Nuntile din orașe diferite

Nunțile din oltenia

 Mirele şi mireasa din Oltenia sunt sfătuiţi în ziua nunţii să urmeze o serie de tradiţii care
mai de care mai ciudate. Toate obiceiurile au multiple semnificaţii, iar în mediul rural sunt
păstrate cu sfinţenie.
 Oricât de înspăimântătoare ar putea părea unele obiceiuri, ele sunt păstrate cu stricteţe în
ziua nunţii. În Oltenia, părinţii spirituali trebuie să fie din rândul naşilor de botez ai
mirelui. Cei care nu respectă tradiţia ar putea fi blestemaţi. „În cazul în care naşul îşi
blesteamă finul este lucru rău. Tinerii căsătoriţi vor avea  probleme în căsnice sau mai rău
pot ajunge să se desparte. Naşii sunt cei care cumpără voalul miresei, floarea mirelui şi
lumânările pentru cununia religioasă“, a povestit istoricul Gabriel Stoenescu.
Nunțile din Moldova

 Una dintre regiunile țării cu numeroase traditii de nunta este Moldova, fiind

păstrate și astăzi multe datini străvechi care fac trimitere la conceptul de
familie și prosperitate în cuplu.
 Aceste obiceiuri de nuntă izvorăsc din năzuințele și dragostea românilor
pentru familia tradițională și portul popular. Aceste tradiții reflectă
moștenirea culturală și autenticitatea traiului la țară.
 În trecut, nunta în această regiune era privită ca o adevărată sărbătoare, la
acest eveniment participând întreaga comunitate. Pregătirile pentru nuntă
începeau intens din timp, invitațiile fiind realizate de vornici și miri cu mare
alai, joc și voie bună.
Nunțile din Maramureș

 în Maramureş nunta încă se mai face după reguli nescrise, transmise din
generaţie în generaţie. De la pregătirea zestrei şi a costumelor şi până la alegerea
„nănaşilor" sau chemarea la ceremonie, nunta este un ritual spectaculos, cu
tradiţii, obiceiuri şi superstiţii captivante.
 Pregătită din timp de tineri şi de părinţi, nunta urmează şi astăzi unele dintre
vechile obiceiuri tradiţionale. Cantonierul, „omul cu cămara”, „femeia cu găina”
sau voinicelul, care cheamă invitaţii la nuntă, reprezintă un întreg alai
indispensabil fără de care nunta nu putea să aibă loc. Şi astăzi obiceiul
împodobirii steagului de nuntă, cu eşarfe şi clopoţei, este practicat de cantonierul
mirilor.
Nunțile oșenești

 Păstrători ai unor valori etno-culturale autentice, oșenii au reușit să transmită din

generație în generație ceea ce are mai de preț un popor: limba, portul și datinile
strămoșești. Țara Oașului a devenit celebră prin portul popular, prin arta, muzica și dansul
specific oșenesc, care se desfășoară privirilor în special cu ocazia unor evenimente
deosebite: nunți, hore, șezători, sâmbre, lăutul torturilor și alte sărbători. Nunta oșenească
reprezintă una dintre cele mai spectaculoase elemente ale culturii populare din nord-vestul
Transilvaniei. Pregătit din timp de tineri și de părinți, acest moment este polivalent, având
implicații în viața socială a comunității, în sistemul de moștenire a averii, în viața
economică a familiilor în cauză. Nunta constituie, în primul rând, un rit de trecere, fapt ce
presupune efectuarea unor gesturi și acte rituale bine stabilite prin tradiție.