I.

POZIȚIA FIZICO-GEOGRAFICĂ ȘI ECONOMICO-

GEOGRAFICĂ A LOCALITĂȚII
1.1. Legenda satului Trinca
Referitor la denumirea acestui sat, cu tradiții și obiceiuri frumoase din
strămoși, una din legendele pe care le cunoaștem noi spune că pe timpul lui Ștefan
cel Mare, cînd mergea cu oaste prin această localitate, această localitate a fost
cadonată unui boier ce se numea Sturza, iar pe soția sa, Tinca. Se presupune că
acest sat a fost numit în cinstea doamnei Tinca, adică ”Trinca”, deoarece pînă la
acel moment această localitate se numea ”Sficicăuți.” Denumirea de ”Sficicăuți”,
era legată de primii locuitori ai satului, care erau de origine poloneză și se mai
spune că pînă de la denumirea de ”Sficicăuți”, satul se numea ”Tridava”, de la 3
dave, sau mahale.
Se spune că primele familii ale acestei localități, au fost ”Costaș”,
”Gherghelegiu”, ”Gudumac” și ”Grib”. Numele fiecărui sătean depindea de locul
unde își avea locuința. Astfel familia ”Costaș” o purtau oamenii care își aveau casa
pe costișă, iar familia ”Gherghelegiu”, în trecut era ”Herghelegiu”, provenind de
la herghelie, adică oamenii cu acestă familie creșteau cai.
O altă legendă povestește că denumirea ”Trinca”, provine de la numele unui
om, Trincu. Legenda povestește, că pe aceste locuri, în vremuri îndepărtate, au
poposit 2 oameni. Pe unul îl chema Trincu iar pe altul Dragoș, erau 2 ciobani, și
aveau turme de oi frumoase și mîndre. Au așezat stâni în Bătrânaca și și-au făcut și
ei lăcaș de viață în dosul stânilor. De la Trincu, a primit și satul nostru, numele de
”Trinca”. De la numele Dragoș, spun oamenii bătrâni, își poartă numele râul
Draghiște, care trece prin Trinca.

4
 Ledenda satului Trinca
Între văi cu stânci abrupte și pădure de stejar,
Curge-un rîu cu apă dulce din izvoare de cristal,
Pe meleagurile-acestea prigoniți de mai mulți ani,
Căutînd loc de odihnă, poposiră 2 ciobani.

Dragoș, îl chema pe unul și Trincan pe celălalt,

Și ca semn pentru pentru omagiu, a rămas un râu si-un sat.
Pîârjolit ne-a fost pământul, de tătari, de turci haini,
La nevoi uniți ca unul, pe meleag au fost stăpâni.

Și-au adus cu ei mioare, stâni, lăcașe și-au făcut,

Și-au rămas să vețuiască, pe-acest loc necunoscut.
Printre stîncile abrupte, râul își aduce ape,
Iar de părți se-nalță Trinca satul meu de baștină.

5
1.2. Situația geografică
Satul Trinca este o localitate din Raionul Edineţ, nordul Moldovei, situată la
latitudinea 48.2083, longitudinea 27.1122 si altitudinea de 174 metri față de nivelul
mării. Are o suprafață de 3227 ha sau 32.27 km².

Localitățile vecine cu satul Trinca în raza de 10 km sunt: Tîrnova,

Constantinovca, Iachimeni, Feteşti, Halahora de Jos, Corjeuţi, Gordineşti,
Chirilovca, Treştieni, Caracuşenii Vechi, Halahora de Sus, Lopatnic, Burlăneşti,
Gordineştii Noi, Bezeda.
4 km - distanța directă pînă la Satul Tîrnova din Raionul Edineţ
5 km - distanța directă pînă la Satul Constantinovca din Raionul Edineţ .
5 km - distanța directă pînă la Satul Iachimeni din Raionul Edineţ.
5 km - distanța directă pînă la Satul Feteşti din Raionul Edineţ.
5 km - distanța directă pînă la Satul Halahora de Jos din Raionul Briceni.
5 km - distanța directă pînă la Satul Corjeuţi din Raionul Briceni.
6 km - distanța directă pînă la Satul Gordineşti din Raionul Edineţ.
6 km - distanța directă pînă la Satul Chirilovca din Raionul Briceni.
7 km - distanța directă pînă la Satul Treştieni din Raionul Briceni.
7 km - distanța directă pînă la Satul Caracuşenii Vechi din Raionul Briceni.
7 km - distanța directă pînă la Satul Halahora de Sus din Raionul Briceni.

6
9 km - distanța directă pînă la Satul Lopatnic din Raionul Edineţ.
9 km - distanța directă pînă la Satul Burlăneşti din Raionul Edineţ.
10 km - distanța directă pînă la Satul Gordineştii Noi din Raionul Edineţ.
10 km - distanța directă pînă la Satul Bezeda din Raionul Briceni.
Distanța direct din Satul Trinca pînă în raionul Edineț este de 22 km, iar pînă în
capitală (Chișinău) este de 227 km.

II. APRECIEREA ECONOMICĂ A CONDIȚIILOR ȘI

RESURSELOR NATURALE
2.1. Relieful
Satul Trinca este situat pe Cîmpia
Moldovei de Nord, relieful de cîmpie creînd
condiții favorabile pentru dezvoltarea
agriculturii, creșterea animalelor și cultivarea
plantelor dar și pentru desfășurarea activității
de zi cu zi a fiecărui cetățean. Deasemenea aici
sunt prezente și stînci înalte și abrupte cu
peșteri, acestea fiind considerate monumente
ale naturii și fiind ocrotite de stat.

2.2. Condițiile climatice ale localității

Clima satului Trinca ca și clima întregii țări, este temperat continentală.
Verile sunt lungi și călduroase cu temperaturi medii de peste 20 °C, iernile sunt
sărace în precipitații iar în ianuarie temperatura medie este în jur de -4 °C.
Iarna începe odată cu intrarea maselor de aer rece în țară : în nordul republicii
temperatura medie în ianuarie este de -5°C. Stratul de zăpadă este forte subțire și
se păstrează deobicei numai două luni și jumătate în nord.
Verile sunt forte călduroase și uscate. În luna iulie temeratura medie în nord este
de 20 °C. Deseori, mase de aer tropical aduc temperaturi de 30 - 38 °C.
Precipitațiile sunt rare, majoritatea acestora cad în timpul furtunelor însoțite de
7
grindină și descărcări electrice. Prima parte a toamnei se aseamănă cu vara, în a
doua parte a toamnei temperaturile încep să scadă iar ploile devin mai dese.
Toate aceste condiții crează condiții favorabile pentru populație, atît pentru
sănătate cît și pentru agricultură.
2.3. Rețeaua hidrografică a localității

Pe teritoriul satului Trinca curge

un singur rîu: rîul Draghiște.
Rîul Draghişte izvorăște de lîngă satul
Clemenți, regiunea Cernăuți, Ucraina.
În cea mai mare parte curge prin nordul
Moldovei, prin raioanele Briceni şi
Edineț.

Lungimea fluviul este de 70,7 km, suprafaţa bazinului e de 279 km², debitul
maxim ‒ 35,7 m³/s, minim 0,13 m³/s. În rîul Draghiște se varsă 32 afluenţi. Fluviul
este afluentul de dreapta al rîului Racovăţ din apropierea satului Brînzeni, raionul
Edineț.
Pe rîu, au fost construite două lacuri de acumulare cu o suprafață totală de
198 hectare, în plus, acest rîu alimentează aproximativ 20 de lacuri (zăgazuri) în
calea sa. Curge prin localităţile: Trinca, Feteşti, Burlăneşti, toate aflîndu-se în
raionul Edineț.
În trecutul îndepărtat acest rîu avea, fără îndoială, un nivel al apei
considerabil mai mare, dacă e să judecăm după ce au făcut apele sale cu milioane
de ani în urmă, avem în vedere unele configuraţii geografice arhicunoscute: şirurile
de toltre de la Edineț, defileurile, văile.
În apropierea satului Trinca, rîul întretaie un şir masiv de toltre, creînd aici
unul dintre cele mai mari şi mai late defileuri din Moldova (de circa 250 m,
înălțimea sa fiind de peste 100 m). În multe locuri ale defileului bolovanii de
calcar, care se distrug, creează pe rîu praguri şi cataracte, ceea ce îi oferă acestuia

8
aspectul unui rîuleţ de munte. În anii secetoși, debitul de apă al rîului se reduce în
mod semnificativ.
Deasemenea pe teritoriul satului sunt prezente un număr mare de izvoare,
săpate chiar de locuitorii satului. Chiar dacă s-ar părea că apa lor este curată, totuși
nu este așa, dat fiind faptul că în agricultură sunt folosite diverse substanțe
chimice, care aflîndu-se în contact cu solul, se înfiltrează în pămînt ajungînd pănî
la apele subterane și poluîndu-le.
La capitolul fîntîni, situația nu este mai îmbucurătoare. În Trinca practic
fiecare gospodar are o fîntînă, dar nici una nu corespunde normelor sanitare.
2.4. Resursele funciare și forestiere
Satul Trinca posedă în limitele sale, pămînturi mănoase, bogate în humus, pe
care sunt cultivate diferite culturi agricole. Fiecare familie din sat are cîte un lot de
pămînt pe care îl prelucrează pentru a obține roadă. Deasemenea în sat activează
agenți economici, care iau loturi de pămînt în arendă de la localnici, pe care cultivă
grîu, cartofi (creșterea cartofului fiind principala îndeletnicire a localnicilor și a
agenților economici), aceste soluri de cernoziom fiind favorabile pentru acest tip
de culturi.
Resursele forestiere ocupă suprafețe
întinse, fiind constituite din numeroase specii
de arbori: stejari, arțari, frasini, mesteceni,
salcîmi, brazi, ș.a., la fel în pădurea noastră se
întîlnesc diferite specii de ciuperci și plante.
Fauna este reprezentată de iepuri, căprioare.

Totuși problema defrișării se face resimțită, întrucît oamenii deseori merg să taie
copacii pentru a avea cu ce își încălzi casele în anotimpul rece al anului. Aceasta
este o problemă gravă fiindcă duce la scăderea cantității de oxigen în mediul
înconjurător.
2.5. Resursele minerale

9
Localitatea dispune de resurse de calcar pentru construcții, care pînă nu demult era
extras din cariere de către localnici pentru a fi realizat, ilegal, astăzi acest lucru este
interzis, întrucît carierele date sunt
considerate monumente ale naturii și au fost
luate sub protecția statului din 1975, chiar
dacă oamenii nu țineau cont de acest lucru.
Deasemena calcarul era folosit pentru
obținerea varului în urma arderii acestuia,
aceasta fiind sursa de existența pentru
marea majoritate a populației.

 Carieră de extragere
a pietrei
III. POPULAȚIA
3.1. Numărul și dinamica populației
Numărul total al popuației satului Trinca, conform datelor prezentate la
Direcția de Statistică a Raionului Edineț la data de 01.01.2016 de către primăria
localității este de 3021 persoane.
În ultimul timp se observă o scădere a ratei natalității și o creștere tot mai
mai mare a ratei mortalității, acest lucru fiind cauzat de emigrările în masă ale
tinerilor, dar și a familiilor abia întemeiate. Deasemenea mulți migrează la orașe în
căutarea condițiilor de trai mai bune, iar în sat rîmâne majoritatea populației
matură.
3.2. Densitatea și repartiția populației
Densitate: 93 persoane/km²
Populația este repartizată neuniform pe teritoriul satului. Totodată în sat se
întîlnește o varietate de nume de familii.

Top 50 Nume de Familii cele mai populare

Nr de ordine Nume de familie Numarul total de familii
1 Costaș 100
2 Gudumac 64
10
3 Grib 54
4 Guțu 52
5 Orac 41
6 Preașca 35
7 Nistor 25
8 Sorocan 24
9 Morari 21
10 Gherghelejiu 19
11 Petrovici 18
12 Bajurean 18
13 Ursan 17
14 Colesnic 16
15 Bîzdîga 13
16 Bobu 13
17 Moraru 12
18 Stingaci 12
19 Odajiu 11
20 Negrea 10
21 Gherghelegiu 9
22 Balan 9
23 Cebotari 8
24 Cojocari 8
25 Rusu 7
26 Sajin 7
27 Ciobanu 7
28 Vieru 7
29 Budeanu 7
30 Dornean 7
31 Poculeț 6
32 Androșciuc 6
33 Odagiu 5
34 Vulpe 5
35 Budean 5
36 Goraș 5
37 Bajureanu 5
38 Russu 5
39 Cebanița 4
40 Bazaochi 4
41 Hlopețchi 4
42 Nemerenco 4
43 Pirojoc 4
44 Lambarschi 4
45 Lupu 4
46 Herghelegiu 3
47 Țîntari 3
48 Bejenari 3
49 Corunga 3
50 Dovbenco 3

11
3.3. Structura etnică, pe vîtste, pe sexe, confesională
 Strucura etnică
Număr de Locuitori % de Locuitori
Moldoveni/Români 2971 98.34
Ucraineni 40 1.32
Ruși 10 0.34

 Structura pe vîrste
Numărul preliminar al populației prezente pe unele grupe de vîrste la 01.01.2016

Total 0-14 0-3 3-6 3-7 7-16 15-56/61 57/62+

populație ani ani ani ani ani ani ani

Persoane 3021 484 114 136 169 336 1827 710

 Structura pe sexe
Femei: 1530;
Bărbați: 1491.

Structura populației pe sexe

femei bărbați

49%
51%

12
 Structura confesională
Confesiune Nr. persoane
Ortodocși 2728
Adventiști 80
Creștini din ziua a 50 70
Martorii lui Iehova 65
Reformiști 38
Baptiști 25
Martori pe opoziție 15

Structura confesională a populației

Ortodocși
Adventiști
Creștini din ziua a 50
Martorii lui Iehova
Reformiști
Baptiști
Martori pe opoziție

3.4. Tradițiile și obiceiurile populației

Neamul moldovenesc este bogat în tradiţiile pe
care le posedă. Cu ajutorul lor devenim deosebiţi şi
unici.Unul din cel mai important obicei al satului
Trinca este cel de a întâlni oaspeţii cu pâine coaptă în
sobă, sare şi un pahar de vin. În acest mod ne arătăm
tot respectul şi căldura cu care îi primim în case.

13
Astfel pentru locuitorii satului nostru a devenit deja o tradiție ca în fiecare an să
sărbătorească 3 sărbători principale: Ziua internațională a femeii, Ziua Victoriei și
Hramul satului.

Ziua Victoriei este una

importantă pentru întreg satul Trinca,
întrucît în această zi sunt comemorați
ostașii căzuți pe cîmpul de luptă pentru
apărarea patriei. Anual, autoritățile
publice-locale organizează paradă la
care este prezentă neapărat și fanfara,
iar elevii de la Gimnaziul din sat cît și
toți locuitorii vin cu flori spre a le
depune la monumentul comemorativ.
La festivitatea organizată în cinstea
zilei victoriei sunt invitați veteranii de
război, văduvele război, care primesc
flori și mulțumiri, iar după festivitate
pentru ei se organizează o masă festivă
în cadrul casei de cultură.
De ziua internațională a femeii
datorită primarului nostru, Anatolie
Gudumac, la casa de cultură din sat se
organizează o festivitate la care participă
tinerii căsătoriți, grupați în echipe, pentru a
lua parte la diferite probe, a cînta, a dansa și
a delecta publicul, pentru ca în final să fie
”remunerați” cu diferite cadouri.
Deasemenea primesc cadouri și persoanele
care împlinesc 50 de ani de căsătorie,
14
familiile care trec în case noi, dar și persoanele în familia cărora s-a născut primul
copil din anul însatului,
Hramului curs. Încum
această
ne-aseară deosebită
relatat și fiecare doamnă sau domnișoară
din sală primește
primarul în dar o domnul
de Trinca, floare. În acest an concertul tradițional nu a avut loc date
Anatolie
din cauza era
Gudumac evenimentelor cestrăbuneii,
sărbătorit de au avut locbuneii
la sfîrșitul lunii ianuarie și care au zguduit o
țară întreagă.
noștri timp de 3 zile, astăzi acesta se
sărbătorește 2 zile, 28-29 august, zile de
mare sărbătoare pentru satul nostru, în care
se obișnuiește a se aduna toate neamurile la
masa de sărbătoare de prin toate colțurile
lumii. În prima zi se organizează diferite
competiții sportive, așa cum primarul nostru
este maestru în sport, lupte libere la care

sunt puse la bătaie un berbec, un

iepure, dar
cocoș, deasemenea este organizat meci de fotball un și întrecere la ridicarea

halterei. Atît prima cît și a doua seară culminează cu un concert de zile mari la
care sunt invitați artiști de vază din capitală, are loc hora satului. Tradițional în
fiecare an se dau focuri de artificii.
Iarna de asemenea aduce pe plaiurile noastre o mulțime de tradiții lăsate
din moși strămoși care cu trecerea anilor se reduc și se practică mai rar însă nu
se uită de tot. Sărbătoare semnificativă este Sfântul Andrei, o zi în care fetele se
distrează făcând mici vrăjitorii. Cu ajutorul lor ele îşi afla sortitul. Iar băieţii, în
această noapte, fură porţile de la casele fetelor, pentru ca acestea, trezindu-se
dimineaţa fără ele, să pornească în căutarea lor.
De Revelion, copiii din Trinca umblă cu uratul, dorindu-le stăpânilor
caselor un an nou fericit, prosper şi cu cât mai multe realizări frumoase;
recompensele pentru urările copiilor pot fi de asemenea dulciuri.

15
 "Craii" reprezintă un obicei păstrat de cel puţin o sută de ani de tinerii din
mai multe sate din raionul Edineț, cît și în Trinca, care, în seara de revelion, (da,
știu că e ciudat, însă în partea de nord a Moldovei Nașterea Domnului se vestește
în seara de revelion, atât prin ”Crai” cât și prin cetele de colidători) vestesc
localnicilor Naşterea Domnului printr-o scenetă cu caracter religios, în care
reproduc scena biblică a întâlnirii dintre magi şi regele Irod. Obiceiul din Trinca
este unic datorită vestimentaţiei tinerilor "crai", pe care o predau din generaţie în
generaţie.

De asemenea, în satul Trinca activează deja de peste 10 ani ansamblul

folcloric ”La izvoare” ce are un repertoriu bogat în piese culese din bătrâni, cu
tematici diferite, reprezentative pentru cultura zonei.

16
 IV. ACTIVITATEA ECONOMICĂ
4.1. Caracteristica ramurilor economice specifice localității
Satul Trinca ca și toate satele Republicii Moldova este un sat agrar, astfel
aici se practică creșterea în masă a cartofului, dar și a grîului. Majoritatea
populației fiind concentrată în sectorul agrar.
În sat activează 19 agenți economici:
1. ÎI ”Grib Rodica”;
11. ÎI ”Lambarschi Dorel”;
2. ÎI ” Lambarschi Aliona”;
12. SRL Farma Edineț;
3. ÎI ”Cebanița Anatolie”;
13. SRL ”Nuțu-CR”;
4. ÎI ”Grib Rodica G”;
14. SRL ”Bucovineanca”;
5. ÎI ”Gudumac Dorel”;
15. GȚ ”Ceban Victor”;
6. ÎI ”Stîngaci Silvia”;
16. GȚ ”Grib Gheorghe”;
7. ÎI ”Costaș Tatiana”;
17. GȚ ”Costaș Dumitru”;
8. ÎI ”Leca Iulia”;
18. GȚ ”Bajurean Robert”;
9. COOPTORG Edineț;
19. GȚ ”Lambarschi Adrian”
10. ÎI ”Nistor Viorel”;
În sat activează un gimnaziu și o grădiniță, instruirea fiind făcută în limba de
stat. În gimnaziu activează în jur de 25 de cadre didactice care își aduc aportul la

17
educarea tinerei generații. Numărul copiilor este destul de redus din cauza
natalității scăzute.
În centrul satului pe lîngă primărie activează casa de cultură în interiorul
căreia au loc numeroase concerte, dar și adunări ale populației din sat, deasemenea
în casa de cultură avem și o bibliotecă sătească dotată cu numeroase volume de
cărți.
Instituțiile medicale din sat sunt reprezentate de spital și farmacie, care fac
accesul la tratament al populației mult mai accesibil.
În sat activează Biserica ”Sfinții arhangheli Mihail și Gavriil” loc de liniște
și pocăință pentru enoriașii din Trinca.

Tot aici se găsește cel mai frumos

complex memorial din nordul Moldovei. Dat
fiind faptul că a fost construit un havuz, au
fost instalate felinare pe bază de energie
solară, au fost plantate numeroase flori și are
un aspect foarte îngrijit. Trinca se mai laudă
și cu parcul satului, frumos amenajat cu
scrîncioburi din lemn și o mică grădină
zoologică, unde sunt prezente diferite specii
de hulubi, găini, iepuri, broaște țestoase,
fazani, măgar, căprioare.

18
 V. SITUAȚIA ECOLOGICĂ A LOCALITĂȚII
5.1. Sursele de degradare, efectele degradării și soluții de remediere
Pe teritoriul satului Trinca se află și „Defileul Trinca” de unde cu cîțiva ani
în urmă se extrăgea piatră direct din pantele stîncelor şi se ardea pentru var,
folosindu-se în calitate de combustibil păcura şi anvelopele uzate. Aceste activităţi
au condus la deteriorarea monumentului şi la poluarea solului, subsolului, apelor
subterane şi de suprafaţă, precum şi a aerului atmosferic. Aici se desfăşurau
activităţi economice intense de extragere a varului, practicîndu-se pe larg
evaziunea fiscală, ce contravine obiectivului de conservare a monumentului naturii,
ocrotit de stat prin Legea privind fondurile ariilor naturale protejate de stat
nr.1538-XIII din 25.02.1998. Distrugerea monumentului a avut un impact negativ
asupra mediului şi, respectiv a afectat sănătatea localnicilor cît și a satelor din
împrejurimi. Totodată rîul Draghiște a fost afectat și el în mare parte, deoarece aici
erau aruncate diferite deșeuri reziduale de la vărării dar și se scurgeau diferite
lichide de pe urma arderii varului. Ca urmare are de suferit lumea animală, aceasta
dispărînd întrucît nu are condițiile necesare pentru a se dezvolta.
Ecologiștii susțin că lucrările respective au afectat grav această arie
protejată. Lanțurile de recife calcaroase din regiune sunt unice în Europa, la nivel
mondial astfel de depuneri fiind întâlnite doar în Noua Zeelandă.
Arderea pietrei de var este o activitate practicată de multe generații încoace
în satul Trinca. În ultimii 5 ani însă s-au dus lupte grele pentru stoparea acestei din
motive ecologiste. Piatra de var se ardea în defileul Trinca, monument natural
ocrotit de stat, piatra necesară fiind extrasă la fel ilegal. Însă totuși prin această
activitate, Trinca este renumită în întreaga țară pentru că localnicii harnici mult
timp au aprovizionat toate satele cu cantitatea de var necesară și chiar dacă acum
este interzisă, piatra de var mai persistă ca obiect și îndeletnicire specifică zonei,
reprezentativă atât prin beneficiile aduse (piatra de var are multe domenii de
întrebuințare și utilități) cât și prin scandalul ecologic persistent la nivel național.

19
 Sursa de poluare a solului o reprezintă
îngrășămintele chimice, pesticidele, erbicidele, care sunt folosite în agricultură și
care pătrunzînd în sol îl poluează, acesta pierzîndu-și din fertilitate și din calitate,
totodată sunt poluate apele subterane, izvoarele care se află în preajma loturilor de
pămînt, ceea ce duce la infectarea apei, și ca urmare are loc îmbolnăvirea
populației.
În pădurea din Trinca se întîlnesc foarte puține specii de animale, plante într-
un număr mai mare, acest lucru însă fiind cauzat de condițiile climatice și nu de
activitatea oamenilor, întrucît la capitolul defrișări situația este destul de bună.
Un factor de poluare al mediului în satul nostru o reprezintă și activitatea
casnică desfășurată de fiecare localnic zi de zi. Toate deșeurile menajere, pe care le
au pe lîngă casă, peste un timp, aceștia le transportă într-un loc neautorizat din sat,
de obicei la marginea satului, dar aceasta oricum are consecințe nefaste, întrucît
duce la poluarea aerului atmosferic și ca urmare tot localnicii respiră acest aer
otrăvit.

20
5.2. Starea sănătății populației
La capitolul sănătate, situația locuitorilor satului Trinca nu este chiar
îmbucurătoare . Totuși peste trei sferturi din populaţia satului consideră că au o
stare de sănătate bună sau foarte bună. Una din zece persoane suferă de cel puţin o
boală cronică sau o problemă de sănătate de lungă durată. Astfel bolile cronice
întîlnite la maturi sunt în mare parte diabetul zaharat, hipertensiunea arterială,
viroze respiratorii, gușa simplă endemică, anemie, ulcer ș.a. Copiii sub 15 ani sunt
într-o măsură mai mică afectaţi de boli cronice, cele mai frecvente fiind alergiile,
bronşita cronică, boala pulmonară obstructivă sau virozele
45% din populaţia satului de 15 ani şi peste fumează zilnic şi 35% consumă băuturi
alcoolice cel puţin o dată pe săptămână. Foarte puține persoane practică sportul în
timpul lor liber în mod obișnuit.
Mai puţin de jumătate (47,0%) din populaţia satului Trinca a apelat, cel
puţin o dată, la medicul de familie sau la un medic de medicină generală în
ultimele 12 luni, efectuând în medie 3,7 consultaţii, iar 3,6% din populaţia satului
nu a apelat niciodată la un medic de familie sau la un medic de medicină generală.
5.3. Conservarea sistemelor naturale și a patrimoniului antropic al
localității. Ariile protejate
Defileul Trinca se află la
marginea satului cu aceeași
denumire din raionul Edineț și
este format de rîul Draghiște,
care nu este deloc mare, el
creînd pe cursul său încă cîteva
monumente ale naturii. Acest
defileu este unul dintre cele mai
frumoase și mai impresionante, deși lungimea acestuia nu depășește 1 km, iar
înălțimea pantelor alcătuiește aproximativ 80-100 m, în schimb, cea mai mare
distanță dintre pantele sale din Moldova pe alocuri ajunge pînă la 250 de metri.

21
Pantele defileului sînt acoperite cu vegetație luxuriantă: iarbă, flori și arbuști. Dar
deosebit de viu colorate sînt vîrfurile bolovanilor de toltre acoperiți cu licheni
roșcați, galbeni sau portocalii. Acesta este un monument al naturii, protejat de stat
prin legea din 1975, chiar dacă a avut mult de suferit de pe urm activității omului.

22
 VI. LISTA BIBLIOGRAFICĂ

1. Boga L.T. Documente basarabene, Vol. XIV. Chișinău, 1931;

2. Documente privind istoria României, Veacul XVII.A. Moldova.Vol.I.
București, 1951;
3. Gonța A.I. Satul în Moldova medievală. Instituțiile. București, 1986;
4. Localitățile Republicii Moldova. Itinerar documentar publicistic ilustrat;

5. Izvoare populare;
6. http://localitati.casata.md/index.php?action=viewlocalitate&id=4148;
7. http://moldovenii.md/section/333/content/3441;
8. http://ecology.md/md/page/edinet-doua-defileuri-in-toltre.

23