Sunteți pe pagina 1din 14

OBICEIURI SI TRADITII

LA NUNTA IN MARAMUREȘ
Pețitul
Spre deosebire de practicile moderne, când tânărul îşi cere singur
mireasa în căsătorie, înainte, fl ăcăii trimiteau invitaţia prin purtători
de cuvânt. Mireasa, însă, nu se lăsa lesne impresionată. Ea acceptă
abia a treia oară cererea în căsătorie.
Odată ce acordul a fost dat, zestrea fetei este pusă în discuţie, iar
data logodnei este stabilită. De obicei, zestrea care cuprinde
pământuri, sămânţă şi animale este dată în avans, în timp ce
materialele textile sunt aduse în noua casă după nuntă.

Cu această ocazie, cuplul decide rolul fi ecăruia din cadrul


ceremoniei, de exemplu, cine va fi cantonierul. Prima treabă a
cantonierului este de a aduna eşarfe, clopoţei şi alte obiecte necesare
pentru steagul de nuntă.

Astăzi, peţitul se reduce la înţelegerea tinerilor între ei în privinţa


căsătoriei şi acordul formal al familiilor .
LOGODNA

În trecut, nunta începea cu ceremonia „credinţei”.


Conform tradiţiei, logodnicii mergeau la casa preotului
pentru o obţine binecuvântarea. Aici ei făceau schimb de
verighete şi „dădeau mâna”, adică îşi făceau promisiunea
de a se căsători. Ulterior, viitorii miri şi prietenii
apropiaţi merg la casa fetei să petreacă. În timpul
petrecerii, verighetele mirilor se ascund într-un blid plin
cu grâu, iar despre cel care găseşte primul verigheta se
spune că va avea noroc şi va fi cocoşul în casă.
Steagul de nuntă şi cununa miresei
În Maramureş, ca şi în alte regiuni, se practică
anunţarea nunţii prin sat şi împodobirea steagului de
nuntă, simbol al vitalităţii şi puterii masculine. În plus,
maramureşenii pregătesc şi „împletirea cununii” miresei,
în cadrul unei petreceri a fetelor. Cununa miresei e
împodobită cu ciucurei şi oglinzi, oglinzile simbolizând
viitoarea viaţa frumoasă şi strălucitoare a mirilor.
Cu o noapte înainte de nuntă, numită şi seara
steagului, cantonierul, însoţit de un grup de tineri şi de
muzicanţi, merge la casa mirelui cu steagul, pentru a
dansa „jocul steagului”
  Chemarea la nuntă
Este un ritual la care iau parte mirele şi mireasa, vornicul
– un fel de maestru de ceremonii -, şi prietenii celor doi.
Îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, merg să cheme oamenii din
sat la nuntă. Băieţii ţin în mână o ploscă umplută cu ţuică, iar
fetele – una cu vin: cine doreşte să participe la nuntă, bea o
gură de ţuică sau de vin.
În Maramureş, în sâmbăta dinaintea nunţii se lasă cu
petrecere, atât la casa mirelui, cât şi la casa miresei. La mireasă
se joacă şi se mănâncă, iar la mire au loc obiceiuri tradiţionale,
precum cel care cere ca mireasa să coasă pălăria pe care mirele
o va purta în ziua nunţii. Fetele fac o azimă (pâine nedospită),
pe care mireasa o rupe deasupra capului şi o împarte fetelor.
Portul mirilor
Portul mirilor pe vremuri era unul specific,
mireasa purtând o rochie albă, simplă, poale şi spăcel şi
zade, având elemente înflorate şi de mătase pe ea.
Rochia de mireasă era de obicei de pânză şi avea unele
aplicaţii colorate pe ea, pentru a accentua frumuseţea şi
prospeţimea tinerei. Mirele avea şi el un port deosebit.
Iarna purta cioareci şi doloman, iar vara izmene largi,
cămeşe, laibăr albastru, uneori cu bumbi rotunzi,
galbeni şi cu aplicaţii de mărgele pe el. Fetele făceau în
acele timpuri feciorilor zgardă, pe care aceştia o purtau
cu mândrie.
Ceremonia religioasă şi nunta
Pe vremuri, mirele şi mireasa veneau fiecare la biserică în
propria procesiune, însoţiţi de familie şi de prieteni. După
slujbă, fiecare grup pleca pe drumuri separate, la cele două case,
pentru masa de nuntă. Abia următoarea zi mirele, împreună cu
cantonierul, prieteni şi familie, mergeau să aducă mireasa.
Apoi, toţi mergeau la casa mirelui, unde îi aştepta un alt festin.
În zilele noastre, întreaga petrecere de nuntă urmează după
slujba religioasă, fie la casa miresei, fie la casa mirelui. La uşă
aşteaptă soacra mare, care dă o pâine mare şi rotundă şi sticle
de ţuică miresei. Femeia cu găina aruncă grâu peste cuplu şi
peste invitaţi, pentru noroc. Odată intrată în casă, mireasa
stropeşte cu nişte ţuică peste masa întinsă.
ACESTA A FOST PROIECTUL NOSTRU
MULTUMIM PENTRU ATENTIA ACORDATA

ELEVII PARTICIPANTI:
 BULACU BENIAMIN
 GHERGHE FLORIN IONUT
 MARONESE CALIN ROBERT
 ANA-MARIA DUMITRU
 BOLEA NECTARIE

S-ar putea să vă placă și