Cuprins Presemtarea autorilor «2... <= iu Aen S alia senate erieanens se a Curent inainte, sinaaeees nicendinecbseniae vatiwaltuetonsaareie A, Pantea T Cadrul teoretic si etie al activitatii de consiliere in asistenga social Capitolul 1. ied gi vatori in practien consilirii in asistema socials (Gheorghiga Nistor)... 17 1.1. Erica gi morala: analizt conceprualt, elemente structurale. . 7 1.2. Eriea profesionalt: prineipi si valor in practiea consilieil in asistenta sociala. 24 13, Dileme etice. Modele jionare 3 erase BB 14. Responsabiltatenweilizari informaticiin sistema sociala 34 LS. Corturile ettce; obiective si functii. . «« segbion sindeGeredeand ooh 16. Drepturile omului si codurile erie... fiedencteeee tees nes Bibliografic ents teveurrevene cece 40 Capitolul 2. Formarea vitorilor asistenit sociali pentru activitatea ide consiliere (Daniela-Tatianc Sot)... vee. vce ve cess ecveceeveee esse es eB 2.1, Brovoctni pentru asistemtul social 22... see coe eee ee cece ‘Competenjele asistentului social, Limitiri persomale «=... 2+. ee0eeeer000 47 2.3, Importana dezvol:int personale .. oe co Ba Feta epee dea emi “invzjarea whee: sisuaaeds Pease ae Bibliografie Posehn ‘ oe i a Capitolal 3. Limitete consieri int asistena social (Adina Dug)... oo t 3.1, Bticd gi profesionalism in precizarea limitelor de competeny§ ale asistentului social... ooo eee 32. in cazul personalititit anxioase 2 8 33. in cazul perso parnoie o.oo OB 344. in cazul personalitqithistrionice.... =... n 33. in eazul personalititi obsesionale oe ees 36. in cazul personalitafii narcisice ..-..... sews a 37. in cazul perso sehizoide. 22 18 3.8. Limitele consitierii in cazul comportamentelor de tip A... -- Vinnie 80) 3.9. Limitele consilierii in eszul personalitait depresive |. 3.10. Limitele consitierii in eazul personalititit dependent coe 8 3.11, Limitele consitierii in eazul personalitiis pasiv-agresive oo... eo. 86 3.12. Limitele consilierii in eazul personalitiié evitame 2... 0.22.2. 88 BAB COMME sss ee esses sense sue seeeeseaeeevensenes oc) BBO geafie 155 802s. Seis Nok ONES Seba Vase ca tes eB.Capitola 4. Terapia de familie -abordare sistemic8 ‘Scur ghid de intervene (Sanda dauinifa Mila). «oo oo 4.1. Din istorieul terapiei de familie . 42, Concepte de lueu speciiceteapel de fami 43. Cickl viqii de fami 44. Blapele terapiei de faite 5 mn 43. Modelul Soolti de la Milena 22-2 4.6, Tetmieie terapetsistemice 4.7. Etapele procesului terapeute ‘ x 48. Cometaall oo sacs seewtuceenvsnienentiehe cota Bibliografie Capitotul 5. 0 tipologie antropotogie’ a fogilitii (Ecarerina Morar)... 0... 6 OT 3.1, ‘Tipur de tragitityi bazale: suport i consecings aniropologiog » «++» WP 5.2. Chiteiul fagiitip de gen... veeseeeeseceneeeeeeee old Bibliegrafie . Panga a La Modele practice ale consilierii in asistema social Capitclul 6, Consilierea comportamentelor disporitional-ezadaptative ‘le copillar si adolescentilor de estre consilieral asstent social (Horiba! Damiteascu) - 9 6.1, Comportamentele dispozijional-dezadapiative ale copiilor gi adolescentlor, ‘© problem’ asumaté de proctica conslierii in asistenga social... 12 62, Diagnosticu pathologic : un istrumseat al activitiit de consliere 1 asiscertuli social sau o capcand profesional? 2... 22... BS 6.3, Strategi de consiliere psihologics a comportameatelor sdisporitional-dezndaptative ale copiilor si adolescentilor ..... 2.2... 140) Bitegiafe esos A svll a eka de abe es Feeds lan ood Ceres ovale Capitotul 7. Constierea vocational ~ un serviciu necesar in asistena persoanelor vulnerabile (Ana Radulescu). aonere 163 7.1, Construct conceptulu si procesului de dezvoltare a cariewei 2. 168 7.2. Influeaye mojore in construeia teorilor privind cousilierea vocational si dezvoliarea carier ee ees 7.3. Conceprul fi structura servictului de cousiliere vocajionala 168, 7.4, Impactul serviciulut de consiliere vocaionala .. . cess I 18. Coneluai ..... Pave visa toniseT auaeuntanas ont tM Bibliograie cnanunsuennsanavesasminessesnmnies US Copitolul 8. Rolul conslirit vocofionale in alegerea carierel. Cercetare empiricd (Gheorghiga Nistor, foane Cametéa Vlad)... ee 176 8.1, Despre orientarea jcolarh gi consilieres vocafionalé 2.20.00... ee oes 16 8.2. Citeva principii ale oricntirit profesionale si decizict de cariert ..... 2.2... 179 25, Ceesapils pemerte oe cee pretest {in alegerea catierei . . .- . ce 84d, Concluzil generale gi recomandai. 222222202220) EITTTITIINIIE 200 PiU 66 cto sn i eke bal eats SAid Gena Wie es PebaCapitolul 9. Asistenja si consilierea in serviciile de probatiune (loaa Dummescu, Gabriel Oanced). o.oo occ eee 20 9.1, Introducere . coe. 208 9.2. Regletnentiri privind asistenia $i conse persoanelor condamnate.... 2... 208 91.3, Asistenta si couslierea in servieiile de probajiune din Rominia....-....-.. . 206 9.4, Conch 7 sca Ha eevacd caweses 20 Bibliografie Capitolul 10, Consilierea victimelor trafieului de persoane (Monica Alexandne) . 20.1. Introdueere in. problermaties traficului de persoane oat WO.2. Btapele tmnfieului de persoane .. 0. 2e.eceecsscreceee see 10.3. Modialitayi de exploatare a vietimelor. =. 22-22. ee O4. Asistenga 41 consilierea vietimelor 10.5. Intervenja in cazul experienjel traumatizante 9 taficului «==. Bibliograpie cee a EE aN ANEE ARIES Capitolul 11. Asistenja sociald gi consilierea in scoala (Gheorgatia Nistor) LLL. Introducere ix domeniul asistengei sociale gi eousilieri in geoal L.2. Strategie de asistentd sociald gi consiliere in seoald. 2. oe... 1.3. Modele ale practieii conslieri in asistenta social sin gooala Bilis huverumenencuceccs ora, Bibliografie. penones ToL 26 Capiolul 12, Consilierea refugiailor (Smanande Wleec) . 268 VD.L. Delimitieieoneeptuale. : 2 168 12.2, Dimensiunilepsiiosociale ale refusiull..«« seen 28 12.3. Asistenta socials categorilr de refugit vulnerabil lin 42.4. Alle aspecte refertoore la nevoin special de protectic 8 efugiailor. ©... =... 278 12S. Consilieren refugiilor 00. cee eee ee eee 280 12.6. Conceptul de integrare =o eoese eens eeeee es 288 Bibliegrafie Cas shhisepepe raison eeona nonce ncmnacen esos ame Capitola 13. Telefonul copilului (116.111) - instrument social ¢Césdiina Florea) ....-... 287Seria Collegium, Asisten{& socialé este coordonati de Doru Buzducea si Stefan Cojocaru ©2012 by Esitura POLIROM ‘Aceastl carte este protejaé prin copyright, Reproduceres Integrsld sau parielé, mulipicares prin orice ‘mijoace ¢ sub orice forms, cum ar fxeroxarea, scanarea,transpunerea jn formal electronic sau aud ‘punerea le dlspozitia publics, inclusiv prin internet sau prin relele de calculstoare, stacsrea permanents ‘sau temporard pe dispoative sau sisteme cu posbillatea recuperdsil informatiler, cu scop comercial ‘52U gratut, precum g alte fopte simiare sivarste ard permisunea serisi a detinstorulvicopyrightul ‘eprezint3 0 inesicare a legisla ei cu privire la protecta propretaitelectusle 91 se pedepsesc penal ¢/sau cil in conformtate eu lege in vigeare, Foto copeta: ©Lica F YoungDreamstime.com war polrom ro Editura POLIRON 61, B-dul Carol In. 4; RO. BOX 266, 700806 Bucuregt, Spalul Unini rr 8, bl BSA, ec. 1. et. sector 4, 040031, 0.P. $3, CP. 15-728 Descriarea CIP a Biblotecii Najjonale a Romdniel Conger in asian soc Haniel Dumtrage (coor) ~ le: Pobom, 2012 bloat ISBN print: 970-979-46-2068-4 ISBN BP ub: 978.073-46-3274.8 ISBN PDF: 978.973-46.3225.1 |, Bumaragcu, Hania (coord ) 364 Printed in ROMANIACONSILIEREA IN L ASISTENTA SOCIALA10 MODIELE PRACTICE ALE CONSELIERI IN ASISTENTA SOCIALA, Spre exemplui, in Statele Unite ale Americii, dintre copii care au fost diagnosticati ca avind probleme de ordin psihic in plan emotional si comportamental, 55,7% au tulburari de conduita, respectiv agresivitate, sfidare, reactii comportamentale cu un grad antisocial ridieat. Aeelasi studiu arati ek 43.5% dintee acesti copii au tulburiri de anxietate sau de dispozitie, adica sunt tristi, deprimati, nelinistti, le este teama si se simt singuri (Bethel et al, 2005, apuel Papalia, 2010). Cercetarile din domeniul psihologiei dezvoltiri, asa ‘cum au fost ele realizate de Klein (2008) sau de Dotto (2008), au scos in evident’ fapcul cd, in primi cret-patru ani de viaté, copilul este instabil sub aspect psihic, comportamen Toi manifestindu-se in multe situagii prin agresivitate gi furie, prin o: chiar fati de paring, Tot acest comportament necontrolat i dlispare in mod firesc, normal dupa varsta de 4-5 ani. in cazul in care acest tip de com- portament continua si fie prezent, copilul poate fi diagnosticat eu tulburare de comportament ‘opozitional-sfidtor. Acesti copii sunt extrem de ostli, Furiosi gi dau semne de nesupunere in raportrile cu piringii si celelalte persoane adulte, De asemenea, prin instabilitatea lor emojional-comportameniala, nu sunt sociabili si isi fac cu dificultate prieteni, De regubi, acesti copii diagnosticari cu tulburare de comportament opozitional-sfidator au o serie innreagi dle alte probleme comporiamientale, ea, de exemph, un mod repeiiiy de a se purca. Ei sunt de multe ori implicati in fapte antisociale extrem de grave : |. utilizarea wnui limbaj Violent, apelarea la mincinnd, furturi etc ‘Limernajional:: astfel, in Statele Unite ale Amerieii, inre 6% si 16% dintre Fe 2% $i 9% dine feicle sub 18 ani au © problem semnificativa cle comportament iagnosticat clinic (Roosa et af., 2008). Este tot mai evident faptal ca din ce in ‘ce mai multi dintre acesti copii dezvolta comportamente Violent-agresive care, aceseori, iat ‘0 forma gravé de ordin penal, ei devenind in mod inevitabil adulfii de maine care vor sivirgi ape grave de natu antisocial4, Din acest pret de vedere exist o larga dezbatere as cauzelor care genereaz comportamentul antisocial al acestor copii si asupra felului in «care pot fi coreetati, adusi in parametri firesti ai normalitigii comportamenrale. Desigur, tot ei trei factori ai dezvoltirii individului sunt implicati in fesomen! eomportamentullt antisocial, respectiv variabilele de ordin biologic, social si psihologic, dar ele determin ‘1 influenteazit comportamentul copitulut in mod diferit, de Ia un eaz Ia altul. Spre © cexisti situa in care mecanismele de reglare ale sindromului general de adaptare sunt direct afectate de procesele de reglaj neurobiologic, cum ar fi activitatea neurotransmitatoritor (noradremalina, dopamina si serotonina). Pe de alti parte, influenjele psihosociale, relatiilor interpersonale ale acester copii in familie si la scoala pun in faprul ca, in mule ¢azuri, sunt mai degraba vistime ale mediilor care ar trebui si le faciliteze dez- voliarea, nu si le-o afecteze in mod negativ. Grupurile de prieteni, apartenenta la bandele de cartier consticuie un at factor ce influengeaza in mod negativ dezvoltarea adotescentului, care invaya prin initiere, imisagic si coutagiune psihosociald comportamentul antisocial. baiet si 6.1.1. Consilierea anxietatii si depresiai la copii gi adolescenti fntre 6 si 10 ani, copiti isi petrec cea mai mare parte a timpului desfisurand activititt seolare, acesta fiind si motivul pentru care, in psibologia dezvokarii, aceasta s¢ mai numeste si perioada de dezvoltare a scolarului mie.CONSILIEREA COMPORTAMENTELOR DISPOZITIONAL-DEZADAPTATIVE, 1 ntregul univers al copilulué este dominat in aceasta perioadi de scoala, de accea intreaga lui dezvoltare fizic’, psihic’, emotionala este legata de ea. Acelasi fenomen se inregistreaza si dincolo de varsta scolarului mic, respectiv in perioada pubertitii i in cea a adolescentei, atunci cind tAnsrul trece prin experiente educationale intense. Acesta este ‘motivul pentru care multe dintre problemele psibologice ale copilului si adolescencultt sunt legate de scoala. Swudiile clinice araid cA suicidul constituie a treia cauz4 a mortalititii adoleseentilor de 15 ani (Blumenthal, 1998, cpuet Holdevici, 2009) si oa patra in rindlul celor de 14. ani nai tineri (date ale Cemters for Disease Control and Prevention, 1997, apud Holdevici, 2009). Comportamentele violente, abuzul de alcool si de droguri reprezinta una dintre prin- sipalele cauze pentru care copii si adolescentii sure tu niele clinicilor de psi- hhiatrie sau ale cabinetelor de psihoterapie. O alti cauzi a problemelor psihice pe care le aut copiii si adolescemfi este generat de abuzurile adultilor asupra lor. tn ceca ce priveste suporul si interventia consilicrulu asistert social clinician, ele pot Fieficiente daca se fine searna de faptul e& datele genetice si psihologice, de comporiament si de personalitate ale copilului gi adotescentului sunt diferite de cele ale persoanei adulte. ‘Stilul de gAndire dihotomic gi uneori nerealist al copiilor si adolescentilor, lipsa de expe- riengi si de maturitate afectiv’, conduitele exuberante sunt caracteristici ale varstei, iar acest aspect trebuie avur in vedere atunci cénd se acorda suport de cor le clicnti, care se confrunta cu probleme psilologi Problemele cu care se confrunta copiii gi adolescengii in ultimele decenii pun mari probleme specialistilor din domeniul consilierit psitologice siagresivitatea, tulburarile amxioase sunt reali cu un grad lin ce in ce mai ridicat de prevalent’ in randul acestei categorii de varstd, ca urmare a ‘modificarilor dramatice pe care le-a inregistrat din punet de vedere psiliosocial socictatea femtala, inclusiv cea roméneascé, Fenomenele de instrainare, de angoasé existertialé, de anomie institujionald, de pierdete gi de disolutie a inst pentru copil si adolescent care sunt familia si scoala il afecteaz pe copil Cadral de dezvoltare a eopilului si adotescenuului pare a fi 1oc mai nesigur si, in multe situatii, ameninjitor, asfel e& rata inalt de prevalenti a acestor fenomene psihopatologice ale copilului si adolescemtului poate fi considerata un rispuns dezadaptatiy ta toate aceste ii, Asifel, rolul pe care il poate avea consilierul asistent social clinician este unul si complex, in contextul in care suportul comunitatii este inefieient si defectuos pentru sustinerea dezvoltirii copiilor si adolescentilor. In cazul in care, spre exemnplu, are Toe un act de suicid in randul elevilor unei clase, influenja acestui eveniment asupra lor cesie greu de gestionat sub aspect emotional, chiar coplesitor. Consilierul asistent social intra im actiune incercdnd st refaca echilibrul distrus prim actul suicidar al copitului, Feconstruind relajille de incredere, astel inedt riscul exemplului st muse transfere in Imintite gi tr&irile emotionale ale celorlalti copii Statisticile arati ca rata suicidului in réndul copiilor si adolescentilor mu este extrem le ridicati, inst observatiile clinice scot in evidenma faptul ca ideile suiciclare sunt extrem de freevenie in caaul multora dinire ei (Holdeviei, 2009), Prin urmare, consilierul asistent social clinician va trebui sit lucreze in aceasti directie, incercind si schimbe, si modifice Hluxul de gindire cu tendinge suicidare al acestor tineri, intt-un mod prioritar. in acest az, al producerii unui eveniment grav suicidar in randul unor elevi, consilierul asistentna MODIELE PRACTICE ALE CONSELIERI IN ASISTENTA SOCIALA, social clinician trebuie sH actioneze rapid si eficient pentru side contagiune, pu stopa fenomenul de imitagic ndu-le pur si simplu intrebari directe celorialti elevi despre aceasta In cazurile de suicid, consilierul asistent social se confrunti, in conditiile realizirit i anchete amanunfite, cu existenja unor factori de rise in ceea ce priveste proclucerea acestui tip de comportament, cum sunt tentativele anterioare sau prezenja ‘unor rude, prieteni care au avut astfel de tentative comportamentale. In cond consilicrul asistem social clinician identifica existenta unor astfel de factori de trebuie sii intervini intc-un mod rapid si eficient, dar si ew mul tact, astfel incét sit si se depirteze de forta de atractie a unor astfel de exemple. Consilierul asistent social Clinician, in aceste cazuri, trebuie si ia legétura cu piringit copilului sau adolescenculut si sf coniacteze, daca situatia 0 impune, un serviciu de urgent’ in probleme de psihiatrie. Datele clinice, in ceea ce priveste fenomemul centativei de suicid in randul adoleses Jilor, nu reliefeaz existenga uni procent ridicat de depresivi (Straffon ¢¢ al,, 1988, apud Holdevici, 2009; Dumitrasci, 2010). Cu toate acestea, depresia este 0 realitate tot mai narjoratoare ca experienja de viata in ceca ce ti priveste pe copii gi pe adolescemii. Mai les in cazul adolescentilor, problemele legate de condigiile dezvoltirii specifice varstet lor conduc in numeroase eazuri la 0 pereeptie pesimists despre ei, despre lumea in eare Iniliese, la 0 ideatie de tip depresiv, de devalorizare personala, de pierdere a interesului pentru activitigile desfigurate, la un fenomen tot mai accentuat de triire anhedonica, de Tips de pofta de via. Un i lil pe care il poate utiliza consilicrul as depistarea stirilor depresive este utilizarea barometrului stirilor afective, precum si a telinicit cognitiv-comportamerntale a jurmalelor personale. Tandrul adolescent cu titi depresive este invajat de consilierul asistent social clinician sd igi schimbe fluxul gandirié ricgative in dircetia tnei gAndiri realiste gi fuinetionale, care 68-1 redea inerederea in sine si pofta de viati 6.1.2. Asistentul social clinician gi strategiile de consiliere psihologica rategiile de consiliere psihologick gi de psihoterapie sunt instrumente suportive speci- alizate care servese indeosebi clientilor aflati int-o situatie problematica din punct de vedere psihologic. Aceste demersuri specializate de consilicre psihologicit si de psihote- rapie pot fi realizaie de persoane specializate in practica acestor domenii: psihologi Clinicieni, psiiatri si consitieri asistem social clinicieni Principiul lui C, Rogers, conform ciiruia orice persoani are capacitatea innaseutii de afi sindtoasi din punet de vedere fizic gi psihic, sti la baza realizar eu succes a acestor emersuri terapeutice (Rogers, 2008), Tocmai acest postulat exprimat le Rogers sti la baza actiunii practice de consiliere si psihoterapie pentru a fi transformat in realitace. Practicieniiclinicien din domeniul asistenfei sociale se confranta in nentinrate situatit ‘cu persoane care sunt intr-o evidenta si uneori grava criza psihologicd, Acesta este motivul pentru care spesialistii din domeniu trebuie si fie presi setului de nevoi reale pe care le au clientié lor, Pentru ca demersul sa fic posibil, au fost create studi masterale speci ul consilicrii asisteme sociale clinice, asa cum este program masteral de fa FacultateaCONSILIEREA COMPORTAMENTELOR DISPOZITIONAL-DEZADAPTATIVE, rr de Soctologie fi Asistengl Sociald a Universtyii din Bucuresti. fn Rom cada legal prin care asistenrul social poate practica activitatea de co de psilioterapeut, ca urmare a unor competente dobandite prin programul special de formare profesional (Legea nr. 13/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog eu rept de libera practie®) Prin urmare, au fost create conditile pentru ca in cadrul acti- itigilor complexe de consiliere desfisurate de asistemii sociali, specialisti din acest domeniu si poatd acorda consiliere psihologica’ elienlor care au nevoie de acest demers. in general, suportul psibologic pe care il pot acorda specialist, inclusiv consilieriiasis- Acnli sociali slinicieni, umnireste ca persoancle care beneficiaza dle cl, clicri (inch Famili, grupurip, si isi recapete starea de bine psihic, capacitatea dea se bucura de viata Side a desfasura 0 activitate cotidiand cu un puternic continu de satisfactie. Pentru ca demersul si fie posibil, consilierul asistent social clinician trebuie si fie capabil si realizeze o evaluare psihologica bund si corecti a stiri elientului pe care il serveste. Specialistul trebuie si identifice corect setul real de probleme psibologice ale slicnrului, astfel incat si poatt initia acel demers suportiy care se potriveste cel mai bine «cu situajia lui conereta, In activitatea de consiliere psihologica si in cea psihoterapeutica Se consider cd mu exist soluii dinainte stabilire pentru un client, de aceea este nevoie ‘sa interventia suportiva a consilierului asistent social clinician si tind scama de datele personale ale clientului (structura de personalitate a acestuia, varsta, sexul, educatia etc.), astfel incét aceasta si fic eficienta, Personalizarea demersului suportiv de consiliere psi Ihologica este, prin urmare, ob! sifel ined Si poata raspunce in mod real si adecvat problemelor cu care se confrunia fiecare dintre elien{. Inerebarea legitimd care ce pune tn legitura cu activitatea de consiliere psitologica $1 psihioterapemica este de ce oamenti au nevoie de ea. Raspunsul care vine rapid pe buzele specialistilor este cd observatia clinic’ a scos in evident faptul ci oamenii, in cele mai ‘multe cazuri, nu igi pot rezolva singuri problemele psihologice cu care se confrunt’. Practic, nu purer iesi de singusi din depresie sau anxietate, cu atét mai putin daci suntem copii sati adolesceni, adied persoane eu restirse si experien(e tedise. Prin unnare, deimer- ‘sul consilierii psihologice si psihoterapeutice este acela de a-! elibera pe client de starile ui de inadecvare psihosociald, adica de anxietate, depresie sau alte trairi afective, star care ii periurbi comportamentul gi au efecte negative inclusiv asupra celor apropiati, ‘afectind cele mai importante aspecte ale vielii acestora, In practica de consiliere psihologicd, desi este nevoie de bund evaluare psihologica 4 elientului, consilierut asistent social clinician mu trebuie si eada in eapeana psihovia- ‘gnosticului ; ef nu trebuie sé se fixeze in mod rigid asupra acestuia, ci sa abordeze clientul ‘6a pe @ persoandl unica, de sine stétitoare, aucoafirmativa, fir a vita ct mu exist boli, i doar indivizi prin care acestea se manifests. in practica clinic’, sistemele de clasificare a culburirilor psihice pot fi comparate cu imple hargi, care s-au schimbat, s-av metamorfozat mult de-a lungul timpulwi. Important este teritoriul coneret al problemelor cu care se confrunta figeare client sub aspect psi- ‘Cu atat mai important este acest demers terapeutic in cazul copiilor gi adoles- .colo unde teritoriul asupra ciruia se intervine este unul fragil si sensibil, iar hirtile psihopatologice $i ic trebuie wilizate de clinician eu mare atengie. In acest terit otit, cu. acordul si impreunii cu proprietarul lui — slicnivl, inci practica consilierii psihologice sa fi o veritabil’ hennenevtic’, in care consilierul asistent social clinician il invatd pe clientul siu cum s& isi reeupererei MODIELE PRACTICE ALE CONSELIERI IN ASISTENTA SOCIALA, ian este un facilitator al starii de bine psihice a cli ilierii psihologice si psihoterapeut hodiagnostic si de psihopatologie, datele concrete ale manifestiril mportant de stiut faptul ef nu existd un model standard de nommalitate si ci modaliticile de adaptase ale omului la mediu sunt foarte variate. Soluiia psihoterapeuticd ficient’ pentru un pacient poate si mu fie eficientt pentru altul” (Holdevici, 2008). De aceea, este imporcant ca specialistul, consilienul asistent social clinician sa porneasct in demersul siu de la realitatea concreta in care s¢ giseste slicntul siu si si cante si ii deblocheze propriile disponibiliciti, si il ajute st trdiasea Fericit impreuni cu cei apropiati lui, familia, prietenii, colegii de scoala, si se accepte pe sine, sii fie eficient si aucoformativ. Consilierul asistent social clinician nv este un manipulator, el nu transforma clientul in robot cup © matritd psihosociala prestabilita; cea ce intreprinde el il ajutdi pe eneficiar si poati da curs potentialului stu normal de dezvoltare personals. 6.1.3. Calitatile necesare consilierului asistent social clinician in activitatea de consiliere psihologica si psihoterapie ti personalitatea iin cel al ce. Nu poti practica aceasti activitate daca din punet de vedere uman mt esti innobilat cu avele calitati care sa te pund in situatia, dincoto de expertiza profesional dobanditt, dea fi suportiv fala de client, de ai facilita insindtosirea gi dezvoltarea per- sonala, Prin umuare, este foarte grew, cacd nu chiar imposibil, si practici consilierea psihologicd daci ma ai capacitai bune de comunicare, de interacgiune interpersonali,, de empatie gi de flexibilitate in raporturile cu semenii. {n multe privinte, unul dintre obiec- tivele centrale ale suportului de consiliere psibologica il reprezincé intalnirea cu clientul si capacitatea de a intra in relajie suportiva cu acesta (Moreau, 2007). Acest moment all ilnirii clientului trebuie atemt pregatit de c&tre consilierul asistent social clinician, astfel incite sa fic clibsrat de prejudecii, de credinye deformate, care impicteaza in stabitirea tind legitri eficiente. In practica de formare profesionald a consilieritor asistenti sociali clinicieni, se are in ‘vedere acest aspect, insi el mm poate fi pe deplin realizar daca acestia nu au calitigi la hivelul structurii lor de personalitate eare si ii pun intr-o situatie de deschidere totalé si cficienta fara de clientii lor: ,.S-a afirmat, chiar adesea, faptul c4 psihoterapeutul potrivit ‘va obtine rezultate bune ehiar eu 0 metoda nepotrivit va avea esecuri gi cu o metoda psihoterapeutic’ adecvata” (Holdevici, 2008), ‘Spre exemplu, Rogers cra de piirere ci numai simpla sa prezenia in cadrul sediniei de re psihologic jiiea itn rol major in procesul de deblocare a potentialilui atitoa Firmativ de dezvoltare al eliencului siu (Dryden, 2010). Prim urmare, nu atdt tchnicile terapeutice, oricit de bine ar fi puse la punct, pot ajuta cu adevirat clientul in problemele psitiologice pe care le are, ci mai ales prezenta suportiva a consilierului asistent social Clinician, care ar trebui si aibs calititi umane valoroase, care si faciliteze 0 experiemtt povitiva pentru clientCONSILIEREA COMPORTAMENTELOR DISPOZITIONAL-DEZADAPTATIVE, ns Inerebaridéseusié 1, Care sunt cauzele care genereazi comportamentele dispozitional dezadaptative (anxi- tate, depresie) la copii si adolescenti? 2. Ce calititi trebuie sx aiba consilierul asistent social pentru a realiza consilierea psi- hologica a sliemilor sii? 3. Ce spun datele statistice nationale si internationale despre manifestirile comportamen- 1 $i adolescentilor? telor dispozitional-dezadaptative ale copi 4, Cum trebuie si procedeze cousilicrul asistent social clinician in eazul copiilor si adlo- lescenjilor care au probleme de comporiament dispozitional dezadaptativ? 6.2. Diagnosticul psihologic: un instrument al activitatii de consiliere a asistentului social sau 0 capcana profesionala? Fascinajia sistemelor de clasificare si a instrumentelor de diagnosticare a tulburirilor mentale traverseazé ca un fir rosu practica clinica din ultimii zeei de ani. Privind ew atentie la (ot ceca ce sa intimplat in acest domeni, nu purem. rimane indiferenti, ci mai degrabi obiectivi si critici (Foucault, 2005). Consilierea de cdtre asistentul social clinician a copiilor eu tulburdri comportameniale ‘este un demers complex si delicat in acelagi timp, pentru cd in aceasta interventic suportiva exist nemumarate riscuri sare le pot pune in pericol intreaga dezvoltare. In acest sens amintim faptul c& riseul unni diagnostic eronat se poate transforma rapid inir-o etichetit pe care copilul o va purta mult timp, afectindu-i dezvoltarea, Prin urmare, este extrem dle important ca seductia diagnosticului s{ nu se transforme intr-o veritabila drama pentru ccopil si familia sa, dacd el nu este complet gi bine reali Exist nenurfirate experimente care au pus in evident forta de influentare sugestic a diggnosticului, precum si rolul acestuia in evolutia si dezvoltarea psi social’ a copilului (Rosenthal, Jacobson, 1968). Evaluarea clinicd a unui eopil se desfigoara ‘cu mules precautie si gradual, permitandl-i elinieianului s& obtind informatii care si poats Fi validate de criteriife de diagnostic consacrate in plan international (DSM IV ~ TM, 1994 si CIM 10, 1996), Prin unmare, evaluacorul are sarcina, deloe usoari, de a crea toate condijile construirii unei investigatii eliniee care s& aibi in vedere situagia reali, concreta a copilului din punct de vedere fizic, social si psihic. Acestea din unm sunt variabile esentiale ale dezvoleirii oricarei Fiinge umane, copilul si adolescentnl poten findu-te sau mu in direetia afirmarii lor de nonmalitate. Desigur, problema centralé a liagnosticului clinic in psihologie ramane limensiunea psibici a dezvoluérii copilului, iar mijloacele de culegere a informayiilor in acest sens trebuic adaptate. Diagnosticianal face ‘mai intai un demers empiric, dar gi interogativ, de inventariere a probleme cu care se ceonfrunci sub aspeet psihologie copilul, pundindu-si in mod firese un sir de intrebari ce converg in mod logic spre intelegerea acesteia, Primul pas, firesc, al cliniciarmlui este legat de natura problemet copilului, dupa care urmitoarea intrebare pe care si-o pune © Tegatié de modul in eare va realiza evaluarea probleme’. Abia dupit aceea ar trebui si