Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A S I S T . U N I V. D R . : S T U D E N T:
VA S I L E ( M A I L A T ) E L E N A - VA L E N T I N A
AN UNIVERSITAR 2020-2021
I. ISTORIC
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Pitești a județului Argeș și era formată
din satele Băbana, Băncilești, Bascovu, Crângu Rău și Pleșești, având în total 587 de locuitori.
Existau în comună două biserici și o școală primară rurală. La acea vreme, pe teritoriul actual al
comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Groși și Slătioarele. Prima, cu satele Groși,
Lupueni, Manolești, Negulești, Piscu Radului și Valea Caprei, avea 854 de locuitori, două biserici și o
școală primară rurală. Comuna Slătioarele cu satele Băjenești, Lungeni, Piscu-Lungeni, Metofu,
Slătioarele și Zidărești, cu 828 de locuitori, o școală și o biserică la Slătioarele.
Anuarul Socec din 1925 consemnează comasarea comunelor Bălana și Groși sub numele de Groși,
comună ce avea reședința în satul Bălana, și o populație de 1758 de locuitori în satele Bălana,
Cotmenița, Groși, Gura Văii, Linia Mare, Lupueni, Manolești, Piscu Radului, Pleșești și Spirești-
Negulești și în cătunele Enăchești și Oprești.
Comuna Slătioarele avea 885 de locuitori în satele Băjeneștii Mari, Ciobănești, Slătioarele și Metofu.
Ambele comune făceau parte din plasa Uda a aceluiași județ. În 1931, și comuna Slătioarele a fost
desființată și comasată cu comuna Groși, comuna rezultată, revenită la denumirea de Băbana, având
în compunere satele Băbana, Băjeneștii Mari, Băjeneștii Mici, Bogdanu, Cotmenița, Enăchești,
Ciobănești, Gura Văii, Linia Mare, Lupueni, Manolești-Valea Caprei, Metofu, Oprești, Pleșești,
Slătioarele și Spirești-Negulești.
În 1950, comuna a fost arondată raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul
Argeș, în alcătuirea actuală.
II. DESCRIEREA GEOGRAFICĂ
Majoritatea locuitorilor sunt români (97,2%). Pentru 2,8% din populație, apartenența etnică nu este
cunoscută.
Agricultura deține ponderea cea mai mare în economia comunei, industria fiind reprezentată
prin ateliere particulare de prelucrarea lemnului, fabricarea țuicii, suprafața agricolă fiind de
1798 ha teren.
Procesul de învățământ se desfășoară in trei școli cu ciclu gimnazial, patru gradinite, există două
cămine culturale, din care unul funcţionabil, există o bibliotecă publică cu peste 6.000 volume
de cărti.
deservită de 2 medici și doi asistenti medicali, exista o farmacie, iar cel mai apropiat spital se
află la 11 km, în orașul Pitești.
Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între valorile de 7° şi 10°C, în timp ce precipitaţiile
variază între 1000 şi 70 mm2. Temperaturi extreme – 39°C (14 august 1946). Precipitaţii 1099
mm2 în 1897 şi 377 mm2 în 1945.
În zona de deal, unde este amplasată Comuna Băbana, precipitaţiile sunt abundente, factorul
În zonă se dezvoltă bine păşunile alpine, pădurile de stejar, fag, carpen, cer, de asemenea, zone
În pădurile Comunei Băbana cresc o serie de ciuperci comestibile, cum sunt: mânătarca sau
hribul (Boletus edulis), Creasta Cocoşului (Clarasia aurea), Bureţi galbeni (Cantharellus
cibarius), Rişcovul (Lactarius deliciosus), Bibalanul şi Buretele iute (lăptos).
Solul Comunei Băbana este specific zonei deluroase şi vegetaţiei de pădure şi subarboret cu
speciile menţionate mai sus, acesta fiind catalogat ca sol brun-roşcat de pădure.
VII. MONUMENTE
În comuna Băbana se află biserica din lemn „Adormirea Maicii Domnului” (datând de la