Monografia comunei Aninoasa

din judetul Arges

Prefata
Prin documentul emis la Targoviste de catre voievodul Vlad
Dracul in data de 13 august 1437 aflam ca satul Aninoasa a inflorit
cunoscund in istoria sa multe transformari, cel mai important lacas
de inchinaciune aici fiind Manastirea Aninoasa care de asemenea are
legatura cu Manastirea Negru Voda din Campulung Muscel.
Satele care au format comuna Aninoasa: La inceput erau doar
doua sate libere, acestea erau sub stapanirea obstilor, dupa mult timp
acestea au fost atestate docummentar incepand cu sec. al XVII-lea.
Comuna Aninoasa se alfa la 52 km de Municipiul Pitesti,la 33
km de Curtea de Arges si la 18 km de Campulung Muscel.
Limite: Localitatile limitrofe ale comunei Aninoasa sunt:
Nord: Comunele Nucsoara si Berevoiesti
Sud: Comuna Vladesti
Est: Comunele Berevoiesti si Godeni
Vest: Comunele Corbi, Domnesti si Petrosani
Satele actuale ale comunei Aninoasa
Comuna Aninoasa este alcatuita din patru sate:
Aninoasa-satul de resedinta, Brosteni, Slanic si Valea Silistii.
Trebuie sa mentionam ca Aninoasa, Brosteni si Valea Silistii au
apartinut dintodeauna comunei Aninoasa. Slanicul intre 1908 si 1923
a apartinut comunei Domnesti; din 1923 pana 1942 acesta a fost
separat iar din acest an pana in 1945 a la trecut Aninoasa.
Suprafata: Teritoriul comunei are o suprafata de 37 km.
Relieful: Comuna are un relief deluros, caracteristic Piemontului
Getic.Teritorul Aninoasei se afla in apropierea liniei de contact dintre
dealurile subcarpatice-N si podisurile piemontane-S. In comuna se
afla urmatoarele dealuri: Gorgan, Dealul Bisericii, Erja, Fata Frumoasa,
Muscelus, Coasta Grecului, Nevrintu, Voimiru, Slanic (790m), Muchia
Crucii (700m).
Din punct de vedere geologic al comunei Aninoasa este
alcatuit din depozite fluvio-lacuste neogene, depuse de raurile
carpatice. In partea superioara intalnim pietrisuri, nisipuri, si argile
villafranchiene, numite depozite de Candesti
Resurse ale subsolului:
Subsolul comunei stim cu toti ca este bogat in carbuni de
pamant, in satele Aninoasa si Slanic avand de asemenea mine. Acestea
apartinand de bazinul carbonifer Schitu Golesti.
Tot aici au fost identificate izvoare din satul Slanic al comunei
Aninoasa, aceste izvoare minereale au fost utilizate pentru tratarea
unor afectiuni. In punctul numit Gruiul Mic se afla pungi cu namol
pe care locuitoarii le-au folosit in tratarea reumatismului.
Depozitele aluvionare cuaternare, din albiile raurilor Bratia si
Slanic, cuprind mari cantitati de pietrisuri si nisipuri care au fost si
sunt exploatate pentru constructii sau pentru intretinerea drumurilor.
Argila este utilizata pentru confectioanarea caramizilor.
Clima: Aceasta este temperat continentala de padure,
etajul coliniar.
Hidrografia: Aninoasa este strabatuta de raul Bratia care
isi are punctul de plecare din Muntii Iezer, este principal apa
curgatoare care strabate de la nord la sud comuna Aninoasa, este de
asemenea afluent al Raului Targului, apartine bazinului hidrografic al
raului Arges. Tot pe directia raului Bratia se afla si raul Slanic afluent
al raului Bratia. Slanicul are un debit minim, in perioadele secetoase
acesta ramane un parau sau chiar seaca. Apele au o mare importanta
in dezvoltarea comunei Aninoasa.
Vegetatia. Fauna: Vegetatia este eterogena, specifica
zonelor deluroase. In dealurile piemontane s-a dezvoltat zona
forestiera a stejarilor.
In lunci avem o vegetatie formata din anin negru, salcii si
plopi. Padurile ca si apele au avut si au o mare importanta in
intemeierea asezarilor umane si totodata asigura conditii de viata
pentru locuitori.
Pe teritoriul comunei intalnim animale ca: lupi, vulpi, viezuri,
iepuri). In paduri si zavoaie traiesc numeroase specii de pasari.
Apele curgatoare sunt populate cu fauna ihtiologica: pastrav de
munte, clean, verdete, latita, murgoi, mreana vanata, molan,
nisiparnita; in helestee: crap, caras, murgoi, oblet, etc.
Viata economica
Pomicultura: S-a extins in a doua jumatate a secolului al XIX-
lea. In sec. al XIX-lea mentionam existenta pomilor fructiferi. In anul
1895 in satul Aninoasa dupa cum aflam s-a produs 3.465 kg de
prune.
In 1883 in satul Slanic s-a obtinut 1.560 vedre cu prune si
functionau sapte poverne, iar in 1900 functionau zece poverne.
In 1933 s-a infiintat o pepiniera din pamatul cedat de
Ocolul Silvic. Acesta avea 5 ha pentru material saditor. A fost
condusa de Vasile Tudose, apoi de agronomul Nicolae Ilinescu. S-a
destramat in 1960, cand au inceput plantatiile intensive cu material
saditor din pepeniera: mar, prun, par.
Cresterea vitelor: Cea mai mare parte a terenului este
ocupat de fanete intrucat aninoasenii sunt crescatori de vite.
Ocupatia lor cu animalele este una infloritoare deoarece dupa o
statistica facuta in 1895 s-a obtinut o cantitate de 1.062.000kg fan.
Pentru a confirma ca este adevarat ce se spune despre cresterea
animalelor aflam ca o tanara primeste ca zestre patru boi mari, doi
boi tineri, doua vaci, un cal, o iapa cu manz, 20 de oi si 10 ramatori.
Mestesugurile: In comuna Aninoasa au avut o traditie
multiseculara indeletnicirile casnice. In multe gospodarii au existat
razboaie de tesut. La ele femeile pricepute teseau paturi, scoarte,
covoare, plocade, stofe,panzeturi. Mai toti localniciii purtau costum
national.
Prelucrarea lemnului: Satenii ocupau mari suprafete de
paduri iar din acest motiv prelucarea lemnului a insemnat pentru
aninoseni o importanta indeletnicire. Din lemn erau confectioante usi,
ferestre, piese componente pentru carute, vase din lemn, parti
componente ale morilor de apa si ale pivelor. Industria forestiera in
1964 este reprezentata prin gurile de exploatare Slanic si Valea Silistii
unde lucrau peste 250 de muncitori. Dupa revolutia din 1989 situatia
padurilor devine critica din cauza taierii ilegale si furturilor de masa
lemnoasa.
In 1870 a luat fiinta Ocolul Silvic Aninoasa. Ocolul Silvic se
intinde in bazinul raului Bratia si aflunetii acestuia: Bratioara,
Rausor, Slanic. Are o suprafata totala de 23.964 ha din care 22.458
ha paduri de stat, restul fiind paduri particulare.
In 1949 s-a inceput amenajarea integrala a fondului forestier.
In 1951 s-a construit pastravaria Candesti dar si casa
incubatoarelor si bucataria.
In 1964 si 1975 suprafetele ramase goale din cauza vanturilor
puternice au fost replantate de Ocolul Silvic.
Activitati industriale
Moraritul este situat pe primul loc in Aninoasa. A functionat o
moara cu motor cu explozie. A fost construita o brutarie care
aproviziona oamenii cu paine.
Prin munca voluntara si contributiei materiale(stalpi) s-au
facut economii in valoare de 18.126.762 lei. In 1961, in Aninoasa erau
341de aparate radio si 8 televizoare, iar 4.636 de locuitori beneficiau
de lumnia. Dupa cel de-al Doliea Razboi Mondial, s-au deschis doua
mine de carbuni in Aninoasa si Slanic.
In 1964, 2.000 de locuitori lucrau in aceste mine. Dupa 1990
din mina Aninoasa, mina Dragana, cariera miniera Aninoasa si
microcariera Slanic se extrageau c.c.a 550.000 tone de carbine. Aici
lucrau 560 de salariati, 170 de persone locuind in Aninoasa.
In 2001 s-a deschis un service-auto condus de Sminchise
Ilarie.
Comertul: In comuna Aninoasa si satele ei au functionat
multe pravalii care desfasurau comert mixt. Nu exista targ in
Aninoasa chiar daca din 1891 se tot incearca infintarea unuia.
Locuitorii merg la targurile din comuna Vladesti, Domnesti dar si de
Sf. Ilie in Campulung Muscel. Taranii merg cu fructe si cartofi in
partea sudica in schimbul cerealelor.
Pana in 1990 aveam in Aninoasa doar coperative de consum:
patru magazine alimentare, trei magazine cu confectii si incaltaminte,
un magazine mixt si trei bufete. Acum exista doar magazine
particulare.
Evolutia Demografica
In Aninoasa din acutalul judet Arges similar cu situatia
tuturor localitatilor rurale cresterea numarului de locuitori a fost
lenta si oscilitoare.
In 1835 satul detinea 52 de gospodarii aproximativ 260 de
locutori.
In 1871 se urmarea marirea comunei cu 800/1000 locuitori
pentru ca cheltuielile sa fie in raport cu starea materiala a fiecarui
gospodar.
In 1898 comuna Aninoasa avea o populatie de 1.133
locuitori(565 barbati si 568 femei) cu 269 familii.
Satul Aninoasa are 433 locuitori(222 barbati si 211 femei) cu
110 familii.
Satul Brosteni are 150 locuitori( 69 barbati si 81 femei) cu 33
de familii.
Satul Valea Silisti are 550 locuitori.
In 1941 populatia era de 2.943 locuitori; in 1961
3.402 locuitori; in 1971 avea 3.432 locuitori; in 1984 avea
3.616 locuitori; in 1992 avea 3.496 de locuitori; in 2002 avea 3.378 si
1.265 case.

Satul Nr.locuitori Nr.gospodarii
Aninoasa 1.105 340
Brosteni 420 139
Valea Silisti 802 309
Slanic 1.168 394