vestul Câmpiei Moldovei sau Jijiei

(subunitate a Podișului Moldovei). Belceștii se află la 20 km sud-est de Hârlău, circa
20 km de Podu Iloaiei și la 44 km nord-vest de municipiul Iași.
I.1.4. Resursele naturale și economia
Resursele agricole sunt cele mai importante și ocupația de bază a locuitorilor este
agricultura.
Producțiile la hectar obținute la cereale nu sunt corespunzătoare condițiilor oferite de

cadrul natural. Se cultivă grâul,porumbul dintre cereale,floarea soarelui,sfecla de
zahăr dintre plante tehnice pe văile pârailor se cultivă legume iar în zona colinară apar
livezi sau plantații de viță de vie.
3
Se cresc bovine,porcine,ovine,cabaline,albine. Crescători de ovine sunt mai ales
locuitorii satului Munteni tot aici sunt și câțiva crescători de albine.
Pescuitul se practică pe lacurile de pe Gurguiata .
Legătura cu localitățile județului se realizează prin calea ferată Iași-Podu Iloaiei-

Hârlău,drumul județean 281. Comuna este conectată la televiziunea prin cablu și la
internet.
I.1.5. Vegetația și fauna
Vegetație de silvostepă.
În trecut o pondere însemnată avea pădurea și desișurile de arbuști.
Numele vechilor sate Plopi(azi dispărut)și Ulmi sugerează că în trecut existau aici
păduri de plopi și ulmi. Pentru combaterea eroziunii și a alunecărilor de teren s-au
efectuat plantații forestiere(Valea Morii,Satu Nou)
În 1958 pe locul unde este azi pădurea Valea Morii vegetația spontană a fost defrișată
și s-au efectuat plantații cu salcâmi,plopi,frasini,nuci,cireși,meri,pini,molizi.
Fauna actuala a pădurii este formată

din:iepuri,căprioare,nevăistuci,șoareci,ciocănitori, fazani,
Până în 1958 trăiau în zonă și lupi.În 1970 au fost aduși în pădurea Valea Morii porci
mistreți și căprioare
I.2.Populatie
I.2.1. Populatia
Populația comunei conform recensământ 2002:
~Total comună-11323(sursă-primărie-în alte surse apare 11179-Direcția județeană de

statistică)
~Repartiția pe sate:-Belcești-4945,Liteni-1467,Munteni-1202,Satu Nou-1933,Tansa-

1058,Ulmi-718.
Structura etnică:
-români-11099,rromi-75,maghiari-1,alte etnii-4.
Structura confesională''
4
-ortodocși-10882,romano-catolici-244,penticostali-31,ortodocși stil vechi-4,baptiști-
1,
adventiști ziua a șaptea-1alte religii-16
Belcestiul este una dintre comunităţile rurale mari ale judeţului din punct de vedere
demografic
Revenind la principalii INDICATORI DEMOGRAFICI : natalitatea, mortalitatea,

sporul natural, sporul migratoriu, densitatea ; situaţia la penultimul recensământ al
populaţiei (la ultimul nu ne-au parvenit încă toate datele necesare, situaţia în mod
sintetic s-ar prezenta în felul următor:
• Natalitatea (N) – reprezentând numărul de naşteri la 1000 de locuitori, a avut

la Belcesti o valoare de 10‰ in 2002 aceasta fiind mai mare inainte de 1989.
• Mortalitatea (M) – a oscilat în ultimi 25 de ani între 8-12‰ pentru ca în
1997 să atingă 13‰ mortalitatea infantilă (numărul de copiii născuţi morţi
înainte de a împlini un an) este relativ mică 7‰ .
• Sporul Natural (Sn) – reflectă diferenţa dintre numărul noilor născuţi şi
numărul de morţi.
• La Belcesti, în 2002 sporul natural a fost de 5,4‰, o cifră tot mai scăzută în
ultimii 25 de ani. Chiar dacă acest Sn este mult mai bun decât media pe ţară
care este negativă.
• Sporul migratoriu – până prin 1995 a fost puternic în sensul că au plecat
foarte mulţi elevi (la diverse şcoli din alte oraşe) şi populaţia masculină mai
puţin către Harlau,Podul Iloaiei,Targul Frumos şi mai mult către Iasi.
Din păcate, în ultimi 10 ani, sporul migratoriu a cunoscut o altfel de migraţie . În

primii ani s-au întors mai mulţi (sosiţi = 198 în 2002) decât au plecat (plecaţi = 178 în
acelaşi an, 2002). În ultimii 7-8ani se constată un flux mare de plecări spre Spania şi
Italia, in deosebi, dar şi spre Germania, Israel, Serbia. La ora actuală (anul 2012) , în
ţările amintite au plecat peste 680 de persoane.
Structura populaţiei pe SEXE în 2002, din cei 11323 locuitori 5774 erau bărbaţi, deci
51 % în timp ce femeile însumau 5542 persoane, respectiv 49 %; situaţia este invers
faţă de naţional, unde femeile sunt mai multe decât bărbaţii.
Structura populaţiei pe GRUPE DE VÂRSTĂ în 2002 prezintă în felul următor:
• grupă de vârstă de 0-19 ani = 36,4%

• grupă de vârstă de 20-59 ani = 46,5%
• grupă de vârstă de peste 60 = 17,1%
Şi în cazul Belcestiului se constată un număr tot mai ridicat de populaţie de vârstă de

peste 60 de ani, deci populaţia localităţii îmbătrâneşte.
Structura PROFESIONALĂ
5
• populaţia activă = 3811 persoane din care:
o populaţia ocupată = 3398 persoane
o populaţia neocupată = 413 persoane
• populaţia inactivă = 7512 persoane (elevi, pensionari, casnici, întreţinuţi de
alte persoane).
Structura CONFESIONALĂ ( RELIGIOASĂ) deşi, după 1989 au pătruns şi în

Iveşti diverşi sectanţi, totuşi majoritari sunt ortodoxii 99.54%, celelalte culte, - in
special penticostalii si cei de alta religie formând diferenţa de 0.46%.
În ceea ce priveşte REPARTIŢIA TERITORIALĂ A POPULAŢIEI , decât la nivelul

României avem o densitate medie de 91,01 locuitori /km2, la Belcesti există o
densitate medie de 47.5 locuitori/km2 , deci mult mai mica decât media densităţii pe
ţară.
Forta de munca
Resursele de munca ale comunei insumeaza 4860 locuitori, ceea ce reprezinta 48 %

din populatia totala. Cea mai mare parte din populatia ocupata activeaza in
agricultura, industria prelucratoare, comert, constructii si invatamant.
I.3.Economie
In prezent, potentialul economic al comunei Belcesti este constituit din: agricultura,
industrie, comunicatii , comert si prestari servicii.
1. Agricultura reprezinta ramura principala a economiei comunei. Structura fondului

funciar este urmatoarea:
• Suprafata agricola – hectare 7951
din care:
• arabil 6645 ha
• pasune 255 ha
• vii 951 ha
• livezi 100 ha
Principalele culturi din sectorul vegetal sunt: grau, porumb boabe, floarea soarelui si
plante furajere.
Dotarea cu masini si utilaje agricole este corespunzatoare. Producatorii agricoli

dispun in prezent de un parc compus din 20 tractoare si alte masini si utilaje agricole.
In comuna functioneaza si exploatatii agricole organizate de:
6
• AGRICOLA-IULIUS-COM SRL.
• MOLDOFIN GRUP SRL.
• PAN-AGRICOLA SRL.
• SAMIAGRO SRL.
• SOCIETATE COOPERATIVA DE CONSUM DE GRADUL 1
CONSUMCOOP BELCESTI.
Din cele aproximativ 6645 hectare teren arabil , cât are localitatea, cele mai mari
suprafeţe sunt cultivate de cereale, între care peste 3500 ha porumb, puţin peste 1500
grâu, apoi orz 177ha, ovăz circa 35-45 ha, plante tehnice, respectiv floarea – soarelui
circa 50 – 65ha, sfeclă de zahăr 60ha.
Din păcate, după retrocedarea pământurilor prin Legea nr.18/1991 şi Legea nr.1/2000,
mulţi din proprietari au înlocuit viţa nobilă cu vie hibridă întrucât necesită cheltuieli
mai mici şi muncă mai puţină.
Până la 1989, sericicultură (creşterea viermilor de mătase) şi apicultura (albinăritul)

erau preocupări apicole complementare ce aduceau doar venituri suplimentare. Astăzi
sericicultura a dispărut cu totul, iar albinăritul este şi el în mare suferinţă (abia de mai
există 60 de familii de stupi în toată localitatea).
Se cresc bovine,porcine,ovine,cabaline,albine. Crescători de ovine sunt mai ales

locuitorii satului Munteni.
Pescuitul se practică pe lacurile de pe Gurguiata .
2. Industria – este reprezentata in localitate de societatile:
• S.C.Derby s.r.l., producator de produse artizanale din lemn si furnir;

• ateliere de confectii mobila si tamplarie;
• atelier de confectii metalice;
• sectie de impletituri rachita;
Astăzi în localitate mai funcţionează mici ateliere de producţie servicii care

fabrică: bolţari (cărămizi) din zgură şi ciment, stocatură, tâmplărie metalică, tâmplărie
din lemn, mobilier şi coşuri de împletituri de nuele.
3. Comunicatii.
Legătura cu localitățile județului se realizează prin calea ferată Iași-Podu Iloaiei-

Hârlău,drumul județean 281. Comuna este conectată la televiziunea prin cablu și la
internet.
7
I.4.Viata sociala
1. Dotarea edilitara
Fondul de locuinte se compune dintr-un numar de 3652 locuinte, cu o suprafata totala

locuibila de 161.18 mii m.p.
2. Invatamant
Nr. gradinite: 8 Nr. scoli: 8 Nr. licee: 1
Tradiția locală afirmă ca prima școală pe raza comunei Becești a funcționat

în satul Ulmi între anii 1800-1820. Ceea ce este sigur că în anul 1863 a luat ființă o
școală de băieți în satul Belcești cu un număr de 25 de elevi la o populație de 360
familii în 1885 luând ființă și o școală de fete.
În 1898 în comună funcționau 4 școli cu patru învățători cu un efectiv de 197 băieți

și 34 fete. Remarcabil este că școala din satul Ulmi a fost inspectată în 1875 de Mihai
Eminescu.
Merită de menționat existența școlii de agricultură între anii 1902-1948 această

școală a funcținat pe moșia Polieni și avea cursuri gimnaziale,liceale și de ucenici.
Astăzi pe teritoriul comunei există școli în toate satele componente,menționăm școla

din Munteni înființată în 1903 de Ioan Iamandi tatăl lui Victor Iamandi,după anul
1920 s-au înființat școli în toate satele din comună .
Începând cu anul școlar 2002-2003 funcționează în Belcești(satul Văleni)Grupul

Școlar ,,Victor Mihăilescu Craiu,, ce are cursuri gimnaziale ,liceale și de S.A.M.
În perioada 2003-2004 cu finațare europeană s-a construit lângă școală o modernă

sală de sport,construcția aecestei săli de sport s-a datorat în mare măsură stăruinței
fostului primar profesor Dumitru Diaconu.
Nu trebuie omis nici biblioteca comunala Belcesti dotata cu calculatoare conectate la

internet.
3. Viața religioasă
Deși cea mai veche biserică existentă azi în comună datează din anul 1810 pe aceste
meleaguri creștinismul a pătruns înainte de 1100-1200. Astfel s-a descoperit pe dealul
Huc o cruce relicvar datată ca aparținând sec.XI-XII.
8
Și înainte de 1810 au existat pe aceste locuri lăcașe de cult mai ales că satele de aici
erau închinate unor mănăstiri.
Biserica din satul ULMI este cea mai veche din comună are hramul Sf.Ecaterina și a
fost construită între anii 1810-1815,fiind sfințită de mitropolitul Veniamin Costache
Biserica din Belcești-Centru(CIORĂNI) a fost construită între anii 1860-1862 și are

hramul Sf.Arhangheli Mihail și Gavril.Dealtfel lângă actuala biserică a existat o
biserică din lemn încă din anul 1774 .
În SATU NOU temelia bisericii a fost pusă în 1933 cu aprobarea ministrului cultelor
de atunci Victor Iamandi.Biserica are hramul Sf.Nicolaie
În satul TANSA biserica a fost construită între anii 1926-1931 și are hramul
Adormirea Maicii Domnului.
La acest lăcaș de cult serviciul divin este oficiat mai bine de trei decenii de
venerabilul presbiter Stoica Ioan.
În satul LITENI biserica a fost construită între anii 1920-1929 și are hramul
Sf.Împărați Constantin și Elena.
În MUNTENI temelia bisericii a fost pusă în anul 1933 prin contribuția lui Victor
Iamandi ce a copilărit în acest sat după ce tatăl său s-a mutat de la Hodora la Munteni.
În prezent din inițiativa presbiterilor Mihai Zaharia și Vasile Florariu se află în

construcție două lăcașe de cult creștin-ortodoxe la Belcești-Centru(Văleni) și
Ruși,lăcașe ce au nevoie de sprijin financiar pentru a fi finalizate.
În Satu Nou trăiește și minoritatea romano-catolică Câteva familii de catolici din

zona Mărgineni-Bacău au venit și s-au așezat pe la anul 1900 pe aceste locuri.E
posibil ca ei să fie la origine ceangăi.Biserica catolică are hramul Sf.Tereza a
Pruncului Iisus.Catolicii din Satu Nou aparțin de parohia Cotnari.
Sunt și câteva familii de creștin-ortodocși ce țin stilul vechi,ei aparțin de biserica pe

stil vechi din Balș-jud.Iași.
În Munteni la recensământul din 2002 31 de persoane s-au declarat penticostali.
4. Sanatate
Comuna Belcesti dispune de un dispensar si 4 farmacii.
5. Cultura si sport
In comuna Belcesti exista un centru de cultura si creatie, in care se desfasoara diferite

activitati culturale cu traditie in domeniul teatrului, dansurilor populare, cenaclului
literar.
9
Activitatea sportiva este reprezentata de echipa locala de fotbal Viitorul Belcesti.
Concluzii partea I:
Principalele avantaje ale unor investiții în infrastructura de afaceri ar fi

accesibilitatea la piețe, resursa umana bine pregătită şi ieftină, potențialul de creare şi
dezvoltare a unor industrii de nisă competitive.
Comuna Belcesti dispune de unele avantaje care promovate corespunzător ar

putea atrage investiții în zona şi odată cu acestea dezvoltare economică durabila :
• existenţa utilităţilor în zonă: apă, canalizare, energie electrică;
• existenţa resurselor umane: 4860 persoane
• existenţa spaţii pentru deschidere mici afaceri;
• calitatea bună a solurilor ceea ce poate determina obținerea unor producții
agricole mari.
• Un dezavantaj îl reprezinta starea mai precară a drumurilor locale şi comunale,
• Localitatea este conectată la reţelele de telecomunicaţii lucru ce facilitează

activitatea unităţilor economice.
Accesul comunităţii, a mediului de afaceri la această infrastructură

industrială pentru initierea unor proiecte de relansare economică, v-a reprezenta
marea provocare a următoarei perioade de dezvoltare a comunei Belcesti.
10
Cap. II.Analiza economica a firmei AGRICOLA-
IULIUS-COM SRL.
DESCRIEREA UNITAŢII ECONOMICE
POLITICA ÎN DOMENIUL CALITATII SI SIGURANTEI ALIMENTELOR
Viziunea managerială a AGRICOLA-IULIUS-COM SRL.

este consolidarea poziţiei pe piaţa româneascǎ şi extinderea pe piaţa externǎ prin
îmbunătăţirea imaginii firmei.
Strategia organizaţiei este îndreptată spre dezvoltarea afacerii şi adoptarea unor
tehnici adecvate de marketing pentru promovarea mǎrcii, în perspectiva evoluţiei
pieţei româneşti şi integrării ei în piaţa europeană.
Misiunea firmei este de a livra produse de bună calitate în condiţii de deplină
siguranţă pentru om, la nivelul parametrilor din standardele europene de performanţă.
Valorile pe care le împărtăşim în realizarea misiunii noastre sunt: calitate şi
siguranţǎ totală, onestitate, profesionalism, promptitudine.
11
Politica AGRICOLA-IULIUS-COM SRL este orientată predilect spre client şi se
centrează pe calitatea şi siguranţa totală a produselor furnizate, garanţie a dezvoltării
sigure a afacerii în condiţiile respectării angajamentului social al firmei şi a codului de
onoare al mediului de afaceri.
POLITICA ÎN DOMENIUL CALITATII
AGRICOLA-IULIUS-COM SRL îşi propune consolidarea poziţiei pe piaţa de profil,

prin îmbunătăţirea imaginii firmei în condiţiile unei pieţe dinamice, dificile şi în
prezenţa unui sistem concurenţial activ.
Politica in domeniul calitǎţii şi siguranţei produselor agricole este conformă cu
personalitatea firmei şi cu principiile ce stau la baza deciziilor şi a întregii activităţi.
Ea devine operaţionalǎ prin realizarea obiectivelor calitǎţii şi siguranţei stabilite de

top-management:
• Creşterea cifrei de afaceri cu minim 5 %/ an prin :

• extinderea volumului de cereale si plante tehnice cu 10 % / an;
• Îmbunătăţirea continuă a tehnologiilor de cultivare , recoltare.
• Creşterea satisfacaţiei clienţilor prin îmbunătăţirea relaţiei furnizor – client.
Indicatorii eficienţei economice a investiţiilor
In cadrul evaluării eficientei economice trebuie să stim in primul rând care

sunt acei indicatori care pot in mod real să determine eficienta in cadrul unei activităti
economice.
Astfel orice indicator de eficienţă economică a investiţiilor va trebui să aibă
conţinut şi semnificaţie clară din punct de vedere economic, să poată fi uşor calculat
şi evaluat, iar interpretarea care i se dă să fie plină de semnificaţie.
Deasemeni, orice indicator al eficienţei economice trebuie să fie în concor-
danţă cu scopul urmărit prin materializarea proiectului şi să poată reliefa pe variante
de proiect avantajele şi dezavantajele fiecăruia, să reflecte şi să răspundă trăsăturilor
12
psihologice ale investitorului, modului său de comportare în diferite condiţii de
incertitudine şi risc.
Indicatorii de eficienţă economică a investiţiilor reprezintă o informaţie calitativ nouă,
cu alt conţinut economic şi cu alte semnificaţii în raport cu datele iniţiale ale
proiectului referitoare la eforturi şi efecte.
Obiectivul principal al fiecărui investitor este profitul, se impune utilizarea în
calculele de eficienţă economică, indicatori de tipul diferenţei dintre veniturile
integrale şi costurile totale, acestia aflându-se mai aproape de profit.
1.SUPRAFAŢA TOTALĂ A EXPLOATAŢIEI AGRICOLE
In 2008 societatea deţinea 100 ha, ajungand in 2011 la 250 ha.

Aceasta crestere a suprafetelor exploatate s-au datorat incheierii de noi
contracte de arendă.
ANI
medi
INDICATORI 2008 2009 2010 2011 a min max amplitudine
Suprafaţa
exploataţiei
economice(ha) 100 150 200 250 175.0 100.0 250.0 150.0
Suprafaţa
agricolă(ha) 99 149 198 198 161.0 99.0 198.0 99.0
Suprafaţa
neagricolă(ha) 1 1 2 52 14.0 1.0 52.0 51.0
13
Structura suprafetei totale (ha).
300
250
200
150
100
50
0
2008 2009 2010 2011
Suprafaţa exploataţiei economice(ha) Suprafaţa agricolă(ha) Suprafaţa neagricolă(ha)
2. Structura suprafeţei totale (%)
ANI
INDICATORI 2008 2009 2010 2011 media min max amplitudine
Suprafaţa
agricolă(%) 99.0 99.3 99.0 79.2 94.1 79.2 99.3 20.1
Suprafaţa
neagricolă(%) 1.0 0.7 1.0 20.8 5.9 0.7 20.8 20.1
Structura suprafetei totale(%)

120.0
100.0
80.0
60.0
40.0
20.0
0.0
2008 2009 2010 2011
Suprafaţa agricolă(%) Suprafaţa neagricolă(%)
14
3.STRUCTURA CULTURILOR(ha).
ANI
medi
Grau 30 45 60 75 52.5 30.0 75.0 45.0
Orz 11 15 20 25 17.8 11.0 25.0 14.0
Porumb boabe 25 38 50 65 44.5 25.0 65.0 40.0
Floarea soarelui 24 37 50 60 42.8 24.0 60.0 36.0
Rapita 10 15 20 25 17.5 10.0 25.0 15.0
TOTAL 100 150 200 250
Structura culturilor(ha)
80
70
60
50
40
30
20
10
0
2008 2009 2010 2011
Grau Orz Porumb boabe Floarea soarelui Rapita
4.Suprafaţa culturilor(%)
ANI
Grau 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0 0.0
Orz 11.0 10.0 10.0 10.0 10.3 10.0 11.0 1.0
Porumb boabe 25.0 25.3 25.0 26.0 25.3 25.0 26.0 1.0
Floarea soarelui 24.0 24.7 25.0 24.0 24.4 24.0 25.0 1.0
Rapita 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 0.0
TOTAL 100 100 100 100
15
Suprafata culturilor(%)
35.0
30.0
25.0
20.0
15.0
10.0
5.0
0.0
2008 2009 2010 2011
4.PRODUCŢIA MEDIE(t/ha)
Productia medie(Qm) reprezinta cantitatea de produse brute (pe fiecare

cultura) obtinuta pe unitatea de suprafata cultivata.
ANI
medi
Grau 3.0 3.1 3.2 3.6 3.2 3.0 3.6 0.6
Orz 2.5 2.6 2.7 2.9 2.7 2.5 2.9 0.4
Porumb boabe 4.0 4.1 4.2 4.7 4.3 4.0 4.7 0.7
Rapita 1.9 1.7 2.1 2.3 2.0 1.7 2.3 0.6
Productii medii (t/ha)

5.0
4.5
4.0
3.5
3.0
2.5
2.0
1.5
1.0
0.5
0.0
2008 2009 2010 2011
16
5.PRODUCŢIA TOTALĂ(t)
Producţia totală(Qt) reprezintă cantitatea totală de produse obținută pentru un

anumit nivel de utilizare a factorilor de producție; suma dintre producția vegetală
principală și cea secundară, obținute într-un an agricol, în cadrul unei exploatații.
Qt = Qme × St Qt-producţia totală

Qme-producţia medie la ha
St-suprafaţa totală(ha)
ANI
medi
Grau 90.0 139.5 192.0 270.0 172.9 90.0 270.0 180.0
Orz 27.5 39.0 54.0 72.5 48.3 27.5 72.5 45.0
Porumb boabe 100.0 155.8 210.0 305.5 192.8 100.0 305.5 205.5
Rapita 19.0 25.5 42.0 57.5 36.0 19.0 57.5 38.5
Productii totale(t)
350.0
300.0
250.0
200.0
150.0
100.0
50.0
0.0
2008 2009 2010 2011
Producţia totală este diferită atât între culturi cât şi de la an la an. Între culturi
diferenţa este clară şi neremediabilă datorită genelor fiecărei culturi şi tehnologiilor de
cultivare diferite. Din tabelul de mai sus reiese că cultura graului aduce cele mai mari
producţii datorita suprsfetei mari pe care se cultiva,ajungand in 2011 la o productie de
270 t. Desi cultura de rapita este pe ultimul loc la totalul de producţie aceasta aduce
profituri bune societatii.
17
6.PIERDEREA(t)
Pierderile în culturile agricole sunt inevitabile deoarece în orice an şi în orice

condiţii cel puţin un factor negativ îşi face simţită prezenţa, ceea ce duce la pierderi
mai mult sau mai puţin însemnate.
ANI
Grau 4.5 7.0 9.6 13.5 8.6 4.5 13.5 9.0
Orz 1.4 2.0 2.7 3.6 2.4 1.4 3.6 2.3
Porumb boabe 3.0 4.7 6.3 9.2 5.8 3.0 9.2 6.2
Rapita 1.0 1.3 2.1 2.9 1.8 1.0 2.9 1.9
16.0
14.0
12.0
10.0
8.0
6.0
4.0
2.0
0.0
2008 2009 2010 2011
Din grafic se observă că la pierderile semnificative sunt la cultura de grau dar se

compensează cu producţia ridicată. Pierderile se datoreaza factorilor naturali(ploi
extrem de violente, grindină) sau cei artificiali printre care: întarzieri /greşeli de
administrare a substanţelor chimice şi fitosanitare, pierderea momentului optim de
recoltare, transport şi depozitări inadecvate.
7.PRODUCŢIA MARFĂ(t)
18
Producţia marfă(Qm) din agricultură reprezintă totalitatea produselor care se
valorifică (se vând) în afara unităţilor producătoare.
Valorificarea producţiei agricole cuprinde totalitatea acţiunilor tehnico-
organizatorice şi economice, respectiv conservarea, ambalarea, depozitarea,
transportul şi vânzarea propriu-zisă.
Din întreaga producţie obţinută în cadrul activităţii agricole este destinată
vînzarii.
Qm = Qt - Pierderi - Consumuri interne + Stocuri – Altele
ANI
medi
Grau 85.5 132.5 182.4 256.5 164.2 85.5 256.5 171.0
Orz 26.1 37.1 51.3 68.9 45.8 26.1 68.9 42.8
Porumb boabe 97.0 151.1 203.7 296.3 187.0 97.0 296.3 199.3
Rapita 18.1 24.2 39.9 54.6 34.2 18.1 54.6 36.6
Productia marfa(t)
350.0
300.0
250.0
200.0
150.0
100.0
50.0
0.0
2008 2009 2010 2011
Producţia marfă va aduce venituri în firmă atât la producţiile mari (grau) cât şi
la celelalte cu o cantitate mai mică. În tabel se observă o oscilaţie a producţiei ,în anul
2011 atingând pragul cel mai ridicat la grau si inregistrand pragul cel mai scazut la
rapita in 2008 .
8.PREŢUL(lei/kg)
Preţul (Pv)se referă la suma de bani pe care o plăteşte sau o primeşte cineva pentru
a intra în posesia respectiv pentru a ceda posesia unui bun.
19
ANI
medi
Grau 0.70 0.50 0.65 0.85 0.7 0.5 0.9 0.4
Orz 0.90 0.60 0.60 0.90 0.8 0.6 0.9 0.3
Porumb boabe 0.95 0.65 0.70 1.10 0.9 0.7 1.1 0.5
Rapita 1.20 1.00 1.25 1.20 1.2 1.0 1.3 0.3
Pret (lei/kg)
1.80
1.60
1.40
1.20
1.00
0.80
0.60
0.40
0.20
0.00
2008 2009 2010 2011
9.CIFRA DE AFACERI(mii lei)
Cifra de afacere(CA) reprezintă veniturile ce se obţin din vânzarea întregii

producţii marfă şi se calculează ca produs dintre producţia marfă şi preţul de vânzare
a unei unităti din aceasta. Reprezinta totalitatea castigurilor firmei intr-o perioada de
timp, realizate prin vanzarea unui anumit volum de produse.
CA=Vt Vt-venit total

CA=Qm ×P CA-cifra de afacere
Pv-pret de vanzare
20
ANI
medi
Grau 59.9 66.3 118.6 218.0 115.7 59.9 218.0 158.2
Orz 23.5 22.2 30.8 62.0 34.6 22.2 62.0 39.8
Porumb boabe 92.2 98.2 142.6 326.0 164.7 92.2 326.0 233.8
Rapita 21.7 24.2 49.9 65.6 40.3 21.7 65.6 43.9
TOTAL 242.3 267.7 455.8 878.4
Cifra de afacere (mii lei)

350.0
300.0
250.0
200.0
150.0
100.0
50.0
0.0
2008 2009 2010 2011
AGRICOLA-IULIUS-COM SRL are o cifra de afaceri in continua crestere incepand

cu anul infiintarii pana in prezent. Cifra de afaceri a crescut in aceasta perioada cu
636,1 mii RON.
Cea mai mare valoare a cifrei de afaceri a fost realizata in anul 2011- valoare: 878.4
mii RON.
Cea mai mica valoare a cifrei de afaceri a fost realizata in anul 2008- valoare: 242.3
mii RON.
10.CIFRA DE AFACERI MEDIE(mii lei/ha)
ANI
21
Grau 2.0 1.5 2.0 2.9 2.1 1.5 2.9 1.4
Orz 2.1 1.5 1.5 2.5 1.9 1.5 2.5 1.0
Porumb boabe 3.7 2.6 2.9 5.0 3.5 2.6 5.0 2.4
Rapita 2.2 1.6 2.5 2.6 2.2 1.6 2.6 1.0
TOTAL 2.4 1.8 2.3 3.5
Cifra de aafaceri medie(mii lei/ha)

6.0
5.0
4.0
3.0
2.0
1.0
0.0
2008 2009 2010 2011
11.CHELTUIELI MEDII(mii lei/ha)
Cheltuielile medii(CHm) reprezintă suma de bani(mii lei) pe care societatea o

utilizează pentru o anumită cultura pe o unitate de suprafaţă(ha) de la înfiinţare până
la recoltare.
ANI
medi
Grau 1.2 1.2 1.1 1.0 1.1 1.0 1.2 0.2
Orz 0.8 0.9 1.0 1.1 1.0 0.8 1.1 0.3
Porumb boabe 1.2 1.1 1.3 1.1 1.2 1.1 1.3 0.2
Rapita 1.3 1.4 1.3 1.2 1.3 1.2 1.4 0.2
22
Cheltuieli medii (mii lei/ha)
1.6
1.4
1.2
1.0
0.8
0.6
0.4
0.2
0.0
2008 2009 2010 2011
12.CHELTUIELI TOTALE(mii lei)
Cheltuielile totale(CHt) reprezinta ansamblul cheltuielilor fixe si variabile

dintr-o firma realizate pe parcursul unui ciclu de productie. În situaţia noastră
cheltuielile totale au fost calculate facând produsul dintre cheltuielile medii/ha şi
suprafaţa culturilor.
CHt=CHm x Supr. Culturilor
ANI
medi
Grau 36.0 54.0 66.0 75.0 57.8 36.0 75.0 39.0
Orz 8.8 13.5 20.0 27.5 17.5 8.8 27.5 18.7
Porumb boabe 30.0 41.8 65.0 71.5 52.1 30.0 71.5 41.5
Floarea
soarelui 24.0 40.7 55.0 54.0 43.4 24.0 55.0 31.0
Rapita 13.0 21.0 26.0 30.0 22.5 13.0 30.0 17.0
TOTAL 111.8 171.0 232.0 258.0
23
Cheltuieli totale (mii lei)
80.0
70.0
60.0
50.0
40.0
30.0
20.0
10.0
0.0
2008 2009 2010 2011
13.PROFITUL BRUT TOTAL(MII LEI)
Profitul brut(Pb) reprezintă diferenţa dintre total venituri(Vt) încasate şi total

cheltuieli(Cht) effectuate. Pb=Vt-Cht
ANI
medi amplitudin
INDICATORI 2008 2009 2010 2011 a min max e
143.
Grau 23.9 12.3 52.6 143.0 57.9 12.3 0 130.8
Orz 14.7 8.7 10.8 34.5 17.2 8.7 34.5 25.8
112. 254.
Porumb boabe 62.2 56.4 77.6 254.5 7 56.4 5 198.0
152.
Floarea soarelui 21.1 16.1 59.0 152.9 62.3 16.1 9 136.8
Rapita 8.7 3.2 23.9 35.6 17.8 3.2 35.6 32.3
TOTAL 130.5 96.7 223.8 620.4
24
Profit brut total(mii lei)
300.0
250.0
200.0
150.0
100.0
50.0
0.0
2008 2009 2010 2011
14.PROFITUL BRUT MEDIU(MII LEI/HA)

Reprezintă profitul brut la nivel de societate raportat la unitatea de suprafaţă(ha).
ANI
Grau 0.8 0.3 0.9 1.9 1.0 0.3 1.9 1.6
Orz 1.3 0.6 0.5 1.4 1.0 0.5 1.4 0.8
Porumb boabe 2.5 1.5 1.6 3.9 2.4 1.5 3.9 2.4
Rapita 0.9 0.2 1.2 1.4 0.9 0.2 1.4 1.2
TOTAL 1.3 0.6 1.1 2.5
Profit brut mediu(mii lei/ha)

4.5
4.0
3.5
3.0
2.5
2.0
1.5
1.0
0.5 25
0.0
2008 2009 2010 2011

15. EVOLUŢIA PESONALULUI
Structura personalului din cadrul societăţii pe ani şi pe funcţiile ocupate.

AGRICOLA-IULIUS-COM SRL a avut un numar de angajati in crestere per asamblu
din anul 2008 pana in anul 2011.
Cei mai multi angajati au fost in anul 2011 - numar persoane angajate: 17.
Cei mai putini angajati au fost in anul 2008 - numar persoane angajate: 11.
ANI
Mecanizatori 4 5 7 9 6.3 4.0 9.0 5.0
Sezonieri 2 2 2 2 2.0 2.0 2.0 0.0
Tehnicieni 2 2 2 3 2.3 2.0 3.0 1.0
Pers auxiliar 2 2 2 2 2.0 2.0 2.0 0.0
Conducere 1 1 1 1 1.0 1.0 1.0 0.0
TOTAL 11 12 14 17 13.5 11.0 17.0 6.0
E v o lutia pe rs o n a lului
10 9
8 7
6 5
4
4 3
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
2 1 1 1 1
0
2008 2009 2010 2011
Mecanizatori Sezonieri Tehnicieni

Pers auxiliar Conducere
16. TIMP DE LUCRU DISPONIBIL(ore/an)
Reprezintă totalitatea orelor de lucru care se afla la dispoziţia activităţii unei

societăţi pe parcursul unui an calendaristic.
Se calculează ca produs al orelor de lucru efectuate pe zi, a numărului mediu
de zile lucratoare dintr-o lună şi a numărului de luni muncite în cadrul societăţii.
Exemplu:
• Pentru angajaţii permanenţi:8*21,4*12
26
• Pentru sezonieri:8*21.4*nr.de luni în care aceştia au fost angajaţi
În tabelul de mai jos valorile obşinute pentru fiecare categorie de muncitori au
fost înmulţite cu efectivul acestora(tab. Evoluţia personalului).
ANI
Mecanizatori 8217.6 10272.0 14380.8 18489.6 12840.0 8217.6 18489.6 10272.0
Sezonieri 1712.0 1712.0 1712.0 1712.0 1712.0 1712.0 1712.0 0.0
Tehnicieni 4108.8 4108.8 4108.8 6163.2 4622.4 4108.8 6163.2 2054.4
Pers. auxiliar 4108.8 4108.8 4108.8 4108.8 4108.8 4108.8 4108.8 0.0
Conducere 2054.4 2054.4 2054.4 2054.4 2054.4 2054.4 2054.4 0.0
TOTAL 20201.6 22256.0 26364.8 32528.0 25337.6 20201.6 32528.0 12326.4
Timp de lucru disponibil(ore/an)
20000.0
15000.0
10000.0
5000.0
0.0
2008 2009 2010 2011
Mecanizatori Sezonieri Tehnicieni Pers. auxiliar Conducere
18.NECESARUL DE FORŢĂ DE MUNCĂ PE

CULTURI(ore/ha)
Este dat de totalul orelor necesar procesului de producţie agricolă pe o

suprafaţă determinată pentru o anumită cultură.
De obicei aceste date sunt minuţios calculate în fişa tehnologică a fiecărei
culturi unde sunt grupate în:
• Lucrări de înfiinţare
• Lucrări de întreţinere
27
• Lucrări recoltare
• Lucrări de transport şi de stocare a mărfii
În tabelul de mai jos avem necesarul de forţă de muncă, exprimat în zile,
pentru culturile cultivate de societatea agricolă pe care s-a efectuat analiza.
INDICATORI ore/ha
Grau 40
Orz 40
Porumb boabe 30
Floarea soarelui 20
Rapita 45
Necesarul de forta de m unca pe culturi(or e/ha)
40
45
20
40
30
19.NECESARUL DE FORŢĂ DE MUNCĂ PE UCLTURI

ORE (ore)
Este reprezentat de totalitatea orelor de muncă necesare pentru a obţine

produsul final( producţia agricolă) de pe suprafeţele exploatate de către societatea
agricolă.
Necesarul de forţă de muncă trebuie calculat înainte de începerea sezonului
agricol, mai ales în cazul sezonierilor, pentru a nu perturba desfăşurarea normale a
lucrărilor necesare.
În tabelul următor necesarul de forţă de muncă este structurat pe culturi şi este
calculat ca produs al necesarului forţei de muncă(ore/ha;din fişa tehnologică) şi
suprafeţele cutivate(numar de hectare; tab. Structura suprafeţei agricole).
Observăm că necesarul de forţă de muncă ia valori mai mici decât timpul de
lucru disponibil. Acest lucru este datorat faptului că activitatea agricolă este
condiţionată de factorii climatici; astfel apar perioade în care forţa de muncă nu poate
fi valorificată.
ANI
28
Grau 1200 1800 2400 3000 2100.0 1200.0 3000.0 1800.0
Orz 440 600 800 1000 710.0 440.0 1000.0 560.0
Porumb
boabe 750 1140 1500 1950 1335.0 750.0 1950.0 1200.0
Floarea
soarelui 480 740 1000 1200 855.0 480.0 1200.0 720.0
Rapita 450 675 900 1125 787.5 450.0 1125.0 675.0
TOTAL 3320 4955 6600 8275
Necesarul total de forţă de muncă pe culturi(ore)
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
2008 2009 2010 2011
20.PRODUCTIVITATEA MUNCII EXPRIMATĂ ÎN UNITĂŢI

NATURALE(T/ora)
Productivitatea muncii reprezinta eficacitatea cu care este folosita o anumita

cantitate de forta de munca. Ea se apreciaza, fie prin cantitatea de produs obtinuta
într-o unitate de timp, fie prin consumul de munca pe unitatea de produs.
Se calculează ca raport dintre producţia marfă obţinută şi numărul de ore de
muncă care a fost necesar pentru obţtinerea cantităţii de produs.
ANI
medi
Grau 0.08 0.08 0.08 0.09 0.1 0.1 0.1 0.0
Orz 0.06 0.07 0.07 0.07 0.1 0.1 0.1 0.0
Porumb boabe 0.13 0.14 0.14 0.16 0.1 0.1 0.2 0.0
Floarea
soarelui 0.09 0.10 0.10 0.11 0.1 0.1 0.1 0.0
Rapita 0.04 0.04 0.05 0.05 0.0 0.0 0.1 0.0
29
Productivitatea pe ora (t/ora)
0.18
0.16
0.14
0.12
0.10
0.08
0.06
0.04
0.02
0.00
2008 2009 2010 2011
21.PRODUCTIVITATEA MUNCII EXPRIMATĂ ÎN

UNITĂŢI MONETARE(mii lei/muncitor).
Productivitatea medie a muncii se exprima ca raport intre cifra de afaceri

realizată în fiecare an şi numărul total de angajaţi.
ANI
medi
Productivitate pe
angajat 22.0 22.3 32.6 51.7 32.1 22.0 51.7 29.6
30
Productivitate pe angajat
60.0
51.7
50.0
40.0
32.6
30.0
22.0 22.3
20.0
10.0
0.0
2008 2009 2010 2011
Productivitate pe angajat
Concluzii partea a-II-a:
• După structura suprafeţei putem observa că societatea s-a dezvoltat treptat pe

parcursul celor 4 ani pe care s-a efectuat analiza, pornind de la o suprafata de
100 ha ajungand la 250 ha.
• Pe unitatea de suprafaţă cultivată se înregistrează o variatie pentru toate
culturile , apoi odată cu modernizarea tehnologiei şi ca urmare a practicării
unei agriculturi din ce în ce mai performante, producţiile medii au crescut dar
nu constant.
• Cultura graului aduce cele mai mari producţii celor în 2011 ajungând la un
maxim al producţiei de 270 t.
• Desi cultura rapitei este pe ultimul loc la totalul de producţie, aceasta aduce
profituri bune, preţul fiind mult superior.
• Societatea analizată se bazează doar pe producerea de cereale. Astfel, neavând
consum intern pierderile se înregistrează doar ca urmare a procesului
tehnologic de recoltare si conservare a produselor finite.
• Profitul are o evoluţie şi mai spectaculoasă acestă ajungând să-şi tripleze
valoarea pe parcursul celor 4 ani de la 242.3 la 878.4 mii lei.
• Cauza creşteri atât de accelerate a cifrei de afaceri şi a profitului o reprezintă
creşterea gradului de tehnologizare a procesului agricol si marirea suprafetelor
agricole. Acest lucru conduce la o creştere a randamentului pământului şi a
productivităţii muncii.
31
• Deşi productivitatea muncii a crescut valoarea cheltuielilor a crescut constant
în cei 4 ani, în special din cauza creşterii accelerate a preţului la forta de
munca.
• Factorii care influenteaza gradul de crestere a productivitatii muncii sunt:
progresul tehnic; perfectionarea organizarii conducerii, productiei si muncii;
calificarea, perfectionarea profesionala si cresterea îndemânarii executantilor.
Concluzii finale
Aprecierea corecta a raportului dintre industrie si agricultura se poate realiza

numai în conditiile asezarii relatiilor dintre cele doua ramuri pe principii economice.
În aceasta privinta raporturile dintre preturile din industrie si agricultura pot oferi o
imagine concludenta.
În cadrul acestei lucrări s-a evidentiat ca prin cultivarea cerealelor si plantelor
tehnice pe teritoriu comunei Belcesti, printr-o tehnologie moderna, se poate
inregistra profit pentru antreprenor .
Prin investirea in agricultura, in aceasta comuna, avand piata de desfacere pe
plan local, forta de munca ieftina si conditii profice unei agriculturi ecologice se
inregistreaza profit care determina crestere economica a zonei.
În concordanţă cu rezultatele obţinute în urma analizei efectuate pentru a
prevedea eficienţa culturilor legumicole, se poate afirma că această activitate poate fi
destul de rentabilă din punct de vedere economic şi că poate fi o investiţie bună insa
cu risc destul de ridicat.
Accesul comunităţii, a mediului de afaceri la această infrastructură industrială
pentru initierea unor proiecte de relansare economică, v-a reprezenta marea provocare
a următoarei perioade de dezvoltare a comunei Belcesti.
32
BIBLIOGRAFIE
• http://www.madr.ro
• http://www.agrinet.ro
• http://ro.wikipedia.org
• www.firme.ro
33

PROIECT ECONOMIE Rurala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT ECONOMIE Rurala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA

,,ION IONESCU DE LA BRAD” IASI

PROIECT ECONOMIE RURALA

INDRUMATOR: Prof dr. DAN BODESCU.

Cap. I. Diagnosticul Com.Belcesti…………………………………………….pag 3

I.1.1. Organizarea administrativa

Comuna Belcesti este formata din sase sate componente:

• Belcesti – resedinta comunei;

Vecinii comunei Belcești sunt:

N-comuna Coarnele Caprei; NE-comuna Focuri; E-comuna Erbiceni; S-comuna

Suprafata comunei: 10363 ha;

Intravilan: 6476 ha;

Extravilan: 3887 ha.

I.1.3. Cadrul natural

Localitate în județul Iași, situată în sud-vestul Câmpiei Moldovei sau Jijiei

I.1.4. Resursele naturale și economia

Producțiile la hectar obținute la cereale nu sunt corespunzătoare condițiilor oferite de

Pescuitul se practică pe lacurile de pe Gurguiata .

Legătura cu localitățile județului se realizează prin calea ferată Iași-Podu Iloaiei-

I.1.5. Vegetația și fauna

În trecut o pondere însemnată avea pădurea și desișurile de arbuști.

Fauna actuala a pădurii este formată

Populația comunei conform recensământ 2002:

~Total comună-11323(sursă-primărie-în alte surse apare 11179-Direcția județeană de

~Repartiția pe sate:-Belcești-4945,Liteni-1467,Munteni-1202,Satu Nou-1933,Tansa-

adventiști ziua a șaptea-1alte religii-16

Revenind la principalii INDICATORI DEMOGRAFICI : natalitatea, mortalitatea,

• Natalitatea (N) – reprezentând numărul de naşteri la 1000 de locuitori, a avut

Din păcate, în ultimi 10 ani, sporul migratoriu a cunoscut o altfel de migraţie . În

Structura populaţiei pe GRUPE DE VÂRSTĂ în 2002 prezintă în felul următor:

• grupă de vârstă de 0-19 ani = 36,4%

Şi în cazul Belcestiului se constată un număr tot mai ridicat de populaţie de vârstă de

Structura CONFESIONALĂ ( RELIGIOASĂ) deşi, după 1989 au pătruns şi în

În ceea ce priveşte REPARTIŢIA TERITORIALĂ A POPULAŢIEI , decât la nivelul

Resursele de munca ale comunei insumeaza 4860 locuitori, ceea ce reprezinta 48 %

1. Agricultura reprezinta ramura principala a economiei comunei. Structura fondului

• Suprafata agricola – hectare 7951

Dotarea cu masini si utilaje agricole este corespunzatoare. Producatorii agricoli

In comuna functioneaza si exploatatii agricole organizate de:

Până la 1989, sericicultură (creşterea viermilor de mătase) şi apicultura (albinăritul)

Se cresc bovine,porcine,ovine,cabaline,albine. Crescători de ovine sunt mai ales

Pescuitul se practică pe lacurile de pe Gurguiata .

2. Industria – este reprezentata in localitate de societatile:

• S.C.Derby s.r.l., producator de produse artizanale din lemn si furnir;

Astăzi în localitate mai funcţionează mici ateliere de producţie servicii care

Legătura cu localitățile județului se realizează prin calea ferată Iași-Podu Iloaiei-

Fondul de locuinte se compune dintr-un numar de 3652 locuinte, cu o suprafata totala

Nr. gradinite: 8 Nr. scoli: 8 Nr. licee: 1

Tradiția locală afirmă ca prima școală pe raza comunei Becești a funcționat

În 1898 în comună funcționau 4 școli cu patru învățători cu un efectiv de 197 băieți

Merită de menționat existența școlii de agricultură între anii 1902-1948 această

Astăzi pe teritoriul comunei există școli în toate satele componente,menționăm școla

Începând cu anul școlar 2002-2003 funcționează în Belcești(satul Văleni)Grupul

În perioada 2003-2004 cu finațare europeană s-a construit lângă școală o modernă

Nu trebuie omis nici biblioteca comunala Belcesti dotata cu calculatoare conectate la

Biserica din Belcești-Centru(CIORĂNI) a fost construită între anii 1860-1862 și are

În prezent din inițiativa presbiterilor Mihai Zaharia și Vasile Florariu se află în

În Satu Nou trăiește și minoritatea romano-catolică Câteva familii de catolici din

Sunt și câteva familii de creștin-ortodocși ce țin stilul vechi,ei aparțin de biserica pe

În Munteni la recensământul din 2002 31 de persoane s-au declarat penticostali.

Comuna Belcesti dispune de un dispensar si 4 farmacii.

In comuna Belcesti exista un centru de cultura si creatie, in care se desfasoara diferite

Principalele avantaje ale unor investiții în infrastructura de afaceri ar fi