Tradițiile dau culoare vieții și asigură totodată continuitatea datinilor străvechi.

 
Este adevărat că deseori ni se par perimate și poate neînsemnate, însă au un rol bine determinat în a
ne defini apartenența la o anumită cultură sau neam. Nunta este probabil cel mai bogat eveniment în
tradiții din viața unui om, neexistând momente din cadrul acesteia care să nu aibă o amplă  istorie în
spate. Iată câteva dintre acestea și te lăsăm pe tine să le alegi pe cele pe care le vei adapta la nunta
ta: 

 1. Pețitul
Tânărul, împreună cu tatăl sau cu câțiva prieteni, merge s-o ceară pe aleasa lui direct de la părinții ei.
Pentru acest eveniment, familia miresei se pregătește cu un ospăț. Deși hotărârea de a face nunta
este, de obicei luată dinainte, pețitul este o formalitate prielnică pentru ca cele două familii să
petreacă mai mult timp împreună. 
2. Bărbieritul mirelui.
Împreună cu lăutarii, cavalerii de onoare au menirea prin acest obicei, să dea de înțeles
transformarea băiatului în bărbat. Astăzi, desigur, mirele fiind deja bărbierit, însă acest moment
aduce veselia în casa mirelui. Acesta, urmat de cavalerii de onoare și alai, merg la casa nașilor pentru
a-i lua și a continua spre mireasă. 
3. Îmbrăcatul miresei
Nașa, mama miresei și domnișoarele de onoare o ajută pe mireasă să se gătească. La sfârșit, nașa îi
leagă voalul și coronița. Se desfășoară în același timp cu bărbieritul mirelui și simbolizează
pregătirea fetei pentru nuntă. În vechime la acest ritual puteau lua parte mai multă lume din partea
miresei. Cum gătitul era destul de laborios (se foloseau cele mai bune haine, se făceau împletituri
complicate ale părului), fetele fredonau cântece cu tema despărțirii… "Ia-ți mireasa ziua bună" și
altele.  Mirele vine să ia mireasa, dăruindu-i buchetul de mireasă. Mireasa le va prinde cocardele
nașului, nașei și mirelui, iar domnișoarele de onoare vor fi cele care vor continua cu împărțitul
cocardelor. 
4. Buchetul miresei
În vremuri străvechi aproape orice putea fi considerat ca fiind prevestitor de rele. De aceea miresele
foloseau plante, cunoscute pentru protecția pe care o puteau asigura împotriva relelor. Ele erau
prinse pe îmbrăcămintea miresei, din cap până la picioare. Mai târziu, plantele au început să fie
înlocuite cu flori, doar din simț estetic, și să se mute de pe vestminte pe buchetul de mireasă. Astăzi
miresele acordă o mare atenție alegerii buchetului, asortându-se cu costumul mirelui, sau tematica
nunții. 
5.  Unirea mâinilor drepte
Această datină străveche simbolizează putere, resurse și scop. Unirea mâinilor drepte a mirilor
înseamnă că cei doi se pot baza unul pe celălalt și pe resursele pe care fiecare le-a adus în căsătorie.
În plus, acest obicei reprezintă uniunea a două vieți într-una singură.
 6. Aruncarea cu grâu și orez   
Aruncarea cu grâu și orez reprezintă o tradiție de nuntă care, în ultima vreme, pare să fie înlocuită cu
aruncarea de confetti multicolore la ieșirea din biserică și de la starea civilă. Acest obicei își are
originea într-un străvechi ritual păgân care constă în aruncarea de semințe peste tinerii căsătoriți în
ziua nunții, semințe a căror forță și mai ales fertilitate le-ar fi fost transmise prin acest gest simbolic.
Astfel, prin transfer, nunta devine una binecuvântată și fertilă. Varianta confetti-lor pierde din
conotațiile ritului, efectul vizual însă nu poate fi neglijat. În zilele noastre există și varianta aruncării
de petale de flori, gest al cărui simbolism este supraîncărcat cu simbolismul florilor ale căror petale
sunt alese. De asemenea, gestul aruncării "alungă spiritele rele" din calea mirelui și a miresei,
netezindu-le astfel drumul pe care au ales să pășească împreună.
7. Colacul miresei
Colacul miresei este un obicei devenit simbol la nunțile moldovenești. Mirii trag de colac, rupându-l
în două. Secvența exprimă: rodnicie și bun augur pentru noua familie, dar și pentru fiecare nuntaș,
deoarece de tot ceea ce se atinge mireasa purifică și devine purtător de noroc, belșug și fericire.
8. Furatul miresei
Poporul român este un popor vesel și uneori pus pe șotii. Se presupune că mirele nu trebuie să aibă
ochi decât pentru mireasa lui, dar unii glumeți profită de neatenția mirelui și fură mireasa. El este
dator să o caute sau să o răscumpere. În unele zone, răpitorii au datoria de a nu lăsa mireasa pe jos,
ea trebuie purtată numai în brațe. În alte zone, se consideră că dacă mireasa a fost furată până la ora
24.00 datoria o va plăti nașul, dacă a fost furata după 24.00 mirele este cel care va plăti. De multe
ori, spre hazul invitaților, mirele este pus să îndeplinească anumite sarcini. 
9. Spălatul mainilor la nași
Este un ritual vechi, neschimbat de secole. Se aduce un bol cu apă în care se presoară petale de
trandafir, un ulcior cu apă curată și un prosop. 
Mirele toarnă apa pe mâinile nașilor, iar mireasa le șterge mâinile. Acest lucru se face întrucât mirii
urmează să închine nașilor,  - părinții spirituali, colacii și darurile. Astfel mâinile nașilor ar trebui să
fie curate pentru ca pâinea, considerată simbol al vieții, purității și prospețimii, urmează a fi primită
doar cu mâinile curate. 
10. Aruncatul buchetului
A devenit o tradiție îndrăgită la nunțile noastre ca mireasa să cheme pe ring toate fetele nemăritate
urmând ca stând cu spatele către acestea, să le arunce buchetul peste cap.  Cea care îl va prinde, se
spune că se va mărita în curând. 
11. Dezbrăcatul miresei
Scoaterea voalului cade în îndatoririle nașei, care va înlocui voalul cu o eșarfă, batic sau basma,
aceasta semnificând trecerea miresei de la fată la femeie măritată. Voalul va fi prins în părul unei fete
nemăritate, de cele mai multe ori cea care a prins și buchetul. Acesta pe vremurile când părinții
aranjau nunta, era scos abia după cununia religioasă, când cei doi deveneau în fața lui Dumnezeu,
soț și soție.
12. Tortul miresei
Romanii aveau obiceiul ca la sfârșitul ceremoniei de căsătorie să rupă o pâine deasupra capului
miresei, iar numărul firimiturilor indică câți copii va avea noul cuplu. Invitații culegeau aceste
firimituri și le păstrau pentru noroc. Cu timpul, prin rafinament, pâinea a fost înlocuită cu prăjituri și
mai târziu cu tortul miresei.